REALIZAREA ŞI FOLOSIREA UNOR PRODUSI …b3 – preluvosol b4 – faeoziom argic Pentru tratamente s-a folosit produsul Pervaide care are urm ătoarele compozi Ńie: enzime fungice

I

REALIZAREA ŞI FOLOSIREA UNOR PRODUSI CHIMICI PENTRU ÎMBUN ĂTĂłIREA REGIMULUI AEROHIDRIC AL SOLULUI ŞI CREŞTEREA

STABILIT ĂłII STRUCTTURII ACESTUIA

Cercetarea efectuată pentru elaborarea tezei de doctorat „Realizarea şi folosirea

unor produsi chimici pentru îmbunătăŃirea regimului aerohidric al solului şi creşterea

stabilităŃii structturii acestuia” are la bază un elaborat studiu al literaturii de specialitate

referitor la compuşii chimici polimerici cu aplicabilitate în agricultură. Studiul caută să

aducă în atenŃie, pe lângă obiectivele menŃionate în capitolul „Scopul şi obiectivele

lucrării”, şi anumite proprietăŃi fizice şi chimice ale compuşilor polimerici care pot explica

natura fenomenelor la care participă aceşti polimeri odată ajunşi în contact cu solul şi

componentele sale, în principal complexul coloidal, apa şi microorganismele.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII

Scopul şi obiectivele tezei vizează modalităŃile de realizare şi folosire a unor produşi

chimici pentru conservarea solului, îmbunătăŃirea regimului aerohidric şi sporirea producŃiei

agricole.

Obiectivele lucrării pot fi sintetizate în următoarele:

1. Realizarea sintezei bibliografice privind modalităŃile de obŃinere a produşilor polimerici

pretabili pentru utilizare în scopul conservării solului

2. Elaborarea schemei tehnologice de producere a compuşilor chimici polimerici pretabili

pentru conservarea solului şi îmbunătăŃirea însuşirilor acestuia

3. Stabilirea relaŃiei dintre polimeri şi unele componente ale soluluI: complexul coloidal al

solului (argilă, humus, capacitatea de schimb cationic), structura solului, regimul aerohidric,

microorganismele din sol

4. Testarea influenŃei produsului Pervaide asupra: stabilităŃii hidrice a structurii solului,

regimului aerohidric al solului şi asupra unor însuşiri chimice ale solurilor (pH, conŃinutul de

humus, conŃinutul de azot total, conŃinutul de fosfor mobil, conŃinutului de potasiu mobil)

II

5. Cuantificarea influenŃei produsului Pervaide asupra plantelor de cultură (porumb-soia-

grâu): asupra masei de rădăcini, masei totale a plantelor şi asupra producŃiei de păstăi la

soia

6. Evaluarea beneficiilor agrotehnice, ameliorative şi economice ale folosirii polimerilor cu

referire specială la produsul Pervaide

METODA DE CERCETARE

ExperienŃele de laborator pentru sinteza polimerilor s-au axat pe găsirea unei metode

de a obŃine polimeri pornind de la un consum de materii prime şi energie cât mai mic, dar

care să prezinte carateristicile necesare pentru aplicarea în sol: lipsa monomerului rezidual

(nereacŃionat) şi o capacitate de gonflare cât mai mare şi stabilă în timp.

În experimente s-au folosit ca monomeri de pornire atât acrilamidă cât şi acid acrilic,

săruri de sodiu sau potasiu ale acidului acrilic, dar şi amestecuri ale acestora. ReacŃiile s-au

efectuat în vase de reacŃie din sticlă groasă prevăzute cu agitare mecanică (cu viteză de

rotaŃie variabilă), şi cu sistem de preluare a căldurii degajate în timpul reacŃiei.

ReacŃia de polimerizare a fost iniŃiată prin folosirea unui amestec de sulfit de sodiu şi

persulfat de amoniu, amestec care a dat cele mai bune rezultate.

Fiecare produs de reacŃie a fost testat pentru verificarea caracteristicilor căutate

(monomerul rezidual şi capacitatea de gonflare). Procentul de monomer nereacŃionat a fost

determinat prin determinarea numărului de duble legături din probă

FACTORII EXPERIMENTALI ŞI TIPUL CERCETĂRII

Dispozitivul experimental a fost organizat în anii 2006 şi 2007 la USAMV Cluj-

Napoca, în vase de vegetaŃie, vizând posibilitatea de a urmări dezvoltarea vegetativă a

plantelor şi a înregistra modificările elementelor de productivitate, respectiv după recoltare,

modificarea unor însuşiri fizice şi chimice ale solurilor, sub influenŃa tratamentului cu

produsul Pervaide.

III

Dispozitivul experimental a fost constituit dintr-o experienŃă bifactorială, cu următorii

factori experimentali:

A – doza de aplicare a produsului Pervaide

a1 – martor netratat

a2 – 1 l /ha

a3 – 2 l/ha

a4 – 4 l/ha

B – tipul de sol

b1 – aluviosol

b2 – psamosol

b3 – preluvosol

b4 – faeoziom argic

Pentru tratamente s-a folosit produsul Pervaide care are următoarele compoziŃie:

enzime fungice şi bacteriene (65.5%), agenŃi de reducere a tensiunii superficiale (33.0%),

polimeri stabilizatori de sol (0.9%), agenŃi de chelatizare naturali (0.3%), stabilizatori ai

sistemului (0.3%)

Solul folosit în experiment a fost prelevat din trei zone diferite din judeŃul Cluj, după

cum urmează:

- comuna Jucu, 450 m altitudine – aluviosol

- comuna Jucu, 432 m altitudine – psalmosol

- comuna Feleacu, 750 m altitudine – preluvosol

- comuna Frata, 580 m altitudine – faeoziom argic

Principalele caracteristici ale materialelor de sol utilizate în experiment au fost

analizate în laboratorul Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj. Rezultatele

sunt prezentate în tabel:

IV

Tabelul 1

Datele analitice la solurile pe care s-a testat produsul Pervaide Analytical data for soils where Pervaide was tested

Date analitice (analytical data) 0-30 cm

Aluviosol (Fluvisol)

Psamosol (Arenosol)

Preluvosol (Haplic Luvisol)

Faeoziom argic

(Phaeozem) pH (H2O) 7.97 7.67 5.51 6.78 Humus, % 2.65 0.16 1.11 3.33 N total, % 0.078 0.018 0.052 0.127 P mobil, ppm 53 7 12 32 K mobil, ppm 208 52 116 90 SB, me/100 g sol 60.16 - 14.83 18.00 SH, me/100 g sol 20.21 - 12.00 10.16 T, me (SB + SH) 80.37 3.80 26.83 28.06 V, % 74.86 - 55.28 64.15 Textura (Texture) LN L LA Nisip grosier (Brutish sand) (2-0,2 mm)%

30.98 - 11.71 18.39

Nisip fin (Fine sand) (0,2-0,02 mm)%

27.12 - 22.24 16.36

Praf (Dust) (0,02-0,002 mm)%

17.45 - 36.10 23.70

Argila ( Clay) (<0,002 mm)%

24.45 - 29.95 41.55

Coeficientul de higroscopicitate, % (Higroscopicity coefficient)

5.00 - 7.36 9.04

Gradul de stabilitate a structurii, % (Structure stability degree)

55.95 - 62.30 69.20

Pentru desfăşurarea experimentelor au fost alese 3 tipuri de plante: porumb, soia şi

grâu.

ExperienŃele au fost organizate în vase de vegetaŃie, umplute cu 3 kg sol, cu 4

variante de tratament / tip de sol. S-a lucrat cu 3 repetiŃii.

Semănatul s-a efectuat primăvara, în 30 martie 2006, respectiv 31 martie 2007, pentru

grâul de primăvară şi s-a recoltat în faza de alungire a paiului. Soia şi porumbul au fost

semănate în ultima decadă a lunii aprilie şi au fost recoltate când porumbul avea 14 frunze

complet formate, iar soia avea seminŃele maturizate.

La recoltarea plantelor au fost prelevate şi probe de sol pentru analize.

V

Datele obŃinute au fost prelucrate statistic atât monofactorial (pe fiecare factor) cât şi

bifactorial. Prelucrarea statistică a datelor de producŃie obŃinute s-a efectuat prin analiza

varianŃei, stabilirea diferenŃelor limită şi a semnificaŃiilor.

REZULTATELE OBłINUTE

În urma experimentelor efectuate în laborator în etapa de obŃinere a polimerilor

putem formula următoarele concluzii:

1. CantităŃile necesare de agent de ramificare folosite pentru obŃinerea polimerilor sunt de

10000 ori mai mici decât cantitatea de monomer utilizată în reacŃie;

2. Amestecul de substanŃe chimice folosite pentru iniŃierea reacŃiei de polimerizare dă mai

bune rezultate dacă raportul dintre ele este 1:1 (părŃi de masă);

3. Folosirea turaŃiei moderate la agitarea mecanică din timpul desfăşurării reacŃiilor a dus la

cele mai bune rezultate mai bune din punct de vedere al duratei procesului şi capacităŃii de

gonflare a polimerului obŃinut;

4. În procesul de obŃinere a polimerilor recomandăm polimerizarea în prezenŃa sării de

potasiu a acidului acrilic, întrucât este foarte rapidă şi cu degajare de căldură mai mare

comparativ cu varianta folosirii sării de sodiu;

5. Polimerizarea acrilamidei singure necesită şi o iniŃiere termică, durata de polimerizare

fiind puŃin mai lungă. Copolimerizarea cu acid acrilic şi mai ales cu acrilat de sodiu scade

necesitate preîncălzirii şi durata de polimerizare;

6. Procentul de monomer nereacŃionat este în relaŃie cu durata reacŃiei şi cantitatea de

căldură degajată (cu cât căldura degajată este mai mare, timpul de reacŃie se scurtează şi

procentul de monomer scade). Oricum, procentele de monomer nereacŃionat găsite în

monomer se încadrează sub 1%;

7. Cele mai bune rezultate din punct de vedere al capacităŃii de gonflare le-au dat

copolimerii acidului acrilic cu sărurile sale de potasiu, respectiv sodiu, cu valori de creştere a

volumului de 500-700 de ori în decursul a 24 de ore;

VI

8. Datorită reacŃiei foarte exoterme, este destul de uşor să se piardă controlul reacŃiei, ceea

ce duce la obŃinerea unor polimeri foarte vâscoşi (căldura degajată face să se evapore toată

apa prezentă în sistem), care sunt mai greu de prelucrat după aceea mecanic. Lucrul în

soluŃie foarte diluată duce la obŃinerea unor polimeri cu procent de monomer nereacŃionat

mai ridicat. Este foarte importantă găsirea unei căi de mijloc, care să permită obŃinerea unor

polimeri cu grad de polimerizare aproape de 100% dar care să nu se rigidizeze foarte rapid,

pentru a permite prelucrarea mecanică şi transformarea lor în masă solidă (mai uşor de

stocat, transportat, manipulat);

9. Polimerii care au caracteristicile cele mai bune (monomer scăzut şi capacitate de umflare

mare) sunt greu de măcinat, necesitând eforturi şi energie mare pentru a-i aduce în formă de

pulbere. Produşii polimerici pot fi păstraŃi şi în soluŃie diluată (de altfel modul optim de

aplicare în sol), acest lucru însemnând însă costuri mai mari pentru transportul lor

Pe baza constatărilor proprii prin experimentul organizat şi coroborat cu literatura de

specialitate, am formulat următoarele puncte de vedere privind relaŃia dintre polimeri şi

complexul coloidal al solului:

1. Între polimerii ajunşi pe sol sau în soluŃia solului şi complexul coloidal al solului se

realizează o relaŃie care este influenŃată de tipul de polimer, natura complexului coloidal

al solului, capacitatea totală de schimb cationic al solului;

2. Cunoaşterea naturii complexului coloidal al solului, îndeosebi sub aspectul conŃinutului

de argilă şi humus din sol, a reacŃiei solului, respectiv a capacităŃii totala de schimb

cationic constituie punctul de plecare în alegerea tipului de polimer care se utilizează;

3. OpŃiunea pentru polimeri de tipul poliacrilamidă anionică care, printre alte caracteristici

favorabile, au şi particule încărcate negativ constituie un avantaj în relaŃie cu solul şi

complexul coloidal al acestuia;

4. În varianta de conservare a solurilor, opŃiunea de doză a polimerului este în relaŃie cu

tipul de argilă şi felul humusului. Pe lângă aspectul de cantitate la argilă şi humus,

contează şi natura – calitatea acestora.

VII

5. Cunoscând compatibilitatea polimerilor cu erbicide şi îngrăşăminte, precum şi faptul că

efectul polimerilor este diminuate de acŃiunea prelungită a luminii ultraviolete, opiniem

pentru administrare cu incorporare în sol, concomitent cu erbicidarea preemergentă.

Folosirea polimerilor pentru menŃinerea stării structurale a solului, sau refacerea

acesteia stă la îndemâna agricultorilor, conform datelor înregistrate în experimentul cu

produsul Pervaide (Tabel 2) .

Pe baza datelor experimentale am formulat următoarele concluzii:

- tratamentul cu produsul Pervaide contribuie la îmbunătăŃirea stării structurale a

solurilor testate, determinând creşterea stabilităŃii hidrice a agregatelor structurale şi a

ponderii macroagregatelor. Această primă remarcă se confirmă prin creşterea ponderii

agregatelor mari cu dimensiuni între 3 şi 5 mm (fracŃiunile I şi II şi reducerea agregatelor cu

dimensiuni mai mici de 0,25 mm;

- efectul produsului Pervaide este diferenŃiat în funcŃie de sol, în primul rând, urmat de

doza folosită şi planta de cultură care afost cultivată pe solul tratat;

- efectul cel mai bun privind creşterea ponderii agregatelor hidrostabile s-a înregistrat

pe aluviosolul cultivat cu grâu. Pe acest tip de sol creşterea macroagregatelor a fost de 20-

23% sub cultura de grâu, 21-22% sub cultura de soia şi 16-19% sub cultura de porumb, la

tratamente cu 1-2 l/ha Pervaide.

La preluvosol creşterea macroagregatelor structurale este de 10-13% sub cultura de

grâu şi 4-6% sub cultura de porumb. Valorile mai mici le atribuim conŃinutului mic de

humus şi efectului pe care îl are reacŃia solului cu pH = 5,51;

- faeoziomul argic cu toate că are un procent mare de macroagregate, de peste 69%,

reacŃionează favorabil la utilizarea produsului Pervaide. Au fost înregistrate creşteri de 14-

16% sub cultura de grâu, 10-12% sub cultura de soia şi 3 % sub cultura de porumb;

- sub aspectul dozei de Pervaide, cantitatea de 1 l/ha s-a dovedit suficientă pe solurile cu

24-40% argilă şi 2,5-3,5% humus. Creşterea dozei de Pervaide la 2 l/ha nu conduce la

creşteri semnificative a calităŃii structurii solului, ci din contră, chiar favorizează o scădere a

ponderii macroagregatelor.

VIII

Tabelul 2

InfluenŃa produsului Pervaide asupra structurii solurilor sub culturile de grâu, porumb şi soia Influence of Pervaide treatment on soils structure cultivated with wheat, corn and soybean

Grâu (Wheat) Porumb Soia

Tipul de sol

(Soil type)

Doza de tratament (Treatment

dose)

Agregate stabile (Stabile

aggregates), %

Influen Ńă (Influence),

%


aggregates), %


%


aggregates), %


%

Martor 55,95 100 55,95 100 55,95 100

1 l/ha Pervaide 68,85 123,05 66,95 119,66 68,05 121,63 Aluviosol

(Fluvisol) 2 l/a Pervaide 67,50 120,65 65,10 116,36 68,15 121,81

Martor 62,30 100 62,30 100 62,30 100

1 l/ha Pervaide 70,45 113,09 66,15 106,18 69,35 111,32

Preluvosol

(Haplic

Luvisol) 2 l/a Pervaide 69,00 110,76 65,15 104,58 63,60 102,09

Martor 62,30 100 62,30 100 62,30 100

1 l/ha Pervaide 81,90 118,36 71,30 103,04 77,55 112,07 Faeoziom

(Phaeozem) 2 l/a Pervaide 79,30 114,60 69,25 100,08 76,35 110,34

Martor = fără tratament

IX

- Folosirea produsului Pervaide pe terenurile cultivate cu grâu dă cele mai bune rezultate.

- Soia se situează sub aspectul completării efectului produs de Pervaide, în ceea ce priveşte

îmbunătăŃirea structurii solului, la nivelul culturii de grâu şi chiar mai jos, dar întotdeauna

depăşeşte porumbul.

- Porumbul favorizează cel mai puŃin efectul produsului Pervaide în ceea ce priveşte

îmbunătăŃirea calităŃii structurii solului;

- Rezultatele înregistrate confirmă efectul benefic al produsului Pervaide şi oportunitatea

practicării rotaŃiei culturilor.

Regimul aerohidric este în dependenŃă de conŃinutul de argilă şi materie organică din

sol, fiind exprimat prin drenajul intern al solului, gradul de tasare, evapotranspiraŃie,

capacitatea de apă utilă a solului.

Din analizele iniŃiale la cele trei tipuri de soluri folosite în experiment, s-a constatat o

diferenŃiere în ceea ce priveşte conŃinutul de argilă, cu limite între 24,45 şi 41,55. Această

diferenŃiere se regăseşte şi în elementele care definesc regimul aerohidric, îndeosebi gradul

de tasare, porozitatea şi limita de aeraŃie (Tabel 3).

Produsul Pervaide folosit la tratarea solului influenŃează regimul aerohidric, în mod

indirect, prin afânarea solului, creşterea porozităŃii şi a îmbunătăŃirii valorii de aeraŃie a

solului.

Densitatea aparentă, în variantele cu sol tratat cu Pervaide, 1 l/ha şi 2 l/ha, are

tendinŃa de scădere, confirmându-se o reducere a tasării. Dublarea dozei de Pervaide de la

1/ha la 2 l/ha nu se motivează întrucât modificarea densităŃii aparente nu este semnificativă.

Porozitatea totală a solului creşte în variantele de sol tratate cu Pervaide, diferenŃiat

de la un sol la altul şi doza de produs folosită.

Limita de aeraŃie este depăşită la toate tipurile de sol testate dacă se foloseşte

produsul Pervaide.

Rezultatele obŃinute sunt în consens cu datele din literatura de specialitate, care

confirmă, după cum urmează, influenŃa polimerilor asupra regimului aerohidric al solului.

X

Tabelul 3 Modificarea regimului aerohidric al solurilor prin folosirea produsului Pervaide

Modification of aerohydric regime of soils under Pervaide treatment

Densitatea aparentă (Apparent density)

DA, g/cm3 Porozitatea (Porosity), %

Limita de aeraŃie faŃă de masa solului uscat

(Aeration limit compared to dry soil weight) ,

LA, % Tratat cu Pervaide (Pervaide treatment)

Netratat (Control)

Tratat cu Pervaide (Pervaide treatment)

Tratat cu Pervaide (Pervaide treatment

Tipul de sol (Soil type)

Argil ă (Clay)

(<0.002 mm), A,

% Netratat (Control)

1 l/ha

2 l/ha

PT PA PC PT PA PC PT PA PC

Netratat (Control)

1 l/ha 2 l/ha

Aluviosol

(Fluvisol) 24,45 1,32 1,25 1,30 50,75 20,75 30,00 53,36 24,95 28,41 51,49 21,94 29,55 30,87 34,69 31,92

Psamosol

(Arenosol) - - - - - - - -

Preluvosol

(Haplic

Luvisol)

29.95 1,40 1,36 1,33 47,76 15,46 32,30 49,25 17,87 31,38 50,37 19,69 30,68 26,97 27,76 30,35

Faeoziom

argic

(Phaeozem)

41.55 1,38 1,24 1,31 48,51 15,67 32,84 53,73 24,21 29,52 51,12 19,94 31,18 27,90 35,27 31,89

XI

InfluenŃa produsului Pervaide asupra unor însuşiri chimice la cele patru tipuri de sol

studiate (aluviosol, psamosol, preluvosol şi faeoziom argic) a fost studiată prin determinări

ale pH-ului solului, conŃinutului de humus, azot total, fosfor mobil şi potaşiu mobil.

pH-ul solului se modifică sub influenŃa tratamentului cu Pervaide indiferent de tipul

de sol. La toate solurile valoarea pH-ului comparată cu cea a variantei martor este mai mare.

Tabelul 4 Limitele de modificare a pH-ului la patru soluri sub tratamentul cu Pervaide, în cultură de

porumb (Modification limits for pH values at 4 Pervaide treatest soil types under corn crop) Tipul de sol (Soil type)


Psamosol (Arenosol)


Faeoziom argic (Phaeozem)

Varianta de tratament

(Treatment variant) pH % pH % pH % pH %

Martor ( control) 7.97 100.00 7.67 100.00 5.51 100.00 6.78 100.00

1 l/ha Pervaide 8.19 102.76 8.56 111.60 5.96 108.17 7.44 109.73

2 l/ha Pervaide 8.22 13.14 8.58 111.86 5.80 105.26 7.07 104.28

4 l/ha Pervaide 8.40 105.40 8.50 110.82 5.85 106.17 7.07 104.28

Tabelul 5 Limitele de modificare a pH-ului la patru soluri sub tratamentul cu Pervaide, în cultură de

soia (Modification limits for pH values at 4 Pervaide treatest soil types under soybean crop) Tipul de sol (Soil type)


Psamosol (Arenosol)



Varianta de tratament

(Treatment variant) pH % pH % pH % pH %

Martor ( control) 7.97 100.00 7.67 100.00 5.51 100.00 6.78 100.00

1 l/ha Pervaide 8.24 103.39 8.66 112.91 5.97 108.35 7.07 104.28

2 l/ha Pervaide 8.34 104.64 8.27 107.82 5.87 106.53 7.00 103.24

4 l/ha Pervaide 8.23 103.26 8.30 108.21 5.86 106.35 6.96 102.65

XII

Tabelul 6 Limitele de modificare a pH-ului la faeoziom argic sub tratamentul cu Pervaide, în cultură

de grâu (Modification limits for pH values at Pervaide treated Arhic Phaeozem under soybean crop)

Chiar dacă tendinŃa este de creştere, efectul este diferit în sensul că la solurile alcaline

creşterea pH-ului duce la o reacŃie puternic alcalină care are implicaŃii negative asupra

creşterii plantelor, mobilităŃii elementelor nutritive în sol şi chiar a solubilizării acestora. La

solurile slab acide folosirea produsului, pe lângă alte efecte, conduce la creşterea pH-ului şi

ajungerea reacŃiei în zona favorabilă creşterii şi dezvoltării plantelor, ceea ce ar putea să

conducă chiar la compensarea efectelor pe care ar putea să le aibă folosirea amendamentelor

calcaroase pe astfel de terenuri. Răspunsul solurilor la dozele de ameliorator sunt diferite.

Planta cultivată contribuie într-o oarecare măsură la modificarea valorilor pH-ului.

AfirmaŃia este susŃinută de valorile diferite ale pH-ului înregistrate pe acelaşi tip de sol şi

doză de Pervaide în culturile de grâu, porumb şi soia. Chiar dacă valorile pH-ului sub

cultura de porumb şi soia, pe acelaşi tip de sol şi la aceeaşi doză de tratament sunt diferite,

nu au asigurare statistică, aceasta confirmând că influenŃa semnificativă se regăseşte în sol şi

doza de produs şi nu în planta care se cultivă.

În ceea ce priveşte conŃinutul de humus, datele prezentate confirmă existenŃa unei

tendinŃe a produsului Pervaide de a îmbunătăŃi conŃinutul de humus la preluvosol şi

faeoziomul argic şi de diminuare a acestuia pe solul aluviosol şi psamosol. AfirmaŃia trebuie

confirmată prin determinări suplimentare, întrucât în decursul a doi ani este greu de estimat

Tipul de sol (Soil type)


Varianta de tratament (Treatment variant) pH %

Martor ( control) 6.78 100.00

1 l/ha Pervaide 7.1 104.72



XIII

evoluŃia cantităŃii de materie organică. Un lucru cert se poate constata şi anume creşterea

cantităŃii de rădăcini în masa de sol şi în variantele tratate cu produsul Pervaide.

De asemenea, tendinŃa de creştere a conŃinutului de humus este în relaŃie şi cu reacŃia

solului. La solurile cu reacŃie slab acidă – moderat acidă (faeoziom argic şi preluvosol) se

înregistrează creştere a conŃinutului de humus, iar la aluviosol, cu reacŃie slab-alcalină,

scăderea conŃinutului de humus.

EvoluŃia conŃinutului de humus, menŃionată, a fost înregistrată sub cultura de porumb

şi soia.

2,652,46

0,160

3,333,5

1,11

1,65

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

Con

tinut

de

hum

us (

Hum

us c

onte

nt),

%

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)

Preluvosol(Haplic Luvisol)

Faeoziom argic(Phaeozem)

Tipul solului (Soil type)

Martor netratat(Control)

2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr. 1. EvoluŃia conŃinutului de humus sub cultura de porumb (Humus content evolution under corn crop)

Spre deosebire de culturile de porumb şi soia, la solul de sub cultura de grâu se nu se

înregistrează creşteri ale conŃinutului de humus, deşi masa de rădăcini în solul cu tratamente

a fost evident sporită comparativ cu varianta martor (fără tratament cu Pervaide).

XIV

2,652,52

0,160

3,33

3,43

1,11

2,04

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

Co

ntin

utul

de

hum

us (

Hum

us c

ont

ent

),

%

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)





2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr 2. EvoluŃia conŃinutului de humus sub cultura de soia (Humus content evolution under soybean crop)

ConŃinutul de azot total este în relaŃie în primul rând cu tipul de sol, înregistrându-se

valori diferite de la un sol la altul.

0,078

0,13

0,018

0

0,127

0,155

0,052

0,08

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

0,16

Con

tinut

ul d

e az

ot to

tal (

Tot

al n

itrog

en

cont

ent)

, %

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)





2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr 3. EvoluŃia conŃinutului de azot total sub cultura de porumb (Evolution of total nitrogen content under corn crop)

XV

0,0780,093

0,018

0

0,127

0,159

0,052

0,071

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

0,16

Co

ntin

utul

de

azo

t to

tal (

To

tal

nitr

og

en

cont

ent)

, %

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)





2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr 4. EvoluŃia conŃinutului de azot total sub cultura de soia (Evolution of total nitrogen content under soybean crop)

Tratamentul cu produsul Pervaide este evident numai la solurile care au avut iniŃial o

cantitate semnificativă de azot total. În cazul psamosolului, unde cantitatea iniŃială de N total

a fost scăzută, nici produsul de tratare nu a influenŃat acest element.

Comparativ cu varianta martor, la variantele la care s-a folosit produsul Pervaide s-au

înregistrat valori mai mari ale conŃinutului de azot total. Această creştere este legată de

cantitatea mai mare de rădăcini din sol şi de o afânare mai bună, respectiv de o activitate

microbiologică mai bună.

InteracŃiunea produs condiŃionator / sol, sub cultura de porumb, confirmă influenŃa

produsului şi asupra evoluŃiei fosforului mobil.

Astfel, conŃinutul de fosfor mobil este cel specific fiecărui sol. Prin tratarea cu

produsul Pervaide nu se înregistrează creşteri ale conŃinutului de fosfor, ci chiar o scădere,

pe care o atribuim consumului de către plantele cultivate şi nefertilizării în timpul

experimentului..

ÎmbunătăŃirea condiŃiilor aero-hidrice şi sporirii solubilităŃii fosforului nu este în

măsură să compenseze lipsa fertilizanŃilor. Chiar dacă produsul Pervaide are efecte bune

asupra solului, el nu înlocuieşte fertilizarea cu fosfor.

XVI

53

37

7

3

127

32

22

0

10

20

30

40

50

60

Con

tinu

tul d

e fo

sfor

mob

ile (

Mob

ile

phos

phor

ous

con

ten

t),p

pm

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)





2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr 5. EvoluŃia fosoforului mobil sub cultura de porumb (Mobile phosphorous evolution under cron crop)

Aceeaşi constatare a fost identificată şi sub cultura de soia, valorile fosforului fiind la

niveluri apropiate, pe acelaşi tip de sol şi sub cultura de soia.

53

28

74

129

3226

0

10

20

30

40

50

60

Con

tinu

tul d

e fo

sfor

mob

ile (

Mob

ile

phos

pho

rous

con

ten

t),p

pm

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)





2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr 6. EvoluŃia fosoforului mobil sub cultura de soia (Mobile phosphorous evolution under soybean crop)

XVII

În ceea ce priveşte cultura de grâu, sub faeoziom argic, tratamentul cu produsul

Pervaide a dus la o scădere a valorii conŃinutului de fosfor mobil, faŃă de martorul netratat

(faeoziom argic) de la 32 ppm la 25 ppm (la o doză de tratament de 2 l/ha).

ConŃinutul de K mobil a evoluat în toate variantele experimentale, înregistrând o

scădere odată cu creşterea dozei de tratament. Scăderea conŃinutului de potasiu o atribuim

îmbunătăŃirii condiŃiilor de nutriŃie pentru plante şi folosirea de către acestea a unor cantităŃi

mai mari de potasiu şi lipsa oricărei intervenŃii prin fertilizare cu îngrăşăminte care conŃin K.

208

164

52

26

116 106

9062

0

50

100

150

200

250

Con

tinut

ul d

e po

tasi

u m

obil

(Mob

ile

pota

ssiu

m c

onte

nt),

ppm

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)





2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig.nr 7. EvoluŃia conŃinutului de potasiu mobil sub cultura de porumb (Evolution of mobile potassium content under corn crop)

XVIII

208196

5248

116 114

90 75

0

50

100

150

200

250

Con

tinut

ul d

e po

tasi

u m

obil

(Mob

ile

pota

ssiu

m c

onte

nt),

ppm

Aluviosol(Fluvisol)

Psamosol(Arenosol)

Preluvosol (HaplicLuvisol)




2 l/ha Pervaide

4 l/ha Pervaide

Fig. nr 8. EvoluŃia conŃinutului de potasiu mobil sub cultura de soia (Evolution of mobile potassium content under soybean crop)

InfluenŃa produsului Pervaide asupra plantelor de cultură (grâu de primăvară,

porumb şi soia) rezultă din prelucrarea statistică a datelor privind masa rădăcinilor, masa

totală a plantelor, producŃia de păstai la soia.

InfluenŃa dozei de tratament este pozitivă, dar nu semnificativă a asupra creşterii

masei rădăcinilor la plantele de grâu, decât pentru doza cea mai mare aplicată.

În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra masei de rădăcini la plantelor de

porumb, în urma analizării statistice a datelor s-au obŃinut următoarele rezultate:

- în cazul când nu a fost administrat nici un produs la culturi, cele mai bune rezultate

s-au obŃinut pe aluviosol şi faeoziom argic (44 şi respectiv 30% peste greutatea medie a

rădăcinilor în toate variantele), greutatea rădăcinilor obŃinute pe psamosol şi preluvosol fiind

aproape de 2 ori mai mică decât aceeaşi valoare medie.

- odată cu aplicarea unor doze crescânde de Pervaide, încep să apară mici diferenŃieri

în greutatea rădăcinilor de porumb, ceea ce este foarte important de remarcat fiind faptul că

după aluviosol (cu valori înregistrate de 78,5 % peste valoarea medie a greutăŃii rădăcinilor

în toate variantele), rezultatele înregistrate pe faeoziomul argic se regăsesc în jurul acestei

XIX

valori medii, rezultatele înregistrate pe psamosol şi pe preluvosol fiind aproximativ 74,

respectiv 46% din valoarea medie.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000G

reut

atea

rad

acin

ilor

de p

orum

b (C

orn

root

s w

eigh

t), g

/mp


1 l/ha Pervaide 2 l/ha Pervaide 4 l/ha Pervaide

Doza de tratament (Treatment dose)

Psamosol (Arenosol)




Valoarea medie atuturor variantelor(Average weight forall variants)

Fig. nr 9. Greutatea rădăcinilor de porumb pe cele patru tipuri de soluri (Roots weight for

corn under all 4 soil types)

În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra masei rădăcinilor plantelor de

soia, s-au obŃinut următoarele rezultate:

- în variante în care nu s-a aplicat nici un tratament cu produsul Pervaide, cele mai

bune rezultate au fost obŃinute pe preluvosol şi faeoziom argic (69 % şi respectiv, 20% peste

valoarea medie a măsurătorilor), aluviosolul şi psamosolul permiŃând obŃinerea unor

rezultate slabe (aproape 50% din valoarea medie a rezultatelor)

- odată cu aplicarea în doze crescânde a tratamentului, rezultatele înregistrate pe

aluviosol şi faeoziom argic încep să se evidenŃieze, obŃinându-se valori mai slabe pe

preluvosol şi psamosoil.

XX

0

100

200

300

400

500G

reut

ate

a r

ada

cini

lor

de s

oia

(So

ybea

n ro

ots

we

ight),

g/m

p




Psamosol(Arenosol)

Aluviosol(Fluvisol)



Valoarea medie atuturor variantelor(Average weightfor all variants)

Fig. nr 10. Greutatea rădăcinilor de soia pe cele patru tipuri de sol (Roots weight for soybean cultivated on all 4 soil types)

În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra greutăŃii plantelor de porumb, s-

au obŃinut următoarele rezultate:

- în variantele netratate cu produs, cele mai bune rezultate s-au înregistrat pe

faeoziom argic (62% peste valoarea medie a tuturor variantelor), apoi pe preluvosol (cu

valori mai apropiate de valoarea medie, 16,4% peste această valoare), pe aluviosol şi

psamosol înregistrându-se 56,5 şi respectiv 65,2% din valoarea medie

- odată cu creşterea dozei de tratament se observă schimbări în această ordine, de

remarcat rezultatele foarte bune înregistrate pe psamosol la doza de 1 l/ha şi 4 l/ha (53,4 şi

respectiv 40,5% peste valoarea medie), în schimb rezultatele slabe înregistrate pe preluvosol

(74,5% şi 52% din valoarea medie, la dozele de 2 şi respectiv 4 l/ha).

XXI

0

1000

2000

3000

4000

5000

Gre

utat

ea p

lant

elor

de

poru

mb(

Cor

n pl

ants

tota

l w

eigh

t), g

/mp




Psamosol(Arenosol)

Aluviosol(Fluvisol)



Valoarea medie atuturor variantelor(Average weightfor all variants)

Fig. nr 11. Greutatea plantelor de porumb pe cele patru tipuri de sol (Plants weight for corn crop under all 4 soil types)

În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra greutăŃii plantelor de soia, s-au

obŃinut următoarele rezultate:

- la variantele netratate, cel mai slab rezultat s-a obŃinut pe aluviosol (60% din valoarea

medie pe toate variantele), pentru celelalte trei tipuri de sol rezultatele fiind aproximativ

egale (13 % peste valoarea medie)

- odată cu creşterea dozei de tratament, valorile întregistrate pe aluviosol cresc, comparativ

cu cele înregistrate cu celelalte soluri, la variantele pe psamosol înregistrându-se o scădere a

valorilor (de la 13 % peste până la 55,4% din valoarea medie, la 2 l/ha)

XXII

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800G

reut

atea

pla

ntel

or d

e so

ia (

Soy

bean

pla

nts

tota

l weig

ht),

g/

mp




Psamosol (Arenosol)




Valoarea medie atuturor variantelor(Average weight for all

Fig. nr 12 Greutatea plantelor de soia pe cele patru tipuri de sol (Weight of soybean plants

grown on 4 soil types)

În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra producŃiei plantelor de soia, s-au

obŃinut următoarele rezultate:

- la variantele netratate, rezultatele cele mai bune s-au obŃinut pe solurile de tip aluviosol,

preluvosol şi faeoziom argic (16%, 10% şi respectiv 4,3% peste valoarea medie a tuturor

variantelor)

- odată cu creşterea dozei de tratament, se înregistrează creşteri pe aluviosol (38,3% peste

valoarea medie la doza de 1 l/ha), la faeoziom argic (48% peste valoarea medie la doza de 2

l/ha) şi preluvosol (45,8% peste valoarea medie la doza de 4 l/ha)

- de asemenea, şi la psamosol se înregistrează o creştere a valorilor, de la 69% din valoarea

medie la variantele netratate, la 93.8% din valoarea medie la doza de 2 l/ha, o creştere a

dozei neavând un efect pozitiv).

XXIII

0

100

200

300

400

Num

ar

de p

ast

ai s

oia

/mp

(So

ybea

n hu

lls n

umbe

r / s

qm)




Psamosol (Arenosol)




Valoarea medie a tuturorvariantelor (Averagenumber for all variants)

Fig. nr 13 Numărul de păstăi de soia obŃinute pe cele patru tipuri de sol (Number of soybean hulls obtained on the 4 soil types)

Documents

REALIZAREA ŞI FOLOSIREA UNOR PRODUSI …b3 – preluvosol b4 – faeoziom argic Pentru tratamente s-a folosit produsul Pervaide care are urm ătoarele compozi Ńie: enzime fungice