1

Cuprins

Istoric……………………………………………1

Etiologie…………………………………………2

Caractere epizootologice……………………….3

Tablou clinic…………………………………….4

Tablou anatomopatologic………………………5

Diagnosticul……………………………………..6

Prognosticul……………………………………..7

Profilaxia………………………………………...8

Combatere……………………………………….9

Bibliografie……………………………………..10

2

Boala lui Glasser denumita si poliserozita infectioasa si poliartrita

reprezinta un sindrom infectios acut al suinelor in care predomina inflamatia

serofibrinoasa a seroaselor toraco-abdominale si ale articulatiilor

1.Istoric

In anul 1910,Glasser a identificat o boala care evolua cu pleuropericardita si

pericardita fibrinoasa asociate cu artrite fibrino-purulente.In exudatele

inflamatorii autorul a pus in evidenta un bacil Gram negativ pe care la

numit ,,bacilul seroaselor”.Apoi de la cazuri de animale bolnave cu boala lui

Glasser,Scharner si colab.(1940),Hagarre(1942-1957),Kostanary si colab.

(1960),au izolat pe medii cu ser sau cu sange un germen care s-a dovedit identic

cu Haemaphylus suis.

Boala este si azi cunoscuta intr-o serie de tari din Europa, S.U.A,Canada si

Australia.La noi in tara a fost semnalata in 1984 de Popoviciu si colab. Pagubele

economice se datoreaza atat morbiditatii cat si tararii animalelor infectate.

2.Etiologie

Agentul incriminat este Haemophylus parasuis , o bacterie polimorfa, obisnuit

cocobacilara,Gram negativa ,care se cultiva pe agar socolat,in vecinatatea unei

colonii ,,doici”,furnizoare de factor V, nu este hemolitic, are fimbrii si capsula.

Patogenitatea se datoreaza unei unei proteine membranale 39Kda si a efectului

citotoxic. Se descriu antigene capsulare si somatice. Pe baza antigenelor

capsulare s-au ca cele mai multe dintre tulpinile izolate din boala lui Glasser

apartin grupurilor B si C. Unele apartinand grupurilor A si D care pot fi izolate

si de la porcii sanatosi,spre deosebire de tulpinile din grupul B, izolate numai

3

din boala lui Glasser. Prin reactia de seroprecipitare in gel de agar,in cadrul

tulpinilor de Haemophylus parasuis s-au identificat 15 serovarietati cu

patogenitate diferita. In producerea bolii,Haemophylus parasuis se poate asocia

cu Haemophylus suis,Mycoplasma hyorhynis,Escherichia coli,cu unele tulpini de

Haemophylus parainfluenzae (Rodostits si colab.1963) si cu alti germeni

patogeni.

3.Caractere epizootologice

Haemophylus parasuis este un germene comensal al suinelor , care isi are

habitatul la nivelul cailor respiratorii anterioare producand infectii respiratorii

si leziuni de poliserozita.Obisnuit ,boala afecteaza purceii in varsta de 2-4 luni in

stare buna de intretinere dar si celelalte categorii de varsta.De obicei, boala

evolueaza sporadico-enzootic si apare dupa interventia unor factori de stres cu

mar fi: transportul de lunga durata,schimbarea adaposturilor,schimbari bruste

de temperatura etc. In functie de intensitatea de actiune a factorilor de stres,

boala difuzeaza in efectivul contaminat,luand un aspect contagios cu o

morbiditate de pana la 90%(Nielsen 1987)

4.Tablou clinic

Boala lui Glasser evolueaza acut si subacut.In evolutia acuta,

septicemica,animalele prezinta febra,anorexie,tuse,stare depresiva, si mor in 2-5

zile de la debut. In evolutia subacuta apar simptome in functie de localizarea

procesului infectios.Astfel in cazul localizarii la articulatii,animalele acuza

dureri in repaus si in deplasare, stau cu picioarele flexate si refuza sa se

deplaseze la mancare. Alte animale prezinta fenomene nervoase in cazul

4

localizarii meningeale traduse prin contractii,neliniste,pareze si accese

spasmodice (Leece si colab. 1960)

.

Fig.1.Localizarea articulara

5.Tabloul anatomopatologic

In cadrul necropsiei se constata inflamatia serofibrinoasa,fibrinoasa sau

fibrinopurulenta a meningelor,pleurei,pericardului,peritoneului si a

membranelor sinoviale. Seroasele sunt acoperite cu membrane fibrinoase de

culoare cenusie-galbuie,uscate si usor detasabile. Lichidul articular este tulbure

si cu aspect fibrinopurulent. Adeseori se intalnesc si leziuni de gastroenterita

hemoragica ca si hemoragii punctiforme pe rinichi si pe mucoasa vezicii

urinare.Uneori apar si leziuni de meningoencefalita.

5

Fig.2. Leziuni de pleurita cu depozit de fibrina in miocard,aderente

a b

c

6

d

Fig.3. Leziuni de peritonita si pleurita fibrinoasa cu aderente intre

organe(a,b,c,d)

Fig.4. Leziuni de pericardita fibrinoasa aderenta

7

Fig.5. Leziuni de pneumonie bacteriana asociata bolii lui Glasser

Fig.6. Aspect histologic de meningita bacteiana asociata bolii lui Glasser

8

6.Diagnosticul

Pentru dignosticare bolii se vor tine cont de datele epizootologice cu caracterul

contagios si cele anatomoclinice. Confirmarea se face prin examen de

laborator(bacteriologic).

Izolarea germenului se face pe medii de cultura adecvate.Obisnuit se utilizeaza

agarul cu sange(cal,oaie sau bou) si fenomenul de satelitism, sau se poate utiliza

agarul cu ser sanguin si o sursa de factor V, deoarece eritrocitele din sange nu

servesc ca sursa de factor de crestere, ci ca un indicator al absentei

hemolizinelor(ca si in cazul Actinobacillus pleuropneumoniae). Testul de

imnofluorescenta este specific si sensibil (dupa Quinn si colab. 1994).

Fig.7. Cultura de Haemophylus parasuis pe agar PPLO

9

Fig.8. Diferente morfologice intre culturi de Haemophylus parasuis

si Actinobacillus minor, A.suis, A.pleuropneumoniae pe mediu TSA

Examenul serologic urmareste evidentierea precipitinelor in serul animalelor

vindecate sau a anticorpilor fixatori de complement. La tulpinile izolate si

identificate se determina patogenitatea prin infectie experimentala pe cobai,care

este receptiv dar nu pe soarece sau sobolan.

In diagnosticarea bolii, leziunile meningeale impreuna cu simptomatologia

nervoasa prezinta interes deosebit deoarece permite diferentierea bolii de

poliserozita micoplasmica si colibacilara care sunt frecvent asociate.

7.Prognosticul

Este rezervat spre favorabil

10

8.Profilaxia

Pentru a preveni aparitia bolii se v-a avea in vedere evitarea factorilor

favorizanti, in timpul perioadelor de stres in hrana purceilor se vor introduce

premixuri medicamentoase.

Imunoprofilaxia se ralizeaza cu ajutorul vaccinurilor inactivate, preparate cu

tulpini din focar si administrate la scroafe sau la purcei inainte de intarcare de

doua ori la varsta de 5 si 7 saptamani(Chang si colab. 1994). In tara noastra,

Popoviciu si colab. (1984) au preparat un vaccin cu tulpini de focar,inactivat, pe

care l-au aplicat preventiv la purcei dupa intarcare in doza de 2 ml, de doua ori

la interval de 3 saptamani.

9.Combatere

Daca boala apare in efectiv,purcei bolnavi se izoleaza si se trateaza. Pentru

tratament se folosesc antibiotice pe baza de

penicilina,streptomicina,eritromicina . Antibioterapia aplicata in faza incipienta

a bolii (febra si simple schiopaturi) duce la vindecare. In cazul modificarilor

articulare se poate incerca folosirea antibioterapiei ,parenteral, cu administrare

intraarticulara de glucocorticoizi: supercortizol,hidrocortizon 0,25-1 ml o data

la 4-5 zile dupa ce se extrage o cantitate corespunzatoare de lichid articular.

11

Fig.9. Relevarea rezistentei germenului la antibioticele uzuale

Ampicilina15%

Cetiofur2%Enrofloxacina

5%

Eritromicina11%

Gentamicina7%

Neomicina9%

Oxitetraciclina11%

Penicilina16%

Tiamulina11%

Sulfonamida+T14%

Rezistenta %

Haemophylus parasuis este sensibil de obicei la beta-

lactamine,ceftiofur,fluorfenicol,chinolone si doxicilina. Altele cum ar fi

gentamicina,tetraciclina si trimetoprim+sulfonamida sunt mai putin eficiente.

Cu toate acestea se considera ca cel mai bine si pentru o mai buna performanta

ar fi daca s-ar efectua antibiograma pentru fiecare caz in parte ca sa nu avem

parte de surprize.

Animalele sanatoase din efectivele contaminate se trateaza preventiv folosind

antibiotice,administrate in apa sau in furaj. Animalele sanatoase din focar pot fi

vaccinate de necesitate cu tulpina din focar sau cu vaccinul Porcilis Glasser,in

doza de 2 ml, doua administrari la interval de 2-3 saptamani.

12

10.Bibliografie

1.Tudor Perianu,BACTERIOZE vol I, Boli infectioase ale animalelor, IASI 2003

2.Radu Moga Manzat,Boli infectioase ale animalelor,BACTERIOZE

3. http://francisco47.wordpress.com/2010/05/06/enfermedad-de-glasser-diagnostico-y-tratamiento/

4. http://www.sanidadanimal.info/cursos/curso/3/3-glasser.htm

5.http://www.hipra.com/wps/portal/web/inicio/conocimientoHipra/patologias/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3gDU8dASydDRwMLpwADA09PC2cXA3MnA28LE6B8JE55A38jonTjAI4GBHSHg1yLU4WFhyleebDrwPK47ffzyM9N1Q9OzdMvyA2NMMgMSAcASNqc6A!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfMDVBUTlCMUEwOEJQMDBJSThDRDA3QjBLODQ!/?WCM_GLOBAL_CONTEXT=/web_en/hipra/secciones/conocimientodehipra/patologias/porcinos/pt20101007224711

6. http://www.uco.es/dptos/sanidad-animal/img/infecciosas/Glasser.pdf

7. http://www.3tres3.com/especial_glasser/

8. http://www.exopol.com/atlas/busca3.php?ref=5666

9.https://www.google.ro/search?q=enfermedad+de+glasser&hl=en&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&biw=1249&bih=562&wrapid=tlif135919794041710&um=1&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi&ei=BbcDUaDKLcrKtQbvy4DADg#imgrc=Wnw8mOigPACzRM%3A%3Be6W1PV9tJ3q3jM%3Bhttp%253A%252F%252Ffrancisco47.files.wordpress.com%252F2010%252F10%252Fartritis-cronica.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Ffrancisco47.wordpress.com%252Fcategory%252Fpatologia%252Fpage%252F2%252F%3B543%3B391

10.http://www.aacporcinos.com.ar/articulos/meningitis_bacteriana_el_cerdo.html

11. http://www.cyf-medical.distribution.ro/library/Biblioteca%20digitala%20veterinara/bacterioze.pdf

12. http://www.condalab.com/pdf/1140.pdf