REGIMURILE POLITICE

Principiul separatiei puterilor in stat Ideea separatiei puterilor , competentelor in stat a fost sustinuta de-a lungul istoriei de

Aristotel, de John Locke si de alti ganditori, fiind fundamentata de Ch. Montesquieu in 1748 in “L’Esprit des lois” (Despre spiritul legilor)

Principiul separatiei puterilor in stat la Aristotel “In orice stat sunt trei parti, de care legiuitorul se va ocupa, daca e intelept, sa le

randuiasca cat mai bine, avand in vedere, mai inainte de orice, interesele fiecaruia. Aceste trei parti, o data bine organizate, statul intreg este, in mod necesar, bine organizat el insusi (…). Cea dintai dintre aceste parti este adunarea generala care delibereaza cu privire la afacerile publice; a doua este corpul magistratilor (inaltilor functionari), caruia trebuie sa I se hotarasca natura, atributiile si modul de numire; a treia este corpul judecatoresc.”

Principiul separatiei puterilor in stat la Jean Bodin si John Locke J. Bodin atrage atentia asupra pericolului de a se intruni, in mainile aceluiasi titular,

puterea legiuitoare si cea judecatoreasca. “pentru fragilitatea umana, tendinta de a pune mana pe putere ar fi prea mare daca

aceleasi persoane care au puterea de a face legile ar avea, de asemenea, in mainile lor si puterea de a le executa; (…) este, prin urmare, necesar ca totdeauna sa fie in activitate o putere care sa vegheze la executarea legilor care au fost facute si care trebuie sa ramana in vigoare. Si astfel, puterea legislativa si puterea executiva ajung adesea sa fie separate.” (J. Locke)

Conceptia lui Montesquieu - 1 Montesquieu considera ca libertatea politica a indivizilor poate fi protejata cel mai

bine in acel sistem in care puterile sunt separate si pot sa se limiteze reciproc. In opinia ganditorului francez, pentru ca cetatenii sa se bucure de libertate politica

trebuie ca guvernamantul sa fie astfel organizat incat un cetatean sa nu se teama de alt cetatean.

Montesquiei remarca: “Experienta de totdeauna ne invata insa ca orice om care detine o putere este inclinat sa abuzeze de ea” si ca el merge pana acolo unde gaseste limite.

Conceptia lui Montesquieu -2Exista in fiecare stat trei feluri de puteri: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoresca“Totul ar fi pierdut daca acelasi om ar exercita aceste trei puteri”, pe cea de a face legi, pe cea de a aduce la indeplinire hotararile obstesti si pe cea de a judeca infractiunile sau litigiile dintre particulari. Totusi, cele trei puteri trebuie sa colaboreze, in interesul colectivitatii etatice: “elles (les pouvoirs) sont forcees d’aller de concert”.

1

Exigentele principiului separatiei puterilor in stat Existenta a trei organe separate care sa exercite, cu titlu principal, fiecare o anume

putere, competenta: legislativa, executiva sau jurisdictionala Aceste trei organe trebuie sa se controleze reciproc Cele trei puteri trebuie sa colaboreze in vederea bunei guvernari

Aplicarea principiului separatiei puterilor in stat Initial, principiul separatiei puterilor in stat a fost folosit pentru reducerea autoritatii

monarhului. Ulterior, principiul a fost utilizat in “competitia” dintre legislativ si executiv, fiecare

detinand o pozitie privilegiata intr-o epoca sau alta. Puterea judecatoreasca a fost deseori ignorata in aceasta “lupta” motivat de caracterul

ei difuz.

Limitele principiului separatiei puterilor in stat Teoria lui Montesquieu a fost criticata de-a lungul timpului cu argumente variate: Intr-un stat exista mai mult de trei puteri, ca functiile statului sunt multiple si

realizate de un numar mai mare de organe care se controleaza si colaboreaza intre ele;

Acelasi organ (autoritate) exercita doua-teri functii. Spre exemplu, parlamentul are functia legislativa, dar si atributii executive; guvernul este organ executiv, dar indeplineste si o functie legislativa etc.;

Astazi lupta principala nu se mai poarta intre parlament si guvern, ci intre partidul de la putere si cel din opozitie.

Regimurile politice Regimul politic defineste forma de putere etatica anvizajata concomitent sub aspectul

scopurilor pe care si le propune si al modului in care ester exercitata. Regimul politic defineste modul de organizare si exercitare a puterii politice apreciate

dintr-o dubla perspectiva:1) Realizarea principiului separatiei puterilor in stat si 2) natura raporturilor dintre puterea etatica si cetateni, participarea acestora la luarea celor mai importante decizii la nivel central si local.

Cateva precizari privind regimurile politice Problema regimului politic este subsecventa celei privind separatia puterilor in stat, Principiul separatiei puterilor in stat nu este nici unicul, nici cel mai important

element definitoriu al regimului politic. Principiul separatiei puterilor in stat trebuie anvizajat din perspectiva principiului

suveranitatii poporului Separatia puterilor in stat trebuie privita in stransa legatura cu principiul realizarii

puterii poporului prin reprezentanti. Puterea de stat este o enitate ce are anumite competente care trebuie repartizate unor

autoritati astfel incat sa se realizeze cat mai deplin puterea poporului.

Interpretarea principiului separatiei puterilor in stat si “clasificarea” regimurilor politice

2

In functie de modul in care a fost interpretat principiul ( punandu-se accentul pe controlul recipoc sau pe colaborarea dintre puteri), de modul in care s-au conturat raporturile dintre cele trei categorii de organe si in functie de raporturile dintre stat si cetatean s-au creat mai multe regimuri politice.

Regim politic / sistem politic Olivier Duhamel distinge intre “regim politic” si “sistem politic” “numim regim politic ansamblul regulilor constitutionale” relative la organizarea si

functionarea puterilor statului. Ex.: regim prezidential, regim parlamentar, regim semiprezidential

“numim sistem, exercitiul puterii asa cum rezulta acesta din practica institutionala dominanta”. Ex.:sistem guvernamentalist, sistem prezidentialist, sistem parlamentarist

Clasificarea regimurilor politice 1 Regimuri politice -democratice si

-nedemocratice (totalitare, autoritare)

Regimuri politice –clasice (reprezentative): regim parlamentar,regim prezidential, regim de adunare, regim directorial, regim mixt si

- alte regimuri

Clasificarea regimurilor politice 2 Clasificarea regimurilor politice dupa Ch. Debbasch:- Regimuri politice in care se realizeaza o confuzie a puterilor in profitul legislativului sau a executivului:

- regimul de adunare- regimul socialist (marxist)

- Regimuri politice in care se realizeaza separatia puterilor in stat:- regimul prezidential- regimul parlamentar- regimul mixt

Regimul prezidential. Trasaturi fundamentale Executivul este monist (presedintele este si seful statului si seful guvernului) Principiul separatiei puterilor a fost, initial, riguros aplicat. Nu exista raspundere solidara a guvernului in fata parlamentului si nici dizolvarea

parlamentului Instanta suprema constituie o adevarata putere in stat

Evolutia regimului prezidential La inceput, separatia puterilor in stat s-a manifestat strict

3

Intr-o etapa ulterioara s-a pus accentul pe colaborarea puterilor realizata atat prin

- mijloace juridice- mijloace politice.

Regimul parlamentar. Trasaturi fundamentaleCaracteristici

Executivul este bicefal, condus de seful statului si primul ministru Actele sefului de stat trebuie contrasemnate de un membru al guvernului Guvernul raspunde politic in fata parlamentului Seful de stat poate dizolva parlamentul Guvernul colaboreaza cu parlamentul Parlamentul este singurul organ ales de popor

Regimul parlamentar. Forme Regim parlamentar - dualist

- monist Regim parlamentar - monarhic

- republican Regim parlamentar - bipartid (dominat de doua partide puternice, cu guvernamant stabil)

- pluripartid (cu mai multe partide parlamentare, cu guvernamant instabil, minoritar sau de coalitie) Regim parlamentar - rationalizat

- nerationalizat

Regimul mixt. Trasaturi fundamentale Este numit regim semi-parlamentar sau regim semi-prezidential Trasaturile regimurilor parlamentare se impletesc cu cele ale regimurilor

prezidentiale Executivul este bicefal Guvernul raspunde politic in fata parlamentului Seful de stat poate dizolva parlamentul Guvernul colaboreaza cu parlamentul Parlamentul si presedintele sunt alesi de popor

Regimul de adunare. Trasaturi fundamentale Este un regim al confuziei puterilor in profitul legislativului Puterea este exercitata de popor prin organele sale alese, in principal prin intermediul

parlamentului, executivul aparand ca un simplu organ de executie al deciziilor deliberate si adoptate de adunari.

Membrii executivului, organ colectiv, sunt alesi si revocati de adunare Legislativul poate anula deciziile executivului

Regimul politic Marxist. Trasaturi fundamentale Caracterul “de clasa” al statului

4

Subordonarea din treapta in treapta a organelor statului pana la organele de varf, ale puterii de stat (M.A.N.)

Introduce o categorie aparte de organe – Procuratura Aparitia unor organe mixte, neprevazute de constitutie Rolul conducator al Partidului Comunist, ca partid unic (renuntarea la pluralismul

politic) Discrepanta dintre normativitate si realitate Nationalizarea mijloacelor de productie. Introducerea unui regim juridic pentru

proprietatea de stat fata de proprietatea particulara. Lipsa unui adevarat control al constitutionalitatii Ipocrizia normativa: “suveranitatea poporului” etc.

Aplicarea principiului separatiei puterilr in stat in tara noastra Din momentul formarii statului nostru si pana in 1948 organizarea constitutionala

a Romaniei s-a realizat potrivit principiului lui Montesquieu. Principiul separatiei puterilor in stat a fost reinstaurat dupa adoptarea Constitutiei

Romaniei din 1991, cand aplicarea sa reiesea din interpretarea textelor constitutionale,

Principiul separatiei puterilor in stat a fost explicit prevazut odata cu revizuirea Constitutiei din 2003.

5