Conspiratii Politice

8/12/2019 Conspiratii Politice

1/156

Topul conspiratiilor si controverselor politice romanestiIstoria Romaniei nu putea fi ocolita de masinatiuni de culise si de intrigi cusubstrat politic, religios sau economic. Conspiratiile, miscarile si tratatele politicediscutabile au fost parte integranta a istoriei noastre nationale, la fel ca in oricarealt colt de lume. Chiar daca in vechime erau numite hiclenii, comploturi, tainuiri,sfatuiri sau uneltiri, aceste modalitati ascunse de influentare a mersului firesc al

istoriei, nu se deosebeau in esenta de conspiratiile moderne care fac sa curgarauri de cerneala.10. Enigmele Tezaurului de la Pietroasa

Tezaurul de la Pietroasa consta probabil in cea mai mare si mai valoroasa comoara descoperita in ultimelesecole pe teritoriul Romaniei. Faimoasa Closca cu puii de aur este, de fapt, cel mai pretios artefact dincadrul acestei comori. In primavara anului 18!, constructorii palatului "piscopal din #uzau solicita taranilordin comuna Pietroasa sa e$tra%a o cantitate sporita de calcar necesar ridicarii edificiului. Intr&o dimintata desfarsit de aprilie,Ion emnaru si socrul sau, !tan "vram, descopera faimoasa comoara compusa larandu#i din vase de ornament, bi$uterii, podoabe si obiecte de cult ceremonial de origine gotica.Ceidoi sateni erau constienti ca descoperisera o comoara, dar 'abar nu aveau de valoare sa, dupa cum adovedit Ion (emnaru care a vandut un lant si o fibula de aur unui nepot de arendas, pentru doar ) deparale si o sticla de tuica. Comoara a ramas ascunsa in %ospodaria celor doi pana pe data de 11 ianuarie

188, cand in urma unui cutremur, Ion (emnaru a fost somat de autoritati sa&si darame casa puternicavariata. *in acest moment incepe o adevarat epopee cu rezonante europene pentru stravec'ea comoarade la Pietroasele. Cei doi tarani sunt pacaliti de catre +nastase Tarba, un antreprenor veros care le cumparaintrea%a comoara. atenii se lauda in %ura mare de isprava facute, autoritatile si a%ia afla si intervin pe fir.

+nc'eta a fost suprave%'eata de nimeni altii decat -i'alac'e 'ica si Petrac'e Poenaru. Comoara esterecuperata in mare parte, pentru ca, in anul 18!/, sa fie furata din incinta 0niversitatii #ucuresti. Tezauruleste din nou recuperat, pentru ca in timpul incendiului din anul 188 sa fie aproape de distru%ere. Totul aculminat odata cu calatoria si e$punerea tezaurului la Paris, la (uvru, cu ocazia celei de&a doua "$pozitii0niversale din anul 12)). %urile rele afirma ca tezaurul e&pus la 'uzeul de Istorie al Romaniei nu estedecat o copie care s#ar fi putut efectua in cadrul calatoriei sale in afara granitelor tarii.+r%umentul lor


2/156

este acela ca in cadrul e$pozitiei de la Roma din anul 1211, nu ar fi fost e$pus ori%inalul, ci o copie %alvano&plastica realizata de restauratorul Paul Tel%e.

9. Conspiratia din spatele abdicariii lui A.I. Cuza

+bdicarea domnitorului +le$andru Ion Cuza reprezinta un subiect insuficient cunoscut ma3oritatii romanilor,un subiect tratat incomplet in manualele scolare si i%norat pe nedrept de istorici. "poca domniei lui Cuzaeste caracterizata prin trecerea brusca de la oranduirea preponderant feudala a societatii romanesti catre oalta structura social&istorica, caracterizata prin modernism si dezvoltarea industriei. "sistat de catreconsilierul sau, 'ihail (ogalniceanu, Cuza a initiat o serie de reforme care au dat un nou inceputsocietatii romane din acele timpuri.Prima sa masura din anul 184 a vizat confiscarea mosiilor detinutede manastiri. Pentru a savarsi aceasta 'otarare controversata, domnitorul Cuza a avut nevoie de tot spri3inulpe care putea sa&l ofere Parlamentul. 0n an mai tarziu, +le$andru Ioan Cuza purcede la dezrobirea taranilorde sub influenta 'otaratoare a boierimii, precum si la impropietarirea marilor mase de tarani a%ricultori.Principalele sale reforme au avut un mare impact in strainatate si au dus la intensificarea activitatilordiplomatice ale Romaniei. +dopta primul Cod Civil si Cod Penal din tarile romane, inspirate dupa Codul5apoleonian. + fondat 0niversitatea din #ucuresti si cea din Iasi si a modernizat +rmata Romana. )atoritaacestor masuri neagreate de cler, Cuza a fost in pericol de a fi asasinat, datorita conspiratiilor siintrigilor arhimandritului *+los din Constantinopol,actiunile acestuia fiind de3ucate de catre a%entii

romani. &a stabilit, astfel, un %rup de complotisti compus din reprezentantii clerului %rec si 6enr7 #uler,ambasadorul -arii #ritanii la Constantinopol. +cestora s&au alaturat imediat mosierilor liberali careconsiderau ca domnitorul Cuza nu le mai reprezenta interesele. Totul a culminat cu o lovitura de stat, in caredomnitorul a fost fortat, sub amenitarea armei, sa abdice de catre asa&numita -onstruasa Coalitie, oasociere politica de moment dintre conservatori si liberali. a ora dimineata, pe data de -- februarie1//, un grup de conspirationisti inarmati l#a fortat pe Cuza sa abdice dupa care l#a condus pana lagranita.*omnul 0nirii a murit in e$il9

8. Nicolae Titulescu Victima conspiratiilor naziste?


3/156

Considerat cel mai bun diplomat roman din perioada interbelica, *icolae Titulescu este creditat de oparte a istoricilor drept victima unei adevarate conspiratii politice ai carei autori ar fi fost cercurilecare guvernau %ermania lui itler si Italia lui 'ussolini. Pentru a&si atin%e scopurile, diplomatia fascistanu s&a dat in laturi de la folosirea pe scara lar%a a asasinatelor politice. In aceasta directie, cancelaria de la#erlin intocmise de3a o adevarata (ista 5ea%ra pe care fi%urau nume importante ale politicii europene

interbelice precum "n%elbert *olfuss, +le$andru I :ara%'ero%'evici ; re%ele Iu%oslaviei, "duard #enes,+lbert I ; re%ele #el%iei, (ouis #ar'ou, +rmand Calinescu, I. . *uca, 5icolae Ior%a si 5icolae Titulescu.+cesta din urma a fost in mai multe randuri -inistru de "$terne al Romaniei si dele%at permanent al statuluiroman la (i%a 5atiunilor de la eneva. Intrea%a sa activitate s&a bazat pe problemele ma3ore ale politiciie$terne a Romaniei. Invinuit de apartenenta la rancmasonerie, dar si la ideile de stanga, Titulescu aramas toata viata un patriot convins.< prima incercare de asasinat a avut loc in anul 12, in apropierede =a%reb, in momentul in care o bomba a e$plodat pe calea ferata la cateva secunde dupa ce trecuse untren in care se afla Titulescu alaturi de alti diplomati. < alta incercare nereusita a avut loc in anul 124, laParis. erviciile si a%entiile secrete naziste nu se lasa, astfel incat Titulescu a3un%e sa fie demis, urmarit,suspectat si ani'ilat politic din ordinul e$pres al re%elui Carol al II&lea. "$ilat in "lvetia, apoi in Franta decatre re%e, 5icolae Titulescu a continuat propa%area ideilor sale printr&o serie de articole si conferinte cutematica social&pacifista. Pe data de 12 martie 131, Titulescu moare brusc, analiza sangelui saudemonstrand ca a fost vorba de un asasinat prin otravire. In octombrie 12, ziarul Fapta publica unarticol in care denunta otravirea lui Titulescu de catre Franco Trandafino, un presupus a%ent estapo.

7. Manuc Bei rimul spion din Vala!ia?


4/156

Cel mai cunoscut 'an al #ucurestilor a fost resedinta unui persona3 pe cat de putin cunoscut, pe atat demisterios. "ste vorba de 'anuc 4ei, un negustor si hangiu armean nascut in orasul Rusciu5, pe malulbulgaresc al )unarii.In urma activitatilor sale cu caracter comercial, a3un%e bo%at in scurt timp. Initialne%ustor de %rane, -anuc a fost considerat de catre contemporanii sai, drept cel mai bo%at si influent omdin #alcanii acelei perioade. 0rca repede treptele puterii, astfel incat a3un%e usor in slu3ba vizirului -ustafa

+lemdar, pasa peste #aira>tar. Initial, -anuc intentiona sa ocupe tronul ?ala'iei, dar planurile sale suntzadarnicite de caderea protectorului sau. *esc'ide un 'an celebru in #ucuresti care&i poarta si astazinumele. *evine creditorul principal al domnitorului fanariot Constantin Ipsilanti, pe care&l sponsorizeaza cusuma de 14).))) de taleri.In timpul razboiului Ruso#Turc din anii 10/#11-, 'anuc este mediatoruldintre "rmata Imperiala Rusa si o garnizoana rebela din %iurgiu. In acelasi timp, -anuc #ei selanseaza intr&un adevarat rol de a%ent dublu, acceptand misiunea Inaltei Porti, in care trebuia sa trateze curusii inc'eierea pacii in termeni propice pentru puterea otomana. Pacea dintre rusi si turci semnata la#ucuresti in luna mai 181@, prevedea insa cedarea unor teritorii rusilor, fapt ce a provocat furie la Istanbul.-anuc #ei este invinovatit fatis de catre turci, fiind nevoit sa fu%a in #asarabia pentru a&si salva viata. Inanul 181!, -anuc moare intr&un accident de calarie si este in%ropat la #iserica +rmeneasca din C'isinau.

". Conspiratia din spatele asasinarii lui Barbu Catar#iu


5/156

4arbu Catargiu a fost, fara indoiala, una dintre cele mai ilustre figure ale politicii romanesti dinsecolul al 6I6#lea. Aurnalist si politician roman de succes, Catar%iu a ocupat functia de prim&ministru alRomaniei pana pe data de @) iunie 184@, cand a fost asasinat. +cest politician conservator a fost, de fapt,primul prim&ministru al statului roman, patriot desavarsit, demn urmas al unei vec'i familii boieresti, al caruimotto dupa care se calauzea era Totul pentru Tara, nimic pentru noi. + fost un e$i%ent barbat de stat, care

a servit drept model pentru tinerii sai adversari liberali din acea perioada, -i'ail :o%alniceanu si Ion C.#ratianu. *atorita calitatilor sale, a fost numit initial -inistru al Finantelor de catre +le$andru Ioan Cuza. +faptuit o serie de reforme revolutionare, astfel incat istoricii il considera si astazi drept cel mai european ompolitic al epocii sale. + interzis totusi adunarile publice, inclusiv adunarea de comemorare a Revolutiei de la188, fapt care i&a adus animozitati. Personalitatea sa cu convin%eri puternice i&a facut pe adversarii sai dinambele tabere politice sa se uneasca in 7'onstruoasa Coalitie8 care apoi l#a mazilit pe Cuza. Radicaliiliberali si ultraconservatori au decis se pare, asasinarea premierului #arbu Catar%iu. 0ltimul sau cuvantpolitic a fostB Pacea, domnilor, pacea si odi'na sunt scaparea tarii, si voi prefera moartea mai inainte de acalca sau a lasa sa se calce vreuna din institutiile tarii. Pe data de @) iunie 184@, pe cand parasea cladireaParlamentului din #ucuresti si se afla in trasura alaturi de Prefectul Capitalei, Principele 5icolae#ibescu, 4arbu Catargiu a fost asasinat prin impuscare. *esi nu a putut fi dovedit vinovat niciodata,asasinul sau prezumtiv se pare ca a fost 'eor%'e #o%ati. 'oartea lui 4arbu Catargiu a fost cu adevarato crima politica perfecta.

$. %epublica de la loiesti Conspiratie acasa la Nenea Iancu&


6/156

In esenta, fenomenul istoric cunoscut sub numele de 7Republica de la Ploiesti8 a fost o simplarevolta de o zi, mai precis in data de august 120, indreptata impotriva re%imului monar'ist careconducea Romania. Totul a inceput ca banala rebeliune pe plan local orc'estrata de radicalii filialeiPartidului (iberal din orasul Ploiesti. +cestia se opuneau noului conducator al tarii, Printul Carol I de6o'enzollern&i%marin%en, dorind sa instaureze o republica in locul re%imului monar'ist stabilit de

Constitutia din 1844. (iderul conspirationistilor liberali din Ploiesti era capitanul +le$andru Candiano&Popescu care, in prealabil, fusese arestat in 184! pentru ca publicase in ziarul personal, Perseverenta, oserie de articole virulente in care il ataca pe Printul Carol I. In noaptea de 8 au%ust 18!), Candiano&Popescua or%anizat doua intalniri secrete la Ploiesti, anuntand ca are informatii de la #ucuresti, conform carora-onar'ia va fi abolita in noaptea urmatoare, marile orase se pre%ateau de revolta contra monar'istilor, iar inultima instanta, Republica Romania trebuia proclamata. Candiano&Popescu i&a asi%urat pe conspirationistiinclusiv de spri3inul -arilor Puteri. In entuziasmul clipei, Candiano#Popescu a anuntat in public ca vadeveni noul prefect de Prahova, iar !tan Popescu va a$unge noul sef al Politiei din Ploiesti. Innoaptea urmatoare, seful Politiei din Pra'ova a fost arestat de conspirationisti, iar statia de tele%raf a fostocupata de Candiano si uta +ntonescu. Candiano&Popescu ramas fara alt obiectiv de ocupat, s&a instalatin 0nitatea de Pompieri. Conspirationistii au trimis o tele%rama la #ucuresti, anuntand ca proaspatul prefectCandiano este sustinut de administratia civila si militara a orasului. Partea 'azlie de abia acum urmeaza. Inseara de 2 au%ust 18!), o unitate de soldati de la #ucuresti a sosit in %ara Ploiesti si a arestat intrea%aadministratie autoinstalata. 'a$oritatea 7conspirationistilor8 au declarat ulterior autoritatilor de stat caei nu facusera o revolta, ci participau la o petrecere prelungita9

'. Ma( )oldstein si atentatul din *ealul +pirii


7/156

-ulta cerneala a curs de&a lun%ul timpului in 3urul atentatului de la *ealul pirii. (a urma urmei, este vorbade primul atentat cu bomba din istoria Romaniei. -asina infernala, cum a fost poreclita bomba de catrepresa vremii, a fost detonata la data de 8 decembrie 12@) c'iar in sala enatului Romaniei de catreanar'istul -a$ oldstein. Printre victimele vizate s&au aflat -inistrul Austitiei din acea perioada ; *imitrereceanu care, alaturi de alti doi senatori, a murit in urma e$ploziei. Complotistii au fost comisarii bolsevici

trimisi de regimul sovietic de la 'oscova cu misiunea de a crea un Partid Comunist in RegatulRomaniei,si a lansa, mai apoi, o stare de revolta si anar'ie populara in urma careia noul Partid Comunistsa acapareze puterea, Romania urmand sa devina un nou stat&satelit al 0niunii ovietice. Inainte cu o lunade e$plozia de la enat, anar'ist&socialistul -a$ oldstein a mai atentat la viata -inistrului de InterneConstantin +r%etoianu, un dusman neimpacat al ideolo%iei comuniste si al adeptilor acesteia. 'a&%oldstein, a$utat de alti doi bolsevici, !aul 9sias si eon iechtblau, a fabricat bomba artizanala si areusit sa o introduca in secret chiar in sala !enatului Romaniei.0nul dintre complicii care i&au a3utat inacest sens a fost +le$andru Constantinescu, liderul de e$trema stan%a al proaspatului infintat Partidocialist din Re%atul Roman. Imediat dupa comiterea faptei, -a$ oldstein a fu%it in #ul%aria. + fost prinstotusi in anul 12@1 lan%a vama din Rusciu>, pe cand incerca sa reintre in Romania. "narhistul %oldstein afost condamnat la munca silnica pe viata, murind de pneumonie in anul 13- , pe cand isi ispaseasentinta la inc'isoarea din *oftana.

:. Conspiratia din spatele Revolutiei din )ecembrie 133


8/156

Revolutia din anul 1282 a fost, fara indoiala, cel mai important eveniment din istoria recenta a Romaniei. Inprezent, tot mai multi istorici si cercetatori avanseaza ideea ca in spatele evenimentelor san%eroase dindecembrie 1282, care au culminat cu arestarea si e$ecutia cuplului Ceausescu, a stat de fapt o mareconspiratie. +ceasta a avut epicentrul la nivel mondial si s&a desfasurat inca din timpul consfatuirilor de laalta si -alta, de la mi3locul anilor D8). In cadrul acestor intalniri discrete intre liderii mondiali din acea

perioada s#a hotarat abolirea comunismului in tarile Europei de Est si in fosta ;niune !ovietica.*irectivele stabilite au fost urmate fidel de catre con3uratii din Romania socialista, care au profitat pe plannational de 'otararile puterilor mondiale. rupul conspirationistilor romani erau alcatuiti din membri de partiddin esaloanele 1 si @, precum si de o parte a conducerii ecuritatii. Pentru a se face transferul de putereintre cele doua re%imuri, unele servicii secrete straine au or%anizat o diversiune de proportii in decembrieE82. Peste aceasta diversiune s&a suprapus revolta populara a marilor mase de oameni nemultumiti deinrautatirea conditiilor de trai. "restarea si e&ecutia in mare graba a cuplului Ceausescu, nu a facutdecat sa alimenteze discutiile din $urul mai multor conspiratii care au vizat atat momentul din @@decembrie 1282, cat si viitorul Romaniei postdecembriste.

,. -orea Mason sau initiat zalmo(ian?


9/156

a data de 1< mai 12/2, opt tineri sasi din Transilvania reveniti de la studii din %ermania, au fondat la!ibiu o$a !fantului "ndrei, prima lo$a masonica atestata pe teritoriul "rdealului. -asonii isi ale%eaunoii membri fara sa tina cont de ori%inea etnica sau de reli%ia acestora. +stfel, intalnim la acea data, inTransilvania, 1! masoni catolici, ! evan%'elisti, 8 ortodocsi si @ unitarieni. Istoricul Iona C'inc'is sustinecu dovezi ca orea, eroul motilor din "puseni si conducatorul rascoalei din 12#12ob +dam, nimeni altul decat autorul celor mai cunoscute portrete ale lui 6orea,Closca si Crisan. I%natios #orn ar fi fost persona3ul care l&a introdus pe 6orea imparatului Iosif al II&lea.Conform unui curent recent de opinie, tot mai multi masoni romani sustin apartenenta lui 6orea la aceeasilo3a masonica cu imparatul Iosif al II&lea. In spri3inul acestei afirmatii, sunt aduse cererile aduse de 6orea,cereri care, in opinia masonilor, semanau partial cu idealurile care au stat la baza Revolutiei de la 188,revolutie initiata si dezvoltata in proportie de 1)) de catre -asoneria romaneasca. ;n alt argument vinedin partea faptului ca orea stia sa scrie si sa citeasca, ceva foarte rar printre romanii din "rdealcare erau tinuti intr&o adevarata stare de sclavie. 0n mister nedezle%at nici astazi este cel care invaluiemomentul prinderii lui 6orea care se ascundea in padurea oracetului din -untii ilaului, undeva lan%a

+lbac. In momentul arestarii sale, 6orea a scos din san cateva manuscrise pe care le&a aruncat in foc.6artiile au ars complet, inainte ca cei care l&au arestat sa le salveze. +cest fapt adanceste misterul careincon3oara personalitatea taranului mot 5ecula 0rsu. < ipoteza si mai tulburatoare cu privire la natura

adevarata a lui 6orea vine de la o serie de istorici care afirma ca orea ar fi fost un ultim initiat in cultuldacilor. Ipoteza nu pare deloc fantezista, daca tinem cont de faptul ca motii din +puseni sunt urmasi directiai dacilor. -ai mult, in ultimatumul sau adresat nemesilor un%uri si curtii vieneze, 6orea face un apel lalibertate total lipsit de frica, in spiritul ilustrilor sai inaintasi. In plus, dupa arestare, 6orea manifesta o nobleteneobisnuita afirmand ca&i cunoaste pe cei 4 tarani care l&au tradat, dar ca&i iarta din toata inima.

. Alianta secreta a lui +te/an cel Mare cu ersanii


10/156

?estea despre uluitoarele victorii ale lui voievodului tefan cel -are asupra celei mai puternice forte armatea vremurilor au incon3urat lumea. *aca liderii care domneau in "uropa crestina s&au mar%init doar laincura3ari si laude scrise, in celalat capat al lumii o alte putere militara admira lupta si succeselevoievodatului -oldovei, sperand la un eventual atac combinat contra turcilor otomani. In aceasiperioada, Persia, "fganistanul si (urdistanul erau sub stapanirea unei confederatii de triburi a

turcilor oguzi, dusmani traditionali ai Imperiului 9toman. Confederatia +G :o7unlu, sau a 9ilor "lbeturcmenea reusit in urma unor mari eforturi militare sa stopeze e$pansiunea spre "st a otomanilor. Incautarea unor aliati, o%uzii din Persia au apelat c'iar si la statul venetian, caruia 'anul 0zun 6assan i&acerut a3utorul in anul 14. ?enetienii au promis, dar nu au a3utat cu nimic armatele de calareti aiturcomanilor o%uzi. In acelasi timp, tefan cel -are scria epistole tuturor dusmanilor Imperiului


11/156

Rosia Montana este o comoara de aur nu doar pentru spatiul romanesc, dar si pentruistoria Europei. Atat de putin mediatiate, tablitele cerate gasite intamplator in galeriileminelor repreinta o pagina de istorie care rastoarna teoriile ilogice ale celor care sustinca dacii nu e!ploatau aurul, ca nu stiau sa il prelucree, deci nici un teaur scos la luminade"a lungul timpului, nici macar #aimoasele bratari de aur, nu pot #i dacice. Teoria

originii latine a romanilor sta, si ea, cu greu in picioare, pentru cine cerceteaa tablitele dela Rosia. Ele demonstreaa, de pilda, ca minerii peregrini iliro"dalmatini, din mareleneam al tracilor,ca si $auto%tonii&, adica dacii, se intelegeau #oarte bine cu romanii, in limba latina'ulgara. (n tablite se stipuleaa clar ca, desi aproape nimeni $)uia se litteras scirenega'it& * $nu stia a scrie literele& ", partile se intelegeau 'erbal asupra obiectuluicontractului. Si asta, in anul 1+1 dupa cum este datat in scris cel mai 'ec%i triptic-, ceeace naste o intrebare legitima cand anume in'atase neamul trac limba latina 'ulgara/ atdespre 'ec%imea e!ploatarii in subteran, datarile cu 14 au adus do'ei indubitabile cadacii e!trageau aurul cu +00 de ani inainte de a #i partial cuceriti de romani si ca acestianu au #acut altce'a decat sa intre in galeriile sapate de daci. Rosia Montana, dupa

e!plorari care dureaa din 1999, este inca o sursa inepuiabila de istorie ade'arata,ne#alsi#icata, care supara pe multi academicieni. Si inca reer'a surprie, cum a #ost ceade la eagra, unde, intr"o neinsemnata 'alcea si intr"un mic paraias, s"a descoperit aurulcel mai #in, poate din toata lumea cunoscuta, aur de 24 carate. (storia tripticelor carti cutrei #oi de lemn cerat, legate intre ele- de la Rosia Montana a #ost po'estita in detalii, incartea $Romanica&, de . 3opa"isseanu, editata in 1925, la tipogra#ia (on . 6acarescu.ontracte in limba latina 'ulgaraa Rosia s"au gasit 70 de piese tablite-, dintre care 8umatate au #ost distruse integral saupartial, din nepricepere, ignoranta, sau rea"credinta, pastrandu"se intregi sau parti doar 27.ele mai multe au #ost scoase din tara si se a#la la udapesta, 6iena, erlin.3rin continutul si destinatia lor, tripticele repreinta contracte intre $proprietari& de mine

romani si $arendasi&" baiesi priceputi ", un edict de diol'are a unui colegiu #unerar celmai important document despre colegiile #unerare din antic%itate-, o lista de bucatepentru un ospat al unui colegiu de meseriasi, contracte de 'anare"cumparare de scla'i siasocieri in 'ederea e!ploatarii unor $gauri de mina&. Am pus in g%ilimele $proprietari&,pentru ca in tablite, #ormularea este deosebit de interesanta. :am un e!emplu $;lpius6alerius, nestiutor de carte, inc%iriaa o groapa de aur, despre care ice ca e a sa, luiSocratio Socrationes, de asemenea nestiutor de carte&. Este cel putin ciudat ca ;lpius nueste trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca auro#odina era a sa+, cele 27 de tablite au #ost publicate integral, cu comentarii si ilustratiegra#ica, de catre eruditul german T%eodor Mommsen. eea ce sustin toti cei care le"austudiat este #aptul ca tripticele sunt documente e!trem de rare si de o #oarte mareimportanta, ele constituind o do'ada despre raspandirea limbii latine 'ulgare in secolul ((d.?r., despre scrierea in aceasta limba, pana la descoperirea tablitelor de la RosiaMontana, cu totul necunoscuta in lume. (ar #aptul ca aceste triptice au #ost descoperiteaccidental, e!istand posibilitatea sa e!iste multe altele, ascunse in galeriile dacice, artrebui sa constituie un argument #undamental pentru oprirea proiectelor de e!ploatarecare ar distruge orice 'estigiu de o asemenea importanta culturala. Scrisul pe tablite


12/156

cerate este socotit o in'entie greceasca. Aristo#an pomenea ca atenienii isi scriaucontractele pe ceara, la #el ca in tablitele cerate de la Rosia Montana.Ascunse in subteraneTripticele au #ost semnalate prima oara in anul 1=+7, la Munc%en, ca #iind gasite inminele de aur de la Rosia.

Ele au #ost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, in minele numite arnic,unde, pe langa tablite, s"a gasit si un stil, pe care oamenii din ona il numesc condeiu sipe care astai il #olosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de 3asti@ in minele dinetea, unde langa triptice a #ost gasit si cada'rul unui barbat cu barba lunga, cu 'arstaapreciata la 40 de ani@ intr"o mina din arnicul Mare, intr"o odaie subterana, care eramobilata cu o masa si mai multe scaune, a'and si o 'atra 11 triptice-@ langa RosiaAbrudului, in mina numita S#. Ecaterina, la o adancime de 2>> metri, unde au #ost gasitecele mai multe, impreuna cu obiecte casnice.3o'estea tablitelor descoperite in minele etea s"a pastrat in detaliu. (n anul 1>==, unbaies caruia nu i s"a pastrat numele a gasit trei triptice intr"una din minele de aurrestaurate de catre Societatea S#. (osi#, al carei conducator magister- era 3aul aurentiu

o'acs din Abrud. ;nul din triptice a a8uns la o'acs, iar despre celelalte doua nu se maistie nimic. o'acs a daruit tripticul cumnatului sau, Ste#an aar, superintendentul;nitarienilor din lu8, scriindu"i ca s"a gasit impreuna cu o multiume de alte obiectecasnice. Ste#an aar, cunoscand 'aloarea tripticului, l"a daruit la randul sau olegiului;nitarienilor din lu8, unde s"a pastrat ca o curioitate pana la 1=1l, cand Ste#an aar amurit. Biul sau, Samuel, colectionar de antic%itati, l"a cerut inapoi si i"a #ost returnat, apoi#iul lui l"a 'andut, in anul 1=+4, librarului anticar Samuel emes. Se pare ca la acestanticar au a8uns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le #alsi#ice. ;nadintre acestea a a8uns la Mueul ational din 3esta, care a ac%iitionat e!emplarul cupretul de 1000 #lorini.Balsi#icarea grosolana

. 3opa"isseanu scrie in $Romanica& despre incercarea grosolana de #alsi#icare a unortablite $3e alocuri, ceara #usese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langaunele 'orbe barbare, #ara de nici un inteles, scrise cu litere pseudo"scitice si cursi'e neo"grecesti rau #ormate, au aparut numele mai multor $eroi& din migratiunea %uno"ungarica&, asa"isi scla'i adusi de romani pentru a munci in mine. Timot%eiu ipariu,membru al omisiei pentru onser'area Monumentelor 6ec%i ale Transil'aniei, a a'utdoua e!emplare de ast#el de tablite #alsi#icate, unul in original, altul in copie, amandouacomunicate de un pro#esor de la raio'a. :in caua acestor #alsuri care au circulat inmediile europene de pro#il, doi paleogra#i #rancei, atalis de CaillD si etronne aupublicat, pe buna dreptate, in $ournal des Sa'ants&, niste disertatii total ne#a'orabiledespre tablitele cerate, pronuntandu"se in contra autenticitatii lor. 3artea buna este ca ceidoi au de'enit curiosi cu pri'ire la modelele ce au stat la baa #alsurilor studiate de ei.Mai ales dupa ce, in 1=>7, tablite asemanatoare au mai #ost descoperite intr"un cu#ar dincasa banc%erului ecilius ucundus din 3ompei, toate #iind c%itante scrise cu acelasi #elde litere, cursi'e, in latina 'ulgara. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montanacu aproape un secol, dar impreuna constituie singura do'ada a 'ec%imii scrierii cursi'e inlatina 'ulgara. ele de la Rosia Montana sunt insa mult mai 'aloroase, pentru ca ele nusunt simple c%itante, ci documente care o#era indicii nepretuite despre relatiile sociale


13/156

dintre oamenii de rand, care constituiau o clasa aparte #ata de conducatorii 'orbitori delimba latina culta.iudateniile ling'isticeTe!tul documentului incrustat in ast#el de table cerate se scria de doua ori, iar numarulsigiliilor martorilor cu e!ceptia unui singur contract- era, obligatoriu, de sapte.

Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul te!tului, #ara a se des#ace sigiliile,iar scopul contractului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se #i!ee si in scrisobligatiunea 'erbala. Biecare triptic este scris de aceeasi mana, de la cap la coada,inclusi' semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece este speci#icat in contract canici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii $)uia selitteras scire nega'it& nu stiau sa scrie literele-. F $ciudatenie& a limbii latine 'ulgareutiliate in contracte o constituie #olosirea $oltenismelor&, pe care ling'istii le consideratipic romanesti. :e e!emplu, la un contract de 'anare al unei #emei, un martor sesubscrie cu #ormula segnai, in loc de signa'i, adica per#ectul simplu romanesc sau$oltenismul& semnai. (n alte parti, gasim iarasi o #orma $auto%tona&, $siesi&, scrisa $sies&sau $sues&. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe 6alea Moacului, care poarta

inscriptia in limba latina 'ulgara $S6( M( 3(E&, $al meu, patriar%ul&< :atarea acestuitopor este uimitoare 1700"1+>7 i.?r. Si atunci, cine pe cine a $latiniat&/ 3rintremonumentele epigra#ice de la Rosia Montana se a#la si o stela inc%inata eului (anus, celcu doua capete, considerat patriar%ul latinilor 'ei #oto-. Acesta este incadrat decu'intele $(M& si $3(F&, $patriar%ul imortales, nemuritor&. Acest eu misterios cu douacapete a #ost adorat din timpuri stra'ec%i la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, #iind odi'initate al carei simbol era soarele. El apare si pe monedele dacice, sub denumirea de(anus. (sidor, in lucrarea sa $Frigini&, ne spune ca $limba prisca 'ulgara-, adica limbabatrana, a #ost aceea pe care au #olosit"o locuitorii cei mai 'ec%i ai (taliei, in timpul lui(anus&. (ar limba latina culta, #olosita de patura conducatoare, il supara pe atilina$(spra'iti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul


14/156

(storicii sustin ca minele $romane& erau e!ploatate direct de catre imparat, prin$procuratori aurari&. Tablitele ne spun ca ma8oritatea procuratorilor erau doar nisteliberti, dar de conditie mai buna. (n a#ara de acestia, e!ista o multime de $particulari&romani, tot liberti, care pretindeau ca stapanesc $gropi de aur&. (ntregul personal alminelor era #ormat din liberti, in #unctiile superioare, din scla'i in cele in#erioare si din

baiesi priceputi, coloniati in tinutul auri#er, in numar relati' mic. ontractele scrise petablite par cel putin dubioase, pentru ca cei care le inc%eiau erau in a#ara organiariie!ploatarilor de catre procuratorii romani, iar cei care le scriau cursi' in latina 'ulgara nuerau #unctionari romani, pentru ca acestia #oloseau latina o#iciala, culta. Si de ce au #ost$ingropate& tablitele in galeriile miniere greu accesibile/ S"a spus ca din caua atacurilortriburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate, #ratii dacilor, si aledacilor liberi. u atat mai mult acestea ar #i trebuit sa #ie puse la adapost la centru, pentruca erau niste acte pe care proprietarii n"ar #i 'rut sa le piarda< Se poate presupune #ie caerau $#urtisaguri&, #acute pe la spatele comenduirii romane, ne#iind 'orba de minele mari,ci doar de $gropi& auri#ere, #ie ca $scribii& erau in bune relatii cu dacii si nu au 'rut caromanii sa #uga cu ast#el de acte de proprietate.

Monumente unice:in cele 27 de tablite cerate, noua dintre documente au #ost redactate la Alburnus Maior,doua in caarmile egiunii a H((("a emina de la Apulum, iar restul in localitatileneidenti#icate pe teren deocamdata 'icus :eusara, (mmenosum Maius, Anssium,Resculum, aridustarum, toate, in a#ara de (mmenosum, purtand denumiri auto%tone.(ncepand cu 1999, la Rosia Montana cerceteaa o ec%ipa de ar%eologi si specialisti#rancei de la $entre ational de la Rec%erc%e Scienti#i)ue&, de la $;nite ToulousainedIArc%eologie et dI ?istoire ;TA?-& si de la ;ni'ersitatea $e Mirail&, plus geologi dela ;ni'ersitatea Te%nica abes olDai din lu8 si de la ;ni'ersitatea Te%nica dinMnc%en. a ;TA? e!ista un departament de ar%eologie miniera, #oarte a'ansat cametode de cercetare. a inceput, misiunea stiinti#ica a #ost sponsoriata de statul #rance,

apoi 40J din c%eltuieli au #ost preluate de S. . $Rosia Montana old orporation&.Reultatele cercetarilor laborioase au #ost publicate in 'olumele $Alburnus Maior& ( si ((.on#orm acestor specialisti, Alburnus Maior era o $structura de sine statatoare, cu unstatut 8uridic incert, deocamdata, in cadrul municipalitatii romane, iar toponimeleamintite ori repreinta cartiere, ori aseari pe criterii etnice, de tip 'icus si castella&.Aceste aseari, locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro"dalmati, au #ostparasite simultan, unde'a in sec. (((. $Stilul monumentelor epigra#ice este unic, speci#icpentru Rosia Montana banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un #rontontriung%iular la mi8loc&. Este 'orba de simboluri stra'ec%i, #olosite de populatia auto%tonadin cele mai 'ec%i timpuri, pe ceramica, si inca pastrate ca moti' decorati' pe costumelepopulare. ;n opait catalogat ca $ceramica romana atipica& este decorat central cu un#rumos simbol solar, la #el de 'ec%i pe aceste meleaguri ca si spirala si triung%iul.:acii, initiatorii e!ploatarii in subteranitam in continuare din concluiile #ranceilor, pentru ca suna alt#el cand o spun ei $(nopinia noastra, este #oarte posibil ca Rosia Montana sa #i cunoscut o acti'itate minierac%iar din epoca bronului. Biloanele bogate au #ost cu siguranta e!ploatate initial lasupra#ata, apoi in subteran. (n campania din 2000, a #ost descoperita o sustinere minieradin lemn in situ in reteaua de galerii Tarina, datata cu 14 la mi8locul sec.( i.?r. s#arsitul


15/156

sec. ( d.?r. imic nu ne impiedica sa credem ca e!ploatarea miniera a #ost initiata dedaci. ampania din 2002 a #urniat noi datari dacice&.(n capitolul $Retelele miniere antice& din 'olumul ( $Alburnus Maior& se propune inrepetate randuri desc%iderea unor galerii #oarte 'ec%i, idite nu se stie de catre cine, pecare cercetatorii #rancei le banuiau $si mai interesante& decat cele cercetate. $Sectorul

?abad este renumit ca gaduieste lucrari #oarte 'ec%i. Mai multe intrari apar relati' usorde redesc%is manual sau cu e!ca'atorul. :aca sectorul este amenintat de e!tindereae!ploatarii de supra#ata, s"ar impune demararea acestor in'estigatii&. A'eau si de ce sarecomande acest lucru. $3e santierul arnic ( datarea dacica obtinuta cu 14 are ocronologie intre 257 si 90 i.?r. :e #apt, dupa di#eritele #ae de sapare obser'ate in plan sitopogra#ia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante sc%imbari inte%nica miniera. Singura noutate pe care o aduce romaniarea se pare ca reida inintroducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti. (nainte se #oloseau bete delemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca acti'itatea miniera dacica era binede'oltata in subteran la Rosia Montana, atat la Tarina, cat si la arnic, in cursul celortrei secole care preced cucerirea romana. Apoi, dupa cucerirea si relansarea acti'itatii

miniere, s"au reluat lucrarile de8a sapate in epoca preromana si 'or #i #ost date inutiliarea probabila a acelorasi #amilii de mineri indigeni. Acesti ultimi pastratori ai unuimestesug ancestral 'or continua sa"si desc%ida santierele lor, in aceeasi maniera deabata8, atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si #oarte geometrice, probabilo te%nica miniera dacica&. Recomandam aceste 'olume si $academicienilor& care sustinca dacii nu e!trageau aurul din subteran si nu il prelucrau==, unbaies caruia nu i s"a pastrat numele a gasit trei triptice intr"una din minele de aurrestaurate de catre Societatea S#. (osi#, al carei conducator magister- era 3aul aurentiuo'acs din Abrud. ;nul din triptice a a8uns la o'acs, iar despre celelalte doua nu se maistie nimic. o'acs a daruit tripticul cumnatului sau, Ste#an aar, superintendentul;nitarienilor din lu8, scriindu"i ca s"a gasit impreuna cu o multiume de alte obiectecasnice. Ste#an aar, cunoscand 'aloarea tripticului, l"a daruit la randul sau olegiului

;nitarienilor din lu8, unde s"a pastrat ca o curioitate pana la 1=1l, cand Ste#an aar amurit. Biul sau, Samuel, colectionar de antic%itati, l"a cerut inapoi si i"a #ost returnat, apoi#iul lui l"a 'andut, in anul 1=+4, librarului anticar Samuel emes. Se pare ca la acestanticar au a8uns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le #alsi#ice. ;nadintre acestea a a8uns la Mueul ational din 3esta, care a ac%iitionat e!emplarul cupretul de 1000 #lorini.

Balsi#icarea grosolana

. 3opa"isseanu scrie in $Romanica& despre incercarea grosolana de #alsi#icare a unortablite $3e alocuri, ceara #usese topita atat cat sa se stearga literele initiale si, pe langa

unele 'orbe barbare, #ara de nici un inteles, scrise cu litere pseudo"scitice si cursi'e neo"grecesti rau #ormate, au aparut numele mai multor $eroi& din migratiunea %uno"ungarica&, asa"isi scla'i adusi de romani pentru a munci in mine. Timot%eiu ipariu,membru al omisiei pentru onser'area Monumentelor 6ec%i ale Transil'aniei, a a'utdoua e!emplare de ast#el de tablite #alsi#icate, unul in original, altul in copie, amandouacomunicate de un pro#esor de la raio'a. :in caua acestor #alsuri care au circulat inmediile europene de pro#il, doi paleogra#i #rancei, atalis de CaillD si etronne aupublicat, pe buna dreptate, in $ournal des Sa'ants&, niste disertatii total ne#a'orabiledespre tablitele cerate, pronuntandu"se in contra autenticitatii lor. 3artea buna este ca ceidoi au de'enit curiosi cu pri'ire la modelele ce au stat la baa #alsurilor studiate de ei.Mai ales dupa ce, in 1=>7, tablite asemanatoare au mai #ost descoperite intr"un cu#ar dincasa banc%erului ecilius ucundus din 3ompei, toate #iind c%itante scrise cu acelasi #elde litere, cursi'e, in latina 'ulgara. Acestea sunt anterioare tablitelor de la Rosia Montanacu aproape un secol, dar impreuna constituie singura do'ada a 'ec%imii scrierii cursi'e inlatina 'ulgara. ele de la Rosia Montana sunt insa mult mai 'aloroase, pentru ca ele nusunt simple c%itante, ci documente care o#era indicii nepretuite despre relatiile socialedintre oamenii de rand, care constituiau o clasa aparte #ata de conducatorii 'orbitori delimba latina culta.


18/156

iudateniile ling'istice

Te!tul documentului incrustat in ast#el de table cerate se scria de doua ori, iar numarulsigiliilor martorilor cu e!ceptia unui singur contract- era, obligatoriu, de sapte.

Scopul dublei transcrieri era sa se poata sti cuprinsul te!tului, #ara a se des#ace sigiliile,iar scopul contractului era, dupa cum stipula cel ce le scria, sa se #i!ee si in scrisobligatiunea 'erbala. Biecare triptic este scris de aceeasi mana, de la cap la coada,inclusi' semnaturile celor sapte martori obligatorii, deoarece este speci#icat in contract canici cei care sustineau ca sunt proprietari, nici baiesii arendasi, nici martorii $)uia selitteras scire nega'it& nu stiau sa scrie literele-. F $ciudatenie& a limbii latine 'ulgareutiliate in contracte o constituie #olosirea $oltenismelor&, pe care ling'istii le consideratipic romanesti. :e e!emplu, la un contract de 'anare al unei #emei, un martor sesubscrie cu #ormula segnai, in loc de signa'i, adica per#ectul simplu romanesc sau$oltenismul& semnai. (n alte parti, gasim iarasi o #orma $auto%tona&, $siesi&, scrisa $sies&sau $sues&. Aici trebuie sa amintim de toporul gasit pe 6alea Moacului, care poarta

inscriptia in limba latina 'ulgara $S6( M( 3(E&, $al meu, patriar%ul&< :atarea acestuitopor este uimitoare 1700"1+>7 i.?r. Si atunci, cine pe cine a $latiniat&/ 3rintremonumentele epigra#ice de la Rosia Montana se a#la si o stela inc%inata eului (anus, celcu doua capete, considerat patriar%ul latinilor 'ei #oto-. Acesta este incadrat decu'intele $(M& si $3(F&, $patriar%ul imortales, nemuritor&. Acest eu misterios cu douacapete a #ost adorat din timpuri stra'ec%i la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, #iind odi'initate al carei simbol era soarele. El apare si pe monedele dacice, sub denumirea de(anus. (sidor, in lucrarea sa $Frigini&, ne spune ca $limba prisca 'ulgara-, adica limbabatrana, a #ost aceea pe care au #olosit"o locuitorii cei mai 'ec%i ai (taliei, in timpul lui(anus&. (ar limba latina culta, #olosita de patura conducatoare, il supara pe atilina$(spra'iti cu atatea grecisme in limba, ca nu ne mai putem intelege cu poporul


19/156

A#aceri dubioase

(storicii sustin ca minele $romane& erau e!ploatate direct de catre imparat, prin$procuratori aurari&. Tablitele ne spun ca ma8oritatea procuratorilor erau doar nisteliberti, dar de conditie mai buna. (n a#ara de acestia, e!ista o multime de $particulari&

romani, tot liberti, care pretindeau ca stapanesc $gropi de aur&. (ntregul personal alminelor era #ormat din liberti, in #unctiile superioare, din scla'i in cele in#erioare si dinbaiesi priceputi, coloniati in tinutul auri#er, in numar relati' mic. ontractele scrise petablite par cel putin dubioase, pentru ca cei care le inc%eiau erau in a#ara organiariie!ploatarilor de catre procuratorii romani, iar cei care le scriau cursi' in latina 'ulgara nuerau #unctionari romani, pentru ca acestia #oloseau latina o#iciala, culta. Si de ce au #ost$ingropate& tablitele in galeriile miniere greu accesibile/ S"a spus ca din caua atacurilortriburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate, #ratii dacilor, si aledacilor liberi. u atat mai mult acestea ar #i trebuit sa #ie puse la adapost la centru, pentruca erau niste acte pe care proprietarii n"ar #i 'rut sa le piarda< Se poate presupune #ie caerau $#urtisaguri&, #acute pe la spatele comenduirii romane, ne#iind 'orba de minele mari,

ci doar de $gropi& auri#ere, #ie ca $scribii& erau in bune relatii cu dacii si nu au 'rut caromanii sa #uga cu ast#el de acte de proprietate.

Monumente unice

:in cele 27 de tablite cerate, noua dintre documente au #ost redactate la Alburnus Maior,doua in caarmile egiunii a H((("a emina de la Apulum, iar restul in localitatileneidenti#icate pe teren deocamdata 'icus :eusara, (mmenosum Maius, Anssium,Resculum, aridustarum, toate, in a#ara de (mmenosum, purtand denumiri auto%tone.(ncepand cu 1999, la Rosia Montana cerceteaa o ec%ipa de ar%eologi si specialisti#rancei de la $entre ational de la Rec%erc%e Scienti#i)ue&, de la $;nite Toulousaine

dIArc%eologie et dI ?istoire ;TA?-& si de la ;ni'ersitatea $e Mirail&, plus geologi dela ;ni'ersitatea Te%nica abes olDai din lu8 si de la ;ni'ersitatea Te%nica dinMnc%en. a ;TA? e!ista un departament de ar%eologie miniera, #oarte a'ansat cametode de cercetare. a inceput, misiunea stiinti#ica a #ost sponsoriata de statul #rance,apoi 40J din c%eltuieli au #ost preluate de S. . $Rosia Montana old orporation&.Reultatele cercetarilor laborioase au #ost publicate in 'olumele $Alburnus Maior& ( si ((.on#orm acestor specialisti, Alburnus Maior era o $structura de sine statatoare, cu unstatut 8uridic incert, deocamdata, in cadrul municipalitatii romane, iar toponimeleamintite ori repreinta cartiere, ori aseari pe criterii etnice, de tip 'icus si castella&.Aceste aseari, locuite de liberti romani si de mineri peregrini iliro"dalmati, au #ostparasite simultan, unde'a in sec. (((. $Stilul monumentelor epigra#ice este unic, speci#icpentru Rosia Montana banda superioara decorata la colturi cu doua spirale si un #rontontriung%iular la mi8loc&. Este 'orba de simboluri stra'ec%i, #olosite de populatia auto%tonadin cele mai 'ec%i timpuri, pe ceramica, si inca pastrate ca moti' decorati' pe costumelepopulare. ;n opait catalogat ca $ceramica romana atipica& este decorat central cu un#rumos simbol solar, la #el de 'ec%i pe aceste meleaguri ca si spirala si triung%iul.

:acii, initiatorii e!ploatarii in subteran


20/156

itam in continuare din concluiile #ranceilor, pentru ca suna alt#el cand o spun ei $(nopinia noastra, este #oarte posibil ca Rosia Montana sa #i cunoscut o acti'itate minierac%iar din epoca bronului. Biloanele bogate au #ost cu siguranta e!ploatate initial lasupra#ata, apoi in subteran. (n campania din 2000, a #ost descoperita o sustinere minieradin lemn in situ in reteaua de galerii Tarina, datata cu 14 la mi8locul sec.( i.?r. s#arsitul

sec. ( d.?r. imic nu ne impiedica sa credem ca e!ploatarea miniera a #ost initiata dedaci. ampania din 2002 a #urniat noi datari dacice&.

(n capitolul $Retelele miniere antice& din 'olumul ( $Alburnus Maior& se propune inrepetate randuri desc%iderea unor galerii #oarte 'ec%i, idite nu se stie de catre cine, pecare cercetatorii #rancei le banuiau $si mai interesante& decat cele cercetate. $Sectorul?abad este renumit ca gaduieste lucrari #oarte 'ec%i. Mai multe intrari apar relati' usorde redesc%is manual sau cu e!ca'atorul. :aca sectorul este amenintat de e!tindereae!ploatarii de supra#ata, s"ar impune demararea acestor in'estigatii&. A'eau si de ce sarecomande acest lucru. $3e santierul arnic ( datarea dacica obtinuta cu 14 are ocronologie intre 257 si 90 i.?r. :e #apt, dupa di#eritele #ae de sapare obser'ate in plan si

topogra#ia lucrarilor acestei retele, nu este posibil sa se distinga importante sc%imbari inte%nica miniera. Singura noutate pe care o aduce romaniarea se pare ca reida inintroducerea opaitului, pentru care sunt sapate nise in pereti. (nainte se #oloseau bete delemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca acti'itatea miniera dacica era binede'oltata in subteran la Rosia Montana, atat la Tarina, cat si la arnic, in cursul celortrei secole care preced cucerirea romana. Apoi, dupa cucerirea si relansarea acti'itatiiminiere, s"au reluat lucrarile de8a sapate in epoca preromana si 'or #i #ost date inutiliarea probabila a acelorasi #amilii de mineri indigeni. Acesti ultimi pastratori ai unuimestesug ancestral 'or continua sa"si desc%ida santierele lor, in aceeasi maniera deabata8, atat de caracteristica, cu proportii regulate, calibrate si #oarte geometrice, probabilo te%nica miniera dacica&. Recomandam aceste 'olume si $academicienilor& care sustin

ca dacii nu e!trageau aurul din subteran si nu il prelucrau0, ('an T. Sanderson, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori ai Triung%iuluiermudelor, a elaborat o %arta cu douaspreece regiuni male#ice, identica celebruluiTriung%i al ermudelor. Subliniind ca planeta noastra opereaa prin electromagnetism,Sanderson se intreaba, pe buna dreptate, daca nu cum'a onele respecti'e #unctioneaa caniste uriase generatoare care creeaa 'altori in interior si e!terior, unde obiectele pot #iatrase si eliminate in a#ara altor dimensiuni, cunoscute de noi. ;na dintre aceste regiuniar #i si in Marea eagra, in apropierea (nsulei Serpilor. R;(SATFR;T(FF6S(

ercetatorii rusi si ucraineni a#irma ca #alia magnetica din misteriosul triung%i mobil dinMarea eagra se desc%ide de la o #ractiune de secunda pana la cate'a minute. (ntr"oast#el de #alie a disparut in plina i, pe o 'reme e!celenta, la +1 mai 1944, crucisatorulso'ietic $TiolOo'sOi&, unde'a la >0 Om sud de rimeea. (ntamplarea na'ei de raboidisparuta brusc pentru totdeauna intr"o stranie ceata neagra a #ost imortaliata in nistedosare secrete, al caror continut a #ost de'aluit de #ostii o#iteri ucraineni din #lotaso'ietica a Marii egre.

(?(:AT( :E

:upa o luna, cati'a pescari, au #ost martorii unei alte disparitii uluitoare. Ei au 'autiua"n amiaa"mare cum cate'a a'ioane au disparut intr"un nor inc%is la culoare. Era'orba, de #apt, de o #ormatie decolata de la Fdessa, in scopul unei recunoasteri marine.3escarii n"au a'ut insa norocul #ostilor o#iteri ucraineni. Rudele lor au trebuit sa poarte'esminte cernite, deoarece pescarii, martori incomoi, au #ost lic%idati de .

S3A(MA ;RA(E(FR

;crainenii paesc cu strasnicie ona, con#iscand orice ambarcatiune straina de pescuit.3entru ca aici mai sunt gasite inca mine a#late in deri'a din timpul raboiului. F ast#el demina a #ost recuperata de ucraineni, la limita cu apele noastre teritoriale, dar cate mai sunt

in aceeasi situatie, nimeni nu stie. aci e greu de pre'aut consecinta e!ploiei uneimine, in #alia magnetica, pentru 'asele a#late in prea8ma, 'ase care ar putea #i ast#elproiectate intr"o alta dimensiune.

(S;A SER3(FR

(n 1991, ;craina a mostenit de la de#uncta ;niune So'ietica, (nsula Serpilor, de #apt oimensa stanca, ale carei laturi pot #i parcurse la pas normal in circa 40 de minute. Sarpele


24/156

de apa, care a dat numele insulei, complet ino#ensi', dar cu o in#atisare deagreabila, adisparut complet la mi8locul secolului trecut, din caua amplelor lucrari secretedes#asurate de so'ietici. (n noiembrie 200+, ucrainenii au declarat (nsula Serpilor ona dereer'atie naturala, ca sa demonstree ca locul poate o#eri conditii pentru turism.

RA:AR :E MARE 3;TERE

Singurii turisti din (nsula Serpilor sunt militarii din personalul de $deser'ire&. Acestaintretine doua imense antene ale unui radar de mare putere, care $'ede& o buna parte aalcanilor si tot ce misca in Mediterana, pana la coasta de nord a A#ricii si onacontrolata de (srael. Mai sunt intretinute statii de bruia8 si de ascultare a con'orbirilor insistem #onic si prin cablu si un c%ei unde pot acosta submarine/ de buunar.SursaPPP.iarulcn.com

#ebruarie 22, 2009Scris de 2012en|Mistere din Romania| crime,disparitii, enigme,insula serpilor,israel,Ogb,marea neagra,mistere, radar,romania, rusia,sulina, titanic,

Triung%iul ermudelor, ucraina, urss| = omentarii

4antomele din *ealul 5un#anilor

+alcamul lui *ela1rancea .

Cititorule, de 'rei sa"ti des#eti pri'irea cu meleagurile unde a trait autorul trilogiei Apusde soare, ucea#arul si 6i#orul, al sc%itelor ?agi"Tudose, :omnul 6ucea, cat si alpo'estirii orocul :racului, arbu Ste#anescu :ela'rancea, ia trenul din gara (asuluicatre 3ascani si coboara in statia Sarca. Sosit acolo, porneste $per pedes apostolorum&catre satul oesti al comunei ungani, aseat pe culmi de dealuri. 3e tot drumul 'ei #i

intampinat de o mare pustietate si lipsa a oamenilor. Rar intalnesti 'reun drumet, dara8uns in aceasta mica aseare molda'a, orice satean intrebat de tine despre :ela'ranceaiti 'a indica, cu legitima mandrie, conacul lui Misu Ste#anescu, #ost boier, nepot al#ecundului scriitor, ingradire in interiorul careia se inalta mandru salcamul 8apone subcare :ela'rancea si"a scris 'estita trilogie istorica a Moldo'ei, in timp ce se a#la in 'iitala rubedenia sa.(nsa, iubitorule de drumetie si cunoastere, sa nu te impinga pacatul sa pleci din gara Sarcacatre oesti in pas de seara, mai ales daca ai su#letul curat, #iindca o sa ti se intample $one#acuta&. Aceasta recomandare ii apartine domnului 6asile aciu, om de ade'ar, #runtea satului, batand catre tomnatica 'arsta de 7+ de ani, si mi"a #acut"o si mie, pe cand neindreptam catre tinta propusa de mine, $salcamul lui :ela'rancea&.

(ntrebandu"l despre temeinicia si moti'atia spuselor lui, mi"a raspuns $a sa nu spunetica #abule, 'oi incerca sa 'a dau nume de sateni de la care puteti a#la ade'arul batranaElena Surugiu, in 'arsta de >4 de ani, de asemeni, consateanul sau, 3etruta Muscalul,carora li s"a intamplat ce li s"a intamplat acum 'reo 27 de ani. Si de la ei o sa a#lati si altenume de patiti. (nsa, mai apropiat de ilele noastre, ar #i anul 19>=, cand in lunadecembrie, d"na 3iper Maria, care 'enea in #apt de seara de la gara Sarca catre satuloesti, a intampinat o mare spaima&.
http://2012en.wordpress.com/2009/02/22/http://2012en.wordpress.com/2009/02/22/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/crime/http://ro.wordpress.com/tag/disparitii/http://ro.wordpress.com/tag/disparitii/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/insula-serpilor/http://ro.wordpress.com/tag/insula-serpilor/http://ro.wordpress.com/tag/israel/http://ro.wordpress.com/tag/israel/http://ro.wordpress.com/tag/kgb/http://ro.wordpress.com/tag/kgb/http://ro.wordpress.com/tag/marea-neagra/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/radar/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/rusia/http://ro.wordpress.com/tag/rusia/http://ro.wordpress.com/tag/sulina/http://ro.wordpress.com/tag/titanic/http://ro.wordpress.com/tag/triunghiul-bermudelor/http://ro.wordpress.com/tag/ucraina/http://ro.wordpress.com/tag/urss/http://ro.wordpress.com/tag/urss/http://2012en.wordpress.com/2009/02/22/disparitiile-misterioase-din-marea-neagra/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2009/01/06/fantomele-din-dealul-lunganilor/http://2012en.wordpress.com/2009/02/22/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/crime/http://ro.wordpress.com/tag/disparitii/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/insula-serpilor/http://ro.wordpress.com/tag/israel/http://ro.wordpress.com/tag/kgb/http://ro.wordpress.com/tag/marea-neagra/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/radar/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/rusia/http://ro.wordpress.com/tag/sulina/http://ro.wordpress.com/tag/titanic/http://ro.wordpress.com/tag/triunghiul-bermudelor/http://ro.wordpress.com/tag/ucraina/http://ro.wordpress.com/tag/urss/http://2012en.wordpress.com/2009/02/22/disparitiile-misterioase-din-marea-neagra/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2009/01/06/fantomele-din-dealul-lunganilor/


25/156

o1estile d3nei Maria

urios, l"am rugat pe domnul aciu sa ma conduca la #amilia 3iper, spre a ma edi#icaasupra acestui aspect. :orinta mi"a #ost satis#acuta cand am a8uns in sat.Am #ost intampinat de o batranica cu parul inspicat, cu c%ipul asprit de 'itregiile

'remilor. Am dat binete si, din 'orba in 'orba, am intrebat"o $:oamna Maria, ati auitce'a despre niste sta#ii care bantuie prin impre8urimi/ :omnul 6asile aciu m"a trimis lad's.&.Am 'aut ca pe loc s"a sc%imbat la #ata, iar oc%ii i"au caut, cam speriati, in aduceriaminte. A stat cate'a clipe in cumpana, ne%otarata daca sa"mi raspunda sau nu, insa in#inal s"a decis $Ma intorceam de la trenul de seara, prin luna decembrie a anului 19>=,din gara Sarca, catre satul meu, oesti, impreuna cu nepoata mea, tot in nume cu mine,Maria, in 'arsta de opt ani. Auisem eu despre niste lucruri necurate petrecute seara peacest drum, insa speram sa nu ni se intample tocmai noua. 3e cat ne apropiam de sat, dar,mai ales, de bi#urcatia drumurilor catre satele rucea, oesti, ungani, loc de prostrenume, unde prin 1950 a #ost trasnit 6asile :ruga, un consatean de"al nostru, simteam

ca teama ma apasa tot mai tare in su#let. (nsa am mers mai departe. Ma pregateam, totusi,sa trec prin locul blestemat si trebuia sa #iu tare, sa nu o alarme pe nepotica. Este 'orbade capatul iaului secat nu de mult, unde se spune ca celor slabi de inger le apar in calesta#ii care merg langa ei 'reo trei Oilometri, pana la #osta moara a lui Tariu, din capatuloestilor. atranii satului po'esteau ca prin raboiul din 191>, #usesera aruncati in acelloc intr"o groapa comuna mai multi soldati morti, #ara lumanare si impartasanie. 3e catma apropiam de ia, parca #rica ma impresura mai tare. ici n"am a8uns la marginealocului unde se petrecuse ingropaciunea, si mi s"a parut ca ce'a alb, ca o statura de om,aparuse in dreapta noastra. (nstincti', am intors capul spre stanga. Si acolo, alta umbraalba. 6oiam sa o intreb pe Maricica daca 'ede si ea aratarile albe, insa nu puteam, mi seinclestasera dintii. Mutenia imi luase graiul si paseam mecanic,

accelerand pasii. Am creut ca 'ise, 'edeniile albe de pe alte taramuri mergeau in randcu noi, #ara sa ne #aca nimic, #ara sa scoata 'reun sunet. Am mers, cu inima plesnind despaima, pana la marginea satului, unde, dintrodata, ne"au parasit. M"am aseat s#arsita peun parapet de pod, tremurand din tot trupul, #ara sa"i dau drumul nepoatei de mana. andmi"am re'enit, am intrebat"o $Maricico, tu ai 'aut ce'a pe drum de la ia incoace/&.$unico, mi s"a parut ca in dreapta si in stanga noastra 'edeam niste umbre ca de oameni,albe, care ne pri'eau cu oc%i blani si rugatori, insa #ara sa spuna nimic. u ti"am spus,#iindca am creut ca mi se pare si ai sa rai de mine&.A8unsa acasa m"am mai linistit, iar a doua i am purces la (leana lui Surugiu, despre care
http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/776/2303_1203503692-large.jpg


26/156

auisem ca i se intamplase acelasi lucru ca si mie. (ntreband"o, mi"a raspuns, dupa ce i"am po'estit, ca asa era. :in spusele ei am desprins ca acele umbre nepamantene spariauoamenii cu su#letul curat, in dorinta de a"i ruga pentru mila si indurare, asteptand ca pelocul acela sa se #aca o s#intire, si ca erau su#letele celor ingropati #ara impartasanie silumanare&.

+urpaturile

Acelasi domn 6asile aciu, #urniorul subiectului pentru primul episod al serialului, mi"amai po'estit o misterioasa intamplare in care a #ost implicat bunicul sau, aciu Toader.eea ce scriu nu sunt #ictiuni sau in'entii personale, ci redau 'eridic cu'intele intiparitein memoria nepotului. $Era prin toamna anului 192= si, impreuna cu niste consateni dinsatul oesti al comunei ungani, idari si dulg%eri, ne anga8asem sa ridicam un lacas decredinta si inc%inaciune in satul 'ecin, raesti, aseare situata tot pe culme de dealprecum comuna noastra. e tocmisem cu preotul paro% ca noi, meseriasii, sa 'enim cutainul mancarea- nostru, iar la inc%eierea lucrarii, sa primim plata in bani. oi, cei din

oesti, ca mai erau lucratori si din alte locuri, ne randuiam #iecare sa aducem celetrebuincioase mesei ilnice, adica barabule carto#i-, #asole, ulei, #aina de grau si papusoi,iar ca sa terminam constructia mai repede, ne duceam doar in iua de duminica acasa. Seintampla ca intr"o 8oi sa ni se termine pro'iiile si magareata sa #ac apro'iionarea caupe mine. :upa ce trebaluii la idarie pana seara, ma indreptai spre casa neamului meu,Amariutei din raesti, la care gaduiam in cursul saptamanii. Acolo ma spalai siprimenii, insa g%inionul #acu sa"l gasesc pe gadoi cu c%e# si ma tinu la taclale panaaproape de mieul noptii, cand in #ine, il dobori somnul si putui sa plec la drum. e#iindtemator de intuneric, am purces domol la pas, coborand dealul raestiului, apoi trecuiprin toloaca din 'ale si incepui sa urc dealul unganilor. um mergeam asa, la unmoment dat, in #ata imi aparu o surpatura pe care n"o cunosteam, desi mai trecusem pe

acolo. Bacui cati'a pasi sa o ocolesc si imi iesi in cale alta risic%itura de pamant. Si peasta o depasii, insa, ca un #acut, mai departe era alta prapastie. (ntrai in banuieli si #ricaincepu sa"mi dea tarcoale. red ca ceasurile erau trecute de doispreece cand, in stangamea, auii niste le%aituri 'orbe #ara sens-, c%icoteli si glasuri ce"mi spuneau $as&Toadere, ca"ti dam noi #aina sa te saturi. Te"ai apucat sa #aci biserici


27/156

sursa #ormula"as.ro

ianuarie 5, 2009Scris de 2012en| 3o'estiri incredibile| 2012en,enigme, #antome,mistere,Mistere din Romania,romania, spirite, strigoi|iciun comentariu pKnL acum.

Buce#i0 zona 1ietii 1esnice 6

3 In muntii Buce#i e(ista o zona de un 2ilometru patrat in care or#anismul nuoboseste0 iar /unctiile /izico3c!imice se re1i#oreaza brusc +pecialistii spun ca a1emde3a /ace cu le#endarul loc dintre cer si pamant

In 9990 un institut de cercetari particular din Bucuresti0 an#aat de o /irma strainapentru a studia subteranul unei zone din Buce#i0 a #asit ce1a care poate /i asimilat

cu le#endara )ura de %ai:. ; 1orba despre o panta cu o supra/ata de apro(imati1un 2ilometru patrat0 unde se mani/esta o anomalie ma#netica atipica0 dupa cum ode/inesc specialistii0 zona care are e/ecte bene/ice uluitoare asupra or#anismuluiuman. ;ste0 /oarte probabil0 cea mai ciudata descoperire /acuta 1reodata in%omania.(n traditia populara romaneasca, ura de Rai este un mediu intre cer si pamant cu uncaracter sacru, un drum spre Rai, un loc bene#ic. a poitionare geogra#ica, ura de Raieste situata pe un picior de munte si se desc%ide intr"o pa8iste inalta sau un gol de munte.
http://2012en.wordpress.com/2009/01/06/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/povestiri-incredibile/http://ro.wordpress.com/tag/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/fantome/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/spirite/http://ro.wordpress.com/tag/strigoi/http://2012en.wordpress.com/2009/01/06/fantomele-din-dealul-lunganilor/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2009/01/06/fantomele-din-dealul-lunganilor/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/30/bucegi-zona-vietii-vesnice/http://2012en.wordpress.com/2009/01/06/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/povestiri-incredibile/http://ro.wordpress.com/tag/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/fantome/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/romania/http://ro.wordpress.com/tag/spirite/http://ro.wordpress.com/tag/strigoi/http://2012en.wordpress.com/2009/01/06/fantomele-din-dealul-lunganilor/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/30/bucegi-zona-vietii-vesnice/


28/156

on#orm $Mitologiei Romane&, cartea lui Romulus 6ulcanescu, ura de Rai estesinonima cu $plaiul&, iar autorul considera ca acestor one miri#ice li se rele'a caracterulsacru si prin titulatura mitropolitilor romani, denumiti $e!ar%i ai plaiurilor&. Romulus6ulcanescu subliniaa ca in ona urilor de Rai s"au incuibat cu timpul edeiele,sarbatori populare si institutii comple!e etnoculturale satesti cu implicatii mitologice.

Sabina (spas, cercetator la (nstitutul de Etnogra#ie si Bolclor, considera ca termenul de$ura de Rai& e!prima o realitate simbolica a sacrului si una meta#orica, in poeiapopulara, ca imagine artistica a atingerii armoniei absolute. u alte cu'inte este 'orbadoar despre o traditie populara, #ara o baa in realitatea concreta, palpabila.5ocul in care or#anismul nu obosesteAcestor date li s"a adaugat insa si o imagine #iica, concreta, a unei $uri de Rai&, un loccu o supra#ata de apro!imati' un Oilometru patrat, care are e#ecte terapeuticee!ceptionale asupra organismului uman. (n 1999, (nstitutul particular de cercetare$Terra& a #ost anga8at de o #irma romano"#rancea sa studiee o ona din ucegi, situatain apropierea 3esterii (alomicioara. Societatea era interesata de stabilirea detaliilor dinsubsolul acestei one si a oportunitatii de a construi un comple! %otelier. a studiu au

participat specialisti din mai multe domenii, in special #iicieni si geo#iicieni. ercetariles"au #acut cu aparatura de geodetectie.:upa mai multe ile de urcat si coborat pe acele coclauri pentru sonda8e, geo#iicianul:umitru Stanica, unul dintre membrii ec%ipei, a descoperit ce'a senational in prea8ma'ar#ului :oamnei a8uns intr"un anume loc, i"a disparut oboseala.$e"am speriat cand ne"a strigat alertat, nu stiam ce s"a intamplat. E'ident ca am pri'itcu neincredere #enomenul, la inceput. (n timp insa am constatat, pe propria noastra piele,ca el este real. Abia apoi am demarat in'estigatiile asupra acestui loc&, spune 6asileRudan, coordonatorul ec%ipei.3rimul stadiu al in'estigatiilor a constat in 'eri#icarea tuturor 'ersantilor din ona. $Amconstatat ca oricat ai urca, oricat de obosit ai #i dupa mers, in momentul in care ai a8uns in

ona respecti'a dispare oboseala, lucru care nu se mani#esta pe alti 'ersanti. Este 'orbade o re'igorare a #unctiilor #iico"c%imice cu o rapiditate iesita din comun&, declara:umitru Stanica.< anomalie #eoma#netica atipicaA doua #aa a constat in testarea medicala. A #ost adus un medic, care a 'eri#icattensiunea #iecarui subiect care urca panta cu $ciudatenii&. Testele medicale au #ost reluatesi pe o alta culme din apropiere, cu o inaltime apro!imati' similara. Reultatele aucondus catre o singura concluie in ona cu pricina, e!clusi', se intampla ce'a deosebit.u numai ca ritmul cardiac isi re'ine uluitor de repede, desi urcusul se #ace pe o pantaabrupta, dar oamenii in 'arsta care au #ost supusi testelor au declarat o stare de binegeneral cand stau in acel loc.S"a trecut apoi la testarea onei prin magnetometrie di#erentiala, respecti' radiogra#iereasubsolului cu aparate de tip 3artington, care pot masura, printre altele, magnetismul3amantului. Asa a #ost depistata o anomalie magnetica atipica, pe o supra#ata deapro!imati' un Oilometru patrat.$Anomaliile geomagnetice cunoscute de specialistii din domeniu apar in rupturile de #alii,in re#le!ii ale scoartei terestre sau in alte asemenea #enomene geologice care seinregistreaa intr"o #orma atipica pe diagrame. Aici e 'orba insa despre ce'a necunoscut,un pro#il al diagramelor pe care nici pro#esorul Stanica, unul dintre cei mai buni


29/156

geo#iicieni de la noi, nu a stiut sa"l interpretee. (n acel moment am #acut legatura cu altgen de anomalii atipice, pe care le cercetam de mai mult timp si care se mani#esta printr"oemisie de radiatii patogene, inca ramase cu o origine necunoscuta&, ne"a spus 6asileRudan.*e la coltii dra#onului la retelele male/ice -artmann

roblema zonelor #eopato#ene sau a anomaliilor ma#netice atipice male/ice a/ost ridicata de Institutul Terra: cu mai multi ani in urma. =n nod #eopato#eninseamna un loc in care se mani/esta /enomene de natura necunoscuta care suntostile 1ietii.Trebuie mentionat insa ca e(istenta acestor zone rele: este cunoscuta desocietatea omeneasca de /oarte mult timp.(n %ina antica, spre e!emplu, nimeni nu a'ea 'oie sa construiasca o locuinta pana ceona nu era testata de specialistii imperiali, oameni inestrati cu capacitati paranormale,pentru a 'edea daca subsolul are sau nu are $coltii dragonului&. :aca acesti $colti&subpamanteni erau detectati de #unctionarii imperiali, locul respecti' era etic%etatmale#ic, pe el nu se putea construi nici o casa.3ornind de la aceeasi idee, in perioada interbelica, o serie de e!periente dintr"un orasel

din El'etia au condus la teoria $Retelelor ?artmann&.:octorul Ernst ?artmann a obser'at ca soarecii a#lati intr"o anumita incapere stateaugrupati dupa directia liniilor si nodurilor unei retele in'iibile. Aceiasi soareci secomportau insa normal intr"o incapere di#erita. Acest tip de reactie al animalelor i"a datde gandit si ast#el a inceput sa studiee #enomenul si sa traga concluii interesante.on#orm teoriei ?artmann, interiorul scoartei terestre ascunde retele longitudinale silatitudinale male#ice. Benomenul se mani#esta insa ca atare doar in nodurile de laintretaierea acestor retele.Armata este interesata de subiect*escoperirea absolut intamplatoare a zonei bene/ice din Buce#i0 )ura de %ai: intraditie populara0 1ine sa rotuneasca ceea ce stiam pana acum despre anomaliile

ma#netice atipice. In primul rand ne intareste ideea ca nimic din ceea ce a1em lasatca memorie colecti1a prin /olclor nu este #ratuit0 are cel putin un sambure deade1ar:0 declara Vasile %udan.$eea ce am gasit noi in ucegi are o dispoitie geogra#ica identica cu cea descrisa in#olclor. (n al doilea rand, stim acum ce si cum sa cautam. 3e diagrame, %arti alesubsolului, pro#ilele micromagnetice ale onelor male#ice, despre care a'em mai multedate, sunt ascutite, pe cand cele ale onei bene#ice sunt liniare, aproape drepte. Timp demai multi ani am #ost ocupati cu alte proiecte de cercetare si am suspendat in'estigatiiledin ucegi, dar intentionam sa reluam cercetarile si sa #acem c%iar o demonstratiepublica. Apoi 'om largi ona in'estigatiilor, deoarece a'em semnale ca asemenea locurideosebite se mai gasesc, cel putin in ona Masi'ului Reteat.(nteresant este #aptul ca din in#ormatiile de pana acum reulta ca #iecarei one male#icetrebuie sa ii corespunda, unde'a in apropiere, o ona bene#ica, la o distanta de cel multcate'a sute de metri. :eocamdata nu 'om di'ulga locatia e!acta&, spune Rudan.


30/156

Acesta mai sustine ca, pe tema cercetarii anomaliilor magnetice atipice din Romania,bune sau rele, urmeaa sa apara o carte si ca Ministerul Apararii se arata #oarte interesatde acest domeniu. ercetatorii de la (nstitutul $Terra& spera sa se realiee, cu concursulArmatei, o %arta a Romaniei care sa puna in e'identa aceste one iesite din comun.roiectul Constiintei )lobale(n ideea e!istentei unor legaturi de natura spirituala #oarte putin cunoscuta intre om si3amant se inscrie si proiectul onstiintei lobale. 3roiectul onstiintei lobale a luat#iinta in anul 199=, #iind instalate, cu o dispersie mondiala, ec%ipamente electroniceinterconectate in retea, cu centrul la 3rinceton, S;A.Reteaua de generatoare aleatorii arata aparitia unor anomalii in #unctionare in timpul unore'enimente ce a#ecteaa milioane de persoane. (n general, aceasta constiinta globala a

omenirii comunica cu Terra. 3laneta anunta din timp orice catastro#a care urmeaa sa seproduca. Acest comportament nu poate #i atribuit #iicii clasice. 3ana in preent, au #ostamplasate 57 de generatoare numerice aleatoare in intreaga lume.Anticiparea e1enimentelorercetatorii au obser'at ca in timpul unor e'enimente la ni'el global, diagramele suntde'iate de la poitia normala, iar sc%imbarile apar uneori c%iar inainte de producereae'enimentelor. (n caul cutremurului si 'alurilor uriase din Asia, in 2007, de'iatiile au#ost anticipate cu peste 20 de ore inaintea producerii tragicului e'eniment.$(nitiatorii proiectului spun ca este prematur sa se discute despre o aplicatie practica aacestui #enomen. %iar daca se stie ca ce'a gra' se 'a intampla, nu se stie ce anume se 'aintampla, unde si cand. 3robabil ca dupa ce 'or #i instalate mai multe sisteme, in 8ur de

100, se 'a putea identi#ica si ona e!pusa. 6om analia toate inregistrarile, pentru a'edea cum s"a propagat unda emotionala&, a spus Adrian 3atrut, cel care supra'eg%eaasingura unitate de acest #el din Romania.3otri'it cercetatorului clu8ean, acest #enomen este recunoscut de peste 40 de ani, daracum s"a incercat 'eri#icarea acestei teorii la o scara mai mare, cu mai multe persoane.(deea a #ost 'eri#icata pe teritoriul S;A, iar din 199=, prin proiectul psi%ologului Rogerelson, s"a trecut la montarea de ec%ipamente pe toate continentele. (n preent, proiectuleste coordonat la entrul 3, desprins din ;ni'ersitatea din 3rinceton.
http://2012en.files.wordpress.com/2008/10/gura-de-rai-bucegi.jpg


31/156

$Este clar ca lumea #iicii si cea a spiritului uman sunt legate, aceste e!perimente odo'edesc, dar inca nu putem sti cum se intampla aceasta&, a mai spus Adrain 3atrut.>onele #eopato#ene #enereaza cancer(n Romania, aceste lucruri se studiaa inca de la s#arsitul anilor N=0, adica de peste 20 deani. E!perientele romanesti au condus catre ideea ca onele geopatogene sunt reale,

#ocarele geopatogene emit radiatii de alta natura decat cele cunoscute, daunatoareorganismelor 'ii, dar ca aceste #ocare nu sunt constituite in nodurile retelelor ?artmann,adica nu au o dispunere geometrica, regulata in structura scoartei. (n urma e!perientelordin Romania, s"a tras concluia ca un om care locuieste intr"o asemenea ona timp deece luni este predispus, in #aa incipienta, la insomnie, apoi apare starea de greata,ce#aleea, dis#unctii ale musc%ilor inimii, puls aritmic, #ibrilatie, contractii musculare desesi intense. (n ultima #aa apare cancerul. %irurgul icolae onstantinescu a identi#icatc%iar #amilii intregi bolna'e de cancer, ale caror locuinte au #ost construite pe asemenealocuri geopatogene.sursa Giua; FMETAR(; (TERESAT :E 3E #orum.acasa.ro

(n anul 2005 au aparut niste carti ale lui R.inamar in care se spune ca in interiorulmuntilor ucegi ,3arang ,Reteat ar e!ista locuri subterane in care se gaseste o ci'iliatiesuperioare noua poate ca tocmai de aceea e!ista reer'atia naturalL din Reteat omentarii
http://80.69.83.61/digibook/index.php?dir=0%20Spiritualitatehttp://2012en.wordpress.com/2008/10/30/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/fenomene-inexplicabile/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/anomalie/http://ro.wordpress.com/tag/anomalie-geomagnetica/http://ro.wordpress.com/tag/bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/constiinta-globala/http://ro.wordpress.com/tag/constiinta-globala/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/etnografie/http://ro.wordpress.com/tag/f/http://ro.wordpress.com/tag/f/http://ro.wordpress.com/tag/folclor/http://ro.wordpress.com/tag/geografie/http://ro.wordpress.com/tag/geografie/http://ro.wordpress.com/tag/gura-de-rai/http://ro.wordpress.com/tag/magnetism/http://ro.wordpress.com/tag/magnetism/http://ro.wordpress.com/tag/magnetism/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mitologie/http://ro.wordpress.com/tag/muntii-bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/nedeiele/http://2012en.wordpress.com/2008/10/30/bucegi-zona-vietii-vesnice/#commentshttp://2012en.wordpress.com/2008/10/30/bucegi-zona-vietii-vesnice/#commentshttp://80.69.83.61/digibook/index.php?dir=0%20Spiritualitatehttp://2012en.wordpress.com/2008/10/30/http://2012en.wordpress.com/author/2012en/http://ro.wordpress.com/tag/fenomene-inexplicabile/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/anomalie/http://ro.wordpress.com/tag/anomalie-geomagnetica/http://ro.wordpress.com/tag/bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/constiinta-globala/http://ro.wordpress.com/tag/enigme/http://ro.wordpress.com/tag/etnografie/http://ro.wordpress.com/tag/f/http://ro.wordpress.com/tag/folclor/http://ro.wordpress.com/tag/geografie/http://ro.wordpress.com/tag/gura-de-rai/http://ro.wordpress.com/tag/magnetism/http://ro.wordpress.com/tag/mistere/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-din-romania/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mistere-romanesti/http://ro.wordpress.com/tag/mitologie/http://ro.wordpress.com/tag/muntii-bucegi/http://ro.wordpress.com/tag/nedeiele/http://2012en.wordpress.com/2008/10/30/bucegi-zona-vietii-vesnice/#comments


32/156

Burebista0 primul re#e dac.

ntemeierea statului dac

de la CiOipedia

:acian timpul lui Burebista

Un prima 8umLtate a secolului ( .?r. de'oltarea societLVii dacice, ntLrirea aristocraVieitribale militare Qi trans#ormarea ei n clasL politicL au determinat trecerea la organiareade tip statal. urebista, care Qi ncepe domnia n anul =2 .?r.on#ormistoricului(ordanes,urebista a moQtenit o puternicL uniune tribalL, care s"atrans#ormat n stat odatL cu supunerea treptatL a tuturor triburilor Qi uniunilor detriburi geto"dacecLtre autoritatea centralL. a acest proces de uni#icare nu au contribuitnumai #actori interni aristocraVia tribalL Qi masa rLboinicL, puterea Qi iscusinVa lui

urebista-, ci Qi cei e!terni creQterea ameninVLrilor celVilorQi romanilor-. ;ni#icareatriburilor geto"dace s"a realiat pe 2 cLi pe cale paQnicL, cKnd Qe#ii de trib acceptLsupunerea #aVL de urebista de bunL 'oie, Qi pe cale rLboinicL, cKnd se doreQte pLstrareaputerii tribale de cLtre unii conducLtori locali cetatea TDrasa #ost arsL din temelii-.:esigur, creQterea puterii militare a lui urebista a determinat supunerea de bunL'oie amultor uniuni tribale geto"dacice.Strabonscria cL, ascultKndu"l pe :eceneu, geto"dacii$s-au lsat nduplecai s taie via de vie i s triasc fr vin$. ;ni#icarea triburilorgeto"dacice se terminL pe la 50 .?r."79 .?r, cKnd urebista ncepe campania mpotri'acelVilor. Un munVii FrLQtiei'a #i centrul statului dac #ormat de urebista. Aici el #ormeaLcetLVi de piatrL, cele mai importante #iind osteQti,lidaru,apalnasi Sarmisegetua,ultima trans#ormatL, pKnL la urmL, c%iar n capitalL a regatului.

5uptele cu cel@ii

3ericolul cel mai apropiat de centrul statului lui urebista era repreentat de celVi. Un anul50 .?r. sau 79 .?r. porneQte o campanie #ulgerLtoarempotri'aboilor,tauriscilorQi anarVilor, pe care"i distruge. Reultatul a #ost o masi'LmigraVie a celVilor spre 'est. Un teritoriile cucerite au apLrut aQeLri geto"dace. Un aceeaQi
http://2012en.wordpress.com/2008/10/29/burebista-primul-rege-dac/http://2012en.wordpress.com/2008/10/29/burebista-primul-rege-dac/http://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iordaneshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iordaneshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Geto-dacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cel%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cel%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romanihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tyras_(cetate_dacic%C4%83)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tyras_(cetate_dacic%C4%83)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Strabonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Strabonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deceneuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fort%C4%83re%C5%A3e_dace_din_Mun%C5%A3ii_Or%C4%83%C5%9Ftiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fort%C4%83re%C5%A3e_dace_din_Mun%C5%A3ii_Or%C4%83%C5%9Ftiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coste%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Blidaruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Blidaruhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capalna&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capalna&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmisegetuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Taurisci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anar%C5%A3i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Dacia_82_BC.pnghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Dacia_82_BC.pnghttp://2012en.wordpress.com/2008/10/29/burebista-primul-rege-dac/http://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istorichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iordaneshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Geto-dacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cel%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romanihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tyras_(cetate_dacic%C4%83)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Strabonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Deceneuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fort%C4%83re%C5%A3e_dace_din_Mun%C5%A3ii_Or%C4%83%C5%9Ftiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coste%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Blidaruhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Capalna&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmisegetuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Taurisci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anar%C5%A3i&action=edit&redlink=1


33/156

campanie au #ost drobiVi probabil Qiscordisciide la gura Tisei. ?otarele :acieis"aue!tins ast#el pKnL la con#luenVa rKuluiMora'acu :unLrea Mi8locie.

Cucerirea litoralului Mrii Ne#re

:upL campania mpotri'a celVilor, urebista a acordat mare atenVie onei istro"pontice,unde prime8dia romanL era n creQtere. Un anii >+ .?r.">2 .?r. cetLVile greceQti ponticesunt cucerite de generalul romanTerentius 6arro ucullus. etLVile se rLscoalL mpotri'agu'ernatorului Antonius ?Dbrida. ?Dbrida a organiat o e!pediVie, dar a #ost n#rKntdegreci, aliaVi cubastarniiQi geVii. urebista %otLrLQte apoi sL supuna cetLVile de pelitoralul 3ontului Eu!inMarea eagrL-. Un 77 .?r. cucereQte oraQul grecescFlbiade lagurile ugului, apoi TDras. Au urmat apoi?istria,Tomis,Mesembria.Untregul litoralpontic Qi teritoriul pKnL la munVii ?aemusalcani- se a#la sub stLpKnirea lui urebista.:e aici, urebista a organiat e!pediVii pKnL n MacedoniaQi(lliria.:e'ine ast#el $celdinti i cel mai mare dintre regii din Tracia$, cum l numeQte o inscripVie greacLcontemporanL.

%ela@iile cu %oma

uceririle istro"pontice ale lui urebista au pus statul dac n con#lict cu Roma. Aceasta n"a inter'enit nsL imediat din caua situaViei interne, care culminase cu rLboiul ci'ildintre earQi3ompei49 .?r.-. Un primL'ara anului 4= .?r, cKnd luptele dintre ear Qi3ompei se dLdeau n peninsula alcanicL,urebista l"a trimis pe Acornionca delegat cuo misiune pe lKngL 3ompei. Un sc%imbul a8utorului militar, 3ompei recunoQtea 'astele%otare ale :aciei. Acesta este nsL n#rKnt la3%arsalosQi se re#ugiaL nEgipt, unde esteucis. :upL aceastL 'ictorie ear plLnuia o campanie mpotri'a :aciei. UQi concentrase nanul 44 .?r. o mare armatL pe malul de est al MLrii Adriaticei. Este nsL asasinat n

acelaQi an.

Moartea lui Burebista i destrmarea statului dac

Un acelaQi an n care ear este asasinat 44 .?r.-, urebista este Qi el nlLturat Qi ucis dearistocraVia nemulVumitL de creQterea puterii acestuia. Moartea lui urebista a pro'ocatmari trans#ormLri Qi tulburLri. Regatul dac se destramL n 4, mai apoi n 7 state. entruldinTransil'ania'a #i condus dupL moartea lui urebista de marele preot :eceneu.Moartea lui urebista a a'ut drept e#ect destrLmarea regatului sLu, ale cLrui limite#useserL n ord arpaVii 3LduroQi, n Est 3ontul Eu!in, n Sud munVii ?aemus, n6est con#luenVa rKului Mora'a cu :unLrea Mi8locie. :upL moartea lui urebista

continuitatea 'ieVii politice se menVine n Sud"6estul Transil'aniei, n ona #orti#icatL aSarmisegetuei. 3uterea n stat a #ost preluatL de :eceneu. Acesta era rege,mare preotQi8udecLtor suprem. Sub :eceneu, statul dac are un caracter teocratic religios-.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scordisci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scordisci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Morava_(r%C3%A2u)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Morava_(r%C3%A2u)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dun%C4%83rea_Mijlocie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terentius_Varro_Lucullus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terentius_Varro_Lucullus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hybridahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grechttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bastarn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pontul_Euxin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Olbiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olbiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Olbiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bughttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tyras&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Histriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mesembria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mesembria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C5%A3ii_Haemus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Illiria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Illiria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Illiria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaius_Iulius_Cezarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cneus_Pompeius_Magnushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acornion_din_Dionysopolis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pharsalos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pharsalos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Adriatic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C5%A3ii_P%C4%83duro%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mare_preot&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mare_preot&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scordisci&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Morava_(r%C3%A2u)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dun%C4%83rea_Mijlocie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Terentius_Varro_Lucullus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hybridahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grechttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bastarn&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pontul_Euxin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Olbiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bughttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tyras&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Histriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mesembria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C5%A3ii_Haemus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Illiria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Traciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gaius_Iulius_Cezarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cneus_Pompeius_Magnushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peninsula_Balcanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acornion_din_Dionysopolis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pharsalos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Adriatic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C5%A3ii_P%C4%83duro%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mare_preot&action=edit&redlink=1


34/156

=N A5T =NCT *; V;*;%;

de la Gamol!is.ro

B=%;BI+TA0 cel mai mare dintre %e#ii T%ACI;I0 s3a nscut cam pe la nceputulsecolului I B.C.0 la mai mult de ,DDD3EDDD de ani de la prbuirea MA%;5=IIM;%I= ;5A+)IC0 atunci cFnd lumea antic era dominat de Imperiul %oman.Burebista i propune i realizeaz reuni/icarea popula@iei tracice0 n care rolullimbii i reli#iei comune p#Fne au constituit un miloc puternic de nentrerupt

le#tur a unit@ii i /r@iei ntre toate pFlcurile neamului nostru0 /rFmi@at pFn la;5G Burebista a unit neamurile ntr3o mpr@ie respectat aici n C;NT%=5 i%A+A%IT=5 ;=%


35/156

marmurL la Tomis, conVinKnd Qi un ARFST(? do'edind ncL o datL marelera#inament atins de geto"daci. dupL A. ucurescu-

+R"(I+#"5"RI+

- F4">2 ..-, ocupL oraQele greceQti 'est"pontice,de la Apollonia pKnL la :elta :unLrii, nc%eind un tratat ntre romani Qi alte cetLVi 'ecine,cu a'anta8e Qi obligaVii pentru ambele pLrVi. AceastL tutelL mascatL i nemulVumeQte pelocuitorii oraQelor greceQti, care trimit o solie la urebista sL"i a8ute. Fastea proconsululuiMacedoniei, a generalului Antonius ?Dbrida este n'insL lKngL ?istria@ urebista supunepe cale paQnicL oraQele Tomis onstanta de ai-, alatis Mangalia-, :ionDsopolisalcic- Qi Apollonia. 3e calea rLboiului sunt integrate cetLVile Aliobri! artal, sudul

asarabiei, ocupat ai de ruQi, sub numele de Frlo'Oa-, TDras Tiraspolul de ai, ocupattot de ruQi, unde (lie (laQcu, un ade'Lrat erou naVional, este Vinut prionier


36/156

sistemului de #orti#icaVii n :acia nucleul din MunVii Sureanu ntins pe o supra#aVL de200 Om pLtraVi-. (ncinta militarL din centrul religios are o supra#aVL de + %ectare, cu iduride piatrL ecarisatL blocuri de calcar #asonate- care #ac din Sarmiseg

Documents

Conspiratii Politice