Report on the study tour in the framework of the PBLMD ...education, but the personal ability for reflexive problem-solving (WHY (NOT)? HOW BETTER?). PBL as concept fulfill this postulation

PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk

Report on the study tour in the framework of the

"PBLMD: Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward

Enhancing Students' Competitiveness and Employability"project

at Aalborg University (AAU), Denmark, March 12-16, 2019

During the AAU mobility stage, we participated into the workshop organized around the

project book edited by Romeo V. Turcan and John Reilly, intitled: “Populism in Higher Education

Curriculum Development: Problem Based Learning as a Mitigating Response”. This workshop

was organized as part of PBLMD. The participants were the faculty consortium members from

AAU, SIEGEN, UOG, KTH and MD.

The agenda of the workshop included a series of interesting and important sessions with

academic and administrative representatives from the University, who made us acquainted with

methods and methodologies specific to the educational process determined by the PBL principles

of the AAU, being very open to collaboration.

In this context, I can mention the Innovative AAU PBL model based on 4 PBL pillars:

Self-directed learning, Types of project work, Thinking to learn and Methodology about which

had spoken Professor Romeo V. Turcan; Stakeholder Politics and PBL Curriculum: Employer

Perspective by Olav Jull Sørensen, A management perspective by Birgitte Gregersen and A

Learner Perspective by Bernadett Deak; Malene Gram, Associate dean, presented PBL as

Institutional Strategy; and very interesting presentation PBL, the Digital World and AI by Ralph

Dreher, Professor of SIEGEN.

When the future promises that millions of jobs will be automated and the others will

involve knowledge creation and innovation, the learning-teaching process must be able to develop

exploration skills, experimentation and finding exciting solutions for complex issues. Thus,

Problem Based Learning is one of the answers to these needs.

PBL reflects the future aims of academic teaching. BL is not „nice to make“ – it is

necessary. Digitalization will be able to replace all kinds of rule-based skills in every discipline.

„New“ education must encourage the „rule-finding“ as the competence of developing and

designing. Looking to this, the learning of knowledge (WHAT? HOW?) is no longer the core of

education, but the personal ability for reflexive problem-solving (WHY (NOT)? HOW

BETTER?). PBL as concept fulfill this postulation – and must become a standard method of

academic teaching. Our task as academic teachers, lecturers, and designers of the academic life

http://www.pblmd.aau.dk/


must be: to understand this as our PBL-Case and to develop solutions near the known methods

[Ralph Dreher].

Analyzing the information presented during the visit, I could highlight the following

important aspects of the PBL:

1. university/faculty/department levels:

- Motivating teachers to develop the PBL model, as the role of teachers becomes more

important; it not only transfers knowledge but participates in the intellectual development of

young people by encouraging creativity and group collaboration.

- Developing close relationships with external partners, the public and business environment,

working with students and enabling them to know and solve real issues of the society relevant

to the chosen study program.

- The internationalization of higher education, focused on the intensification of academic

mobility, both at the level of the teaching staff and at the level of the students from both cycles.

2. study program level:

- Motivating students to take responsibility for a problem-based approach throughout their

studies, to create synergies between different types of cooperation through collaboration with

external partners and through the interdisciplinary approach of the learning environment.

- Identifying the problems to be faced to the students and their increasing complexity every

semester / year.

- Interdisciplinarity offers students the opportunity to identify very different and creative

problems that also involve knowledge from various disciplines and areas.

3. physical environment

- Workspaces for academic staff.

- Spaces intended for group work.

- Modern libraries intensively used by students.

Cybersecurity education must be a competition in which students establish essential

questions which reflect their interests in information security, formulate challenges on how to

safeguard confidential information from cyber-attacks and then come up with solutions to secure

their information and network.



Taking on the experience of TUM on the implementation of the PBL model for the

Software Engineering program, but also the experience of AAU and other European universities,

we could extend the PBL to the Information Security/Cybersecurity Program.

Of course, it requires extraordinary effort and resources, but PBL can improve the

efficiency of cybersecurity education and help students develop a wide range of skills needed to

be a cybersecurity professional, namely, technical aspects, teamwork, communication skills,

making judgments and developing as lifelong learners, because:

- Cybersecurity is a field where professionals will need to continually build on and update

their knowledge in accordance with ongoing developments in technology.

- Cybersecurity professionals must be able to make judgments when faced with

uncertainty; have the confidence to react quickly to situations; be able to work both as part of a

team and independently.

I want to mention with great pleasure the opportunity to meet the students from the

Republic of Moldova who are studying at Aalburg and the experience they have shared.

We also had the opportunity to visit study areas that are team-oriented. This is easily

observable in various university locations: halls, cafeteria, library. The university library creates a

special learning environment in which students can form separate workspaces within the open

space of the main room. And free access to bookshelves makes it easier to search and read. The

overall atmosphere at Aalborg University is impressive, driven by well-established traditions and

processes.

Rodica Bulai, UTM

27.03.19


RAPORT

privind vizita de studiu la Universitatea din Aalborg, Danemarca

în perioada 12 – 16 martie 2019 în cadrul Proiectului 561884-EPP-1-2015-1- DK-

EPPKA2-CBHE-JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing

Students' Competitiveness and Employability (PBLMD)

Activitățile în cadrul mobilității academice au fost în corespundere cu obiectivele propuse

și cu Agenda stabilită în comun acord cu responsabilii de la Universitatea din Aalborg.

Tematicile discutate, vizite și întâlniri :

1. Rolul PBL

2. Politicile și Curriculum PBL din perspectiva angajatorilor.

3. Politicile și Curriculum PBL din perspectiva managementului acestuia.

4. Întilnire cu studenții din trei universități din Moldova care sunt în mobilitate în AAU

(Business, Robotică și Medicina Industrială).

5. PBL ca strategie instituțională.

6. Vizita blocului de studiu și a bibliotecii.

7. PBL și sustenabilitatea

8. PBl și lumea digitală.

9. PBl din perspectiva departamentului Studii.

În prima zi de vizită am fost întâmpinați de coordonatorul de proiect, Romeo V. Țurcan de

la Universitatea din Aalborg, care ne-a prezentat agenda propusă pentru 3 zile de mobilitate,

activitățile preconizate: vizite și întâlniri. Activitatea de mobilitate a permis de a face cunoștință

cu mai multe persoane din mediul academic şi administrative (a instituției și nu doar), absolvenți

ai acestei instituții și actuali studenți aflați în mobilitate, prin prisma cărora am aflat ce presupune

și cum se aplică PBL-ul.

În baza discuției cu studenții universităților din Moldova aflați în Aalborg în mobilitate am

identificat o multitudine de puncte forte ale studiului în această universitate, printre care

menționăm următoarele; numărul mic de discipline într-un semestru, pe larg se utilizează lucru în

echipă, manifestare liberă și cooperantă, săli de lucru și tehnică performantă.

Fiecare echipă de lucru e formată din 3-4 persoane, are o sarcină pe care trebui e să o

realizeze și să o prezinte. Menționează studenții ca acest tip de învățare a contribuit la :

Manifestarea interesului pentru stabilirea contactelor cu colegii;

Înțelegerea și stabilirea rolului fiecarei persoane în grup;

Concentrarea pe obiectivele echipei, nu doar pe obiectivele personale;

Respectarea drepturilor și convingerilor altora;

Empatizarea: ascultarea și înțelegerea nevoilor și sentimentelor celor din jur;

Participarea activă la realizarea unei acțiuni/proiect comun;

Încurajarea discuțiilor deschise, împărtășirea ideilor și sugestiilor cu colegii.

Studenţii sunt implicaţi în diverse activităţi de analiză, sinteză şi evaluare a cunoştinţelor. Se

pune accent pe partea practică a problemei, lucru în echipe, formularea problemei, cercetarea

acesteia, găsirea soluţiilor. Studenţii sunt deschiși, flexibili, nu sunt complexaţi, se implică în

discuţii, pun întrebări. Relaţiile stabilite între profesor - student motivează studenţii la lucru

independent, se observă abilităţile acestora spre autoînvăţare.

Printre punctele slabe identificate de studenții aflați în mobilitate pot enumera costurile mari

pentru cazare și transport.

Pentru ca lucrul în echipă a studenților să fie cu adevărat eficient este necesară implicarea întro

măsură destul de mare și a profesorilor. Aceștia au mai multe activități pe care trebuie să le

realizeze legate de munca în grup:

- Planificarea activității (alegerea membrilor echipei, divizarea sarcinilor etc.).

-Monitorizarea (coordonarea contribuției individuale a fiecărui student, discuții,

dezvoltare sau negociere etc.

- Evaluarea. Profesorul împrună cu comisia apreciază implicarea fiecărui student în

executarea sarcinii, efectuează evaluarea individuală a fiecărui student în corespundere cu

implicarea, realizarea sarcinilor și în corespundere cu rezultatele învățării achiziționate.

În a doua zi a fost făcută o excursie prin campusul universitar. În timpul acesteia am vizitat

sălile de curs, birourile profesorilor și doctoranzilor, holurile în care studenții lucrează în grupuri

înafara orelor de curs și biblioteca. În urma vizitei am rămas profund entuziasmată de condițiile

oferite pentru student înafara orelor de curs.

Din această mobilitate academică pot fi preluate foarte multe aspecte din viața și activitatea

universitară, cum ar fi: organizarea activităților pedagogice la programul de studii, organizarea

spațiilor pentru activitatea studenților înafara orelor de curs, inclusiv și amenajarea bibliotecii,

organizarea orarului lecțiilor, cum trebuie realizată activitatea de tutore, stabilirea sarcinilor de

lucru pentru grupurile de studenți, modul de consultare și evaluare a grupurilor de studenți.

Carauș Irina, Coordonator stagii practică,

Departamentul Managementul Calității, Dezvoltare Curriculară și Evaluare,

Universității de Stat din Moldova.

RAPORT


în perioada 12 – 16 martie 2019 în cadrul Proiectului 561884-EPP-1-2015-1- DK-EPPKA2-

CBHE-JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students'

Competitiveness and Employability (PBLMD)

În perioada 12 – 16 martie 2019, am beneficiat de mobilitate la Aalborg University,

Danemarca, conform planului de activități al proiectului PBLMD.

Programul vizitei în cadrul Aalborg University a fost organizat sub formă de workshop

ce a avut ca bază lucrarea (project book) intitulată: “Populism in Higher Education Curriculum

Development: Problem Based Learning as a Mitigating Response”, editată de Romeo V. Turcan

şi John Reilly, titled

Participanţi la acest workshop au fost şi reprezentanţii de la universităţile-membre ale

consorţiumului din : AAU, SIEGEN, UOG, KTH, MD. Vizita a fost organizată pentru a acumula

cunoştinţe aprofundate vis-à-vis de predarea-învăţarea în PBL, implementarea eficientă a acestei

metode în cadrul instituţiilor beneficiare din cadrul proiectului PBLMD.

Workshop-ul a fost structurat în douăsprezece sesiuni, fiecare sesiune având un subiect

concret pe baza căruia s-au făcut dezbateri şi discuţii. Fiecare sesiune a fost susţinută de diferiți

reprezentanți ai Universității din Aalborg şi din Siegen, care ne-au prezentat diverse aspecte ale

sistemului de predare-învăţare în PBL, modul de organizare a învăţământului superior,

infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestei metode, planificare, dezvoltarea cadrelor,

procesul de studiu, etc.:

Session 1: Welcome and Re-connecting Academia to Society: the role of PBL, Romeo V.

Turcan, Professor, AAU

Session 2: Stakeholder politics and PBL curriculum: An Employer perspective Olav J.

Sorensen, Professor, AAU

Session 3: Stakeholder politics and PBL curriculum: A management perspective, Birgitte

Gregersen, Associate Professor, AAU

Session 4: Meeting the students, Diana-Valeria Vacaru (coordinator), Meeting MD students

on mobility at AAU (Business, Robotics, Industrial Medicine)

Session 5: PBL as Institutional Strategy, Malene Gram, Vice-Dean, AAU

Session 6: PBL support infrastructure, Campus site visit

Session 7: Stakeholder Politics and PBL Curriculum: A Learner Perspective, Bernadett

Deak, Aalborg University, Denmark and Université Laval, Canada

Session 8: PBL in practice, Romeo V. Turcan, Professor, AAU

Session 9: Mindfulness and PBL curriculum development, Dorina Gnaur, Associate

Professor, AAU

Session 10: PBL and sustainability, Kenneth M. Jorgensen, Professor, AAU

Session 11: PBL, the Digital World and AI, Ralph Dreher, Professor, SIEGEN

Session 12: Study board perspective on PBL, Frederik Hertel, Head of Study Board, BSc

studies, Henrik Find Fladkjær, Head of Study Board, MSc studies

Startul primei sesiuni a fost dat de Romeo V. Turcan, Professor, AAU, în care toţi

participanţii la workshop s-au prezentat şi s-au cunoscut mai bine, cine şi ce instituţie de

învăţământ superior reprezintă şi care este funcţia în instituţia respectivă.

Fiecare sesiune de lucru a avut ca scop înţelegerea aprofundată a modelului PBL în

învăţământul superior aplicat pentru diverse programe de studii: business, educaţie, inginerie, IT,

robotică, medicină, ştiinţe sociale etc.

Din sesiunile prezidate de către reprezentanţii Universităţii din Aalborg, s-au identificat

următoarele avantaje pe care le au studenţii ce învaţă după modelul PBL:

dobândirea de cunoștințe și abilități în mod independent și la un nivel academic ridicat

conexiunea multidisciplinară şi interdisciplinară

cooperarea cu mediul de afaceri cu privire la soluționarea problemelor profesionale autentice

dezvoltarea abilităților de lucru în echipă

o bună pregătire pentru piața muncii

Model Aalborg PBL" creează condiții de a aplica teoria acumulată la curs, în practica

reală. PBL face conexiunea între profesor-student- mediul real de activitate.

Fondată în anul 1974, Universitatea din Aalborg (AAU) este o instituție educațională

relativ tânară, cu doar 40 ani de istorie, foarte modern și dinamică, devenită cunoscută pe plan

internațional ca ”Experimentul Aalborg” sau ”Modelul Aalborg” datorită faptului ca universitatea

oferă nu atât studii universitare tradiționale, cât obiecte inițial interdisciplinare cu o specializare

ulterioară într-un domeniu anume.

Sesiunea 4 Meeting the students, a fost organizată petru întalnirea cu studenţii de la

diferite specialităţi (Business, Robotics, Industrial Medicine) şi de la diferite universităţi din

Republica Moldova, ce beneficiază de mobilitate de studii la Universitatea din Aalborg, în cadrul

proiectului PBLMD.

Studenţii de la ASEM (Business), USMF (Industrial Medicine) şi UTM (Robotics) au

împărtăşit din experienţa acestei mobilităţi, despre sistemul de învăţâmânt de la Universitatea din

Aalborg, despre avantajele şi dezavantajele modelului PBL, despre greutăţile întampinate la

integrarea in sistem, dar şi despre oportunităţile care le-a oferit această mobilitate.

http://www.aau.dk/

În cadrul Sesiunii 6: PBL support infrastructure, Campus site visit – a fost efectuată o

vizită a campusului universitar pentru a înţelege care este infrastructura necesară pentru buna

funcţionare a sistemului PBL. Am vizitate mai multe spaţii de studiu, laboratoare, săli de clasă,

spaţii de odihnă, cantina, biblioteca. Infrastructura și facilitățile pentru student sunt impresionante

şi incontestabil eficiente pentru dezvoltarea continua a conceptului PBL. Atât profesorii cât şi

studenţii dispun de condițiile necesare pentru a se implica activ în procesul de predare-învăţare.

Dotarea instituţiei, infrastructura, facilităţile şi sistemul PBL permit lucrul în echipă şi individual

şi în spaţiile special amenajate pentru învăţare, şi în bibliotecă, şi în cantină, şi pe holuri, şi la

coffee room, dar şi în sălile create pentru lucrul în grupuri a câte 4-6 persoane.

Biblioteca impresionează cu un design deosebit care pe lângă atmosfera plăcută deține și

un valoros suport de cărți, studii, reviste științifice ș.a. Un aspect deosebit al bibliotecii îl deţine

spatiul de joacă creat pentru copiii cadrelor didactice, dar poate chiar şi al studenţilor. Studenții şi

profesorii au posibilitatea de a se documenta și a lucra într-un mediu studios.

Sălile de curs sunt dotate cu echipamente performante pentru petrecerea orelor clasice cât

și realizarea studiilor de caz, proiectelor, demonstrațiilor etc.

În urma viziteiam preluat ca”temă pentru acasă” următoarele probleme:

- Să dezvoltăm metode de evaluare mai eficiente care să reducă timpul de verificare a

lucrărilor scrise;

- Să fie clar formulate proiectele ce trebuie lansate în anul I sub formă de capitole dintr-o

lucrare finală – Teză/Proiect de Licenţă, cu care trebuie să se finalizeze studiile;

- Să se creeze mai multe facilități atât pentru studenți cât și pentru profesori pentru a putea

lucra cât mai mult timp în cadrul facultății;

- Să se utilizeze eficient spațiile disponibile;

- Să se identifice probleme reale în cadrul unităţilor industrial pe baza cărora se se identifice

soluţii în proiectele realizate de către student. Aceasta să acorde posibilitatea studentului

de a obține cunoștințe, abilităţi de a lucre cu informaţia teoretică în vederea soluţionării

problemei, de a i se delega o sarcină, să fie responsabilizat;

- Să se organizeze întâlniri cu agenții economici în cadrul unei mese rotunde și fiecare dintre

ei să își expună problema cu care se confruntă iar ulterior studenții să formeze grupuri în

dependență de problema pe care vrea să o rezolve.

Această mobilitate în cadrul proiectului PBLMD, a oferit posibilitatea de a:

1. Intelege mai bine modul în care metoda PBL funcționează în procesul de studiu în diferite

domenii (inginerie, educaţie, etc.) şi la diferite universităţi;

2. Acumula cunoștințe de predare și învățare în PBL;

3. Înțelege modalitatea de lucru a grupurilor de student şi dezvoltarea efientă a lucrului în grup;

4. Identifica și motiva întreprinderile să participe la implementarea modelului PBL în

învăţământul superior;

6. Alegere a temelor de cercetare care se dezvoltă treptat din anul I până la finalizarea studiilor

prin proiect/ Teză de Licenţă.

Apreciez modul de organizare a acestei vizite de studiu. Mă bucur că pe lângă informația

utilă pe care am preluat-o am avut timp să vizităm Aalborgul, să vizităm unele obiective

turistice, culturale, să facem cunoștință cu stilul de viață.

Mulțumesc pentru această oportunitate!

Liliana CECLU,

Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul

27.03.2019

1

Experience Report about

the study visit as part of the Erasmus+ PBLMD Project: “Introducing Problem Based

Learning in Moldova: Toward Enhancing Students' Competitiveness and

Employability” to Aalborg University, Aalborg, Denmark,

March 13-15 2019

During March 13-15 2019 we had an excellent opportunity to have a study visit to

Aalborg University in Denmark, and to take part at the AAU PBL Workshop which was

organized around the project book edited by Romeo V. Turcan and John Reilly, titled:

“Populism in Higher Education Curriculum Development: Problem Based Learning as a

Mitigating Response” being a part of the Erasmus+ PBLMD Project: “Introducing Problem

Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students' Competitiveness and

Employability”.

The sessions of the workshop were opened by Professor Romeo V. Turcan. He presented

to us “Welcome and Re-connecting Academia to Society: the role of PBL”.

All activities carried out during all three days of the Workshop were well-organized

providing us an invaluable experience and giving an opportunity to have constructive

discussions.

The lecture on the topic “Stakeholder politics and PBL curriculum: An Employer

perspective” was given by Olav J. Sørensen, Professor at AAU. We enjoyed his lecture and

admired the passion which definitely made a strong impression on us. While Professor Olav

Sørensen was describing PBL-development as a continuous process, we were surprised to learn

that AAU started developing PBL in 1972, it was first used in 1974 as a result of inauguration

of AUC (Aalborg University Center) by Queen Margrethe II of Denmark. He told us about a

new role of teaching staff saying, “We are not just teaching, we are arranging learning space

…”, and of course monitoring of the learning process. It was a useful experience to learn about

Pedagogical Philosophy at Aalborg University. Ratio of lectures to assignment projects is 50:50

which may vary over subjects, and, of course, universities. It was very useful to find out the

idea and relevance of project work. A typical project is not small, like 40 or 70 pages. Problem

identification is an important part of project work. One of the important issues for me

personally, basically a novelty, was his experience concerning guidance by supervisors. Not

giving the solutions but motivating students to find them on their own. Problem Based Learning

is so easy to understand, and it is so difficult to implement. It was challenging to see the relations

between Research Based and Experience Based Knowledge.

Birgitte Gregersen, Associate Professor at AAU gave us a management perspective on

Stakeholder politics and PBL curriculum. In respect to this I would like to stop on the

institutional support for PBL as a learning approach. Mention should be made of the importance

of not only commitment from research and teaching groups (teachers on top) to apply PBL in

teaching and supervision, but also pedagogical training for assistant professors and peer to peer

training. PBL is not only a study process, it is also a resource, producing new relevant

2

knowledge. It is another way of thinking. Associate Professor Birgitte Gregersen shared also

the experience of dealing with the accreditation system.

In the second part of the first day of workshop, as session 4 we had a meeting with

students from Moldova on mobility at AAU, Business, Robotics, Industrial Medicine. They

shared their experience in studying at the PBL-based study program. Some of the students have

been at the program almost a year, some of them have just begun. It was very exciting to meet

among them some of my former students, Dmitrii Broli, Alex Burlacu, Ana Turcanu, Mihai

Gaidau, Diana-Valeria Vacaru, Vitalie Roibu and Victor Miculet. It was very pleasant to see

them grown up, positively changed persons sharing their impressions and experience which is

vital for Moldovan teaching from a PBL perspective. They described the positive issues of PBL-

study, emphasizing the ones which contrast with the corresponding ones in the Moldovan

traditional way of study. They pointed out that they have fixed schedules for group meeting in

order to work on a project. As an unusual experience they have one week dedicated to some

subject which is helpful, giving time to focus on necessary topics. They described open-book

exams and group exams. Among requirements for projects they mentioned the necessity to use

the library. I found it surprising that they found this surprising. The novelty for them was

working in groups and sometimes to face the situation “we cannot give you everything, it is

your responsibility to go further”. They have learned how to do projects, how to work in groups

and that if you are not working, then the whole group is affected. As a nice part they mentioned

that each group has a booked room for meetings. They use digital platforms such as Moodle in

everyday working as a group. They learned more business relation than friend relation,

cooperation, helping each other, sharing. Another positive thing is interchanging ideas between

groups. They have found that despite different backgrounds of students, PBL is an efficient way

of study. As a negative aspect they mentioned that each semester is a completely different

subject. They would like to have more optional lectures and workshops, or sometimes

workshops instead of lectures. As the worst aspects they say that in a way for a while there is a

possibility of sticking to your group and not communicating with others, but there are social

events which compensate the situation. They are very enthusiastic that projects are related to

problems concerning companies which they have the possibility of visiting. The obtained

experience was found by them very motivating and inspiring.

The next day of the workshop we started with the lecture “PBL as Institutional Strategy”

by Malene Gram, Associate Dean at the Faculty of Social Science, Aalborg University. The

main moto of her is “PBL is not in documents but it is everywhere, PBL is in our DNA”. She

described what it means to be a good supervisor, to be able to give a good problem formulation

and to make students know where they are heading. We learned the structure of Aalborg

University and its three campuses. It was mentioned in the lecture that as the public sector

becomes smaller, PBL prepares the students to find a job later in the nonpublic sector. Malene

Gram presented to us the Aalborg PBL model, about their basic six principles. Students learned

to be a part of a team. Hiring companies say that the students from their university are ready to

work as a team, to formulate and to solve real problems, have learned to accept criticism and

learned to take disappointments. She described in detail the PBL process at Aalborg university.

A learner perspective on Stakeholder politics and PBL curriculum was presented by

Bernardett Deak, one of Professor Turcan’s students. Coming from Hungary where she

developed the ability to work individually it was a great shock for her to become a member o f

a PBL group. She shared her experience of acquiring knowledge and skills independently,

3

dealing with increased level of freedom. She found difficult to handle five-six courses in groups.

Bernardett found priceless working analytically and according to interdisciplinary methods,

highlighting the important problems, to put original problems at a different level. PBL is able

to identify weak and strong skills. She learned coaching in groups, team dynamics, looking at

future prospects.

The detailed lecture “Innovating AAU PBL Model” by Associate Professor Romeo V.

Turcan was useful. He described to us how facilitate PBL activities, shared his experience in

organizing semester projects for students, innovating PBL process.

In the end of the second day we had pleasure to attend an excellent presentation

“Mindfulness and PBL curriculum development” of Dorina Gnaur, Associate Professor at

Aalborg University, who contributed a chapter to the book.

The lecture on the topic “Problem-based learning and sustainability” was given by

Kenneth Mølbjerg Jørgensen, Professor at Aalborg University. He started the lecture with PBL

as a methodology of education. We discussed how it is possible to integrate sustainability into

the curriculum and develop a problem based learning model for that. He organized debates in

which we discussed different vital issues, like those in which preservation of the environment

has a crucial role. The important characteristics of PBL such as interdisciplinarity and problem

orientation, help students to develop ethical and political responsibility.

At the lecture “PBL, the Digital World and AI” Dr. Ralph Dreher, Professor at Siegen

University, Germany succeeded in motivating the audience and organized interesting debates

concerning the new role of PBL from the perspective of modern technological progress.

Associate professors at Aalborg University, Frederik Hertel and Henrik Fladkjær made a

joint presentation on the topic “Study board perspective on PBL”. They presented the PBL

progression at bachelor and master level in Aalborg University. Progression in PBL should be

included from the first to tenth semester but variation in form and content is possible.

Conclusions: The AAU PBL Workshop I found very productive. It gave me a new insight

into PBL, a better understanding. Students have the advantage of being in the problem, to look

at it from the problem side, rather from the theory side. They obtain the ability of teamwork. It

was an inspiring experience to learn that it is possible to start with the first level students to get

in PBL, starting with the project. It was a motivating experience to learn how to organize a

mentoring process in order to comfort students with PBL. It was a challenging experience to

learn that such a process takes either five years or one month. Project work is the center of

learning, not otherwise. We have to teach different ways of attacking a problem. At the same

time, to learn to ask the right question, to formulate the right problem, to find new ways of

addressing a problem. It was important to learn the ways of organizing evaluations of students,

organizing exams in order to evaluate individual and group performance. During the stay at

Aalborg University we were impressed by the quality of technical equipment, the excellent

arrangement of working areas. The design of the rooms for group study is ergonomic. The

equipment in all classrooms is excellent. The library is very up to date. It stays at the edge of

future.

Dr. Elena Cojuhari,

Associate Professor, TUM

29.03.2019

REPORT

on the Study Visit at the University of Aalborg, Denmark between March 12 and 16, 2019

under the Project 561884-EPP-1-2015-1- DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducing Problem Based

Learning in Moldova: Towards Enhancing Student Competitiveness and Employability

(PBLMD)

Between the 12’th and 16’th of March 2019, I have participated in the PBL Workshop organized

around the project book edited by Romeo V. Turcan and John Reilly, titled: “Populism in Higher

Education Curriculum Development: Problem Based Learning as a Mitigating Response”, at AAU.

Since the visit was dedicated to learning what is PBL as a teaching methodology, I will focus

mainly on issues and areas linked to this topic.

During the workshop I have learned that AAU extensively uses the PBL methodology in many of

its faculties. PBL was part of the study program from the foundation of the university, since the

early ‘70.

PBL comes as an alternative to the classical methodology of teaching (i.e. the lecturer in front of the

class, the theoretically heavy courses, etc.). As such, in a PBL-based learning environment, the

following are true:

• PBL puts an accent on developing soft skills (ability to communicate in a team, to distil one’s

knowledge in writing, etc.);

• PBL stresses the importance of students working in companies during their work at the project

(internship);

• PBL gives the possibility for students to be at the driving seat when it comes to what and how

they learn. The teacher only provides guidance to the students.

There cannot be enough stress on the fact that, in a PBL approach, the teacher is only a supervisor

of the student’s work; he must not, in any way, shape or form dictate what a student should do. The

role of a supervisor is to facilitate a student’s learning process, to ask critical questions in order to

direct the student onto a meaningful path. This is seen by some students as a sign of a weak, not a

knowledgeable professor, such opinions being a consequence of students being too accustomed to

the traditional methodology of teaching.

I think understanding and accepting this concept, for many professors as well accustomed with

traditional methodology, can be problematic. As I learned at the workshop – not everyone

“believes” in PBL. To implement PBL in my university, we would first need to create a PBL

workshop of our own, to share and explain the concepts of PBL methodology to our colleagues.

With time and with several iterations of PBL projects, we could reach a decent level of

understanding the main concepts and methods of teaching using this new methodology.

An important moment in PBL is marking students in their projects. How does one go about marking

a project in PBL? The moment you try and devise a set of criteria by which one marks, the students

will try and fit their works to maximize their mark. This comes in contradiction to the PBL

objectives by which creativeness is key when working in PBL. It is important to define a set of fair

criteria but it is also important to not let the students know them? This calls for further analysis.

While walking through the halls of the faculty buildings, I have noted several important features of

a well-thought design. The building had special room for teams of students to gather up and work

on their projects. Special “quiet zones” were also present, enabling students to read and study in

peace.

In general, the whole infrastructure of the faculty provides means for students to be there the whole

day. They have places to work, eat and rest. I believe providing this kind of infrastructure is crucial

for a university and gives the students an opportunity to study there all day.

Another thing to mention regarding the study environment is the extensive use of natural lighting in

buildings. Many doors and sections of the roof are made out of glass. I have personally felt the

calming effect of natural light versus the usual artificial lighting, reducing eye strain and improving

readability.

In conclusion, after participating in this workshop, I became a keen supporter of PBL. I familiarized

myself with the approaches that are used in AAU to implement the PBL methodology in their study

program. Most probably a gradual introduction of the concepts learned in this workshop could bring

positive results to the skillset of our students as well as making the study process more dynamic and

interesting to the them.

Mihail Gavrilita,

university assistant at the Technical University of Moldova,

Chisinau, Moldova

27.03.2019

RAPORT





Pe parcursul vizitei de studiu au fost realizate mai multe categorii de sesiuni, care au fost

stabilite anticipat, ceea ce a creat premise pentru a mă iniția și familiariza cu elementele și aspectele

caracteristice a metodei de învățare-predare PBL. În cadrul workshop-ului mi-au fost prezentate

aspecte ale modului de organizare, planificare, coordonare a Universității din Aalborg, precum și

a procesului de studiu și a metodologiei ce sunt utilizate în cadrul acestei instituții. Acest fapt, mi-

a permis să formulez următoarele concluzii:

I. La nivel de universitate, facultate, departament.

Asigurarea spațiilor destinate procesului de studiu cu dotările necesare (printer, scaner,

echipament pentru spiralare, prelungitoare, jaluzele, PC-notebookuri, table mobile, etc.) destinate

pentru derularea eficientă şi optimă a procesului de studiu.

Deschiderea mediului de afaceri spre colaborare și întreținerea relațiilor de durată cu

instituțiile de învățământ.

Asigurarea studenților cu încăperi destinate exclusiv pentru realizarea proiectului

interdisciplinar.

Caracterul multinaţional al universităţii, din punct de vedere al structuri studenţilor.

Acces 24/7 pentru studenți la sursele bibliotecii.

Verificarea proiectelor elaborate prin sistemul de antiplagiat.

II. La nivel de program de studiu.

AAU este promotorul metodei învățării-predării centrată pe student PBL (Problem Based

Learning). Ceea ce permite studenților aplicarea cunoștințelor teoretice, calităților și capacităților

de colaborare în identificarea și soluționarea unei probleme reali din sfera businessului.

Elaborarea proiectului crează premise pentru valorificarea cunoștințelor dobândite la

diverse disciplini (caracterul interdisciplinar al proiectului).

III. La nivel de dotări fizice şi susţinere a studenţilor defavorizaţi.

Prezenţa în cadrul universităţii a unui departament (Helpzone) de susţinere şi ghidare a

studenţilor pe diverse probleme legate de procesul de studii şi viaţa de zi cu zi.

Existența room cafenelelor în bibliotecă și pe întreg teritoriul campusului universitar.

Prezenţa dotărilor necesare pentru accesul la procesul de studii şi a categoriilor de studenţi

defavorizaţi (invalizi etc.)

Existenţa spaţiilor comune, publice de odihnă, recreere, relaxare atât pentru studenţi cât şi

pentru personalul didactic.

Rezultatele generale ale vizitei de studiu la AAU le putem caracteriza prin

următoarele:

O mai bună înțelegere a metodologiei PBL drept instrument inovativ pentru procesul de

predare-învățare;

Consolidarea unor abilități profesionale necesare pentru aplicarea metodologiei PBL în

cadrul ASEM;

Dezvoltarea unor noi competențe în vederea creării programelor analitice, a implementării

unor noi cursuri și dezvoltarea modulelor centrate pe necesitățile studenților.

Reflecții asupra unei probleme: Colaborarea mediului de afaceri cu universități.

Participarea la sesiunile în cadrul workshop-urilor organizate în cadrul vizitei de studiu mi-

a oferit posibilitatea să înțeleg mai bine organizarea colaborării AAU cu diferite companii. Este o

practică foarte interesantă din punct de vedere al posibilității implementării în universitatea

noastră. Au fost identificate cerințele de selectare a agenților economici, compania trebuie să

corespundă următoarelor criterii: cel puțin 3 ani de experiență și 15-20 de angajați. Un interes

deosebit prezintă organizarea practicii studenților, alegerea companiilor de către studenți și a

studenților de către companii, prezentările antreprenorilor, concursurile organizate la finisarea

elaborării proiectelor (oferirea premiilor pentru locul I-paintball, locul II-cina pentru întreaga

echipă). În structura universității activează o persoană care are ca scop de bază a activității sale

organizarea relațiilor cu agenții economici.

Practica dată o voi prelua pentru disciplina pe care o duc la ASEM, Managementul

operațional. Deja am contactat doi antreprenori locali:

1. Andrian Cernacovshii – domeniul de activitate este producerea mobilei,

2. Victor Lisiî – domeniul de activitate fiind atelier de croitorie al rochiilor de seară și de

mireasă.

Am format în grupa BA 174 trei grupe a câte 5 studenți, care vor merge la aceste companii

și vor identifica problema. Pe parcursul a două luni studenții vor elabora un proiect, care va conține

o analiză a companiei și vor prezenta soluțiile găsite pentru soluționarea problemei identificate. La

finele cursului studenții vor realiza o prezentare a rezultatelor lucrului efectuat. La această

susținere vor fi prezenți și antreprenorii.

În același timp aș dori să menționez, opinia mea, principala problemă care stă la baza

colaborării între agenții economici și universitățile din Republica Moldova – este reticența

agenților economici de a se implica în cultivarea abilităților practice și acumularea experienței de

lucru în cadrul unei organizații, și nedorința acestora de a asigura accesul la informațiile necesare

pentru elaborarea unui studiu în baza companiei.

În ceea ce priveşte modul de organizare al vizitei de studiu, aș dori să menţionez că a fost

la cel mai înalt nivel, avînd reprezentare multidimensională, atât academic cât şi cultural-turistic.

Aceasta încă odată demonstrând seriozitatea organizatorilor de proiect şi iniţiativa sporită de

colaborare. Prin acest considerent ţin să aduc sincere recunoştinţe pentru experienţa partajată şi

timpul petrecut pe parcursul acestei săptămîni alături de echipa din Moldova.

Aliona GUȘUVATI, lector universitar, Departamentul ”Management”, ASEM

RAPORT





Vizita de studiu, realizată în perioada 12-16 martie, 2019 în Universitatea din Aalborg,

Danemarca este o activitate a proiectului Erasmus+ „Introducerea învățării bazate pe probleme în

Moldova: Spre consolidarea competitivității și șanselor de angajare ale studenților (PBLMD)”.

Activitățile desfășurate au fost în corespundere cu obiectivele propuse și cu Agenda stabilită

în comun acord cu responsabilii de la Universitatea din Aalborg. Au fost analizate și discutate mai

multe tematici:

1. Rolul PBL

2. Politicile și Curriculum PBL din perspectiva angajatorilor.

3. Politicile și Curriculum PBL din perspectiva managementului acestuia.

4. Întilnire cu studenții din trei universități din Moldova care sunt în mobilitate în AAU

(Business, Robotică și Medicina Industrială).

5. PBL ca strategie instituțională.

6. Vizita blocului de studiu și a bibliotecii.

7. PBL și sustenabilitatea

8. PBl și lumea digitală.

9. PBl din perspectiva departamentului Studii.

De asemenea, în perioada stagierii am vizitat campusul universitar: biblioteca care m-a

impresionat prin organizarea ergonomică și centrarea pe cel ce învață, sălile de curs, birourile

profesorilor și doctoranzilor, holurile în care studenții lucrează în grupuri în afara orelor de curs.

Am constatat cu o satisfacție deosebită, că infrastructura universității susține totalmente procesul

de instruire, axat pe cel ce învață.

În cadrul întălnirilor cu studenții din universitățile din R. Moldova care își realizează studiile

la Universitatea din Aalborg, care a fost și unul din obiectivele Agendei, am avut posibilitatea să

vedem și feedback-ul foarte pozitiv din partea studenților.

Conform opiniilor studenţilor, PBL este „o abordare specifică instruirii centrată pe student”.

Forma de învățare PBL le-a permis acestora să desfășoare activități de cercetare, să fie cît mai

aproape de mediul real profesional, să aplice teoria în practică și să utilizeze cunoștințele și

abilitățile date în rezolvarea de probleme reale. De asemenea, un avantaj este că PBL poate susține

dezvoltarea unor astfel de abilități precum: de cercetare, lucru în echipă, interrelaționare, de

utilizare a TI, de comunicare a rezultatelor.

Relatările studenților au fost destul de convingătoare cu privire la eficiența acestei forme de

învățare: numărul mic de discipline într-un semestru, dar axate pe sprijinirea problemelor de

cercetare reale, lucru în grup, flexibilitatea procesului de instruire, responsabilizarea individuală,

cooperarea, săli de lucru specific pentru lucru în echipă și asigurarea cu tehnologii performante.

Relaţia dintre profesor – student este una activ-pozitivă și motivează studenţii la autoînvăţare și

autorealizare.

Un alt moment important, ce trebuie de menționat, a fost și relaționarea cu alți profesori din

diverse țări, schimbul de practici bune a procesului educațional.

În viziunea mea, PBL este o formă de învățare pe cît de interesantă, pe atît de provocatoare

pentru învățământul superior din Republica Moldova. Provocatoare, în sensul ca necesită

schimbarea atitudinii, filozofia procesului de predare din partea profesorilor și dezvoltarea unei

noi culturi a învățării din partea studenților.

În acest context, pentru a atinge nivelul organizării PBL în procesul educațional ca și în

Universitatea din Aalborg, este nevoie de susținerea din partea instituțiilor prin dezvoltarea

infrastructurii necesare de a realiza PBL și a sporirii interesului implicării agenților economici în

calitate de parteneri ai instituțiilor. Este necesară și de flexibilitatea sistemului normativ în

învățământul superior (de ex. Plan-Cadru), în sensul de a permite ca unitățile de conținut sa fie în

număr mai mare de 6 credite ECTS. Astfel, este nevoie de colaborarea tuturor actorilor implicați:

stat, instituție,agent economic, profesor, student.

Experienta acumulată pe parcursul acestor zile, costituie un suport real pentru organizarea PBL

la programul de master „Studii de Marketing”, de care este responsabil departamentul Economie,

Marketing și Turism.

Diseminarea informațiilor și experiențelor acumulate se va realiza la nivel de departament –

în cadrul sedinței de Departament, la nivel de Facultate – în cadrul Consiliului Facultății Științe

Economice prin prezentarea activităților PBL în cadrul programului Studii în Marketing.

Aducem sincere mulțumiri coordonatorului de proiect, prof. Romeo V. Țurcan de la

Universitatea din Aalborg, care a organizat foarte eficient stagiul de formare în problematica PBL,

dar și coordonatorului din R. Moldova, prof. Bugaian Larisa.

Hămuraru Maria, șef Departament Economie, Marketing și Turism, Universitatea de Stat din

Moldova.

RAPORT





În perioada 13-15 martie 2019 am participat la un stagiu de mobilitate în cadrul Aalborg

University din Danemarca, în cadrul proiectului Erasmus+ „Introducerea învățării bazate pe

probleme în Moldova: Spre consolidarea competitivității și șanselor de angajare ale studenților.”

Obiectivele generale ale stagiului:

- dobîndirea de cunoștințe referitor la modul în care funcționează PBL într-un mediu

universitar cu experiență;

- reconceperea procesului de dezvoltare al programului de studii ,,Administrația publică”;

- împărtășirea experienței în baza PBL a sistemului de formare a viitorilor specialiști din

cadrul Universității din Aalborg;

- aplicarea în mediul real a noilor metode de învățare;

- consolidarea competențelor de învățare axate pe PBL;

- posibilitatea de adaptare și implimentare a bunelor practici la programul nostru de studii

„Administrație publică”

- dezvoltarea programului de studii ,,Administrație publică” prin diversificarea

metodologiilor de predare;

În cadrul sesiunii de mobilitate academică am realizat activități în corespundere cu Agenda

stabilită de responsabilii de la Universitatea din Aalborg, care a determinat realizarea obiectivelor

stabilite.

În prima zi de vizită la Universitatea din Aalborg, profesorul Romeo Țurcan ni-a vorbit despre

rolul învățământului bazat pe probleme, despre importanța pe care o are universitatea în

conexiunea sa de nedespărțit cu societatea, dincolo de rolul său de a da cunoștințe aceasta trebuie

să pregătească studentul să descopere și să formuleze problemele societății să le analizeze și să

găsească posibile soluții contribuind astfel la crearea de cunoștințe prin evaluarea problemelor.

Studiile universitare în baza PBL contribuie la pregătirea tinerilor pentru a face față provocărilor

constante ale societății în care trăiesc.

Profesorul Olav J. Sorensen, ni-a prezentat filosofia pedagogică a Universității din Aalborg,

misiunea, rolul teoriei și al practicii, rolul profesorului și al studentului în procesul de studiu,

interesul companiilor să vrea să colaboreze cu studenții.

Profesorul Birgitte Gregersen, ni-a vorbit despre o altă latură a PBL și anumea cea a

perspectivei manageriale când de la infrastructură la personalul implicat în procesul de studii

facilitează realizarea PBL.

O deosebită plăcere a fost întâlnirea cu studenții moldoveni în mobilitate la Universitatea din

Aalborg. Aceștea ne-au relatat despre propria experiență în studiul în bază de PBL, provăcările ce

le-au avut, greutățile cu care s-au confruntat precum și sarcinile și responsabilitatea asumată.

Pentru acești tineri studiile ulterioare vor avea o altă abordare cu siguranță. Studenții fiind

încurajați să lucreze în mod independent și în grup în mod constructiv, profesorii devenind mentori

iar procesul de învățare fiind organizat astfel încât studenții să participe activ în identificarea

problemelor și găsirea răspunsurilor pe cont propriu, să îmbine cunoştinţele din domeniu

profesional cu cel al cercetării și să formeze un sistem de competenţe necesare cerute de angajatori.

Cu abnegare, vice-Rectorul Malene Gram ni-a prezentat PBL ca strategie instituțională în

cadrul Universității din Aalborg în ce privește curriculum, personalul, organizarea procesului de

studiu în bază de PBL și finalitatea pregătirii studenților.

Ulterior a urmat vizitarea a o parte a campusului universitar și a bibliotecii universitare care

prin dotarea tehnică, materială și informațională facilitează studiul individual și de grup al

studenților, fiind condiţiile indispensabile pentru desfășurarea calitativă a procesului de studii.

În sesiunile următoare profesorii ne-au prezentat experiența și bunele practici ale PBL atât din

Universitatea din Aalborg cât și de cea din Siegen, necesitatea unei noi abordări a procesului de

învățare. Conștientizarea faptului că societatea are nevoie de profesioniști pentru noile provocări

ale societății, iar menirea universității este să dezvolte metode și procese care să asigure pregătirea

specialiștilor ce vor putea face față acestor provocări. Profesorii implicați în învățarea bazată pe

probleme întâlnesc, de asemenea, o nouă dimensiune în interacțiunea cu societatea prin pregătirea

acestor studenți și ei necesită dezvoltarea de competențe diferite în comparație cu învățământul

clasic. Responsabilitatea profesorului de astăzi este de a se asigura ca studenții să se dezvolte atât

individual cât și în echipe de înaltă performanță.

Concluzii: Obiectivele propuse pentru mobilitatea la Universitatea Aalborg au fost realizate.

Necesitatea de implimentare a celor mai bune practici din PBL în formarea profesională la USARB

este evidentă și nu numai pentru dezvoltarea programului de studii ,,Administrație publică”.

Experiența obținută de Universitatea din Aalborg în implimentarea metodelor didactice a învățării

bazată pe probleme trebuie diseminată în mediul academic al USARB.

28.03.2019 Mihaela KRUGLIȚKI, lect. univ.,

Catedra de drept,

Facultatea de Drept și Științe sociale,

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

RAPORT





În perioada 13-19 martie 2019 am efectuat o vizită de studiu la Aalborg

University din Danemarca, în cadrul proiectului Erasmus+ „Introducerea învățării bazate pe

probleme în Moldova: Spre consolidarea competitivității și șanselor de angajare ale studenților.”

Obiectivele generale ale vizitei de studiu s-au axat în principal pe următoarele aspecte:

- achiziționarea de noi cunoștințe, precum și la consolidarea celor achiziționate deja referitor

la modul în care funcționează PBL într-un mediu universitar cu experiență;

- împărtășirea experienței în baza PBL a sistemului de formare a viitorilor specialiști din

cadrul Universității din Aalborg;

- aplicarea în practică a noilor metode de învățare;

- consolidarea competențelor de învățare axate pe PBL;

- posibilitatea de adaptare și implimentare a bunelor practici la programele de studii oferite

de UTM;

- actualizarea și modernizarea programelor de studii ale UTM prin diversificarea

metodologiilor de predare;

În prima zi de vizită am fost întâmpinați de coordonatorul de proiect, Romeo V. Țurcan de

la Universitatea din Aalborg, care ne-a prezentat agenda propusă pentru vizita de stduiu,

activitățile preconizate: vizite și întâlniri. La fel, profesorul Romeo Țurcan a punctat referitor

la rolul învățământului bazat pe probleme, despre importanța pe care o are universitatea în

conexiunea sa inseparabilă de societate, dincolo de rolul său de a transmite cunoștințe, aceasta

trebuie să pregătească studentul să descopere și să formuleze problemele societății să le

analizeze și să găsească posibile soluții contribuind astfel la obținerea cunoștințelor necesare

prin intemediul evaluării problemelor. Studiile universitare în baza PBL contribuie la

pregătirea tinerilor pentru a face față provocărilor constante ale societății în care trăiesc. Vizitat

de studiu a facilitat integrarea cu mai multe persoane din mediul academic şi administrativ (a

instituției și nu doar), absolvenți ai acestei instituții și actuali studenți din Republica Moldova

aflați în mobilitate, prin prisma cărora am aflat ce presupune și cum se aplică PBL-ul.

Profesorul Olav J. Sorensen, a prezentat filosofia pedagogică a Universității din Aalborg,

misiunea, rolul teoriei și al practicii, rolul profesorului și al studentului în procesul de studiu,

interesul companiilor să vrea să colaboreze cu studenții.

Profesorul Birgitte Gregersen a dezvăluit trăsăturile unei lature diferite a PBL și anumea cea a

perspectivei manageriale, atunci când începând de la infrastructură până la personalul implicat în

procesul de studii totul facilitează realizarea misiunii PBL.

În acest context și vice-Rectorul Malene Gram a prezentat filozofia PBL ca strategie

instituțională în cadrul Universității din Aalborg în ce privește curriculum, personalul, organizarea

procesului de studiu în bază de PBL și finalitatea pregătirii studenților.

O parte din agenda vizitei a fost dedicată întâlnirea cu studenții din republica Moldova

aflați în mobilitate la Universitatea din Aalborg. Aceștea ne-au relatat despre propria experiență în

studiul în bază de PBL, provăcările ce le-au avut, greutățile cu care s-au confruntat precum și

sarcinile și responsabilitatea asumată. Pentru acești tineri studiile ulterioare vor avea o altă

abordare cu siguranță. Studenții fiind încurajați să lucreze în mod independent și în grup în mod

constructiv, profesorii devenind mentori iar procesul de învățare fiind organizat astfel încât

studenții să participe activ în identificarea problemelor și găsirea răspunsurilor pe cont propriu, să

îmbine cunoştinţele din domeniu profesional cu cel al cercetării și să formeze un sistem de

competenţe necesare cerute de angajatori. În urma discuției cu studenții ldova aflați în Aalborg în

mobilitate au fost identificate o serie de puncte forte ale experienței acestora în cadrul universității

daneze, printre care menționăm următoarele; numărul mic de discipline într-un semestru, pe larg

se utilizează lucru în echipă, manifestare liberă și cooperantă, săli de lucru și tehnică performantă.

Echipele sunt formate formată din 3-4 persoane, au sarcini bine definite, care trebuiesc

executate și ulterior, prezentate. Studenții consideră că acest tip de învățare a contribuit la :

Manifestarea interesului pentru stabilirea contactelor cu colegii;

Înțelegerea și stabilirea rolului fiecarei persoane în grup;

Concentrarea pe obiectivele echipei, nu doar pe obiectivele personale;

Respectarea drepturilor și libertăților altora, precum și a dreptului la opinii diferite;

Empatizarea: ascultarea și înțelegerea nevoilor și sentimentelor celor din jur;

Participarea activă la realizarea unei acțiuni/proiect comun;

Încurajarea discuțiilor deschise, împărtășirea ideilor și sugestiilor cu colegii.

Studenţii sunt implicaţi în diverse activităţi de analiză, sinteză şi evaluare a cunoştinţelor. Se

pune accent pe partea practică a problemei, lucru în echipe, formularea problemei, cercetarea

acesteia, găsirea soluţiilor. Studenţii sunt deschiși, flexibili, nu sunt complexaţi, se implică în

discuţii, pun întrebări. Relaţiile stabilite între profesor - student motivează studenţii la lucru

independent, se observă abilităţile acestora spre autoînvăţare.

Printre punctele slabe identificate de studenții aflați în mobilitate pot enumera costurile mari

pentru cazare și transport.

Vizita campusului universitar și a bibliotecii universitare care prin dotarea tehnică, materială

și informațională facilitează studiul individual și de grup al studenților, demonstrează că mediul

fizic propice învățării reprezintă condiţii indispensabile pentru desfășurarea calitativă a procesului

de studii.

Pe lângă experiența și bunele practici ale PBL din Universitatea din Aalborg, am avut ocazia

să studiem și experiența Universității din Siegen, prezentată de profesorii de acolo, aflați în

mobilitate. Încă o dată s-a punctat referitor la necesitatea unei noi abordări a procesului de

învățare. Conștientizarea faptului că societatea are nevoie de profesioniști pentru noile provocări

ale societății, iar menirea universității este să dezvolte metode și procese care să asigure pregătirea

specialiștilor ce vor putea face față acestor provocări. Profesorii implicați în învățarea bazată pe

probleme întâlnesc, de asemenea, o nouă dimensiune în interacțiunea cu societatea prin pregătirea

acestor studenți și ei necesită dezvoltarea de competențe diferite în comparație cu învățământul

clasic. Responsabilitatea profesorului de astăzi este de a se asigura ca studenții să se dezvolte atât

individual cât și în echipe de înaltă performanță.

Concluzii: Vizita de studiu la Universitatea Aalborg a relevat încă o dată necesitatea de

implimentare a celor mai bune practici din PBL în formarea profesională a personalului academic

al UTM. Experiența obținută de Universitatea din Aalborg în implimentarea metodelor didactice

a învățării bazată pe probleme trebuie diseminată în mediul academic al UTM, prin dezvoltarea

inclusiv a mediului fizic de învățare și prin adaptarea unir strategii de învățare moderne.

28.03.2019 Daniela Pojar, șef Direcție managementul Resurselor,

Universitatea Tehnică a Moldovei

RAPORT





Vizita de studiu a fost abordată ca workshop, organizat ca parte a proiectului PBLMD, ce

a avut ca bază lucrarea (project book) intitulată: “Populism in Higher Education Curriculum

Development: Problem Based Learning as a Mitigating Response”, editată de Romeo V. Turcan

şi John Reilly. La acest workshop au participat membrii consortiumului:reprezentanți ai facultății

de Business a Universității din Aalborg, SIEGEN, UOG, KTH, precum și reprezentanți a celor

șase universități din MD.

Workshop-ul a fost structurat în douăsprezece sesiuni, fiecare sesiune având un subiect

concret pe baza căruia s-au făcut dezbateri şi discuţii. Fiecare sesiune a fost susţinută de diferiți

reprezentanți ai Universității din Aalborg şi din Siegen, care ne-au prezentat diverse aspecte ale

sistemului de predare-învăţare în PBL, modul de organizare a învăţământului superior, etc.:

Sesiunea 1 Romeo V. Turcan, Professor, AAU,: Re-conectarea Academiei la Societate:

rolul PBL, D-l Romeo V. Turcan, Profesor, AAU a prezentat proiectul PBLMD – obiectivele

principale, participanții, activitățile realizate pînă în prezent, filosofia PBL în AAU, dar și propria

viziune asupra filosofiei PBL. Tot odată a fost prezentat proiectul interdisciplinar și inter-

universitar care se derulează acum în RM, cu participarea studenților dint toate șase universități

din consorțiu. Toto odată au fost prezentate tematicile și probleme asupra cărora lucrează studenții

în aceste echipe inter-universitare.

Sesiunea 2: Politica părților interesate și curriculumul PBL: O perspectivă a angajatorului

Olav J. Sorensen, Profesor, AAU.

D-l Olav J. Sorensen, Profesor, AAU a vorbit despre istoricul universității dar și rolul

PBL în dezvoltarea acesteia. Fondată în anul 1974, Universitatea din Aalborg (AAU) este o

instituție educațională relativ tânară, cu doar 40 ani de istorie, foarte modernă și dinamică, devenită

cunoscută pe plan internațional ca ”PBL Model Aalborg” datorită faptului ca universitatea oferă

nu atât studii universitare tradiționale, cât obiecte inițial interdisciplinare cu o specializare

ulterioară într-un domeniu anume.

Sesiunea 3: Politica părților interesate și curriculumul PBL: Perspectiva managementului,

Birgitte Gregersen, Profesor asociat, AAU. Aici au fost analizate elemnete infrastructurii de suport

a filosofiei PBL din AAU, precum și rolul managementului în asigurarea acestora. Au fost

prezentate avantajele și perspectivele PBL, shimbările aduse de această metodă în pregătirea

http://www.aau.dk/

studenților și creșterea angajabilității studenților. Tot odată au fost expuse și probleme întîlnite în

realizarea acestei metode, exact aceste probleme sunt și în instituția noastră.

Sesiunea 4: Intalnirea studentilor, Diana-Valeria Vacaru (coordonator), intalnire cu

studentii MD privind mobilitatea la AAU (Business, Robotics, Medicina Industriala).

A fost organizată întalnirea cu studenţii de la diferite specialităţi (Business și

Administrare, Robotics, Industrial Medicine) şi de la diferite universităţi din Republica Moldova,

ce beneficiază de mobilitate de studii la Universitatea din Aalborg, în cadrul proiectului PBLMD.

Studenţii au împărtăşit din experienţa acestei mobilităţi, despre sistemul de învăţâmânt de la

Universitatea din Aalborg, despre avantajele şi dezavantajele lucrului în grup în PBL, despre

greutăţile întîmpinate la integrarea în sistem, dar şi despre oportunităţile care le-a oferit această

mobilitate. Au făcut multe comparații dintre sistemul de învățămînt din RM și din Danemarca,

precum și dintre programele de studii de la care vin și la care sunt acum în mobilitate, au dat multe

recomandări privind perfecționarea învățămîntului din Moldova, precum și recomandări pentru

profesorii universităților din Moldova privind utilizarea diferitor metode interactive în predare și

învățare.

Sesiunea 5: PBL ca strategie instituțională, Malene Gram, Prodecan, AAU. Prezentarea

generală a universității (campusurile, numărul de studenți, cadre didactice), principiile de

funcționare instituțională, orientările principale, direcțiile de dezvoltare au permis înțelegerea

modului de funcționare a sistemului universitar axat pe PBL, precum și au permis inspirare cu

unele idei de implementare și dezvoltare pe o perioadă îndelungată a acestei metode la

Universitatea noastră.

Sesiunea 6: Infrastructură de suport PBL, vizită la șantierul Campus. Am vizitat mai

multe spaţii de studiu, laboratoare, săli de clasă, spaţii de odihnă, cantina, biblioteca. Infrastructura

și facilitățile pentru student sunt impresionante şi incontestabil eficiente pentru dezvoltarea

continua a conceptului PBL. Atât profesorii cât şi studenţii dispun de condițiile necesare pentru a

se implica activ în procesul de predare-învăţare. Dotarea instituţiei, infrastructura, facilităţile şi

sistemul PBL permit lucrul în echipă şi individual şi în spaţiile special amenajate pentru învăţare,

şi în bibliotecă, şi în cantină, şi pe holuri, şi la coffee room, dar şi în sălile create pentru lucrul în

grupuri.

Sesiunea 7: Politica părților interesate și Curriculumul PBL: Perspectiva elevilor,

Bernadett Deak, Universitatea Aalborg, Danemarca și Université Laval, Canada. A împărtășit

propria experiența de studiere în PBL, avantajele metodei, precum și schimbările aduse în viața

profesională de această filosofie.

Sesiunea 8: PBL în practică, Romeo V. Turcan, profesor, AAU

Sesiunea 9: Dezvoltarea curriculum-ului PBL, Dorina Gnaur, Profesor asociat, AAU.

Această sesiune a început cu o relaxare psihologică, care a permis o concentrare mai mare și o

ascultare mai bună. A fost practicat și un exercițiu practic privind „Învățarea cugetată și

necugetată”, respectiv rolul PBL în formarea unei învățări cugetate.

Sesiunea 10: PBL și sustenabilitate, Kenneth M. Jorgensen, profesor, AAU. Am discutat

despre elementele dezvoltării durabile, respeciv rolul și locul PBL în strategia de sustenabilitate.

Sesiunea 11: PBL, Lumea digitală și AI, Ralph Dreher, profesor, SIEGEN. Experiența

Germană în folosirea PBL a fost prezentată prin prisma metodelor aplicate la specialitățile

inginerești de la Universitatea din SIEGEN.

Sesiunea 12: Perspectiva Consiliului de Studiu asupra PBL, Frederik Hertel, Șeful

Consiliului de Studii, Studii BSc, Henrik Find Fladkjær, Șef al Consiliului de Studii, MSc în Studii.

Prezentarea funcționării PBL la nivel de licență și master, avantajele și limitele întîlnite.

Fiecare sesiune de lucru a avut ca scop înţelegerea aprofundată a modelului PBL în

învăţământul superior aplicat pentru diverse programe și nivele de studii etc.

Drept concluzie a acestei vizite sau lecțiile învățate ar fi:

- Avantajele filosofie PBL atît la nivel de licență cît și master pentru a crește gradul de angajare

a absolvenților în cîmpul muncii conform calificării dobîndite;

- Asigurarea unei infrastructuri bine organizate și dezvoltate pentru funcționarea filosofiei PBL;

- Elaborarea unei viziuni strategice de funcționare a PBL la toate nivele universitare și menținerea

prin cursuri periodice de formare pentru profesori, prin modernizarea anuală a curriculelor, a

temelor de cercetare semestriale.

- conexiunea multidisciplinară şi interdisciplinară prin colaborarea cadrelor didactice de la

diferite departamente, dar și prin elaborarea de către studenți a proiectelor interdisciplinare.

- Creșterea gradului de colaborare dintre universitate și mediul de afaceri, prin organizarea

vizitelor de studiu pentru studenți, implicarea antreprenorilor în evaluarea grupurilor de studenți

(proiecte), soluționarea de comun a problemelor de antreprenoriat.

- Stabilirea sarcinilor pentru proiecte într-o formă evolutivă de la un semestru la altul, astfel ca

în final aceste proiecte să devină parte componentă a proiectului final sau tezei de

licență/master.

Vă mulțumesc pentru ovizită de studiu atăt de amplă și foarte interesantă!

27.03.19 Roșca-Sadurschi Liudmila,

Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul

RAPORT


în perioada 12 – 16 martie 2019 în cadrul Proiectului 561884-EPP-1-2015-1- DK-

EPPKA2-CBHE-JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing

Students' Competitiveness and Employability (PBLMD)

În perioada 12- 16 martie 2018 am efectuat o vizită de studiu în cadrul AAU din Danemarca în

cadrul proiectului „Introducerea învăţării bazate pe probleme în Moldova PBLMD ” . Vizita de studiu a

inclus un program cu diverse aspecte ale activităţii din cadrul Universităţii. Scopul vizitei a fost studierea

procesului de instruire bazate pe probleme – PBL. În acest sens, am avut diverse întâlniri cu reprezentanţi

din mediul academic şi administrativ din cadrul Universităţii care ne-au făcut cunoştinţă cu metode şi

metodologii specific metodei de învățare-predare PBL, fiind foarte deschişi spre colaborare.

Acest fapt, ne-a permis să formulăm următoarele concluzii:

I. La nivel de universitate, facultate, departament.

Flexibilitate şi libertate în ceea ce priveşte timpul şi structura învăţării;

Asigurarea spațiilor destinate procesului de studiu cu dotările necesare (printer, scaner,

xerox, prelungitoare, jaluzele, PC-notebookuri, table mobile, etc.) destinate pentru derularea

eficientă şi optimă a procesului de studiu.

Mediului de afaceri este deschis spre colaborare și întreținerea relațiilor de durată cu

Universitatea.

Asigurarea studenților cu încăperi destinate exclusiv pentru realizarea proiectului

interdisciplinar.

Centrarea pe rezultatele învăţării care permit învăţarea şi înţelegerea profundă.

Acces 24/7 pentru studenți la sursele bibliotecii.

Atitudine pozitivă din partea profesorilor şi a studenţilor cu scopul îmbunătăţirii procesului de

învăţare;

Îmbinarea aspectelor de natură teoretică cu cultivarea unor abilităţi legate de realităţile activităţilor

din domeniul studiat.

Modalitatea de a organiza lucrul studenților, în așa fel, ca să se evite complet discriminarea în

dependență de rasă, naționalitate, sex, vârstă, dezabilități. Echipele, uneori, intenționat se aleg neomogene,

pentru ca să se dezvolte la student toleranța și abilitatea de a lucra în echipe cu orice persoane.

II. La nivel de program de studiu.

Caracterul interdisciplinar al proiectelor şi studiilor de caz;

Internaţionalizarea procesului de studiu;

Dezvoltarea abilităților de a lucra individual și în echipă.

III. La nivel de dotări fizice şi susţinere a studenţilor defavorizaţi.

Existența room cafenelelor în bibliotecă și pe întreg teritoriul campusului universitar.

Impresionează spaţiile de lucru foarte bine dotate conform programului de studii: table electronice

şi produse de program specializate. Peste tot, atât în interior cît şi în exteriorul blocului de studii domneşte

o atmosferă plăcută şi spaţii amenajate cu gust. Toate acestea facilitează procesul de studii. Infrastructura

campusului universitar este accesibilă pentru persoanele cu dezabilităţi (rampe de acces, uşi automatizate,

transport şi drumuri adaptate).

Existenţa spaţiilor comune, publice de odihnă, recreere, relaxare atât pentru studenţi cât şi

pentru personalul didactic.

Rezultatele generale ale vizitei de studiu la AAU le putem caracteriza prin următoarele:

O mai bună înțelegere a metodologiei PBL drept instrument inovativ pentru procesul de

predare-învățare;

Consolidarea unor abilități profesionale necesare pentru aplicarea metodologiei PBL în

cadrul ASEM;

Dezvoltarea unor noi competențe în vederea creării programelor analitice, a implementării

unor noi cursuri și dezvoltarea modulelor centrate pe necesitățile studenților.

Reflecții asupra unei probleme: Colaborarea mediului de afaceri cu universitățile.

Participarea la sesiunile în cadrul workshop-urilor organizate în cadrul vizitei de studiu ne-

a oferit posibilitatea să înțelegem mai bine organizarea colaborării AAU cu diferite companii. Este

o practică foarte interesantă din punct de vedere a posibilităților de implementare în cadrul ASEM.

Pentru ASEM este important să găsim agenți economici, instituții interesați să aibă o colaborare eficientă

cu universitatea. Aceasta să acorde posibilitatea studentului de a obține cunoștințe, de a i se delega o sarcină,

să i se dea responsabilități nu doar să facă copii la diferite documente și să plece fără cunoștințe. Ar fi

benefic să se organizeze întâlniri cu agenții economici în cadrul unor mese rotunde și fiecare dintre ei să își

expună problema cu care se confruntă, iar ulterior studenții să formeze grupuri în dependență de problema

pe care doresc să o rezolve. Însă principala problemă care stă la baza colaborării între agenții

economici și universitățile din Republica Moldova – este nedorința, de cele mai dese ori, a

agenților economici de a se implica în cultivarea abilităților practice și acumularea experienței de

lucru în cadrul unei organizații, și reticența acestora de a asigura accesul la informațiile necesare

pentru elaborarea unui studiu în baza companiei.

În calitate de profesor preconizez să aplic următoarele modificări în procesul de

predare:

- În modalitatea de a prezenta informația (preconizez să ofer studenților o descriere mai

succintă a materialului teoretic și să ofer o multitudine de surse bibliografice ca studenții să poată

aprofunda cunoștințele, reieșind din problema analizată).

- Am decis, că trebuie să revăd modul cum predau disciplinele, la care sunt titular:

Fundamentele Managementului organizației, Managementul inovațional – Ciclul I, Licență și

Managementul schimbărilor – Ciclul II, Masterat. Accentul să îl pun nu pe oferirea unor răspunsuri

gata pentru studenți, ci oferirea suportului informațional materialului în așa fel, ca pe ei să îi pun

în situația, ca din materialul primit să poată găsi soluții pentru probleme diverse în baza unei

organizații.

- Să revăd metoda de a organiza lucrul în echipe (număr de persoane și modul de constituire

a echipei) și modul de conlucrare cu ei pe parcursul elaborării studiului în baza unei probleme.

- Este important, în calitate de profesor și coordonator al echipelor să construiesc și să

consolidez încrederea în proces de lucru cu echipele de studenți. Acest lucru este important pentru

procesul de învățare reciprocă, pentru împărtășirea unor viziuni diferite. Acest lucru ar putea fi

susținut, spre exemplu, prin acordarea unui spațiu mai mare exprimărilor și contribuțiilor fiecăruia

și prin discutarea așteptărilor în mod deschis.

Mariana ȘENDREA,

conf. univ., dr., Departamentul ”Management”, ASEM

1

RAPORT


în perioada 12 – 16 martie 2019 în cadrul Proiectului 561884-EPP-1-2015-1- DK-EPPKA2-CBHE-

JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing Students' Competitiveness

and Employability (PBLMD)

În perioada 12 – 16 martie 2019 am efectuat o vizită de studiu la Universitatea din Aalborg,

Danemarca, în cadrul proiectului Erasmus+ „Introducerea învățării bazate pe probleme în Moldova:

Spre consolidarea competitivității și șanselor de angajare ale studenților / Introducing Problem Based

Learning in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability.”

Universitatea Aalborg, în persoana d-lui Romeo V. Țurcan și a d-lui John Reilly, a organizat

un workshop cu genericul „Populism in Higher Education Curriculum Development: Problem Based

Learning as a Mitigating Response”, care a avut la bază multiple activități dedicate aspectelor

esenţiale ale procesului educaţional determinat de principiile modelului PBL – o abordare de învăţare

centrată pe student, pe lucrul individual şi de grup, precum și a rolului profesorului în calitate de

mentor al proiectelor de grup.

Prodecanul Facultății de Științe Sociale - Malene Gram ne-a prezentat informații privind

Universitatea Aalborg: structura, specialități, domenii de cercetare, modul de organizare a studiilor,

strategii de dezvoltare instituțională, modelul PBL de învățare, profesori, studenți etc.

Discursurile profesorilor: Romeo V. Țurcan, John Reilly, Olav Jull Sorensen, Birgitte

Gregersen, Malene Gram, Bernadett Deak, Michael Fast, Dorina Gnaur, Kenneth M. Jorgensen,

Ralph Dreher, Frederik Hertel și Henrik Find Fladkjær s-au concentrat pe următoarele subiecte:

Re-conectarea Academiei la societate: rolul PBL;

Curriculum PBL: perspectiva angajatorului;

Curriculum PBL: perspectivă managerială;

PBL ca strategie instituțională;

Politica părților interesate și curriculumul PBL: perspectiva studenților;

Politica și angajamentul într-un mediu PBL;

PBL și sustenabilitatea;

PBL și lumea digitală etc.

În cadrul vizitei am avut o întîlnire cu studenții de la Universitatea Tehnică a Moldovei,

Academia de Studii Economice a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu” din Republica Moldova care se află în mobilitate la Universitatea din Aalborg. Studenţii

s-au împărtășit cu experiența acumulată, considerînd metoda PBL ca una eficientă, instruirea fiind

centrată pe student, ceea ce permite desfășurarea activităților de cercetare bazată pe teorie și practică,

2

aplicarea cunoștințelor în vederea soluționării unei probleme concrete. La fel, studenții au venit cu

unele propuneri de implimentare în Universitățile din Republica Moldova a unor metode noi de

predare – învățare.

Totodată, am vizitat: blocurile de studii; sălile de studii, care sunt amenajate pentru lucrul în

echipă, studenții avînd posibilitatea să rezerveze aceste auditorii pentru pregătirea și elaborarea

proiectului de grup; Biblioteca universitară care creează o atmosferă deosebită de învățare (accesul

24/24 de ore în sălile de lectură, spații de lucru în grup, accesul liber la rafturile de cărți, spațiu de

joacă pentru copii etc.)

Rezultatele vizitei de studiu:

- îmbunătățirea competențelor profesionale;

- consolidarea abilităților de predare conform metodologiei PBL;

- diseminarea experienței PBL și a bunelor practici în mediul academic al USARB;

- aplicarea metodologiei PBL în sala de clasă.

Concluzii:

- Vizita de studiu la Universitatea din Aalborg, Danemarca, ne-a familiarizat cu metodele și

tehnicile de implementare a PBL, modalitatea de formare a grupurilor, coordonarea

acestora și procesul de evaluare al studenților.

- Experiența Universității din Aalborg în abordarea conceptului PBL necesită de a fi preluată

și implimentată în instituțiile de învățămînt superior din Republica Moldova, deoarece

instruirea studenților se face în conformitate cu necesitățile angajatorilor, accentul fiind

pus pe soluţionarea unor probleme practice.

Aducem mulțumiri coordonatorului proiectului domnului dr. Romeo V. Țurcan,

coordonatorului național al proiectului doamnei conf. univ., dr., Larisa Bugaian, coordonatorului

instituțional al proiectului doamnei conf. univ., dr., Valentina Prițcan și tuturor celor care au contribuit

la organizarea vizitei de studiu.

25.03.2019 Mariana SPATARI, dr., conf. univ.,

Catedra de Drept, Facultatea de Drept și Științe Sociale,

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

RAPORT





În cadrul workshop-ului organizat ca parte a proiectului PBLMD project relaționat

editării cărții “Populism in Higher Education Curriculum Development: Problem Based

Learning as a Mitigating Response” (autori Romeo V. Turcan și John Reilly), desfășurat

în perioada 13-15 martie 2019, Aalburg, Danemarca, am participat la 10 sesiuni cu

următoarea tematică:

Sesiunea 1: Reconectarea spațiului academic cu societatea - rolul PBL;

Sesiunea 2: Politica părților interesate și curriculum-ul PBL: perspectiva

angajatorului;

Sesiunea 3: Politica părților interesate și curriculum-ul PBL: perspectiva managerilor;

Sesiunea 4: Politica părților interesate și curriculum-ul PBL: perspectiva studenților;

Sesiunea 5: PBL ca strategie instituțională;

Sesiunea 6: Politicile și angajamentul într-un mediu PBL;

Sesiunea 7: Conștientizarea și dezvoltarea curriculum-ului PBL;

Sesiunea 8: PBL și durabilitatea;

Sesiunea 9: PBL, lumea digitală și intiligența artificială;

Sesiunea 10: Perspectiva departamentului didactic asupra PBL.

În cadrul acestui seminar am avut posibilitatea de a mă informa, învăța și a înțelege

utilitatea și necesitatea dezvoltării, implementării acestei metode de instruire în învățământul

superior. Metoda presupune soluționarea unei probleme “din lumea reală”, în grup și prin

studiu individual, sub îndrumarea unui cadru didactic numit facilitator. Printr-o astfel de

activitate studenții își dezvoltă gândirea critică, abilitățile de comunicare și de lucru în echipă

și conștientizează faptul că adoptarea unui rol activ în învățare este benefică pentru pregătirea

lor profesională. Acest tip de învățare are mai multe avantaje, precum: dezvoltarea

capacităților de lucru în echipă, a abilităților de comunicare, a competențelor de asimilare și

integrare a cunoștințelor, organizarea individuală a procesului de studii, cercetarea cazurilor

complexe de studii, încurajarea competitivității intelectuale, stimularea autonomiei în luarea

2

deciziilor ș.a. Totodată, și pentru cadrele științifico-didactice acest tip de instruire va

contribui la integrarea cercetării în procesul didactic.

Din punctual meu de vedere cele mai semnificative sau provocătoare aspecte ar fi:

1. la nivel de Universitate:

1.1. necesitatea asigurării suportului logistic: resurse umane, reorganizarea

financiară, săli specializate dotate;

1.2. necesitatea convingerii și instruirii cadrelor didactice în aplicarea acestui model;

1.3. necesitatea convingerii beneficiarilor de a utiliza aceasta metodă de instruire;

2. la nivel de program de studii:

2.1. demararea predării disciplinelor clinice din primul an de studii și contactul

precoce cu pacientul;

2.2. elaborării unui plan nou de învățământ modular, curricula interdisciplinare bazate

pe PBL dar totodată să corespundă cerințelor organelor de coordonare

(Ministerele Educației, Sănătății, ANACEC-ului ) și recomandărilor structurilor

internaționale (WFME);

2.3. găsirea partenerilor din sectorul practic care ar accepta implementarea PBL în

stagiile clinice

3. la nivel de mediu fizic / support al studenților dezavantajați:

3.1. lucrul în echipă și dezvoltarea abilităților de comunicare, coordonarea traseului

individual și organizarea eficientă a timpului, inclusiv și a celor cu dizabilități;

3.2. utilizarea rațională a spațiilor educaționale;

3.3. implementarea PBL în practica spitalicească.

Necesitatea convingerii și instruirii cadrelor didactice în aplicarea acestui model este

provocătoare deoarece reticiența cadrelor didactice la schimbare este cel mai frecvent

obstacol în implementarea noilor modele de predare-învățare-evaluare. În ciuda potenţialelor

beneficii ale PBL, multor cadre didactice le lipseşte încrederea abilități sau cunoaşterea

pentru a o utiliza. Acest lucru este şi mai problematic în condiţiile în care se încearcă

schimbarea abordării (foarte bine învăţate) a cadrelor didactice faţă de procesul educaţional

şi rolul lor în formarea viitorilor medici, Acest obstacol este foarte des invocat atunci când

se discută revizuirea programului de studii sau schimbarea modului de interacţiune cu

3

studenţii. Deaceea pregătirea adecvată a cadrelor didactice şi motivarea acestora (inclusiv

și financiară) în vederea utilizării PBL este imperativ necesară.

Marea provocare este înițiere predării disciplinelor clinice din primul an de studii și

contactul precoce cu pacientul. Pentru niște proaspeți studenți la medicină, rezolvarea unor

cazuri clinice este extrem de importantă și atractivă comparativ cu studiile curente, unde

studenții mediciniști în primii trei ani de studii sunt supraîncărcați cu discipline fundamentale

și au un contact redus cu pacienâii, fapt ce poate sa-i demotiveze. De multe ori, noțiunile

aride, fundamentale, pe care le învață studenții atunci când încep studiile sunt cele care îi

îndepărtează pe aceștia de profesie. Pe când coborârea din primii ani spre contactul cu

pacientul nu face decât să crească interesul studentului pentru ceea ce învață. Implementarea

metodei PBL ar contribui la minimizarea denotivării. De multe ori, noțiunile aride,

fundamentale, pe care le învață studenții atunci când încep studiile sunt cele care îi

îndepărtează pe aceștia de profesie. Rezultă, practic, creșterea atractivității ofertei

educaționale. Având în vedere ca noi avem cel mai mare număr de studenți străini din țară,

trebuie să ne aliniem la direcțiile europene de dezvoltare”,

Un alt mare avantaj al acestei metode educaționale, este că facilitează comunicarea

interpersonală și, într-o foarte mare măsură, munca în echipă. Acest concept este foarte

actual. În multe școli de medicină din lume există o materie care se numește

”Interprofessional development”, care îi învață, de exemplu, pe medici să lucreze în echipă

cu farmacistul, asistenta, kinetoterapeutul sau cu psihologul. O echipă care să învețe să

comunice între ei, spre binele pacientului.

Actualmente, personal, consider că acest model de studiu poate fi aplicat în cadrul

instruirii medicale la programele de studii cu un număr mic de studenți.

Șeful Departamentului Didactic

și Management Academic,

dr. șt. med., conf. univ. Silvia Stratulat

RAPORT


în perioada 12 – 16 martie 2019 în cadrul Proiectului 561884-EPP-1-2015-1-

DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward

Enhancing Students' Competitiveness and Employability (PBLMD)

În cadrul workshop-ului organizat ca parte a proiectului PBLMD project relaționat

editării cărții “Populism in Higher Education Curriculum Development: Problem Based

Learning as a Mitigating Response” (autori Romeo V. Turcan și John Reilly), desfășurat în

perioada 13-15 martie 2019, Aalburg, Danemarca, am participat la 10 sesiuni cu următoarea

tematică:

Sesiunea 1: Reconectarea spațiului academic cu societatea - rolul PBL;

Sesiunea 2: Politica părților interesate și curriculum-ul PBL: perspectiva angajatorului;

Sesiunea 3: Politica părților interesate și curriculum-ul PBL: perspectiva managerilor;

Sesiunea 4: Politica părților interesate și curriculum-ul PBL: perspectiva studenților;

Sesiunea 5: PBL ca strategie instituțională;

Sesiunea 6: Politicile și angajamentul într-un mediu PBL;

Sesiunea 7: Conștientizarea și dezvoltarea curriculum-ului PBL;

Sesiunea 8: PBL și durabilitatea;

Sesiunea 9: PBL, lumea digitală și intiligența artificială;

Sesiunea 10: Perspectiva departamentului didactic asupra PBL.

Analiza informației prezentate în cadrul sesiunilor și discuțile aferente mi-au permis

de a identifică unii factori cruciali, ce au dictat necesitatea dezvoltării unui nou model de

instruire ‒ bazat pe problemă, care nu și-au pierdut actualitate nici în momentul actual.

Astfel, volumul de informație ce este la dispoziția persoanelor crește continuu, iar o cotă

semnificativă a acestei informații nu este veridică. Deci, persoanele trebuie să posede

abilități de a percepe, analiza și filtra informația rapid, a formula problemele și a găsi soluții

bazate pe evidențe solide, ce ar permite luarea deciziilor informate și rezolvarea

problemelor pe cale optimă din toate punctele de vedere ‒ a resurselor (umane, financiare,

tehnice etc.), a impactului a impactului asupra mediului social, ambiental etc. Aceste abilități

sunt dezvoltate, dar nu întotdeauna suficient în cadrul modelului clasic de instruire

universitară, dat fiind ponderea mare a componentei teoretice comparativ cu cea

practică/aplicativă.

Modelul PBL din punctul de vedere a tuturor actorilor implicați în realizarea lui ‒

student, cadru didactic, manager universitar, angajator, are avantaje și disavantaje.

Dacă să menționez cele mai motivante, semnificative sau provocatoare aspecte, din

punctul meu de vedere, atunci ele ar fi:

I. la nivel de universitate ‒ (a) necesitatea dea fi într-o permanentă stare de

„confruntare” cu factorii de decizie la nivel de țară (minister al educației sau/și minister al

sănătății) pentru a demonstra eficacitatea acestei metode comparativ cu cea clasică; (b)

necesitatea de a convinge potențialii beneficiari (studenți și părinții lor) de a accepta un

model nou de formare; (c) necesatatea de a demonstra angajatorilor că persoanele instruite

conform acestui model posedă aceleași competențe sau mai bune, comparativ cu cei instruiți

conform modelului calsic.

II. la nivel de program de studiu ‒ (a) elaborarea unei curicule medicale ce ar fi

construită pe principiile PBL, dar în același timp ar răspunde cerințelor legislației naționale

și internaționale (pentru acreditarea programului) și așteptărilor angajatorilor (din punctul

de vedere al competențelor ce le dezvoltă); (b) va fi necesar un efort substanțial pentru

formarea cadrelor didactice în metodologia predării conform principiilor PBL; (c)

apropierea mai timpurie și mai mare a studentului de problemă (pacient) cu dezvoltarea

semnificativ mai devreme și mai bună a abilităților practice.

III. la nivel de mediu fizic/suport al studenților dezavantajați ‒ (a) ar fi dificil de a

asigura colaborarea pe termen lung al grupului de studenți cu pacientul; (b) implicarea

mediului spitalicesc în PBL; (c) dezvoltarea abilităților de comunicare și implicarea mai largă

și mai profundă a diferitor categorii de studenți în activități, inclusiv a celor cu dizabilități.

Necesitatea dea fi într-o permanentă stare de „confruntare” cu factorii de decizie la

nivel de țară este provocatoare deoarece acest model de instruire medicală nu este bine

cunoscut opiniei publice din R. Moldova, inclusiv factorilor de decizie. Totodată, nici la nivel

global nu există multe Universități de medicină ce aplică acest tip de instruire, deci este dificil

de a demostra impactul benefic asupra produsului final ‒ compentențele specialistului

pregătit prin PBL, comparativ cu cel instruit clasic, în raport cu creșterea semnificativă a

necesității în resurse umane și financiare. Implementarea PBL este prosibilă doar treptată

cu inițierea de la programele de studii cu un număr relativ mic de studenți, ce ar permite de

a face pe parcursul implementării analiza continuă a tuturor aspectelor procesului de studii

și a programului în general. Aceasta ar putea constitui un fundament ștințifico-practic pentru

extinderea procesului.

Îmi par foarte motivante la nivel de program de studiu apropierea mai timpurie și mai

mare a studentului de problemă (pacient) cu dezvoltarea semnificativ mai devreme și,

posibil, mai bună a abilităților practice. Studenții vin la Universitățile/facultățile de medicină

pentru a deveni medici, dar în primii ani sunt implicați în studierea mai mult a disciplinelor

fundamentale și au contact redus cu pacineții, ce îi derutează și demotivează pe unii. Axarea

pe studiul problemei din domeniul medical, care întotdeauna este legată de o

maladie/pacient concret va permite depășirea acestei crize. Totodată va fi provocatoare

aducerea studentului de anii mici în clinică, dat fiind nivelul redus de cunoștințe și abilități,

ce va necesita o supraveghere mai strictă a activităților lor. Acest impediment ar putea fi

depășit prin sporirea numărului de mentori și reducerea raportului student/profesor prin

implicarea cadrelor medicale și a rezidenților în intruirea studenților de la anii 1-3.

La nivel de mediu fizic/suport al studenților dezavantajați consider semificativă

dezvoltarea abilităților de comunicare și implicarea mai largă și mai profundă a diferitor

categorii de studenți în activități, inclusiv a celor cu dizabilități. Comunicarea eficientă este

o competență esențială pentru specialiștii de orice profil, dar în special pentru medici, care

la moment lasă de dorit în R. Moldova. Necesitatea de a lucra în grup, cu toate activitățile

aferente, dezvoltă aceste abilități la nivel practic și nu doar teoretic, cu aprofundarea lor

odată cu avansarea în an de studii. Evident că particularitățile personale (introverții) și

deprinderile anterioare de studiu (individual vs în colectivitate) pot fi impiedimente în

implementarea PBL, acceptarea de către anumiți studenți și implicarea lor activă în acest

model de studiu. Impiedimentul ar putea fi depășit prin consiliere psihologică acordată de

specialiști, prin mentoratul de către studenții ce deja au asemenea experiență și ghidarea de

către profesor în dezvoltarea abilităților de lucru în grup.

Personal consider că acest model de studiu poate fi aplicat în cadrul instruirii în

metodologia cercetării și etica cercetării a doctoranzilor.

Prorector pentru studii de doctorat,

Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”

dr. hab. șt. med., conf. universitar Olga Tagadiuc

28 martie 2019

Documents

Report on the study tour in the framework of the PBLMD ...education, but the personal ability for reflexive problem-solving (WHY (NOT)? HOW BETTER?). PBL as concept fulfill this postulation