Revista Mai 2012

mai 2012 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 1

SUMAR

PRACTICÃCONTABILÃ

Contabilitatea provizioanelor– Ioan Moroºan

STANDARDEINTERNAÞIONALE

Asigurarea conformitãþiicu cerinþele de informareprevãzute de IFRS 2.Exemple ilustrative ºi studiide caz – Iulia Dorina Ianc

CONTABILITATE ªICONTROL DE GESTIUNE

Efectul subactivitãþii asuprarezultatului calculat decontabilitatea financiarã– Andreea Maria Barb

EXPERTIZÃCONTABILÃ

Aspecte care influenþeazãstabilirea obiectivelorexpertizei contabile– Delia Corina Mihãlþan

OPINII

Despre contabilitate ºi...slujitorul sãu – Iulia Jianu

BIBLIOTECADE SPECIALITATE

PASTILADE CULTURÃ

Din activitatea CECCAR

Lista membrilor CECCARsancþionaþi în anul 2011

PROFESIACONTABILÃ

Importanþa socialã a practicilormici ºi mijlocii pentru IMM-uri– Doina Leuºtean

STUDII ªICERCETÃRI

Libertate ºi conformitateîn evaluarea ºi estimareavalorilor contabile (II)– Mihai Ristea, CorinaGraziella Dumitru

Corelaþia dintre contribuþiileentitãþii la bugetul de stat ºinumãrul de angajaþi. Aparenþãºi esenþã (I) – Maria ClaudiaPetru, Iulia Florina Precup

TEORIECONTABILÃ

Despre cenzori, atribuþiile,sarcinile ºi rãspunderile lor– Ioan Cristu

PRACTICÃCONTABILÃ

Politici ºi tratamente contabileprivind inventariereaelementelor de naturaactivelor, datoriilorºi capitalurilor proprii– Ramona Marcela Ghibu

19

53

05

26

68

49

33

60

44

37

04

65

13

71

CONTENTS

ACCOUNTINGPRACTICE

Provisions Accounting – IoanMoroºan

INTERNATIONALSTANDARDS

Ensuring Compliance withthe Disclosure Requirementsof IFRS 2. Illustrative Examplesand Case Studies – IuliaDorina Ianc

MANAGEMENTACCOUNTINGAND CONTROL

The Effect of Unused Capacityover the Result Calculatedby the Financial Accounting– Andreea Maria Barb

ACCOUNTINGEXPERTISE

Aspects which Influencethe Setting the Objectivesof Accounting Expertise– Delia Corina Mihãlþan

OPINIONS

About Accounting and... ItsServant – Iulia Jianu

SPECIALIZEDLIBRARY

CULTURALCOLUMN

From CECCAR’s Activity

The List with the SanctionedCECCAR Members in 2011

THE ACCOUNTINGPROFESSION

The Social Importanceof the Small and MediumPractices for the SMEs– Doina Leuºtean

STUDIES ANDRESEARCHES

Freedom and Compliancein Evaluating and Estimatingthe Accounting Values (II)– Mihai Ristea, CorinaGraziella Dumitru

The Correlation betweenthe Company’s Contributionsto the State Budget andthe Number of Employees.Appearance and Essence (I)– Maria Claudia Petru, IuliaFlorina Precup

ACCOUNTINGTHEORY

About Censors and TheirResponsibilities, Tasks andAccountability – Ioan Cristu

ACCOUNTINGPRACTICE

Accounting Policies andTreatments for Inventoryof Elements of Assets,Liabilities and Equity Type– Ramona Marcela Ghibu

19

53

05

26

13

68

49

33

60

44

37

04

65

71

SOMMAIRE

PRATIQUECOMPTABLE

La comptabilité des provisions– Ioan Moroºan

NORMESINTERNATIONALES

L’assurance de la conformitéavec les demandesd’informations prévues parIFRS 2. Exemples illustratifs etétudes de cas – Iulia DorinaIanc

COMPTABILITE ETCONTROLE DE GESTION

L’effet de sous-activité surle résultat calculé parla comptabilité financière– Andreea Maria Barb

EXPERTISECOMPTABLE

Aspects qui influencent ladétermination des objectifsde l’expertise comptable– Delia Corina Mihãlþan

OPINIONS

De comptabilité et... sonserviteur – Iulia Jianu

BIBLIOTHEQUEDE SPECIALITE

SECTIONCULTURELLE

De l’activité du CECCAR

La liste des membres duCECCAR sanctionnés en 2011

LA PROFESSIONCOMPTABLE

L’importance sociale despetits et moyens cabinetspour les petites et moyennesentreprises – Doina Leuºtean

ETUDES ETRECHERCHES

Liberté et conformité dansl’évaluation et l’estimationdes valeurs comptables (II)– Mihai Ristea, CorinaGraziella Dumitru

La corrélation entre lescontributions de la compagnieau budget de l’état et lenuméro des employés.Apparence et essence (I)– Maria Claudia Petru, IuliaFlorina Precup

THEORIECOMPTABLE

De censeurs et de leursattributions, charges etresponsabilités – Ioan Cristu

PRATIQUECOMPTABLE

Politiques et traitementscomptables pour l’inventairedes éléments comme actifs,dettes et capital propre– Ramona Marcela Ghibu

53

05

26

13

68

49

33

60

44

37

04

65

19

71

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor mai 2012

Din activitatea CECCAR

Conducerea executivã a CECCAR a participat, în perioada 22-23 mai 2012, la Forumul anualorganizat la Paris de Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE).

În cadrul acestui eveniment, pãrþile-cheie interesate au dezbãtut un nou tip de politicã ºi aucãutat noi abordãri pentru provocãrile sociale ºi economice.

Forumul a fost centrat pe ideea de trecere de la indignare ºi inegalitate la includere ºi integritate,cãutând sã vinã cu soluþii solide în vederea concretizãrii acestui transfer.

Forumul anual al OCDE22-23 mai 2012, Paris, Franþa

În perioada 25-27 mai 2012 au avut loc ediþia a 14-a a Conferinþei ºi Consiliul anual ale FederaþieiInternaþionale a Experþilor Contabili Francofoni (FIDEF), organizate la Bucureºti în parteneriat cuorganismele membre locale, CECCAR ºi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).

Conferinþa a avut ca temã „Cooperarea între mediul universitar ºi organismele profesionalepentru consolidarea formãrii iniþiale ºi continue în domeniile contabilitãþii, auditului ºi fiscalitãþii”.Agenda evenimentului a cuprins dezbateri pe urmãtoarele teme: producerea de studii independenteîn mediul profesional, cooperarea în procesul de reglementare, formarea iniþialã ºi continuã, cola-borarea ºi stabilirea unor noi modalitãþi de cooperare, asumarea de noi proiecte.

Printre vorbitorii invitaþi s-au numãrat reprezentanþi din cadrul FIDEF, al Federaþiei Internaþionalea Contabililor (IFAC), al Federaþiei Experþilor Contabili Europeni (FEE) ºi al altor institute ºi organismeinternaþionale, dar ºi experþi în domeniu din mediul universitar românesc.

Conferinþa ºi Consiliul de administraþie ale FIDEF25-27 mai 2012, Bucureºti

În perioada 30 mai – 2 iunie 2012, Banca Mondialã ºi IFAC au organizat Conferinþa MinisterialãREPARIS ºi Forumul PAO.

Tema Conferinþei a fost „Consolidarea competitivitãþii ºi a stabilitãþii financiare în drumul cãtreEuropa: Progresul la zi ºi oportunitãþi viitoare”. Conferinþa Ministerialã a inclus dezbateri despresatisfacerea nevoilor Europei pentru reînnoirea competitivitãþii, nevoia pentru un nou cadru deraportare financiarã ºi audit al UE, progresul ºi prioritãþile în reforma raportãrii financiare.

Forumul Regional pentru Organizaþiile Profesionale Contabile (PAO) a avut ca temã centralã„Rolul profesiei contabile în susþinerea competitivitãþii ºi a stabilitãþii financiare”, iar printre subiecteleabordate s-au numãrat: susþinerea dezvoltãrii ºi implementãrii raportãrii financiare corporative,calitatea auditului ºi a situaþiilor financiare din þãrile din Europa Centralã ºi de Sud-Est.

Conferinþa Ministerialã REPARIS ºi Forumul PAO30 mai – 2 iunie 2012, Viena, Austria


Nr.Numele ºi prenumele

Filiala de careSancþiunea aplicatãcrt. aparþine

1. Bucurel Paul AlbaSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 6 luni

2. Coraviþã Valeria Arad Mustrare

3. Grancea Mirela AradSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 6 luni

4. Ivãnescu Marian Arad Mustrare5. Neacºiu Bãdiþa Argeº Mustrare

6. SC Financial Consulting SRL ArgeºSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 4 luni

7. Anton Vasile BacãuSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 6 luni

8. Aur Ion Bacãu Mustrare9. Manolache Petricã Bacãu Mustrare

10. Oniga Mircea Bacãu Mustrare11. Pãloaie Marius Daniel Bacãu Mustrare12. Dasca Petru Bistriþa-Nãsãud Avertisment scris13. Munteanu Daciana Braºov Avertisment scris14. Munteanu Viorica Braºov Avertisment scris15. Sin Octavian Braºov Mustrare16. Sîrbu Daniela Braºov Mustrare

17. Butnaru Theodora Louise BrãilaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

18. Buzea Ana Brãila Mustrare19. Chipãilã Iuliana Brãila Avertisment scris

20.Chirilã Stãnicã, reprezentant

Brãila Mustrarelegal SC Intelcont 2000 SRL

21. Dumitru Maria BrãilaSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 6 luni

22. Habãrã Vasilica BrãilaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

23. Ioan Valentina BrãilaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

24. Ioniþã Maria Ramona Brãila Mustrare25. Lãzãricã Maria Brãila Avertisment scris

26. Lovin Norica BrãilaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

27. Rãdulescu Neagu Constanþa Brãila Avertisment scris28. ªuþu Ionica Brãila Mustrare29. Andrei Constantin Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei30. Bogdan Gh. Ion Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei31. Cãpãþânã Florica Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei32. Costache Constanþa Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei33. Damian Tinca Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei34. Dogaru Elena Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei35. Glodeanu Constantin Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei36. Neacºu Iulian Aurelian Buzãu Avertisment scris37. Popa Lucreþia Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei38. Rusu Vasile Buzãu Avertisment scris39. Solomon Lusa Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei40. ªontica Elena Buzãu Interdicþia dreptului de exercitare a profesiei41. Avram Dorel Cluj Avertisment scris42. Avram Dudaº Maria Cluj Mustrare

Lista membrilor CECCAR sanctionati în anul 2011, ,




43. Baciu Ion ClujAvertisment scrisMustrare

44. Bãtrâncea Maria Cluj Mustrare45. Bocian Livia Iuliana Cluj Mustrare46. Borlea Nicolae Sorin Cluj Avertisment scris47. Cioca Gheorghe Cluj Avertisment scris48. Codreanu Sanda Cluj Mustrare49. Costea Alina Cluj Avertisment scris50. Fãgeþean Gabriela Cluj Mustrare51. Loºonþi Aurel Cluj Mustrare52. Mureºan Diana Ancuþa Cluj Avertisment scris53. Mureºan Mircea Cornel Cluj Mustrare54. Necula Pompiliu Cluj Mustrare55. Puºcaº Augustin Cluj Mustrare56. Antonaru Monica Constanþa Mustrare57. Gace Virginia Constanþa Mustrare58. Iordache Silvia Constanþa Mustrare59. Pãtraºcu Maria Constanþa Mustrare60. ªtefan Nicoleta Constanþa Mustrare61. Zãrnescu Elena Constanþa Mustrare

62. Dobrescu Constantin DâmboviþaMustrareAvertisment scris

63. Georgescu Ionel Daniel DâmboviþaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni, dar nu mai mult de un an

64. Gheorghe Ana Dâmboviþa Mustrare65. Mie Iliescu Georgeta Dâmboviþa Avertisment scris66. Mie Predescu Lorena Dâmboviþa Mustrare

67. Mihãilã Mihai DâmboviþaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni, dar nu mai mult de un an

68. Mocanu Elena Dâmboviþa Mustrare

69. Necºulescu Vasilica DâmboviþaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni, dar nu mai mult de un an

70. SC Info Data SRL DâmboviþaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni, dar nu mai mult de un an

71. Stoenescu Maria Cristina DâmboviþaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni, dar nu mai mult de un an

72. Stoicescu Cristian DâmboviþaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni, dar nu mai mult de un an

73. Burescu Mihail DoljSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 12 luni

74. Cucu Emanoil Dolj Suspendare 3 luni75. Hondor Gabriela Dolj Avertisment scris76. Neagu Enache Dolj Suspendare 3 luni77. Niþu Aurel Dolj Suspendare 3 luni78. SC Select Consulting SRL Dolj Suspendare 3 luni79. SC Stolo Contex SRL Dolj Suspendare 3 luni80. Supþirelu Constantina Dolj Mustrare81. Udroiu Marilena Delia Dolj Mustrare82. Lupoae Ion Galaþi Avertisment scris83. Manole Pricope Galaþi Avertisment scris

84. Bicu Emilia GiurgiuSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

85. Bucurescu Dãnuþ GiurgiuSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

86. Popa Adriana Irina GiurgiuSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni




87. Balica Elisabeta HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

88. Biro Ramona HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

89. Buliga Cãtãlin Dumitru HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

90. Buzatu Elena HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

91. Cãpâlna Dumitru Hunedoara Mustrare

92. Coposescu Ramona HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

93. Ittu Aurel HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

94. Laioº Alfred HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

95. Lãcãtuº Emilia Hunedoara Avertisment scris

96. Marcu Adriana HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

97. Matei Dorina HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

98. Mihuþ Marinela Maria HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

99. SC Intercont Serv JDP SRL HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

100. ªendroiu Simona HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

101. Zaharie Adriana HunedoaraSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde un an

102. Amarandei Cornelia IaºiSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 6 luni

103. Andrieºi Maria Violeta Iaºi Avertisment scris104. Bãlãnicã Valentin Iaºi Mustrare105. Drãgan Dorin Iaºi Mustrare

106. Gãluºcã Maria IaºiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai mult de un an

107. Gociman Georgeta Iaºi Avertisment scris108. Pascal Eduard Iaºi Mustrare

109.SC Miron Cont Audit SRL,

Iaºi Avertisment scrisadministrator Cârtiþe Dorel110. Cacaliceanu Ecaterina Mehedinþi Mustrare111. Enache Alexandru Mehedinþi Avertisment scris112. Popescu Ioan Mehedinþi Mustrare113. Baru-Munteanu Silvina Camelia Neamþ Avertisment scris114. Oprea Constantin Neamþ Mustrare115. Dimulescu Petre Olt Mustrare

116. Abagiu Viorel PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

117. Alexandru Gh. Elena PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

118. Anghelache Florica PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

119. Arhip Nicolae PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

120. Bãnicã Nicolae Prahova Mustrare121. Bernshutz Elena Prahova Avertisment scris122. Bucur Iamandi Gheorghe Prahova Mustrare




123. Ceauºu Olga PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

124. Cernat Maria Prahova Avertisment scris

125. Cioinaru Maria PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

126. Ciolpan Mariana PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

127. Constantinescu A. Gabriela PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

128. Dinu Aurica PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

129. Dumitru Adela Liliana PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

130. Ene Elena PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

131. Grigorescu Loredana PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

132. Gugui Mihaela PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

133. Ileana Cristina PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

134. Ion Nicolae PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

135. Ioniþã Viorica PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

136. Ivãnescu Maria PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

137. Leonte Elena Prahova Avertisment scris138. Liþeanu Doina Prahova Mustrare

139. Lungu Simona Carmen PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

140. Manuca Elena PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

141. Marin Ion PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

142. Matei Lidia PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

143. Mierliþã Sanda Prahova Avertisment scris

144. Negoiþã Petruþa PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

145. Nicolae Marin Prahova Mustrare146. Nicolescu Anne Marie Prahova Avertisment scris

147. Nicolescu Nataºa PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

148. Niþã Elena Prahova Avertisment scris149. Ploeºteanu Vasilica Prahova Avertisment scris

150. Popa Elena Graþiela PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

151. Pucãr Maria Prahova Mustrare

152. Sisea Rodica PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

153. Suruceanu Otilia PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

154. ªendroiu Ana PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

155. ªerban Elena PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni




156. Tifigiu Paul Prahova Avertisment scris

157. Toader Elena PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

158. Tomescu Jenica PrahovaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

159. Vaida Gabriela Prahova Avertisment scris160. Vaida Mihai Prahova Avertisment scris161. Vasilescu Gheorghe Prahova Mustrare162. Deac Marcel Ioan Sãlaj Mustrare

163. SC Savexco SRL SibiuSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

164. Cãlin Ovidiu Suceava Avertisment scris165. Petre Gheorghe Suceava Avertisment scris166. Suiu Mariana Ileana Suceava Avertisment scris

167. Dobre Alexandra TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

168. Gruia Marioara TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

169. Jelea Floarea TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

170. Mareº Floarea TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

171. Ochea Maria TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

172. Rãducanu Maria TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

173. SC Eurocont SRL Roºiorii de Vede TeleormanSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pânã la plataefectivã a cotizaþiei, dar nu mai puþin de 3 luni

174. Babuºan Maria Timiº Mustrare175. Bãlan Monica Sorina Timiº Mustrare176. Bogdan Alexandru Timiº Mustrare177. Bogdan Cornelia Timiº Mustrare178. Bululoi Angela Timiº Mustrare179. Bunica Petrescu Marcel Timiº Mustrare180. Ciotoiu Maria Timiº Mustrare181. Creþu Volumia Daniela Timiº Avertisment scris182. Doroghi Dan ªtefan Timiº Mustrare183. Driniovan Ramona Mirela Timiº Mustrare184. Gabor Ileana Timiº Mustrare185. Jurje Nicoleta Timiº Mustrare186. Lutz Andreea Timiº Mustrare187. Maghiari Camelia Ioana Timiº Mustrare188. Marcu Daniela Mariana Timiº Mustrare189. Mataragiu Anca Cristina Timiº Mustrare190. Meseºan Ionela Florinela Timiº Mustrare191. Mihailovici Sofia Timiº Mustrare192. Mois Bianca Ivanca Timiº Mustrare193. Pop Vasile Timiº Mustrare194. Popescu Daciana Gheorghina Timiº Mustrare195. Prosteanu Ada Elena Timiº Mustrare196. Raban Aristide Lucian Timiº Mustrare197. Sântean Georgeta Timiº Mustrare198. SC Sofi Expert Cont SRL Timiº Mustrare199. Silea Emilia Timiº Mustrare200. Timar Sorina Timiº Mustrare




201. Urdãreanu Elena Timiº Mustrare202. Bajdu Gheorghe Tulcea Mustrare203. Bãlãnuþã Antoneta Tulcea Mustrare204. Bumbac Clara Tulcea Mustrare205. Cârnat Elena Tulcea Mustrare206. Cernâi Vasilina Tulcea Mustrare207. Condurache Ioana Tulcea Mustrare208. Deacu Gherghina Tulcea Suspendare 3 luni209. Dumitru Anastasia Tulcea Mustrare210. Enache Tabita Tulcea Mustrare211. Feodorov Vera Tulcea Mustrare212. Filicenco Carmen Tulcea Mustrare213. Fortu Mihaela Tulcea Suspendare 3 luni214. Fudulea Vasile Tulcea Suspendare 12 luni215. Gavrilã Georgeta Tulcea Mustrare216. Georgescu Mãrioara Tulcea Suspendare 3 luni217. Iacob Petre Tulcea Mustrare218. Memet Eftade Tulcea Suspendare 3 luni219. Nedelcu Gherghina Tulcea Suspendare 3 luni220. Paraschiv Daniela Tulcea Mustrare221. Pârciog Constantin Tulcea Suspendare 12 luni222. Popescu Fãnica Tulcea Mustrare223. Ruºovici Angela Tulcea Mustrare224. Stan Aurora Victoria Tulcea Mustrare225. Stoenescu Elena Tulcea Mustrare226. ªerban Iuliana Tulcea Mustrare227. Amarandei Viorel Vaslui Avertisment scris

228. Arhire Laura VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

229. Balaban Mariana Vaslui Avertisment scris

230. Bãdãrãu Vasile VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

231. Bîrlãdeanu Ionela VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

232. Boroº Rodica Vaslui Avertisment scris233. Buruianã Ioan Vaslui Avertisment scris234. Butnaru Vasile Vaslui Avertisment scris235. Colceru Georgeta Vaslui Avertisment scris236. Dima Dumitru Vaslui Avertisment scris237. Furtunã Adrian Vaslui Avertisment scris

238. Hãulicã Lucica VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

239. Ifrim Paula Tatiana Vaslui Avertisment scris

240. Iosup Doina VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

241. Loghin Maria Vaslui Avertisment scris242. Lupu Aniºoara Vaslui Avertisment scris

243. Maftei Valentina VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

244. Mardare Aniºoara Vaslui Avertisment scris245. Ochianã Cristinel Vaslui Avertisment scris

246. Palici Neculai VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadã de 3 luni

247. Pascal Neculai VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni




248. Petrea Grigore VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

249. Scraba Constantin VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

250. SC Art Expert SRL VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

251. SC Deka Fin SRL VasluiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

252.SC Finance Expert Company SRL

Vaslui Avertisment scrisBârlad253. SC Finco Total Expert SRL Vaslui Avertisment scris

254. Bãdulescu Stela VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

255. Crângã Floarea VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

256. Darzan Dumitru VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

257. Dumitraºcu Adriana VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

258. Dumitrescu E. Constantin Vâlcea Avertisment scris

259. Eftemie Elena Simona VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

260. Geica Aurora VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

261. Gheorghescu Ioana VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

262. Gherman Elena Vâlcea Avertisment scris263. Goran Gabriela Elena Vâlcea Avertisment scris264. Ilinca Gabriela Vâlcea Avertisment scris

265. Ioniþã Hortensia Mihaela VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

266. Mãdularu Veronica VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

267. Militaru Viorica VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

268. Mirescu Maria Vâlcea Avertisment scris

269. Mugioiu Adriana Gina VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

270. Niþu Silvia Vâlcea Avertisment scris

271. Ocai Gabriela VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

272. Popa Ioana VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

273. Popa Nicolae VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

274. Popescu Maria Narcisa VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

275. Predoana Maria Daniela Vâlcea Avertisment scris276. Rãdulescu Gheorghe Cãlin Vâlcea Avertisment scris

277. SC Cont Expert SRL VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

278. SC Matei SRL VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

279. Scherwin Marieta Vâlcea Avertisment scris

280. Smeu Cornel VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

281. Sodolescu Ioana VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni




282. Stricescu Ludmila VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

283. ªerban ªtefania VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

284. Tudorãscu Maria Cristina Vâlcea Avertisment scris

285. Turcu Mirela Elena VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

286. Turluianu Elena VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

287. Vlad Niculina VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

288.Zaharia Niculescu Adriana

VâlceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadã

Mihaela de 3 luni289. Zanfir Ioan Vâlcea Avertisment scris

290. Bogdan Corneliu VranceaSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 6 luni

291. Alexe Ionelia Bucureºti Mustrare292. Andreescu Cristina Bucureºti Mustrare293. Barbu Ecaterina Bucureºti Avertisment scris

Mustrare294. Barbu Liliana Bucureºti Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadã

de 3 luni295. Biºtea Viorica Bucureºti Avertisment scris296. Boureanu Tudora Bucureºti Mustrare297. Cantacuz Magda Aura Bucureºti Avertisment scris298. Cãtãnoiu Gherghina Bucureºti Avertisment scris299. Cercel Cecilia Maia Bucureºti Mustrare300. Chiran Cristina Bucureºti Avertisment scris

301. Dãrãºteanu Ion BucureºtiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

302. Dumitru Munteanu Paula BucureºtiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

303. Enache Nicoleta Bucureºti Avertisment scris304. Florescu ªtefan Dan Bucureºti Avertisment scris305. Hagiu Doru Viorel Bucureºti Mustrare306. Jumancã Dorina Bucureºti Avertisment scris307. Mareº Monica Bucureºti Mustrare

308. Mihaiu Stan Ilie BucureºtiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

309. Mogoº Doiniþa BucureºtiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

310. Panã Mircea Bucureºti Mustrare311. Papaconstantin Mihaela Bucureºti Avertisment scris312. Pãduraru Gheorghe Bucureºti Avertisment scris313. Pãun Simion Bucureºti Avertisment scris314. Popa Marin Bucureºti Mustrare

315. Rusu Corina BucureºtiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

316. Satana Dumitru Bucureºti Avertisment scris

317. SC MS Consult SRL BucureºtiSuspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioadãde 3 luni

318. Stoican Lucian BucureºtiSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 6 luni

319. Toporan Gabriela BucureºtiSuspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile peo perioadã de 6 luni

320. Zeicu Georgeta Bucureºti Avertisment scris

Profesia contabilã


Importanþa socialã a practicilor miciºi mijlocii pentru IMM-uriDoina LEUªTEAN, dr. ec.Filiala CECCAR Dâmboviþa

Se spune cã, deºi munca ºi ºtiinþa se completeazã

reciproc în folosul umanitãþii, atitudinea în acþiune

este cea care determinã eficienþa maximã. Cultura

afacerii moºteneºte o îndelungatã istorie, particula-

ritãþile socio-culturale generând diferenþieri de la o

þarã la alta în ceea ce priveºte atitudinea oamenilor

faþã de mediul în care interacþioneazã. Perceputã ca

modalitate de acþiune ºi manifestare, atitudinea poate

fi definitã ca un ansamblu de caracteristici ºi stãri puse

în valoare prin: comportament etic, ordine, integritate

ºi cinste, punctualitate, responsabilitate, dorinþã de per-

fecþionare, respect pentru legi ºi regulamente, respect

pentru drepturile celorlalþi, dragoste pentru muncã,

efort pentru a economisi ºi a cheltui cu chibzuinþã.

Atitudinea se aflã în relaþie de cauzalitate cu etica,

noþiune care cuprinde, potrivit Dicþionarului expli-

cativ al limbii române, totalitatea normelor de con-

duitã moralã. Din punct de vedere ºtiinþific, etica se

ocupã cu studiul teoretic al valorilor ºi condiþiei umane

din perspectiva principiilor morale ºi cu rolul lor în

viaþa socialã. Etica în afaceri este o disciplinã situatã

la punctul de confluenþã dintre filosofia principiilor

morale (originii, dezvoltãrii, conþinutului lor) ºi prac-

ticile manageriale.

Caracteristicile mediului de afaceri

în care acþioneazã practicile mici

ºi mijlocii (PMM-urile) din România

Mediul de afaceri poate fi definit ca reprezentând

ansamblul reglementãrilor ºi valorilor juridice, admi-

nistrative, morale, etice care formeazã cadrul extern

Key terms: SMP, SME, ethics, good practices, business environment

ABSTRACT

The Social Importance of the Small and Medium Practices for the SMEs

The characteristics of the business environment are situated under the circumstantialinfluence of the economic, political, cultural and regulatory factors, each one’s impactleading to interactions that hallmark the behaviour and the individual traits (property,prospecting capacity, human resources management) of every economic agent. Theimage offered through the description of the business environment from Romaniarepresents for the small and medium practices (SMPs) the place where the enterpriser’sculture mixes with negotiation art and good practices, according to the objectives ofthe accounting profession.

In order to stimulate the development of the activities of expert and licensed accountantsin strong formations, so as to respond to the requirements and pressures created by thebusiness environment, CECCAR has adopted a set of measures (Regulations no. 14.801of 29th December 2011 related to some measures for the development of the profession,approved through the Decision of the CECCAR National Conference no. 12/67 of23rd March 2012) intended to encourage the superior forms of practice of the accountingprofession inside SMPs (associations, society mergers, holdings, etc.), so as to allowthe exploitation of good practices and service integration, both on the vertical andhorizontal side of the economic circuit.


de înfiinþare ºi funcþionare a firmelor într-o þarã sau

într-o anumitã zonã, denumitã arie1. Caracteristicile

mediului de afaceri se aflã sub influenþa conjunctu-

ralã a factorilor economici, legislativi, politici, cul-

turali etc., impactul fiecãruia generând interacþiuni

care îºi pun amprenta asupra comportamentului ºi

particularitãþilor individuale (proprietate, capacitate

de previziune, managementul resurselor umane) ale

fiecãrui actor economic. Aceastã stare de fapt deter-

minã reacþii în mãsurã sã rãspundã necesitãþii de a

exploata la maximum oportunitãþile pe care le oferã

piaþa pentru evitarea ameninþãrilor, vulnerabilitãþilor

ºi riscurilor.

Dupã anul 1989, toate formaþiunile politice ºi-au

declarat intenþia de a crea în România un mediu de

afaceri atractiv ºi moral, care sã favorizeze dezvoltarea

economicã, atragerea capitalului strãin competitiv ºi

încurajarea celui autohton, care sã genereze progres

ºi prosperitate pentru cetãþeni. La ora actualã, politica

Guvernului României în ceea ce priveºte mediul de

afaceri este centratã pe susþinerea întreprinzãtorilor

privaþi ºi pe stimularea liberei iniþiative. Acþiunile Gu-

vernului urmãresc consolidarea unui mediu de afaceri

stabil ºi predictibil, eliminarea monopolurilor de stat

nejustificate din punct de vedere economic, consoli-

darea liberei competiþii, creºterea transparenþei mediu-

lui de afaceri ºi a politicilor guvernamentale, respectiv

a politicii monetare, precum ºi liberalizarea pieþei

muncii2. Deºi au fost adoptate unele mãsuri pentru

reducerea barierelor administrative în afaceri (cum ar

fi, de exemplu, simplificarea procesului de înregistrare

a societãþilor ºi de obþinere de avize, reducerea dificul-

tãþilor create de numãrul mare de verificãri oficiale ºi

inspecþii necesare ºi realizarea unei mai mari transpa-

renþe în funcþionarea instituþiilor publice), cu eforturi

considerabile, nici societatea civilã ºi nici mediul de

afaceri nu par a fi primit satisfacþia mult aºteptatã.

Din perspectiva unei abordãri critice, se poate

concluziona cã, deºi s-au realizat unele progrese, în

anul 2012 mediul de afaceri românesc continuã sã

fie ostil, neatractiv ºi contradictoriu, caracterizat în

principal de: instabilitate ºi incoerenþã legislativã ºi

instituþionalã, politizare excesivã, lipsa disciplinei

contractuale, proliferarea birocraþiei, absenþa surselor

de finanþare a afacerilor în rândul tinerei generaþii,

fiscalitate excesivã, obstacole administrative, posibi-

litãþi limitate de remunerare a factorului uman, pieþe

nedefinite, cost ridicat al afacerii etc.

Din cauza dependenþei sale faþã de stat, sectorul

privat nu a fost capabil sã preia rolul liderului care sã

constituie locomotiva restructurãrii. Sectorul privat a

fost el însuºi grav afectat, pentru mulþi întreprinzãtori

care nu fac parte din „sistem” fiind foarte dificil sã

supravieþuiascã ºi sã prospere aºa încât pieþele libere

sã funcþioneze corespunzãtor.

Un studiu3 efectuat de Economist Intelligence

Unit (EIU) pe aceastã temã plaseazã România în rân-

dul þãrilor cu cel mai „toxic” climat economic pentru

oamenii de afaceri, dupã Rusia, Indonezia ºi Pakistan.

Problemele cel mai ades invocate de întreprinzãtorii

particulari sunt legate de cadrul legislativ greoi ºi extrem

de instabil, care, în opinia multor oameni de afaceri,

constituie sursa principalã de nesiguranþã în afaceri.

Existã o mulþime de legi, decizii guvernamentale, in-

strucþiuni de aplicare ºi reglementãri care genereazã

confuzii din cauza ambiguitãþii lor, a prevederilor con-

tradictorii pe care le conþin ºi a frecventelor revizuiri

pe care le suferã. Pentru a mãri confuzia, trei sisteme

legislative (de dinainte de rãzboi, socialist ºi cel din

perioada tranziþiei) coexistã, cu multe legi care nu au

fost niciodatã abrogate în mod explicit ºi care sunt

invocate de birocraþi atunci când vor sã obstrucþioneze

o iniþiativã. Totodatã, aºa cum afirmã preºedintele

Consiliului Investitorilor Strãini (CIS)4, Steven van

Groningen, mediul de afaceri din România este „prea

corupt” ºi este nevoie de un efort constant ºi de tole-

ranþã zero pentru a elimina corupþia. El spune cã feno-

menul afecteazã imaginea þãrii noastre ºi implicit a

investitorilor. La acestea se adaugã, potrivit evaluã-

rilor fãcute de experþii Organizaþiei pentru Cooperare

ºi Dezvoltare Economicã (OCDE)5, o piaþã a muncii

anchilozatã, taxarea excesivã a muncii ºi supraimpo-

zitarea capitalului.

Tabloul descriptiv oferit de mediul de afaceri

din România constituie pentru practicile mici ºi mij-

locii locul în care se intersecteazã cultura întreprinzã-

torului cu arta negocierii ºi bunele practici conform

obiectivelor profesiei contabile.

1 Sursa: http://antreprenortanar.ro

2 Sursa: http://www.mae.ro, accesat la 07.03.2012.

3 Sursa: http://www.economiaintreprinderii.ro

4 Sursa: The Money Express, publicat în 19.10.2011.5 Sursa: http://www.evenimentul.ro/articol


Rolul practicilor mici ºi mijlocii

în activitatea IMM-urilor

Înfiinþarea ºi dezvoltarea unei afaceri nu sunt

posibile fãrã existenþa unui mediu de afaceri favorabil,

care sã faciliteze accesul la finanþare, o legislaþie clarã

ºi eficace, promovarea unei culturi antreprenoriale

solide, implementarea responsabilitãþii sociale, mãsuri

care sã stimuleze dezvoltarea potenþialului intern al

întreprinderilor. IMM-urile reprezintã 99% din între-

prinderile europene. Dimensiunile reduse ale acestora

le fac foarte sensibile la schimbãrile industriale ºi ale

mediului în care îºi desfãºoarã activitatea. Prin urmare,

este extrem de important sã se acorde o atenþie politicã

deosebitã bunãstãrii acestora6. În România, întreprin-

derile mici ºi mijlocii (IMM-uri) constituie în prezent

cel mai important factor în dezvoltarea sectorului privat

ºi a pieþei libere, reprezentând, totodatã, sectorul cu

cea mai mare absorbþie a forþei de muncã. IMM-urile

dau dovadã de flexibilitate ºi mobilitate sporite în

adaptarea la cerinþele pieþei ºi la evoluþia cadrului ju-

ridic. Din numãrul total de întreprinderi româneºti,

99,7% sunt IMM-uri7. Imperfecþiunile pieþei, dificul-

tãþile în obþinerea unor surse de finanþare, mai ales în

faza de startup, dau însã un caracter limitat resurselor

ºi posibilitãþilor de acces la tehnologii avansate sau la

inovare. Deºi mãsurile Comisiei Europene destinate

creºterii economice, creãrii locurilor de muncã, coeziu-

nii sociale ºi economice aºeazã în centrul acþiunilor

IMM-urile, lipsa unor strategii naþionale de finanþare

a iniþiativei private constituie un impediment care afec-

teazã dezvoltarea sectorului IMM.

Surse ºi resurse de abilitãþi antreprenoriale, centre

generatoare de activitãþi creative ºi locuri de muncã,

IMM-urile au nevoie de intervenþii active, oferite cu

promptitudine de specialiºti formaþi în activitãþi in-

tegrate. Poate tocmai de aceea practicile mici ºi mijlocii

se adreseazã în principal IMM-urilor, dovedind flexi-

bilitate ºi capacitatea de a rãspunde eficient provo-

cãrilor ridicate de problemele cotidiene. Un studiu

realizat de Comitetul PMM din cadrul IFAC (Fede-

raþia Internaþionalã a Contabililor)8 cu privire la rolul

PMM-urilor în oferirea serviciilor de consultanþã de

afaceri pentru IMM-uri sugereazã cã profesioniºtii

contabili sunt consideraþi a fi consultanþi competenþi

ºi demni de încredere, cã sunt socotiþi cea mai popularã

sursã de consultanþã ºi sprijin extern pentru IMM-uri

ºi cã PMM-urile oferã majoritatea acestor servicii de

sprijin ºi consultanþã. Strategiile viitoare ale IFAC îºi

propun ca principale obiective pentru activitatea vii-

toare susþinerea, poziþionarea ºi echiparea PMM-urilor

pentru a satisface creºterea apetitului IMM-urilor

pentru serviciile de consultanþã în afaceri oferite de

profesioniºtii contabili.

În calitatea sa de organism profesional care ges-

tioneazã profesia contabilã din România, CECCAR9

doreºte sã vinã în sprijinul membrilor sãi din rândul

practicilor mici ºi mijlocii prin publicarea noutãþilor

din acest domeniu ºi organizarea unor evenimente

dedicate PMM-urilor din România. De asemenea,

CECCAR se implicã intens în activitatea Comitetului

PMM din cadrul IFAC, prin intermediul reprezentan-

tului sãu în cadrul acestui Comitet, precum ºi prin

traducerea articolelor ºi publicaþiilor elaborate de Co-

mitet în sprijinul practicilor mici ºi mijlocii din întreaga

lume, asigurând membrilor sãi un bogat capital de

documentare ºi informare în conformitate cu cele mai

avansate tehnici ºi practici contabile.

Importanþa socialã a eticii

profesionale ºi în afaceri

Existenþa unui cod etic al profesiei contabile per-

mite valorificarea avantajului apartenenþei la o or-

ganizaþie globalã care poate împãrtãºi învãþãminte

pentru bunele practici, dar este ºi o contribuþie la

îmbunãtãþirea mediului de afaceri prin combaterea

fenomenelor de corupþie, birocraþie, crime financiare

ºi alte fenomene similare care viciazã mediul de afa-

ceri. Astfel, pe baza performanþelor individuale ale

fiecãrei practici mici ºi mijlocii, pot fi definite carac-

teristicile unei matrice performante, capabilã sã ofere

criterii comparative de stabilire a unor direcþii de ac-

þiune comune promovãrii unui mediu de afaceri bazat

pe competiþie constructivã ºi predictibilitate.

Potrivit normelor generale ale Codului Princi-

piilor de Eticã în Afaceri10, orice afacere trebuie sã se

bazeze pe corectitudine, loialitate, profesionalism ºi

6 Sursa: http://europa.eu/legislation_summaries/enterprise/business_environment/index_ro.htm

7 Sursa: Curierul Naþional, nr. 6129/15.03.2012, p. 5.

8 Sursa: Interviu cu dna Sylvie Voghel, preºedintele Comitetului pentru Practici Mici ºi Mijlocii din cadrul IFAC, Accountancy

Plus, http://stiri.rol.ro, 08.07.2010.

9 Sursa: www.ceccar.ro10 Sursa: http://www.ccib.ro/Pag-72-Codul_Principiilor_de_Etica_in_Afaceri-ro.htm


demnitate. Etica în afaceri presupune respectarea re-

glementãrilor derivate din acte normative, relaþii con-

tractuale ºi colaborãri avantajoase pe piaþa internã ºi

pe cea europeanã. Oamenii de afaceri trebuie sã acþio-

neze ca o echipã unitã în folosul mediului de afaceri,

abþinându-se de la asumarea obligaþiilor pe care nu

sunt în mãsurã sã le îndeplineascã. Astfel, în relaþiile

cu partenerii de afaceri, omul de afaceri trebuie sã îºi

îndeplineascã obligaþiile contractuale cu bunã credinþã

ºi cu respectarea legii ºi a termenelor ºi condiþiilor de

platã. El trebuie sã depunã eforturi constante pentru

câºtigarea reputaþiei de entitate de afaceri bazatã pe

încredere, integritate ºi competenþã, pentru adoptarea

unei atitudini demne, civilizate ºi profesionale în ra-

porturile cu toþi partenerii din þarã ºi din strãinãtate.

Activitatea sa trebuie sã se desfãºoare în condiþii de

deplin respect, fãrã a utiliza intimidãri, ameninþãri ºi

violenþe în relaþiile cu terþii, indiferent de locul ºi de

dimensiunea acestora în raport cu firma. Acþiunile

întreprinse trebuie sã promoveze concurenþa loialã

prin neîncurajarea formelor de concurenþã neloialã

în afacerile proprii sau ale altor comercianþi ºi prin

abþinerea de la promovarea unor clauze contractuale

abuzive.

În cazul unor litigii comerciale, el trebuie sã pro-

moveze soluþii amiabile rezultate prin negocieri, me-

diere ºi compromisuri, respectând deciziile definitive

ºi irevocabile ale instanþelor judecãtoreºti, ale Comisiei

de Mediere, ale Curþii de Arbitraj Comercial Internaþio-

nal sau ale comisiilor de arbitraj din cadrul Camerelor

de Comerþ ºi Industrie teritoriale, ale altor organisme

jurisdicþionale interne ºi internaþionale implicate.

Etica omului de afaceri presupune deopotrivã

utilizarea formelor corecte de reclamã ºi publicitate,

abþinerea de la acte ºi fapte care ar putea prejudicia

imaginea, interesele sau produsele altor agenþi econo-

mici, respectarea drepturilor de proprietate intelec-

tualã ºi industrialã ale tuturor partenerilor de afaceri

ºi luarea de mãsuri pentru protecþia propriilor drepturi

specifice.

În relaþiile cu angajaþii, omul de afaceri trebuie

sã evite practicile discriminatorii în selecþionarea,

angajarea, aprecierea, promovarea ºi recompensarea

propriilor salariaþi ºi sã se preocupe permanent de

aplicarea normelor de protecþie a muncii, consultând

angajaþii asupra condiþiilor de muncã ºi a problemelor

lor specifice. El trebuie sã dovedeascã sensibilitate

faþã de problemele ºomajului cauzate de deciziile pro-

priei afaceri, sã se preocupe de realizarea unor acþiuni

comune cu factorii implicaþi în diminuarea efectelor

neocupãrii forþei de muncã (sindicate, reprezentanþi

ai salariaþilor, agenþii de angajare a forþei de muncã ºi

autoritãþi) ºi sã creeze locuri noi de muncã în cadrul

afacerilor proprii.

Etica afacerii presupune ca întreprinzãtorul sã

acþioneze cu transparenþã în relaþiile cu acþionarii fir-

mei în toate direcþiile (organizarea votului în adunarea

generalã, precizarea rolurilor ºi responsabilitãþilor în

statutul firmei, informarea acestora cu privire la evo-

luþia economicã ºi financiarã), punându-le la dispoziþie

rapoartele întocmite de profesioniºtii contabili. În re-

laþiile cu instituþiile statului, etica în afaceri presupune

asigurarea în mod consecvent a condiþiei de bun con-

tribuabil a firmei, prin achitarea obligaþiilor fiscale,

depunerea bilanþurilor ºi a situaþiilor financiare legale,

asigurarea transparenþei necesare tuturor licitaþiilor

organizate pentru diverse contracte, furnizarea tuturor

informaþiilor firmei cerute de lege pentru aceste licitaþii.

Omul de afaceri trebuie sã promoveze relaþii de

colaborare cu toate instituþiile statului pentru utilizarea

unor programe sau fonduri ale Uniunii Europene în

conformitate cu politica din sectorul de activitate res-

pectiv, inclusiv prin parteneriatul public-privat. El tre-

buie sã acþioneze astfel încât firma sã aibã un parcurs

optim, obþinând autorizaþiile, licenþele, avizele ºi apro-

bãrile cerute de lege, ºi sã coopereze cu instituþiile

implicate în realizarea de sondaje, statistici, studii de

piaþã etc.

Totodatã, omul de afaceri trebuie sã respecte ºi

sã aplice legile ºi reglementãrile în vigoare privind

conservarea ºi protecþia mediului, prevenirea creãrii

de surse de poluare prin activitatea proprie, sã promo-

veze ºi sã realizeze, în funcþie de posibilitãþile proprii,

unele acþiuni, proiecte ºi programe în sprijinul comuni-

tãþii locale, inclusiv prin sponsorizãri, donaþii, mecenat

etc., în domeniul educaþional, cultural, de mediu etc.

Etica afacerii presupune prevenirea oricãrei si-

tuaþii în care conducãtorii firmei ºi angajaþii acesteia

oferã sau pretind mitã, indiferent de serviciu sau de

contract. Evitarea conflictelor de interese în afacerile

desfãºurate (inclusiv în relaþia cu alþi oameni de afa-

ceri), neimplicarea în operaþiuni de evaziune fiscalã,

de spãlare a banilor sau în alte operaþiuni ilegale pri-

vind participãri la licitaþii, sponsorizãri etc., asigu-

rarea înregistrãrii corecte a operaþiunilor financiare

ale firmei în documentele contabile care urmeazã a fi


disponibile pentru inspecþiile de specialitate sunt în

egalã mãsurã cerinþe ale eticii întreprinzãtorului privat.

Etica în afaceri presupune ºi transparenþã deplinã,

neutilizarea afacerilor pentru ascunderea unor acti-

vitãþi clandestine sau având ca finalitate acte teroriste,

trafic de arme, droguri sau alte forme de crimã or-

ganizatã (inclusiv cea transfrontalierã) sau destinate

unicului scop de a obþine beneficii (facilitãþi, preferinþe,

subvenþii sau alocaþii) de la bugetul statului. Punerea

în practicã a cerinþelor etice presupune interacþiuni

coerente ºi uniforme, aplicate unitar în cadrul comu-

nitãþii oamenilor de afaceri.

Practicile mici ºi mijlocii sunt pregãtite sã facã

faþã unor cerinþe sporite în ceea ce priveºte comporta-

mentul etic, exigenþele profesiei impunând servicii

profesionale oferite cu integritate, obiectivitate, com-

petenþã profesionalã ºi prudenþã. Astfel, profesionistul

contabil este drept ºi onest ºi nu permite ca prejude-

cãþile, conflictele de interese sau influenþa nedoritã a

altor persoane sã intervinã în raþionamentele care

guverneazã relaþiile profesionale ºi de afaceri. El îºi

menþine cunoºtinþele ºi aptitudinile profesionale do-

vedite în urma examenului susþinut pentru obþinerea

titlului profesional pentru a da asigurãri clienþilor sau

angajatorilor în ceea ce priveºte calitatea serviciilor

profesionale oferite potrivit bunelor practici, standar-

delor tehnice ºi profesionale în vigoare. Profesionistul

contabil îºi îndeplineºte sarcinile profesionale în con-

formitate cu normele tehnice ºi profesionale relevante,

având datoria de a executa cu grijã ºi cu abilitate in-

strucþiunile clientului sau ale patronului, în mãsura

în care sunt compatibile cu cerinþele principiilor de

integritate, obiectivitate ºi, în cazul liber-profesio-

niºtilor contabili, cu principiul independenþei. În plus,

ei se conformeazã legislaþiei relevante ºi normelor

profesionale ºi tehnice emise de IFAC, IASB (Consi-

liul pentru Standarde Internaþionale de Contabilitate),

CECCAR sau CAFR (Camera Auditorilor Financiari

din România).

Membrii echipei practicilor mici ºi mijlocii sunt

instruiþi sã respecte caracterul confidenþial al infor-

maþiilor dobândite în urma legãturilor profesionale ºi

de afaceri. Prin urmare, ei nu divulgã aceste informaþii

unor terþe pãrþi fãrã a avea autorizarea corespunzãtoare

ºi nu le folosesc în interesul personal sau al unor terþe

pãrþi. Ei au obligaþia sã respecte legile ºi reglementã-

rile ºi sã evite orice acþiune care discrediteazã profesia.

Confidenþialitatea este extrem de importantã deoarece

se asociazã cu încrederea ºi buna reputaþie, dobândite

prin respectarea legilor ºi reglementãrilor, a acþiunilor

promovate de profesia contabilã.

Concluzii

Pentru a face faþã cu succes provocãrilor lansa-

te permanent de mediul de afaceri, practicile mici ºi

mijlocii îºi centreazã responsabilitatea pe obiectivul

asigurãrii unor servicii profesionale de înalt nivel ca-

litativ, prin raportare la un sistem propriu de control

al calitãþii. Politicile ºi procedurile implementate la

nivelul cabinetelor cuprind echidistant domenii pre-

cum: responsabilitatea liderilor, cerinþele etice, ac-

ceptarea ºi menþinerea misiunilor, realizarea misiunii

ºi monitorizarea. Un rol deosebit de important îl ocupã

deþinerea informaþiilor generale despre client, a infor-

maþiilor privind aprecierea integritãþii clientului, dar

ºi evaluarea dimensiunii (capacitãþii, competenþei ºi

resurselor) necesare cabinetului în vederea contractãrii

unei misiuni.

Pentru stimularea desfãºurãrii activitãþilor exper-

þilor contabili ºi contabililor autorizaþi în formaþiuni

puternice, care sã rãspundã cerinþelor ºi presiunilor

exercitate de mediul de afaceri, CECCAR a adoptat

un set de mãsuri11 destinate încurajãrii formelor su-

perioare de exercitare a profesiei contabile în cadrul

PMM-urilor (asocieri, fuziuni de societãþi, holdinguri

etc.), care sã permitã valorificarea bunelor practici ºi

integrarea serviciilor atât pe verticala, cât ºi pe orizon-

tala circuitului economic.

11 Normele nr. 14.801/29.12.2011 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea profesiei, aprobate prin Hotãrârea Conferinþei

Naþionale a CECCAR nr. 12/67/23.03.2012.

BIBLIOGRAFIE

1. CECCAR (2011), Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, Editura CECCAR.

2. CECCAR (2011), Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei

firme membre CECCAR ºi Ghid de aplicare, Editura CECCAR, Bucureºti.

3. Curierul Naþional, nr. 6129/15.03.2012.


4. Hotãrârea Conferinþei Naþionale a CECCAR nr. 12/67/23.03.2012 pentru aprobarea Normelor

nr. 14.801/29.12.2011 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea profesiei.

5. The Money Express, publicat în 19.10.2011.

6. http://www.aippimm.ro

7. http://antreprenortanar.ro

8. http://www.ccib.ro

9. www.ceccar.ro

10. www.cristera.ro

11. http://dexonline.ro

12. http://www.economiaintreprinderii.ro

13. http://europa.eu

14. http://www.evenimentul.ro

15. http://www.mae.ro, accesat la 07.03.2012.

16. http://stiri.rol.ro

17. http://ro.wikipedia.org

TALON DE ABONAMENTla revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR,

editatã de Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România– CECCAR –

Numele _______________________________Prenumele ____________________________Funcþia _______________________________

Firma ________________________________Adresa:Localitatea ____________________________Str. __________________________________Nr.____ Bl.____ Sc.____ Et.____ Ap.____Codul poºtal ________ Jud./Sect. ________

Tel. __________________________________

Numãrul de abonamente _______________Suma viratã ____________________________

Plãtit prin:Mandat poºtal nr. ______________________Ordin de platã nr. _______________________Cont CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384

RAIFFEISEN Bank – Agenþia Brãtianu

Atenþie! Trimiteþi talonul deabonament numai împreunã cu

o copie a documentului de platã,prin fax sau prin e-mail.

Preþuri pentru anul 2012:

Anual (12 ex.) --------------------------------- 180 lei

Semestrial (6 ex.) ------------------------------90 lei

Trimestrial (3 ex.) ------------------------------45 lei

021 330 88 69 / 70 / 71 021 330 88 88 [email protected] Editura CECCAR

Bucureºti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4

Studii si cercetãri,


Libertate ºi conformitate în evaluareaºi estimarea valorilor contabile– partea a II-a –

Mihai RISTEA, prof. univ. dr.Corina Graziella DUMITRU, prof. univ. dr.ASE Bucureºti

Key terms: freedom, compliance, evaluation, estimation, economic values, professionaljudgment

ABSTRACT

Freedom and Compliance in Evaluating and Estimating the Accounting Values

In achieving accounting as estimation and evaluation tool of the economic values,there exist, voluntary or not, some series of liberties and compliances, convergencesand controversials that invite the professional judgment in the managerial recognitionand offset of the elements presented in the financial statements. Remains open the problemthat the accounting is capable or not to build a real and objective message concerningthe financial position, the financial performance and the treasury of the entity.

Being given this situation, the study presented inside this article formulates a seriesof hypothesis and doubts related to accounting measurement and evaluation in monetaryunits. Though the problem remains open for those who have the patience and enduranceto accept the sweet mix between standards and regulations, principles and rules,judgment and specific practice.

Applying principles, conventions, accounting bases but also professional judgmentin estimating and evaluating the economic values generates some cases that contradictthemselves with relevance and precise representation. We add here specific accountingpractices, selected and applied by the information producers. It is well known thefact that the estimation and evaluation method leads to different outcomes.

There appear thus some contradictions regarding the creation of information, comprisedin the financial statements.

5. Mariajul cost istoric – valoare justã,

ca panaceu al evaluãrii în contabilitate

Valoarea justã este o valoare tot mai des uti-

lizatã în limbajul contabil ºi o speranþã, dacã nu un

panaceu, pentru a depãºi limitele celorlalte baze de

evaluare folosite pentru întocmirea situaþiilor finan-

ciare. Aºa cum este definitã în reþeaua de IFRS-uri,

valoarea justã reprezintã suma la care poate fi

schimbat un activ sau decontatã o datorie, de bu-

nãvoie, între pãrþi aflate în cunoºtinþã de cauzã, în

cadrul unei tranzacþii în care preþul este determinat

obiectiv.

De ce valoarea justã, când avem ca metodã de

evaluare valoarea de piaþã, care reprezintã valoarea

ce poate fi obþinutã din vânzarea, sau plãtibilã la

cumpãrarea, unui instrument (financiar) pe o piaþã

activã? „... absenþa burselor organizate pentru toate

instrumentele financiare negociate între întreprinderi

ºi organismele de creditare face necesarã recunoaºterea


unei alte valori decât valoarea de piaþã ºi, astfel, s-a

creat valoarea justã, ca o valoare echivalentã a va-

lorii de piaþã, atâta timp cât aceasta din urmã nu se

poate defini din cauza unei pieþe bursiere insuficient

de activã.”1

ªi totuºi, aºa cum aratã acelaºi autor, valoarea

justã a apãrut ca noþiune înaintea instrumentelor fi-

nanciare, având o altã conotaþie. În acest sens, Elena

Mihaela Barbu face recurs atât la FASB, cât ºi la

IASC. Dintre exemplele prezentate în acest sens, le

amintim pe cele din IAS 16 Imobilizãri corporale,

care în anul 1981 autorizeazã înregistrarea unei imobi-

lizãri „la o valoare reevaluatã, la valoarea justã la data

reevaluãrii, scãzându-se toate amortizãrile cumulate

la o datã posterioarã”. Sau pe cele din IAS 18 Venituri,

potrivit cãruia evaluarea veniturilor din activitãþile

curente se face „la valoarea justã a contrapartidelor

(mijloacelor de platã) primite sau de primit”. ªi exem-

plele pot continua cu IAS 17; 19; 20; 21; 22; 23; 25;

27; 32; 33; 36; 37; 38; 39; 40 ºi 41.

Istoria2 valorii juste conduce la concluzia cã „va-

loarea justã devine un model contabil de evaluare,

utilizarea ei fiind obligatorie pentru contabilizarea

anumitor instrumente financiare, atât la data de intrare

a lor, cât ºi la un moment ulterior”. Norma contabilã

europeanã adoptatã în acest sens de cãtre Consiliul

European ºi Parlamentul European, la 31 mai 2001,

introduce valoarea justã pentru evaluarea instrumente-

lor financiare, cu deosebire în situaþiile financiare con-

solidate, fãrã a înlocui, ci numai pentru a completa,

costul istoric, care stã la baza evaluãrii în directivele

contabile europene.

Nuanþele de mai sus îºi pierd valoarea în condi-

þiile în care majoritatea IAS-urilor (16; 17; 18; 19;

20; 21; 22; 23; 25; 27; 32; 33; 36; 37; 38; 39; 40 ºi

41) reþin la evaluare valoarea justã în definiþia consa-

cratã: „suma la care poate fi schimbat (tranzacþionat)

un activ sau decontatã o datorie, de bunãvoie, între

pãrþi aflate în cunoºtinþã de cauzã, în cadrul unei tran-

zacþii în care preþul este determinat obiectiv”. Mai

mult, în teoria contabilã, valorii juste îi sunt atribuite

o serie de calitãþi, precum: utilitate, simplitate, rigi-

ditate scãzutã, comparabilitate coerentã, neutralitate,

previzibilitate, integralitate, pertinenþã fãrã a pierde

din vedere obiectivitatea redusã.

Fãrã a intra în polemicã ºi reþinând reflecþia înte-

meiatã3 cã, „în comparaþie cu costul istoric, valoarea

justã are mai multe atuuri decât acesta”, putem deci

afirma cã „ea este o imperfecþiune care totuºi se apro-

pie cel mai mult de perfecþiune”. ªi totuºi, valoarea

justã rãmâne în esenþa sa o ipotezã, deci o supoziþie

bazatã pe o probabilitate, ºi nu o ipotezã matematicã

în sensul de element dat pe baza cãruia se dezvoltã o

demonstraþie.

În consecinþã, valoarea justã poate fi conside-

ratã una dintre estimãrile contabile, nu singura, realã

ºi perfectã, care poate fi reþinutã prin conjuncþie cu

celelalte baze de evaluare. Totodatã, valoarea justã

se determinã prin referire la valoarea de piaþã, la

valoarea actualizatã ºi la orice altã valoare stabilitã

cu ajutorul unor modele ºi tehnici de evaluare gene-

ral acceptate, pentru activele ºi datoriile pentru care

nu se poate identifica uºor o piaþã activã sau o valoare

de utilizare.

6. Recunoaºterea câºtigurilor/

pierderilor generate de

recunoaºterea valorii juste

Problema-cheie a adoptãrii valorii juste este cea

a recunoaºterii plusvalorilor ºi minusvalorilor rezul-

tate din folosirea valorii juste în evaluarea activelor ºi

datoriilor. În acest sens s-au conturat trei demersuri,

fãrã a cãpãta statutul de generalizãri, respectiv:

1 E.M. Barbu (2002), Valoarea justã la baza incitaþiei modernizãrii Directivelor contabile europene, în revista Contabilitatea,

expertiza ºi auditul afacerilor, nr. 4, Editura CECCAR, Bucureºti.

2 Ibidem.3 E.M. Barbu (2002), Calitãþile intrinseci ale valorii juste puse sub semnul întrebãrii, în revista Contabilitatea, expertiza ºi

auditul afacerilor, nr. 6, Editura CECCAR, Bucureºti.

a) Recunoaºterea plusvalorilor/minusvalorilor, respectiv a câºtigurilor ºi pierderilor ca elemente în contul

de profit ºi pierdere:

Conturile de active ºi datorii = Conturile de venituri Δ lei

Conturile de cheltuieli = Conturile de active ºi datorii Δ lei~


c) Recunoaºterea mixtã, ca elemente de profit

ºi pierdere ºi ca elemente de capitaluri proprii. Ulte-

rior, la închiderea fiecãrui exerciþiu financiar, pe calea

ajustãrilor din reclasificare se procedeazã la transferul

elementelor recunoscute ca rezultat în capitalurile

proprii asupra contului de profit ºi pierdere.

Opþiunea pentru o politicã contabilã privind re-

cunoaºterea câºtigurilor/pierderilor generate de recu-

noaºterea valorii juste este în funcþie de strategia enti-

tãþii, respectiv dacã întreprinderea urmãreºte realizarea

de profituri mari imediate sau dezvoltarea prin inves-

tiþii noi în tehnologie. Astfel, în cazul în care entitatea

urmãreºte maximizarea profitului, câºtigurile/pier-

derile vor fi recunoscute în contul de profit ºi pierdere.

Dacã entitatea are ca strategie efectuarea de investiþii

importante, se poate opta pentru metoda recunoaºterii

câºtigurilor/pierderilor din valoarea justã ca elemente

de capitaluri proprii. Ultima modalitate se înscrie în

cadrul opþiunilor între agresiv ºi conservare în con-

stituirea rezultatului ºi menþinerea capitalului.

Politicile de mai sus trebuie corelate ºi cu prin-

cipiile relaþiei dintre câºtig ºi risc, respectiv modi-

ficarea valorii în timp a banilor sau preþul-timp al

banilor; fiscalitatea influenþeazã deciziile de afaceri

ºi principiul recuperãrii costului istoric. De asemenea,

la închiderea exerciþiului financiar, o importanþã deo-

sebitã prezintã fidelitatea, relevanþa, neutralitatea ºi

responsabilitatea în prezentarea politicilor contabile

în notele explicative. Potrivit reglementãrilor conta-

bile în domeniu, entitatea trebuie sã prezinte în notele

explicative politicile contabile semnificative cu privire

la: bazele de evaluare utilizate la întocmirea situaþiilor

financiare, celelalte politici contabile semnificative

utilizate care sunt selectate pentru înþelegerea co-

respunzãtoare a situaþiilor financiare, raþionamentele

profesionale, în afara celor care exprimã estimãri recu-

noscute în situaþiile financiare, care pot afecta semni-

ficativ sumele.

7. Prezenþa parþialã sau totalã

a valorii juste impune trecerea

de la contul de profit ºi pierdere

la situaþia rezultatului global total

De regulã, în sens restrâns, performanþa este de-

finitã prin prisma profitului/pierderii, profitul sau

pierderea entitãþii fiind calculat(ã) ca diferenþã între

veniturile realizate ºi cheltuielile angajate corespon-

dente (asociate).

În prezent, aºa cum se desprinde din IAS 1 Pre-

zentarea situaþiilor financiare, performanþa financiarã

este evidenþiatã prin prisma rezultatului global total,

definit la rândul sãu pe baza modificãrilor capitalurilor

proprii din timpul perioadei care rezultã din tranzacþii

ºi din alte evenimente, altele decât acele modificãri

care rezultã din tranzacþiile cu proprietarii.

ºi:

Conturile de venituri = Contul de profit ºi pierdere Δ lei

Contul de profit ºi pierdere = Conturile de cheltuieli Δ lei

b) Recunoaºterea plusvalorilor/minusvalorilor, respectiv a câºtigurilor ºi pierderilor ca elemente de capitaluri

proprii:

Conturile de active ºi datorii = Capitaluri proprii(de regulã la rezultatul reportat)

Pentru ajustãrile din reclasificare, prin trecerea la închiderea exerciþiului financiar a elementelor de

capitaluri proprii la contul de profit ºi pierdere, se fac înregistrãrile:

1. Pentru câºtiguri (Δ):

Conturile de capitaluri proprii = Contul de profit ºi pierdere Δ lei

2. Pentru pierderi (Δ):

Contul de profit ºi pierdere = Conturile de capitaluri proprii Δ lei~

~

~


Reþinând analiza de mai sus, formula corespunzãtoare privind evaluarea ºi recunoaºterea rezultatului

contabil total devine:

Venituri ºi cheltuieli realizate

+, – Alte elemente de rezultat global recunoscute ca elemente de capitaluri proprii

+, – Alte elemente de rezultat global recunoscute ca elemente de creanþe ºi datorii

= Rezultatul global total pe an

Remarcã: Dupã pãrerea noastrã, în sfera altorelemente de rezultat global pot fi incluse câºtigurileºi pierderile generate de veniturile ºi cheltuielile înavans. În aceastã situaþie pot fi reþinute ca structurãcalitativã distinctã „alte elemente de rezultat global

– câºtiguri ºi pierderi în avans din elemente de

creanþe ºi datorii”.Cheltuielile ºi veniturile în avans, generatoare

de creanþe ºi datorii, reprezintã, dupã caz, structuride active ºi obligaþii create prin activarea cheltuielilorºi pasivizarea veniturilor. În aceastã situaþie se aflã

cheltuielile ºi veniturile constatate în avans (înregis-trate în prealabil) în cursul exerciþiului financiar carese raporteazã direct la rezultatul exerciþiului urmãtor

sau la exerciþiile ulterioare.

Cheltuielile în avans, prin natura lor, reprezin-

tã: chiriile plãtite în avans, abonamentele, taxele de

locaþiune, primele de asigurare ºi dobânzile plãtite

anticipat, cheltuielile pentru reparaþii capitale ne-

previzibile, cheltuielile pentru reparaþii curente ºi

revizii tehnice.

Veniturile în avans cuprind toate veniturile pro-

venite din încasarea anticipatã a unor lucrãri ºi servicii

(chirii, taxe, dobânzi etc.).

ªi încã o remarcã: În directivele contabile eu-

ropene se folosesc ºi apelativele de cheltuieli în avans

ºi venituri angajate (creanþe din venituri de realizat),

ºi venituri în avans ºi cheltuieli angajate (datorii din

cheltuieli angajate în avans).

Ecuaþia folositã în acest sens de IAS 1 (pct. 81, 82, 83, 84, 85, 88, 89, 90, 91 ºi 92) este de forma:

Profitul/pierderea sau rezultatul net, calculat pe baza relaþiei:

Veniturile realizate (dobândite sau câºtigate)

– Cheltuielile angajate corespondente veniturilor realizate

+, – Alte elemente ale rezultatului global (creºteri, micºorãri în cursul perioadei), alcãtuite în principal din:

Modificãrile din surplusul de reevaluare a imobilizãrilor corporale ºi necorporale

+, – Câºtigurile ºi pierderile actuariale din planurile de pensii cu beneficii determinate

+, – Câºtigurile ºi pierderile care rezultã din conversia operaþiunilor în strãinãtate

+, – Câºtigurile ºi pierderile din reevaluarea activelor financiare disponibile în vederea vânzãrii

+, – Câºtigurile ºi pierderile rezultate din acoperiri ale fluxurilor de trezorerie împotriva riscurilor

+, – Câºtigurile ºi pierderile din reevaluarea proprietãþilor imobiliare

+, – Partea din alte elemente ale rezultatului global al entitãþilor asociate

– Impozitul pe profit aferent componentelor altor elemente ale rezultatului global

+, – Alte elemente ale rezultatului global

= Rezultatul global total

O a doua formulã a rezultatului global se calculeazã în raport cu modificãrile capitalurilor proprii din

timpul perioadei, respectiv:

Capitalurile proprii la 31.12.N

– Capitalurile proprii la 31.12.N-1

–, + Contribuþiile/rambursãrile de capitaluri proprii rezultate din tranzacþiile cu proprietarii în calitatea lor

de proprietari

+ Dividendele distribuite

–, + Alte variaþii (câºtiguri/pierderi) ale capitalurilor proprii nerecunoscute în rezultatul exerciþiului (de

exemplu, modificãri ale politicilor contabile sau corectarea erorilor semnificative)

= Rezultatul global total


loarea actualizatã a activelor ºi datoriilor angajate, a

cheltuielilor ºi veniturilor realizate.

Ratele de actualizare utilizate trebuie sã fie rate

înainte de impozitare care sã reflecte evaluãrile cu-

rente pe piaþã ale valorii în timp a banilor ºi ale riscu-

rilor specifice activelor ºi datoriilor. Totodatã, ratele

de actualizare nu trebuie sã reflecte riscurile faþã de

care estimãrile viitoarelor fluxuri de numerar au fost

ajustate.

(b) Principiul recuperãrii costului istoric im-

pune înregistrarea în contabilitate a activelor ºi da-

toriilor la costul de origine (intrare) consemnat în

documentele justificative. Cu acest cost figureazã în

contabilitate de la intrare pânã la ieºire, el putând fi

substituit prin alte preþuri sau modificat numai prin

reevaluare.

Opþiunea pentru costul istoric, deºi el poate avea

ºi alte alternative, se întemeiazã pe faptul cã este singu-

rul cost consemnat în documentele justificative ºi are

deci un caracter verificabil ºi o determinare obiectivã,

fiind validat în cadrul tranzacþiilor de piaþã derulate.

Aºa cum am mai arãtat, costul istoric reflectã

valoarea realã sau justã a activelor ºi datoriilor la

data intrãrii lor în întreprindere. Dar, ulterior, orice

schimbare semnificativã tinde sã facã acest cost istoric

înºelãtor în scopul luãrii deciziei ºi al asigurãrii ca-

pacitãþii de finanþare sau a puterii de cumpãrare a capi-

talului propriu.

Apare astfel efectul de desincronizare dintre

evaluarea la intrare a elementelor patrimoniale bazate

pe costul istoric (cost al trecutului) ºi evaluarea la ieºire

întemeiatã, dupã caz, pe valoarea de intrare sau pe

valoarea actualã (un preþ al prezentului diferenþiat în

funcþie de natura elementelor de active ºi datorii).

În condiþiile în care curba preþurilor este suitoare,

efectul de desincronizare determinã o creºtere fãrã o

bazã realã a rezultatului, ca urmare a variaþiei preþurilor

între cele douã momente ale evaluãrii: intrare – ieºire.

Creºterea de rezultat intrã în caruselul impozitãrii ºi

distribuþiei profitului sub formã de dividende, cu im-

plicaþii indirecte asupra decapitalizãrii întreprinderii.

Pentru a depãºi situaþia de mai sus, Cadrul gene-

ral conceptual al IASB a formulat modelul general

de evaluare bazat pe costul istoric recuperabil ºi pe

conceptul de menþinere a capitalului financiar nomi-

nal. De asemenea, la timpul prezent este tot mai mult

invocatã valoarea justã totalã.

(c) Menþinerea capitalului pentru cã entitatea

aparþine investitorilor de capital. Alegerea uneia

8. Recuperarea costului istoric

cu menþinerea capitalului

financiar nominal

Cadrul general conceptual al IASB (2011) pen-

tru întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare

formuleazã modelul contabil (referinþã) de evaluare

bazat pe costul istoric recuperabil ºi pe conceptul

de menþinere a capitalului financiar nominal.

Este un model general care invitã la cãutare pentru

alte modele ºi concepte care „ar putea fi mai bine

adaptate pentru a satisface obiectivul de a furniza

informaþii utile în luarea deciziilor economice, dar

la ora actualã nu existã un consens în favoarea unei

modificãri. Acest Cadru general conceptual a fost ela-

borat astfel încât sã poatã fi aplicat unei serii de mo-

dele contabile ºi concepte de capital ºi de menþinere

a capitalului” (pag. A24).

Acelaºi Cadru general prevede cã „alegerea ba-

zelor de evaluare ºi a conceptului de menþinere a ca-

pitalului determinã modelul contabil utilizat pentru

elaborarea situaþiilor financiare. Diversele modele

contabile prezintã grade diferite de relevanþã ºi de

fiabilitate ºi, ca ºi în alte domenii, conducerea trebuie

sã caute un echilibru între relevanþã ºi fiabilitate.”. ªi

pentru ca aserþiunea sã mobilizeze la raþionament pro-

fesional, acelaºi Cadru general se scuzã prin faptul

cã în Cadrul general conceptual al IASB, Consiliul

pentru standarde „nu are intenþia de a prescrie un

anumit model, din gama de modele (n.a.), în afarã

de cazuri excepþionale ca, de exemplu, pentru acele

entitãþi care raporteazã în moneda unei economii

hiperinflaþioniste. Totuºi, în perspectiva evoluþii-

lor pe plan mondial, aceastã intenþie va fi revizuitã.”

(pct. 4.65).

Care sunt caracteristicile care legitimeazã mode-

lul general (referinþã) de evaluare bazat pe costul istoric

recuperabil ºi pe conceptul menþinerii capitalului fi-

nanciar nominal? Sunt trãsãturi calitative, prezentate

în continuare.

(a) Principiul modificãrii valorii în timp a ba-

nilor sau preþului-timp al banilor. Timpul înseamnã

bani; acest factor este o variabilã importantã de luat

în consideraþie în orice decizie economicã de afaceri.

În consecinþã, o sumã de bani primitã astãzi valoreazã

mai mult decât aceeaºi sumã primitã mâine sau în

viitor.

Este cazul recursului la valoarea actualizatã.

Acolo unde efectul valorii în timp a banilor este sem-

nificativ, valoarea afacerilor trebuie sã reprezinte va-


sau mai multor baze de evaluare trebuie fãcutã de o

manierã coerentã ºi logicã cu conceptul de menþinere

a capitalului, în funcþie de care se mãsoarã performanþa

financiarã. În acest sens, trei concepte sunt prezentate

în Cadrul general conceptual:

„– Conform conceptului de menþinere a capi-

talului financiar, unde capitalul este definit în termenii

unitãþilor monetare nominale, profitul reprezintã

creºterea capitalului monetar nominal de-a lungul

perioadei. Astfel, creºterile de preþuri ale activelor,

de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câº-

tiguri din deþinerea de active, reprezintã profit... Ele

pot sã nu fie recunoscute în acest fel pânã în momen-

tul în care activele sunt cedate printr-o tranzacþie de

schimb.

– Atunci când conceptul de menþinere a capi-

talului financiar este definit în termenii unitãþilor de

putere constantã de cumpãrare, profitul reprezintã

creºterea puterii de cumpãrare determinatã în cursul

perioadei. Astfel, doar acea parte a creºterii preþurilor

activelor care depãºeºte creºterea nivelului general

al preþurilor este consideratã profit. Restul creºterii

reprezintã o ajustare pentru menþinerea capitalului

ºi, ca atare, reprezintã o parte a capitalurilor proprii.

– Conform conceptului de menþinere a capita-

lului fizic, unde capitalul este definit în termenii capa-

citãþii productive fizice, profitul reprezintã creºterea

acelui capital de-a lungul perioadei. Toate modifi-

cãrile de preþuri care afecteazã activele ºi datoriile

entitãþii sunt privite ca modificãri ale evaluãrii ca-

pacitãþii productive fizice a acesteia; astfel, ele sunt

tratate ca ajustãri de menþinere a capitalului care

fac parte din capitalurile proprii, ºi nu ca profit.”

(pct. 4.63-4.64).

În cadrul contabilitãþii financiare, alegerea ba-

zelor de evaluare ºi a conceptului de menþinere a

nivelului capitalului determinã modelul contabil uti-

lizat pentru elaborarea situaþiilor financiare. În acest

scop, managementul trebuie sã caute un echilibru

între relevanþã ºi credibilitate (fiabilitate, reprezentare

exactã).

Va urma…

BIBLIOGRAFIE

1. Barbu, E.M. (2002), Calitãþile intrinseci ale valorii juste puse sub semnul întrebãrii, în revista

Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, nr. 6, Editura CECCAR, Bucureºti.

2. Barbu, E.M. (2002), Valoarea justã la baza incitaþiei modernizãrii Directivelor contabile europene,

în revista Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor, nr. 4, Editura CECCAR, Bucureºti.

3. Colasse, B. (1995), Contabilitate generalã, ediþia a IV-a, traducere, Editura Moldova, Iaºi.

4. van Greuning, H. (2007), Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã. Ghid practic,

ediþia a II-a, Editura Irecson, Bucureºti.

5. Heyne, P. (1991), Modul economic de gândire, University of Washington, traducere, Editura

Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti.

6. Horomnea, E. (2010), Dimensiuni ºtiinþifice, sociale ºi spirituale – genezã, doctrinã, normalizare,

decizii, Editura Tipo Moldova, Iaºi.

7. Petre, G., Lazãr, A., Iancu, E. (2010), Politici contabile în condiþiile aplicãrii Reglementãrilor

contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice

nr. 3.055/2009, Editura Monitorul Oficial, Bucureºti.

8. Ristea, M., Dumitru, C. (2008), Prudenþã ºi agresivitate în tratamentele contabile, Editura Tribuna

Economicã, Bucureºti.

9. Ristea, M., Dumitru, C.G., Ioanãº, C., Irimescu, A. (2009), Contabilitatea societãþilor comerciale,

vol. I ºi II, Editura Universitarã, Bucureºti.

10. Ristea, M., Dumitru, C. (2011), Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editura Tribuna Economicã,

Bucureºti.

11. CECCAR (2010), Ghid practic de aplicare a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele

europene aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, Editura CECCAR, Bucureºti.

12. IASB (2011), Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la

1 ianuarie 2011, traducere, Editura CECCAR, Bucureºti.


Detalii privind acest subiect, dar ºi altele vor putea fi consultate în lucrarea Libertate ºi conformitate încontabilitate, de aceiaºi autori, care va apãrea la Editura CECCAR.

13. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea

ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, publicat

în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.

14. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile

conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare.

Lucrarea Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale uneientitãþi, ajunsã la a IV-a ediþie, începe prin a clarifica,

în funcþie de standardele ºi practica internaþionalã în domeniu,conceptul de audit, diferitele tipuri de audit financiar, oprin-du-se la ceea ce standardele internaþionale ºi Directiva a VIII-aeuropeanã definesc ca fiind „auditul statutar”, adicã auditulfinanciar efectuat asupra situaþiilor financiare ale unei entitãþi,în ansamblul lor, sau misiunea de audit de bazã – singurul tipde audit reglementat de legislaþiile naþionale.

Autorul prezintã în continuare ºi alte misiuni pe care lepoate efectua auditorul sau expertul contabil, cum sunt misiunilede audit speciale ºi misiunile conexe, importanþa controluluide calitate în activitatea de audit, ºi se apleacã destul de seriosasupra rolului eticii ºi mai ales asupra aspectelor legate deindependenþa auditorului.

Prezentând întregul „flux” al lucrãrilor obligatoriu derealizat potrivit normelor profesionale, în succesiunea lorlogicã, începând cu orientarea ºi planificarea auditului ºi pânãla elaborarea raportului ºi documentarea lucrãrilor de audit,cartea se constituie într-o lucrare de referinþã în domeniu, care poate fi folositã cu succes de cãtrestudenþi ºi alþi specialiºti ce vor sã pãtrundã în aceastã „junglã” a auditurilor, cum o numeºteautorul, iar prin propunerile de prezentare a diferitelor lucrãri ºi documente de audit, se constituieîntr-un adevãrat ghid practic pentru auditorii ºi experþii contabili în exerciþiul profesiei lor.

De remarcat prezentarea pedagogicã a lucrãrii, ceea ce faciliteazã lectura ºi activitatea deînvãþare a tinerilor auditori, dar ºi a contabililor de întreprindere.

Lucrarea poate fi procuratã de cei interesaþi de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

INITIERE ÎN AUDITUL SITUATIILOR FINANCIARE ALE UNEI ENTITÃTI– Editia a IV-a, revizuitã si adãugitã –

Autor: Prof. univ. dr. MARIN TOMA

,

NoutãtiNoutãtiNoutãtiNoutãtiNoutãtieditorialeeditorialeeditorialeeditorialeeditoriale

,

,

, , ,

Studii

si cerc

etãri

,


Corelaþia dintre contribuþiile entitãþii labugetul de stat ºi numãrul de angajaþi.Aparenþã ºi esenþã– partea I –

Maria Claudia PETRU, ec. masterandIulia Florina PRECUP, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Introducere

Factorul muncã reprezintã un element primordial

în producerea de bunuri ºi prestarea de servicii din

cadrul entitãþilor economice. O consecinþã a utilizãrii

forþei de muncã este salariul, care reprezintã cea mai

frecventã formã de venit pentru angajat.

Pentru a-ºi desfãºura activitatea în condiþii de efi-

cienþã ºi eficacitate, agentul economic este preocupat

de gestiunea precisã a forþei de muncã antrenate în

procesul de producþie, precum ºi de structura acesteia.

În economia româneascã, societãþile comerciale

au un rol important datoritã faptului cã ele reprezintã

o sursã permanentã de venit pentru bugetul statului,

prin contribuþiile datorate lunar.

În schimbul muncii depuse, personalul angajat

primeºte un salariu, care se stabileºte prin negocieri

între angajator ºi salariaþi, reprezentaþi de sindicate.

Atât entitãþile care au salariaþi cu contract de muncã,

cât ºi angajaþii respectivi trebuie sã suporte anumite

cheltuieli privind personalul, asigurãrile ºi protecþia

socialã.1

În ceea ce priveºte datoriile salariale, acestea re-

zultã din utilizarea forþei de muncã ºi sunt stabilite în

funcþie de prevederile actelor normative sau contrac-

telor colective de muncã.

1 I.P. Pântea, Gh. Bodea (2011), Contabilitatea financiarã, Editura Intelcredo, Deva, p. 231.

Key terms: employee, employer, wage, contribution, correlation

ABSTRACT

The Correlation between the Company’s Contributions to the State Budgetand the Number of Employees. Appearance and Essence

The reason for which we have chosen this subject is the changes of the labour,especially in companies. Starting with this aspect, we have illustrated in the firstsection theoretical aspects concerning the employees and the employers, and alsothe evidence of the contributions belonging to the state, made by an accountant. Inthe second section we have made the practical approaches and we tried to demonstratethe existence of the correlation between the company’s contributions to the statebudget and the number of employees, during January 2011 – February 2012. Afterhaving done all this work, we managed to demonstrate the existence of the correlationbetween the two elements.

Taking everything into account, we may say that the number of employees of acompany influences directly the company contributions which belong to the state.


Aspecte teoretice privind relaþiadintre angajat ºi angajator

În raport cu personalul, societatea comercialã

poate avea fie creanþe, fie datorii. Datoriile faþã de

personal se nasc în legãturã cu munca prestatã de sa-

lariaþi de care angajatorii beneficiazã. Aºadar, munca

prestatã de salariaþi pentru societate constituie un ser-

viciu primit de la un terþ, numit generic personal.

Pentru anumite obligaþii ale salariaþilor, întreprin-

derile au calitatea de mandatar, adicã au dreptul de a

reþine aceste obligaþii din salariul cuvenit angajatului

ºi de a le vira cãtre cei îndreptãþiþi sã le primeascã. În

aceastã categorie se includ2: impozitul pe salarii, con-

tribuþia pentru asigurãrile sociale, contribuþia pentru

fondul de ºomaj, contribuþia pentru fondul iniþial al

asigurãrilor sociale de sãnãtate, chirii, rate, popriri etc.

Pentru evidenþierea obligaþiilor întreprinderii

faþã de stat privind impozitele, taxele ºi vãrsãmintele

se utilizeazã o serie de conturi, dintre care le amintim

pe cele mai importante: 4411 „Impozitul pe profit”,

442 „Taxa pe valoarea adãugatã”, 444 „Impozitul pe

venituri de natura salariilor”, 446 „Alte impozite, taxe

ºi vãrsãminte asimilate”.3

Pe lângã relaþia dintre angajator ºi angajat, existã

ºi relaþii între întreprindere ºi stat, prin asigurãrile ºi

protecþia socialã. Astfel, societatea datoreazã contri-

buþii la asigurãrile sociale, asigurãrile sociale de sãnã-

tate ºi la fondul de ºomaj.

Potrivit Ordinului ministrului finanþelor publice

nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor con-

tabile conforme cu directivele europene, contabilitatea

decontãrilor cu personalul cuprinde drepturile sala-

riale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de sa-

larii, indemnizaþiile pentru concediile de odihnã,

precum ºi cele pentru incapacitate temporarã de mun-

cã, plãtite din fondul de salarii, primele reprezentând

participarea personalului la profit, acordate potrivit

legii, ºi alte drepturi în bani ºi/sau în naturã datorate

de entitate personalului pentru munca prestatã.

În contabilitate, relaþiile cu salariaþii pentru toate

elementele enumerate mai sus se evidenþiazã cu aju-

torul conturilor din grupa 42 „Personal ºi conturi asi-

milate”, iar relaþiile cu asigurãrile sociale ºi protecþia

socialã, folosind conturile din grupa 43 „Asigurãri

sociale, protecþia socialã ºi conturi asimilate”.4

Contul 421 „Personal – salarii datorate” este un

cont de pasiv în debitul cãruia se înregistreazã: reþineri

din salarii reprezentând avansuri acordate persona-

lului, sume opozabile salariaþilor datorate terþilor,

contribuþia pentru asigurãri sociale, contribuþia pentru

ajutorul de ºomaj, garanþii, impozitul pe salarii, pre-

cum ºi alte reþineri datorate (425, 427, 431, 437, 428,

444).5

Cu ajutorul contului 431 „Asigurãri sociale” se

evidenþiazã decontãrile privind contribuþiile pentru

asigurãrile sociale ºi asigurãrile sociale de sãnãtate.

Evidenþa decontãrilor privind ajutorul de ºomaj

se face prin intermediul contului 437 „Ajutor de ºo-

maj”, care este un cont de pasiv, soldul lui reprezen-

tând ajutorul de ºomaj datorat.

Din punct de vedere contabil, contribuþiile enu-

merate mai sus se înregistreazã astfel:

421 = %„Personal – salarii datorate” 425

„Avansuri acordate personalului”431

„Asigurãri sociale”437

„Ajutor de ºomaj”444

„Impozitul pe venituride natura salariilor”

427„Reþineri din salarii datorate terþilor”

428„Alte datorii ºi creanþe

în legãturã cu personalul”

2 N. Todea (2009), Teorie contabilã ºi raportare financiarã, Editura Aeternitas, Alba Iulia, p. 255.

3 O. Bojian (1997), Bazele contabilitãþii, Editura Eficient, Bucureºti, p. 225.

4 N. Todea, op. cit., p. 256.5 Ibidem.


Contabilitatea decontãrilor privind contribuþiile

sociale cuprinde obligaþiile pentru contribuþia la asi-

gurãrile sociale, contribuþia la asigurãrile sociale de

sãnãtate ºi la constituirea fondului pentru ajutorul

de ºomaj.6

Cotele de contribuþie ale angajatorilor pentru

anul 2012 au fost stabilite de douã acte normative,

ºi anume Legea nr. 294/2011 a bugetului asigurãrilor

sociale de stat pe anul 2012 ºi Legea nr. 293/2011 a

bugetului de stat pe anul 2012. Pentru anul 2012,

cotele de contribuþie de asigurãri sociale sunt urmã-

toarele:

20,8% pentru condiþii normale de muncã;

25,8% pentru condiþii deosebite de muncã;

30,8% pentru condiþii speciale de muncã.

În ceea ce priveºte contribuþiile la bugetul asi-

gurãrilor de ºomaj pentru anul 2012, potrivit Legii

nr. 294/2011, contribuþia datoratã de angajatori este

de 0,5%.

Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în

domeniul sãnãtãþii, contribuþia angajatorului pentru

asigurãrile sociale de sãnãtate este în cuantum de

5,2%.

De asemenea, entitãþile mai suportã ºi alte chel-

tuieli salariale, precum:

contribuþia pentru concedii ºi indemnizaþii de

asigurãri sociale de sãnãtate, calculatã în cotã de 0,85%

din fondul de salarii realizat, din care se vor suporta

indemnizaþiile de asigurãri sociale de sãnãtate7;

contribuþia de asigurare pentru accidente de

muncã ºi boli profesionale, diferenþiatã în funcþie de

clasa de risc, cuprinsã între 0,15 ºi 0,85%8;

contribuþia la Fondul de garantare pentru plata

creanþelor salariale, calculatã în cotã de 0,25% aplicatã

asupra fondului total de salarii brute lunare realizate

de salariaþi.9

Societãþile comerciale intrã în relaþii cu bugetul

statului în calitatea lor de persoane juridice realizatoare

de venituri, deþinãtoare de patrimoniu sau în calitate

de mandatari. Astfel, în calitate de mandatar, socie-

tatea datoreazã bugetului de stat impozit pe venit în

cotã de 16% aplicatã asupra venitului din salarii afe-

rent fiecãrui angajat.

Abordãri practice privind corelaþia

dintre numãrul de angajaþi

ai unei societãþi comerciale ºi

contribuþia unitãþii la bugetul

de stat

Statistica este o formã a evidenþei economice,

care înregistreazã, prelucreazã ºi furnizeazã informaþii

cu privire la fenomenele social-economice de masã.

De altfel, statistica din domeniul economic se bazeazã

pe folosirea informaþiilor furnizate de evidenþa ope-

rativã ºi de contabilitate, informaþii pe care le prelu-

creazã prin metode statistice.10

Statistica are o sferã de cuprindere mai largã

decât celelalte forme ale evidenþei economice, datoritã

faptului cã studiazã fenomene naturale, demografice,

culturale, sportive etc.

Pornind de la considerentul cã entitãþile trebuie

sã raporteze ºi sã vireze în mod regulat la bugetul de

stat contribuþiile aferente fiecãrei persoane angajate,

am realizat un studiu de caz care sã reflecte dacã existã

sau nu o corelaþie între numãrul de angajaþi ai unei

societãþi comerciale ºi valoarea sumelor pe care aceas-

ta le datoreazã statului.

Pentru realizarea studiului de caz am utilizat

modelul econometric de regresie liniarã simplã. Pe

baza datelor procurate de la o societate comercialã,

am obþinut urmãtorul tabel:

6 Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele

europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

7 Legea nr. 399/2006 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile ºi indemnizaþiile

de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial nr. 901/06.11.2006.

8 Hotãrârea Guvernului nr. 50/2009 privind modificarea Normelor metodologice de calcul al contribuþiei de asigurare pentru

accidente de muncã ºi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial nr. 63/03.02.2009.

9 Legea nr. 200/2006 privind constituirea ºi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanþelor salariale, publicatã în

Monitorul Oficial nr. 453/25.05.2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

10 Universitatea Babeº-Bolyai (1996), Bazele contabilitãþii agenþilor economici din România, ediþia a II-a, Editura Intelcredo,

Deva, pp. 6-7.


Lunile perioadei analizate Numãrul de salariaþi Contribuþiile societãþiila bugetul de stat (mii lei)

Ianuarie 2011 691 305,941

Februarie 2011 697 279,529

Martie 2011 707 311,893

Aprilie 2011 755 302,519

Mai 2011 766 329,308

Iunie 2011 780 375,806

Iulie 2011 804 377,222

August 2011 811 393,210

Septembrie 2011 829 387,900

Octombrie 2011 835 402,292

Noiembrie 2011 864 424,153

Decembrie 2011 879 422,109

Ianuarie 2012 883 413,231

Februarie 2012 887 367,709

Pentru simplificarea calculelor, am rotunjit contribuþiile societãþii la bugetul de stat.

Pornind de la rezultatele observãrii statistice ale celor douã variabile (χ ºi γ) referitoare le populaþia

statisticã, un studiu privind analiza legãturii îºi propune sã stabileascã o eventualã existenþã a corelaþiei, sã

mãsoare intensitatea ei ºi în final sã exprime analitic legãtura dintre variabilele studiate.

a) Pentru verificarea existenþei corelaþiei se foloseºte testul χχχχχ2 cu privire la existenþa corelaþiei.

1. Formularea ipotezei nule împreunã cu ipoteza alternativã:

H0: χ2 = 0 ⇒ Nu existã corelaþie (variabilele sunt independente).

H1: χ2 ≠ 0 ⇒ Existã corelaþie (variabilele sunt dependente).

2. Pe baza datelor culese pe eºantionul de volum n, se determinã un estimator χ2 al parametrului ne-

cunoscut χ2:

Astfel, se considerã eºantionul format din 14 luni calendaristice ºi variabilele:

χ – numãrul de angajaþi aferent fiecãrei luni;

γ – suma contribuþiilor aferente fiecãrei luni datorate statului.

Rezultatele observãrii statistice sunt concretizate în urmãtorul tabel bidimensional:

χχχχχ[690-740) [740-790) [790-840) [840-890) Totalγγγγγ

[400-440) - - 1 3 4

[360-400) - 1 3 1 5

[320-360) - 1 - - 1

[280-320) 3 1 - - 4

Total 3 3 4 4 14


χ2 = 18,99 ≠ 0 ⇒ Existã corelaþie între cele douã variabile la nivel de eºantion.

3. Statistica pe care se bazeazã testul χ2 este de forma:

4. Stabilirea zonei de acceptare a ipotezei:

α = 0,05

(I – 1)(J – 1) = (4 – 1) × (4 – 1) = 9

Pe baza unui risc (prag de semnificaþie) de 0,05 din tabelul asociat Legii de probabilitate χ2 corespunzãtor

cu (I – 1)(J – 1) grade de libertate rezultã o valoare tabelarã χ2t = 16,92 ⇒ zona de acceptare a ipotezei este

intervalul [0; 16,92].

5. Pe baza informaþiilor obþinute pe eºantion se calculeazã o valoare particularã a statisticii din etapa 3:

6. Luarea deciziei:

χ2c ∉ [0; 16,92]

18,99 ∉ [0; 16,92] ⇒ H1 ⇒ χ2 ≠ 0 ⇒ Existã corelaþie la nivel de populaþie pentru 95 de cazuri din 100.

b) Pentru a stabili intensitatea corelaþiei se foloseºte testul F privind intensitatea corelaþiei.

1. Formularea ipotezei nule împreunã cu ipoteza alternativã:

H0: r01 = 0 ⇒ Raportul de corelaþie nu diferã semnificativ de 0, adicã intensitatea corelaþiei este micã.

H1: r01 ≠ 0 ⇒ Raportul de corelaþie diferã semnificativ de 0, adicã intensitatea corelaþiei este mare.


2. Pe baza unui eºantion de volum n, se va calcula un estimator al lui r01 la nivel de eºantion:

unde γ’i = mijlocul intervalului.

= 0,9 > 0,5 ⇒ La nivel de eºantion existã corelaþie intensã.

3. Fundamentarea variabilei/statisticii pe care se bazeazã testul:


BIBLIOGRAFIE

1. Bojian, O. (1997), Bazele contabilitãþii, Editura Eficient, Bucureºti.

2. Pântea, I.P., Bodea, Gh. (2011), Contabilitatea financiarã, Editura Intelcredo, Deva.

3. Todea, N. (2009), Teorie contabilã ºi raportare financiarã, Editura Aeternitas, Alba Iulia.

4. Universitatea Babeº-Bolyai (1996), Bazele contabilitãþii agenþilor economici din România, ediþia

a II-a, Editura Intelcredo, Deva.

5. Hotãrârea Guvernului nr. 50/2009 privind modificarea Normelor metodologice de calcul al con-

tribuþiei de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, publicatã în Monitorul Oficial

nr. 63/03.02.2009.

6. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, publicatã în Monitorul Oficial nr. 372/

28.04.2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

7. Legea nr. 200/2006 privind constituirea ºi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanþelor

salariale, publicatã în Monitorul Oficial nr. 453/25.05.2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

8. Legea nr. 399/2006 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005 privind

concediile ºi indemnizaþiile de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial nr. 901/

06.11.2006.

9. Legea nr. 294/2011 a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2012, publicatã în Monitorul

Oficial nr. 913/22.12.2011.

10. Legea nr. 293/2011 a bugetului de stat pe anul 2012, publicatã în Monitorul Oficial nr. 914/22.12.2011.




4. Stabilirea zonei de acceptare a ipotezei:

α = 0,05

J – 1 = 4 – 1 = 3

n – J = 14 – 4 = 10

Pe baza unui risc de 0,05 din tabelul Legii de probabilitate Fisher-Snedecor corespunzãtor cu J – 1 ºi n – J

grade de libertate a rezultat constanta Ftα,J–1,n–J = 3,71 ⇒ zona de acceptare a ipotezei este intervalul [0; 3,71].

5. Se calculeazã o valoare particularã a statisticii F din etapa 3 pe baza datelor din eºantion obþinute în

etapa 2:

6. Luarea deciziei:

Fc ∉ [0; 3,71]

14,21 ∉ [0; 3,71] ⇒ H1 ⇒ r01 ≠ 0 ⇒ Avem corelaþie de intensitate mare sau χ este un factor de influenþã

semnificativ pentru γ.

Va urma…

Teorie contabilã


Despre cenzori, atribuþiile, sarcinileºi rãspunderile lor

Ioan CRISTU, expert contabil de onoareBucureºti

Cenzorii sunt în fapt auditori statutari care func-

þioneazã în societãþile comerciale pe acþiuni. Atri-

buþiile, sarcinile ºi rãspunderile lor sunt reglementate

de Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale,

republicatã în 2004, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare.

Cenzorii sunt aleºi de adunarea generalã, iar la

societãþile cu capital extern, aceºtia sunt numiþi. So-

cietãþile pe acþiuni au trei cenzori (numãrul trebuie sã

fie impar), iar durata mandatului lor este de trei ani ºi

pot fi realeºi. Cel puþin unul dintre cei trei cenzori

trebuie sã fie contabil autorizat sau expert contabil.

În cazul societãþilor cu capital majoritar de stat, unul

dintre cenzori trebuie sã fie recomandat de Ministerul

Finanþelor Publice.

Cenzorii sunt obligaþi sã depunã a treia parte

din garanþia cerutã pentru administratori (la aceºtia

din urmã garanþia reprezintã valoarea nominalã a

10 acþiuni sau dublul retribuþiei lunare). Garanþia se

depune înaintea preluãrii funcþiei de cenzor. De aceas-

tã obligaþie sunt scutiþi cenzorii contabili (autorizaþi

sau experþi). Exceptând cenzorii contabili, ceilalþi tre-

buie sã fie acþionari ai societãþii.

Nu pot fi cenzori rudele sau afinii pânã la al

patrulea grad inclusiv, soþii administratorilor, ºi nici

cei care obþin salarii sau remuneraþii de la administra-

tori, iar dacã sunt aleºi decad din mandatul lor.

Pentru munca lor, cenzorii primesc o indemni-

zaþie lunarã fixã stabilitã prin actul constitutiv sau de

adunarea generalã. Cuantumul acestei remuneraþii

Key terms: censors, professional training, regulatory changes, management, inspection

ABSTRACT

About Censors and Their Responsibilities, Tasks and Accountability

We can deduce from this article that the activity practiced by the censors isparticularly complex and implies high professionalism, that needs to be maintainedthrough continuous specialization of the professional training. This also demands thethrifty knowledge of regulation and legal provisions from the financial-accountingdomain, defined through the dynamic character of the quantitative modificationsand adjunctions, realized so as to adjust to the new situations as a result of thetechnical, material and spiritual progress. This concept requires that censors followand know the regulatory changes, by thorough study of all those regulatory documentsform the domain that appear in the Official Journal of Romania, in Part I, as well as inPart IV.

As, according to the Law no. 31/1990 relating to commercial societies, we attachparticular importance to the pay office activity through the mandatory inspection(evaluation) unannounced, we have convened to include in annex the methodologyof realizing the report by the censor nominated to perform this action.


variazã în funcþie de puterea economicã a societãþii ºi

de capacitatea lor profesionalã.

În caz de deces, împiedicare fizicã (boalã, infir-

mitate etc.), se numeºte ca cenzor o altã persoanã,

numire valabilã pânã la întrunirea primei adunãri gene-

rale, care o poate confirma pe aceasta sau poate alege

un alt cenzor.

Obligaþiile cenzorilor stabilite prin Legea socie-

tãþilor comerciale sunt urmãtoarele:

a) Supravegherea gestiunii societãþii. Prin noþiu-

nea de gestiune se înþelege ansamblul operaþiilor prin

care se asigurã gospodãrirea, administraþia ºi valori-

ficarea patrimoniului unitãþii comerciale, iar prin no-

þiunea de supraveghere se înþelege verificarea modului

de îndeplinire a funcþiei financiare a întreprinderii,

care constã în modul de manifestare a fluxului de li-

chiditãþi ºi a celorlalte operaþiuni prin care se concre-

tizeazã politica generalã financiarã a societãþii.

b) Inspecþia, adicã verificarea lunarã inopinatã

a casieriei, respectiv a operaþiei de încasãri ºi plãþi în

numerar în moneda naþionalã (leu) sau în valutã, pre-

cum ºi a existenþei ºi miºcãrii altor valori manipulate

prin casierie, cum sunt timbrele ºi mãrcile poºtale,

tichetele de masã, biletele de odihnã ºi tratament, bo-

nurile valorice etc.

c) Verificarea bilanþului ºi a contului de profit

ºi pierdere ºi exercitarea obiectivului de control al ac-

tivitãþii gestionarilor de valori materiale ºi al modului

de efectuare ºi valorificare a rezultatelor inventarierii,

privind maniera în care s-au fãcut evaluarea elemente-

lor patrimoniale ºi respectarea normelor de întocmire

a bilanþului contabil ºi a reglementãrilor contabile

stabilite prin actele normative în vigoare (hotãrâri sau

ordonanþe de urgenþã ale guvernului, ordine ale Minis-

terului Finanþelor Publice etc.).

Constatãrile care rezultã din verificarea ºi anali-

za acestor obiective se concretizeazã în raportul anual

al Comisiei de cenzori, care se claseazã în ansamblul

documentelor ce alcãtuiesc situaþiile financiare anuale.

Precizãm cã adunarea generalã nu va putea apro-

ba bilanþul, contul de profit ºi pierdere, anexele ºi

notele care fac parte integrantã din situaþiile financiare

anuale dacã acestea nu sunt însoþite de raportul cenzori-

lor. De asemenea, organismele care potrivit prevede-

rilor legale primesc situaþiile financiare considerã ca

neavenite situaþiile financiare anuale care nu cuprind

ºi raportul cenzorilor.

Raportul cenzorilor, pe lângã analiza ºi verificarea

bilanþului ºi a contului de profit ºi pierdere, cuprinde

ºi propuneri de mãsuri pentru înlãturarea neajunsuri-

lor ºi deficienþelor mai grave constatate cu ocazia con-

troalelor efectuate în decursul anului de gestiune ºi

care nu au putut fi eliminate în mod operativ.

Cenzorii se pot pronunþa ºi asupra politicilor con-

tabile aplicate de conducerea societãþii, confirmând

justeþea lor sau recomandând, dacã este cazul, modi-

ficarea acestora.

Pe lângã cele arãtate mai înainte, cenzorii executã

ºi alte atribuþii ºi sarcini, cum ar fi:

convocarea adunãrii generale anuale, necon-

vocatã de administratori, ºi publicarea într-un ziar lo-

cal de mare tiraj a datei desfãºurãrii adunãrii generale

ºi a ordinii de zi a acestei adunãri;

participarea la adunãrile generale ºi înscrierea

pe ordinea de zi a unor propuneri de importanþã majorã

pentru societate;

verificarea modului în care conducerea socie-

tãþii respectã dispoziþiile legale, contractuale ºi ale sta-

tutului societãþii, ºi aducerea la cunoºtinþa adunãrii

generale a încãlcãrii lor;

pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit

legii, cenzorii au dreptul sã solicite administratorilor

situaþii lunare privind mersul operaþiunilor efectuate

ºi explicaþii suplimentare în cazul în care este necesar.

Cenzorii îºi pot exercita atribuþiile în mod colectiv

sau individual, dupã cum convin, dar dezbat în colec-

tiv constatãrile controalelor efectuate ºi redacteazã în

comun raportul anual, care se ataºeazã ansamblului de

documente ce alcãtuiesc situaþiile financiare anuale.

Rezultatele deliberãrilor ºi concluziile la care

ajung cenzorii se înscriu într-un registru al cenzorilor,

care se pãstreazã de cãtre unul dintre ei, însãrcinat de

Comisia de cenzori cu munca de secretariat.

În vederea întocmirii raportului anual, cenzorii

pot solicita administratorilor sã le punã la dispoziþie,

cu 15 zile înainte de þinerea adunãrii generale, bilanþul,

contul de profit ºi pierdere, raportul de gestiune al

administratorilor, precum ºi anexele ºi notele anexate

din care rezultã informaþii edificatoare pentru stabilirea

poziþiei financiare ºi a performanþelor obþinute în

desfãºurarea activitãþii economice a unitãþii.

O mare importanþã prezintã veridicitatea ºi cre-

dibilitatea datelor furnizate de contabilitate. În acest

scop, cenzorii trebuie sã se asigure de urmãtoarele:


toate operaþiile sunt înscrise în contabilitate;

contabilitatea înregistreazã operaþiuni reale,

pe baza documentelor justificative;

operaþiunile sunt înregistrate corect în conta-

bilitate, cu respectarea planului de conturi ºi a norme-

lor metodologice prevãzute în Ordinul ministrului

finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea

Reglementãrilor contabile conforme cu directivele

europene;

evaluarea corectã a elementelor patrimoniale

la costul istoric sau la valoarea justã.

Aceastã verificare trebuie sã se caracterizeze

prin:

regularitate, respectiv respectarea normelor ºi

a legilor în vigoare;

sinceritate, respectiv bunã credinþã ºi obiec-

tivitate.

Trebuie reþinut faptul cã activitatea desfãºura-

tã de cenzori are menirea de a arãta cã în situaþiile

financiare anuale (în care segmentul prioritar îl au

bilanþul ºi contul de profit ºi pierdere) nu existã erori

semnificative în ceea ce priveºte reflectarea realitãþii.

Comisia de cenzori are obligaþia de a elabora

un program anual de activitate care sã permitã eli-

minarea riscului arãtat mai înainte. De asemenea, o

însemnãtate deosebitã prezintã pentru cenzori cunoaº-

terea constatãrilor organelor de control financiar ºi

fiscal (Garda Financiarã ºi inspectorii administraþiilor

financiare teritoriale), precum ºi ale controlului intern

al entitãþii (dacã existã în organigramã un resort dotat

cu personal specializat în control), ºi a modului în care

au fost soluþionate de cãtre aceste organe contestaþiile

efectuate.

De un interes tot mai mare pentru cenzori este

analiza balanþelor de verificare lunarã, care permite

descoperirea la timp a erorilor, omisiunilor de operaþii

ale societãþii, deficienþe care la recomandarea Co-

misiei de cenzori pot fi înlãturate operativ. La fel de

importantã este examinarea de cãtre cenzori a aplicãrii

tratamentelor contabile în cazul deprecierii valorii

materiale recunoscute ca o cheltuialã deductibilã, ºi a

vedea dacã aceasta nu este fãcutã pentru diminuarea

profitului impozabil.

În analiza care are loc cu privire la bilanþul conta-

bil ºi contul de profit ºi pierdere este bine a se urmãri ºi

remarca volumul, structura ºi evoluþia cifrei de afaceri,

calculul corect al impozitului pe profit, volumul ºi

structura efectivului de personal, cazurile de acordare

a diferitelor avantaje materiale ºi financiare persoanelor

din conducerea societãþii (vãrsãminte în bani, credite

pe termen mediu ºi lung) care impieteazã eficacitatea

economicã ºi financiarã sau prezintã aspecte de eva-

ziune fiscalã.

Sã ne oprim, la finele acestui material, la rãspun-

derea care le revine cenzorilor potrivit legislaþiei în

vigoare. Aceºtia rãspund:

de realitatea vãrsãmintelor efectuate de ac-

þionari sau asociaþi;

de modul sau sistemul de þinere a contabili-

tãþii, astfel ca în datele ei sã se reflecte în mod veridic

poziþia ºi performanþele economice ºi financiare ale

societãþii;

de conþinutul raportului anual ºi de concluziile

care se emit în final asupra situaþiei societãþii, care în

lipsa unei stricte obiectivitãþi pot dãuna intereselor

finanþatorilor sau utilizatorilor informaþiilor contabile.

Acþiunea de tragere la rãspundere a cenzorilor

aparþine adunãrii generale, oricãrui acþionar care se

simte lezat ºi în ultimã instanþã Tribunalului.

Trebuie subliniat cã aprobarea bilanþului ºi a

contului de profit ºi pierdere de cãtre adunarea generalã

nu împiedicã exercitarea tragerii la rãspundere a admi-

nistratorilor ºi cenzorilor.

Din conþinutul acestui articol iese în evidenþã

faptul cã activitatea desfãºuratã de cenzori este deose-

bit de complexã ºi presupune un înalt profesionalism,

care trebuie menþinut continuu prin perfecþionarea

permanentã a pregãtirii profesionale. Totodatã, aceas-

ta necesitã cunoaºterea temeinicã a actelor normative

ºi a dispoziþiilor legale în domeniul financiar-contabil,

definite prin caracterul dinamic al modificãrilor ºi

completãrilor cantitative care se fac în scopul adaptãrii

la noile situaþii apãrute ca rezultat al progresului teh-

nic, material ºi spiritual. Acest concept impune cenzo-

rilor urmãrirea ºi cunoaºterea tuturor schimbãrilor în

legislaþie, prin studierea atentã a tuturor actelor nor-

mative în materie care apar în Monitorul Oficial al

României, atât în Partea I, cât ºi în Partea a IV-a.

Întrucât, potrivit Legii societãþilor comerciale,

se acordã o importanþã deosebitã activitãþii casieriei

prin inspecþia (verificarea) obligatorie lunarã efectua-

tã în mod inopinat, am considerat oportun sã redãm

în anexã metodologia elaborãrii procesului-ver-

bal de cãtre cenzorul desemnat sã efectueze aceastã

operaþie.


BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.




Anexã

Metodologia efectuãrii obiectivului „Inspecþia (verificarea) lunarã inopinatã a casieriei”

1. Iniþial, cenzorul va solicita întocmirea unei declaraþii scrise din care sã rezulte dacã în casade fier sau fiºet existã numerar sau valori care nu aparþin societãþii, cine este depunãtorul ºi dacãacest lucru s-a fãcut cu aprobarea conducerii (administrator sau director general).

2. Se va trece apoi la înfãptuirea verificãrii prin inventarierea mijloacelor bãneºti ºi a altorvalori (timbre sau mãrci poºtale ori fiscale, tichete de masã, abonamente la mijloace de transport,carduri, tichete de masã etc.).

3. Numerarul în bani va fi însumat sub forma monetarului, cuprinzând mai întâi monedelemetalice (bani) în ordine crescãtoare (1, 5, 10, 50) ºi apoi bancnotele (5, 10, 50, 100, 200, 500).

4. Valorile deþinute în casã vor fi exprimate atât cantitativ (numãrul lor), cât ºi valoric.

5. Se va trece apoi la stabilirea soldului de numerar al casieriei pornind de la soldul (numerarului)din Registrul de casã, la care se adaugã încasãrile din ziua curentã ºi se scad plãþile în numerar.Acest sold trebuie confirmat de contabilitate din fiºele contului „Casa”, condus manual, mecanizatsau computerizat.

6. În cazul în care existã diferenþe în plus, aceasta înseamnã plus de casã, iar dacã existãdiferenþe în minus, înseamnã minus de casã. Potrivit reglementãrilor legale în vigoare, plusul sevarsã la bugetul de stat prin intermediul virãrii sumei la trezoreria de sector a statului, fãcându-se încontabilitate înregistrãrile respective. Pentru minusul de numerar în sumã micã, de pânã la 50-100 lei,se va emite chitanþã ºi se va elimina minusul prin depunerea lui de cãtre casier. Pentru minusul decasã în sumã mai mare, cuprinsã între 500 ºi 1.000 lei, se va întocmi decizie de imputare, reþinându-sedin salariul casierului pe o perioadã cuprinsã între 6 ºi 12 luni. Pentru minusul de casã în sumã maiimportantã, depãºind 10.000 lei, se vor înºtiinþa autoritãþile abilitate (Poliþie, Procuraturã etc.) învederea întocmirii dosarului penal ºi tragerii la rãspundere pe cale justiþiarã. În perioada pânã laapariþia ca definitivã a hotãrârii judecãtoreºti, casierul va fi suspendat din postul sãu, respectiv dinfuncþia sa.

7. Constatãrile efectuate de cenzor vor fi înscrise într-un proces-verbal înregistrat ºi datat laregistraturã, întocmit în douã exemplare, semnat de cenzor ºi de casier.

8. În situaþia în care la alte valori nu existã miºcare (intrare sau ieºire), se va menþiona acestfapt, fãrã a se mai specifica felul, cantitatea ºi valoarea lor, cu precizarea cã aceste date corespundcu cele din procesul-verbal anterior (se va înscrie data respectivã).

Practicã contabilã


Politici ºi tratamente contabile privindinventarierea elementelor de naturaactivelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii

Ramona Marcela GHIBU, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Norme privind organizarea

ºi efectuarea inventarierii

Inventarierea reprezintã ansamblul operaþiunilor

prin care se constatã existenþa tuturor elementelor de

active, datorii ºi capitaluri proprii, cantitativ-valoric

sau numai valoric, dupã caz, ºi are ca scop principal

stabilirea situaþiei reale în vederea întocmirii situaþiilor

financiare anuale, care trebuie sã asigure o imagine

fidelã, clarã ºi completã a poziþiei financiare ºi a

performanþei entitãþii pentru respectivul exerciþiu fi-

nanciar.

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare, prevede faptul

cã entitãþile au obligaþia sã efectueze inventarierea

generalã la începutul activitãþii, cel puþin o datã pe

an, de regulã la sfârºitul anului, dar ºi pe parcursul

funcþionãrii lor, în cazul fuzionãrii, divizãrii sau în-

cetãrii activitãþii.

Rãspunderea pentru buna organizare a lucrãrilor

de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991

ºi în conformitate cu reglementãrile contabile aplica-

bile, revine administratorului. Inventarierea elemente-

lor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii

se efectueazã de comisii de inventariere, numite prin

decizie scrisã. Comisia centralã de inventariere rãs-

punde de efectuarea tuturor lucrãrilor de inventariere,

potrivit prevederilor legale.

Inventarierea este o lucrare complexã care cu-

prinde mai multe etape:

a) Pregãtirea inventarierii

Aceastã etapã constã în luarea unor mãsuri or-

ganizatorice, precum:

Key terms: permanent and intermittent inventory, true and fair view, value surplus or deficit,inventory list, Register-inventory

ABSTRACT

Accounting Policies and Treatments for Inventory of Elementsof Assets, Liabilities and Equity Type

Accountancy must offer a true, clear, complete image of the entity. In every dayactivity, the commercial agents deal with problems concerning the establishment ofthe real situation of all elements of assets, liabilities and equity type in order to settlethe annual financial position, as, in many cases, there can be discrepancies betweenthe data from the accountancy and reality, caused by natural, economic phenomena,mistakes, carelessness etc.

Thus the procedure called “stock-taking” is meant to compare the written accountancywith the factual evidence through identifying and correction of the registration errorsbetween the two, as well as to prevent the patrimony thefts. Through stock-taking,the way to preserve the economic means is controlled, which leads to the consolidationof the household spirit in the respective inventory. Stock-taking must respect theprocedures and the established stages to be performed by a committee with appropriatetraining, for at least once a year, according to the law.


determinarea obiectului inventarierii ºi a sfe-

rei de cuprindere;

constituirea comisiei de inventariere, care tre-

buie sã fie formatã din cel puþin douã persoane, numite

prin decizie scrisã;

sistarea operaþiunilor de intrare-ieºire a bu-

nurilor din gestiune;

sigilarea cãilor de acces în gestiuni atunci

când comisia pãrãseºte gestiunea;

întocmirea unei declaraþii scrise de cãtre ges-

tionar din care sã rezulte dacã are în gestiune bunuri

nerecepþionate sau care nu aparþin gestiunii, dacã a

predat sau a primit bunuri fãrã sã întocmeascã docu-

mentele necesare, dacã are cunoºtinþã de existenþa

unor plusuri sau minusuri de inventar etc.;

aranjarea separatã a bunurilor degradate, a

bunurilor primite în custodie, spre reparare sau pentru

pãstrare;

verificarea aparatelor de mãsurat etc.

b) Inventarierea propriu-zisã

Este etapa în care au loc constatarea fapticã ºi

descrierea elementelor care se înscriu în listele de inven-

tariere. În funcþie de natura elementelor, procedeele

folosite la inventarierea acestora diferã, ºi anume:

Brevetele, licenþele, mãrcile de fabricã, know-

how-urile ºi alte imobilizãri necorporale, precum ºi

terenurile ºi clãdirile se inventariazã pe baza titluri-

lor de proprietate sau a altor documente juridice de

atestare a unor drepturi legale, ºi a dosarului tehnic

al acestora.

Construcþiile ºi echipamentele speciale, cum

sunt: reþelele de energie electricã, termicã, gaze, apã,

canal, telecomunicaþii, cãile ferate ºi altele similare,

se inventariazã potrivit regulilor stabilite de deþinãtorii

acestora.

Imobilizãrile corporale care în perioada in-

ventarierii se aflã în afara entitãþii (vapoare, loco-

motive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate

în cursã de lungã duratã, maºinile de forþã ºi utilajele

energetice, maºinile, utilajele ºi instalaþiile de lucru,

aparatele ºi instalaþiile de mãsurare, control ºi reglare

ºi mijloacele de transport date pentru reparaþii în afara

entitãþii se inventariazã înaintea ieºirii lor temporare

din gestiunea entitãþii sau prin confirmare scrisã primitã

de la entitatea unde acestea se gãsesc, potrivit proce-

durilor proprii aprobate.

Materialele de masã ca: ciment, oþel-beton,

produse de carierã ºi balastierã, produse agricole ºi

alte materiale similare, ale cãror cântãrire ºi mãsurare

ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la

degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe

bazã de calcule tehnice.

Imobilizãrile necorporale ºi corporale aflate

în curs de execuþie se identificã ºi se menþioneazã pen-

tru fiecare obiect în parte, pe baza constatãrii la faþa

locului: denumirea obiectului ºi valoarea determinatã

potrivit stadiului de execuþie în care se aflã acesta.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin nu-

mãrare, cântãrire, mãsurare sau cubare, dupã caz;

bunurile aflate în ambalaje originale intacte se desfac

prin sondaj.

Creanþele ºi obligaþiile faþã de terþi sunt su-

puse verificãrii ºi confirmãrii pe baza extraselor soldu-

rilor debitoare ºi creditoare ale conturilor de creanþe

ºi datorii care deþin ponderea valoricã în totalul soldu-

rilor acestor conturi, sau pe baza punctajelor reciproce,

în funcþie de necesitãþi.

Disponibilitãþile aflate în conturi la bãnci se

inventariazã prin confruntarea soldurilor din extrasele

de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea

entitãþii.

Disponibilitãþile în lei ºi în valutã din casieria

entitãþii (numerarul) se inventariazã în ultima zi lucrã-

toare a exerciþiului financiar, dupã înregistrarea tuturor

operaþiunilor de încasãri ºi plãþi privind exerciþiul

respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de

casã cu monetarul ºi cu cele din contabilitate.

Inventarierea titlurilor pe termen scurt ºi lung

se efectueazã pe baza documentelor care atestã deþi-

nerea acestora (registrul acþionarilor, documente care

au stat la baza achiziþiei sau primirii cu titlu gratuit),

cu respectarea legislaþiei în vigoare.

Înscrierea în listele de inventariere a mãrcilor

poºtale, a timbrelor fiscale, a tichetelor de cãlãtorie,

a tichetelor de masã, a tichetelor cadou, a tichetelor

de creºã, a tichetelor de vacanþã, a bonurilor cantitãþi

fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee,

expoziþii ºi altele asemenea se face la valoarea lor

nominalã.

Titlurile de valoare, cum sunt: titlurile de par-

ticipare, titlurile imobilizate ale activitãþii de portofoliu,

alte titluri imobilizate ºi titlurile de plasament, se in-

ventariazã ºi se evalueazã cu respectarea principiului

prudenþei.


În cazul imobilizãrilor corporale, precum ºi

al celorlalte elemente de natura activelor pentru care

existã constituite ajustãri pentru depreciere sau ajus-

tãri pentru pierdere de valoare, în listele de inventa-

riere se înscrie valoarea de înregistrare în contabilitate

a acestora, mai puþin ajustãrile pentru depreciere sau

pierdere de valoare înregistrate pânã la data inventa-

rierii, care se comparã cu valoarea lor actualã, stabilitã

cu ocazia inventarierii, pe bazã de constatãri faptice.

Pentru toate celelalte elemente de natura acti-

velor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, cu ocazia in-

ventarierii se verificã realitatea soldurilor conturilor

respective, iar pentru cele aflate la terþi se fac cereri

de confirmare, care se vor ataºa la listele respective

dupã primirea confirmãrii.

În listele de inventariere distincte se înscriu ur-

mãtoarele elemente:

lucrãrile de investiþii care nu se mai executã,

fiind sistate sau abandonate;

bunurile din domeniul public al statului ºi al

unitãþilor administrativ-teritoriale, date în adminis-

trare, concesionate sau închiriate instituþiilor publice,

societãþilor/companiilor naþionale ºi regiilor auto-

nome, potrivit legii;

bunurile aflate asupra angajaþilor la data in-

ventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte

etc.);

bunurile existente în entitate ºi aparþinând

altor entitãþi (închiriate, în leasing, în concesiune, în

administrare, în custodie, primite în vederea vânzãrii

în regim de consignaþie, spre prelucrare etc.);

materialele ºi utilajele primite de la benefi-

ciari pentru montaj ºi neîncorporate în lucrãri;

bunurile depreciate, inutilizabile sau dete-

riorate, fãrã miºcare ori greu vandabile, comenzile

în curs, abandonate sau sistate, precum ºi creanþele

ºi obligaþiile incerte ori în litigiu;

timbrele cu valoare filatelicã, constatate fãrã

utilitate (expirate, deteriorate).

Lista de inventariere serveºte ca document pen-

tru stabilirea lipsurilor ºi a plusurilor de valori materiale

constatate cu ocazia inventarierii prin preluarea din

listele de inventariere numai a poziþiilor cu diferenþe.

Toate bunurile care se inventariazã se înscriu în listele

de inventariere, care trebuie sã se întocmeascã pe lo-

curi de depozitare, pe gestiuni ºi pe categorii de ele-

mente patrimoniale.

Comisia de inventariere stabileºte caracterul plu-

surilor, lipsurilor ºi deprecierilor constatate ºi propune

modul de regularizare a diferenþelor de inventariere.

În cazul în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate

infracþiuni, se are în vedere posibilitatea compensãrii

lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacã sunt

îndeplinite urmãtoarele condiþii:

sã existe riscul de confuzie între sorturile

aceluiaºi bun material, din cauza asemãnãrii în ceea

ce priveºte aspectul exterior: culoare, desen, model,

dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;

diferenþele constatate în plus sau în minus sã

se refere la aceeaºi perioadã de gestiune ºi la aceeaºi

gestiune.

c) Stabilirea rezultatelor inventarierii

Aceastã etapã se realizeazã prin compararea da-

telor constatate faptic ºi consemnate în listele de inven-

tariere cu cele din evidenþa tehnico-operativã (fiºele

de magazie) ºi din contabilitate. Erorile descoperite

cu aceastã ocazie trebuie corectate operativ, dupã care

se procedeazã la stabilirea rezultatelor inventarierii.

La inventariere pot exista douã tipuri de di-

ferenþe:

1. Diferenþe cantitative, concretizate în plusuri

sau minusuri de inventar, care se stabilesc astfel:

(Stoc faptic – Stoc scriptic) × Preþ de înregistrare

în contabilitate = Plus sau minus de inventar

Stoc faptic > Stoc scriptic ⇒ Plus de inventar

Stoc faptic < Stoc scriptic ⇒ Minus de inventar

2. Diferenþe valorice, care rezultã în urma actua-

lizãrii valorii contabile a elementelor la valoarea de

inventar ºi se stabilesc astfel:

(Stoc faptic × Valoare actualã) – (Stoc faptic ×Valoare contabilã)

Valoarea de inventar se stabileºte dupã cum ur-

meazã:

Activele imobilizate ºi stocurile se evalueazã

în funcþie de utilitatea bunului, de starea acestuia sau

de preþul pieþei.

Creanþele ºi datoriile se evalueazã la valoarea

lor probabilã de încasare, respectiv de platã.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se

aplicã principiul prudenþei, potrivit cãruia se þine sea-

ma de toate ajustãrile de valoare datorate deprecierilor

sau pierderilor de valoare.


În cazul în care se constatã cã valoarea de

inventar este mai mare decât valoarea contabilã, în

listele de inventariere se înscrie valoarea contabilã.

În cazul în care valoarea de inventar a bunu-

rilor este mai micã decât valoarea din contabilitate, în

listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.

Astfel, din aceste considerente rezultã cã plu-

surile valorice nu se înregistreazã în contabilitate, iar

minusurile valorice (deprecierile) se înregistreazã, în

funcþie de natura lor, astfel:

În cazul constatãrii unor deprecieri relative

(nedefinitive), trebuie constituit un provizion pentru

deprecieri care sã reflecte situaþia realã existentã,

indiferent de situaþia economicã a agentului economic

respectiv, chiar ºi în cazul în care aceste cheltuieli nu

sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.

În cazul constatãrii unei deprecieri ireversibile

(definitive) aferente imobilizãrilor necorporale ºi cor-

porale, se va proceda la constituirea unei amortizãri

suplimentare în vederea punerii de acord a valorii con-

tabile nete cu valoarea stabilitã cu ocazia inventarierii,

care nu este deductibilã din punct de vedere fiscal.

Rezultatele inventarierii elementelor de active,

datorii ºi capitaluri proprii, grupate dupã natura lor,

conform posturilor din bilanþ, se înregistreazã în Regis-

trul-inventar, iar elementele înscrise în acest registru

au la bazã listele de inventariere, situaþiile analitice ºi

procesele-verbale de inventariere.

Registrul-inventar este un document contabil

obligatoriu în care se înregistreazã toate elementele

de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii,

grupate în funcþie de natura lor ºi inventariate de uni-

tate, potrivit legii. Registrul-inventar se întocmeºte la

înfiinþarea unitãþii, cel puþin o datã pe an pe parcursul

funcþionãrii unitãþii, cu ocazia fuziunii, divizãrii sau

încetãrii activitãþii, precum ºi în alte situaþii prevãzute

de lege, pe bazã de inventar faptic. Completarea regis-

trului-inventar se efectueazã în momentul în care se

stabilesc soldurile tuturor conturilor bilanþiere, inclusiv

cele aferente impozitului pe profit, ºi ajustãrile pentru

depreciere sau pierdere de valoare, dupã caz.

d) Înregistrarea diferenþelor de inventar

Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în

evidenþa tehnico-operativã în termen de cel mult ºapte

zile lucrãtoare de la data aprobãrii procesului-verbal

de inventariere de cãtre administrator.

În contabilitate, rezultatele inventarierii se înre-

gistreazã astfel:

Plusurile cantitative se înregistreazã ca intrãri

în gestiune ale elementelor respective.

Lipsurile cantitative se înregistreazã ca ieºiri

din gestiune ale elementelor respective.

Deprecierile reversibile se înregistreazã sub

forma ajustãrilor pentru deprecieri sau pierdere de

valoare.

Deprecierile ireversibile ale imobilizãrilor

amortizabile se înregistreazã sub forma unor amorti-

zãri suplimentare.

Bunurile constatate lipsã la inventariere se eva-

lueazã ºi se înregistreazã în contabilitate la valoarea

contabilã. Lipsurile imputabile se recupereazã de la

persoanele vinovate, la valoarea de înlocuire, care re-

prezintã costul de achiziþie al unui bun cu caracteristici

ºi grad de uzurã similare, la data constatãrii pagubei.

Bunurile constatate în plus se evalueazã ºi se

înregistreazã în contabilitate la valoarea justã a aces-

tora, în conformitate cu reglementãrile contabile apli-

cabile, în funcþie de preþul pieþei la data constatãrii

sau de costul de achiziþie al bunurilor similare.

Pe baza Registrului-inventar ºi a balanþei de ve-

rificare întocmite la finele exerciþiului financiar se

întocmeºte bilanþul, parte componentã a situaþiilor

financiare anuale, ale cãrui posturi trebuie sã cores-

pundã cu datele înregistrate în contabilitate, puse de

acord cu situaþia realã a elementelor de natura active-

lor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, stabilitã pe baza

inventarului. Importanþa inventarierii se face simþitã

în douã momente, ºi anume: în cursul exerciþiului pen-

tru controlul gestiunilor ºi la închiderea exerciþiului

pentru stabilirea situaþiei reale ºi în vederea întocmirii

bilanþului contabil.

Normele contabile româneºti stabilesc obligati-

vitatea þinerii contabilitãþii stocurilor (valorilor mate-

riale) cantitativ ºi valoric prin folosirea inventarului

permanent sau a inventarului intermitent, care poate

fi practicat de entitãþile mici ºi mijlocii.

Inventarul intermitent poate fi aplicat la în-

treprinderile mici ºi mijlocii ºi are rolul de a stabili

stocurile fizice existente la încheierea perioadei de

gestiune, fãrã a mai fi necesarã confruntarea acestora

cu stocurile scriptice.

În cazul inventarului intermitent, valorile mate-

riale inventariate se evalueazã la preþul de înregistrare

al ultimei intrãri în gestiune. Pe aceastã bazã urmeazã

a se efectua corectarea cheltuielilor pe naturi. În cazul

constatãrii unor lipsuri în gestiune imputabile, admi-

nistratorii vor lua mãsura imputãrii acestora la valoarea

lor de înlocuire.


În contabilitate au loc urmãtoarele operaþii:

– Înregistrarea plusului constatat în urma inventarierii:

371 = 707 19„Mãrfuri” „Venituri din vânzarea

mãrfurilor”

– Înregistrarea minusului constatat în urma inventarierii:

607 = 371 33„Cheltuieli privind mãrfurile” „Mãrfuri”

– Înregistrarea obligaþiei persoanei vinovate:

4282 = % 40,92„Alte creanþe în legãturã 7588 33,00

cu personalul” „Alte venituri din exploatare”4427 7,92

„TVA colectatã”

– Recuperarea pagubei:

462 = 4282 40,92„Creditori diverºi” „Alte creanþe în legãturã

cu personalul”

Exemplul 2

În tabelul de mai jos sunt redate plusurile ºi minusurile de valoare ale activelor, stabilite la inventa-rierea de la sfârºitul anului:

Denumirea Valoare ValoareDiferenþe

Înregistrarea diferenþelorbunurilor contabilã actualã de inventar

Materii prime 68 65 -3 6814 = 391 3

Mãrfuri la cost de achiziþie 187 194 +7 Nu se înregistreazã.

Obiecte de inventar 69 57 -12 6814 = 3922 12

Produse finite 95 105 +10 Nu se înregistreazã.

Ambalaje 43 36 -7 6814 = 398 7

Titluri de participare 768 732 -36 6863 = 296 36

Acþiuni 92 77 -15 6864 = 598 15

Clienþi incerþi 88 70 -18 6814 = 491 18

Exemplul 1

În urma inventarierii generale la un magazin, la gestiunea de mãrfuri se constatã urmãtoarele diferenþerezultate din listele de inventariere:

Denumire Stoc Stoc Preþ/ Cantitate Cantitate Valoare Valoare

produs u.m. faptic scriptic unitate în plus în minus în plus în minus(lei) (lei) (lei)

Ulei buc. 37 41 6 - 4 - 24

Zahãr buc. 21 20 4 1 - 4 -

Oþet buc. 33 36 3 - 3 - 9

Fãinã buc. 50 45 3 5 - 15 -

Total 19 33


Exemplul 3

În contabilitate se înregistreazã urmãtoarele operaþii:

– Constatarea unui plus de inventar care se referã la un utilaj în valoare de 543 lei:

2131 = 134 543„Echipamente tehnologice „Plusuri de inventar

(maºini, utilaje ºi de natura imobilizãrilor”instalaþii de lucru)”

– Constatarea lipsei unui mijloc de transport cu valoarea contabilã de 3.450 lei, complet amortizat:

2813 = 2133 3.450„Amortizarea instalaþiilor, „Mijloace de transport”mijloacelor de transport,animalelor ºi plantaþiilor”

– Identificarea lipsei imputabile a unui birou cu valoarea contabilã de 1.300 lei, acesta fiind amortizatîn valoare de 1.150 lei:

% = 214 1.3002814 „Mobilier, aparaturã biroticã, 1.150

„Amortizarea altor echipamente de protecþieimobilizãri corporale” a valorilor umane ºi materiale

6583 ºi alte active corporale” 150„Cheltuieli privind

activele cedateºi alte operaþii de capital”

– Calcularea TVA aferente valorii rãmase (150 x 24% = 36 lei):

635 = 4427 36„Cheltuieli cu alte impozite, „TVA colectatã”taxe ºi vãrsãminte asimilate”

Exemplul 4

O entitate care utilizeazã metoda inventarului intermitent are la începutul lunii un stoc de mãrfuricompus din: pâine, biscuiþi, fãinã, mezeluri, bãuturi rãcoritoare ºi lactate, în valoare de 4.320 lei. În cursullunii, entitatea cumpãrã mãrfuri în valoare de 7.200 lei, TVA 24%. În aceeaºi lunã, mãrfurile se vândpentru suma de 11.500 lei, TVA inclusã.

În contabilitate se înregistreazã urmãtoarele operaþii:

– Anularea stocului iniþial de mãrfuri:

607 = 371 4.320„Cheltuieli privind mãrfurile” „Mãrfuri”

– Cumpãrarea mãrfurilor:

% = 401 8.928607 „Furnizori” 7.200

„Cheltuieli privind mãrfurile”4426 1.728

„TVA deductibilã”


1 S.-C. Deaconu (2009), Contabilitate financiarã aplicatã, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, pp. 74-75.

– Vânzarea mãrfurilor:

4111 = % 11.500,0„Clienþi” 707 9.274,2

„Venituri din vânzareamãrfurilor”

4427 2.225,8„TVA colectatã”

În cazul inventarului intermitent, descãrcarea gestiunii nu se efectueazã, deoarece mãrfurile nu suntreflectate în contul de stocuri ºi, prin urmare, nu au unde sã fie descãrcate, bunurile fiind deja trecuteasupra cheltuielilor1.

BIBLIOGRAFIE

1. Deaconu, S.-C. (2009), Contabilitate financiarã aplicatã, Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca.

2. Pântea, P.I., Bodea, Gh. (2009), Contabilitatea financiarã româneascã, Editura Intelcredo,

Deva.

3. Sandu, E. (2007), Afacerea mea. Evidenþã. Organizare. Control, Editura Gândirea Economicã,

Braºov.

4. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificãrile


5. Ordinul ministrului economiei ºi finanþelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile,

publicat în Monitorul Oficial nr. 870/23.12.2008, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

6. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea

ºi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii, publicat

în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.




Concluzie

Prin acest material am încercat sã subliniem

câteva aspecte teoretice ºi practice în ceea ce priveºte

inventarierea unei entitãþi, deoarece inventarierea ca

procedeu al contabilitãþii contribuie la cunoaºterea

realitãþii ºi, în acelaºi timp, la stabilirea imaginii fidele,

clare ºi complete a situaþiilor financiare.

Practic

ã cont

abilã


Contabilitatea provizioanelor

Ioan MOROªAN, expert contabilSuceava

Provizioanele sunt definite ca datorii cu exigibi-

litate sau valoare incertã. Ele sunt obligaþii reale, însã

se referã la sume sau momente incerte, ceea ce le con-

ferã ºi semnificaþia de obligaþii estimate (adicã se ºtie

cã obligaþia existã, însã suma ºi momentul plãþii sau

stingerii obligaþiei sunt incerte). Provizioanele nu pot

depãºi, din punct de vedere valoric, sumele care sunt

necesare stingerii obligaþiei curente la data bilanþului.

Notã: Provizioanele nu pot fi utilizate pentru

ajustarea valorilor activelor.

Recunoaºterea provizioanelor se face atunci

când o entitate are o obligaþie curentã (legalã sau im-

plicitã), generatã de un eveniment anterior, este posibil

ca o ieºire de resurse care sã afecteze beneficiile eco-

nomice sã fie necesarã pentru a onora obligaþia res-

pectivã ºi poate fi realizatã o bunã estimare a valorii

obligaþiei.

Notã: În înþelesul reglementãrilor în vigoare:

a) O obligaþie legalã este cea care rezultã:

dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);

din legislaþie; sau

din alt efect al legii.

b) O obligaþie implicitã (de exemplu, obligaþia

prin care o entitate se angajeazã sã efectueze plãþi

compensatorii personalului disponibilizat) este obli-

gaþia care rezultã din acþiunile unei entitãþi în cazul în

care:

prin stabilirea unei practici anterioare, prin

politica scrisã a firmei sau dintr-o declaraþie suficient

de specificã, entitatea a indicat partenerilor sãi cã îºi

asumã anumite responsabilitãþi; ºi

ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea

cã îºi va onora acele responsabilitãþi.

Provizioanele trebuie sã fie strict corelate cu ris-

curile ºi cheltuielile estimate. Pentru stabilirea existen-

þei unei obligaþii curente la data bilanþului, trebuie luate

în considerare toate informaþiile disponibile.

Valoarea recunoscutã ca provizion trebuie sã

constituie cea mai bunã estimare la data bilanþului a

costurilor necesare stingerii obligaþiei curente. Cea

mai bunã estimare a costurilor necesare stingerii da-

toriei curente este suma pe care o entitate ar plãti-o,

în mod raþional, pentru stingerea obligaþiei la data

bilanþului sau pentru transferarea acesteia unei terþe

pãrþi la acel moment. Acolo unde efectul valorii timp

Key terms: provisions, legal obligation, implicit obligation, discount rate, time value of money

ABSTRACT

Provisions Accounting

The material presents the evidence of realizing, reducing and cancelling theprovisions, operations performed by using the 151 account “Provisions”.

Provisions are defined as liabilities that can be exigible or which can have uncertainvalue. They are real obligations, but refer to uncertain amounts or moments, whichalso gives them the equivalent of estimated obligations (which means the obligationsexist but the amount and date of payment or the redemption of the obligation are notcertain). The recognition of provisions is made when an entity has a current obligation(legal or implicit), generated by a previous event, a resource escape which canaffect the economic benefits may be necessary to honour the obligation mentionedand a good estimation of the obligation value can be performed.


a banilor este semnificativ, valoarea provizionului

reprezintã valoarea actualizatã a cheltuielilor estimate

a fi necesare pentru stingerea obligaþiei. În acest caz,

actualizarea provizioanelor se face întrucât, din cauza

valorii timp a banilor, provizioanele aferente unor

ieºiri de resurse care apar la scurt timp de la data bi-

lanþului sunt mult mai oneroase decât cele aferente

unor ieºiri de resurse de aceeaºi valoare, dar care apar

mai târziu.

Notã: Actualizarea provizioanelor se efectueazã,

de regulã, de cãtre persoane specializate. Rata de

actualizare utilizatã reflectã evaluãrile curente pe

piaþã ale valorii timp a banilor ºi ale riscurilor specifice

datoriei.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecãrui

bilanþ ºi ajustate pentru a reflecta cea mai bunã esti-

mare curentã. În cazul în care pentru stingerea unei

obligaþii nu mai este probabilã o ieºire de resurse,

provizionul trebuie anulat prin reluarea la venituri.

Provizioanele vor fi utilizate numai pentru sco-

pul pentru care au fost iniþial recunoscute. Ele se

evalueazã înaintea determinãrii impozitului pe profit,

tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevãzut de

legislaþia fiscalã. Provizioanele se constituie pentru

elemente cum sunt:

a) litigii, amenzi ºi penalitãþi, despãgubiri, daune

ºi alte datorii incerte;

b) cheltuieli legate de activitatea de service în

perioada de garanþie ºi alte cheltuieli privind garanþia

acordatã clienþilor;

c) acþiuni de restructurare;

d) pensii ºi obligaþii similare;

e) dezafectarea imobilizãrilor corporale ºi alte

acþiuni legate de acestea;

f) impozite;

g) prime ce urmeazã a se acorda personalului

din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau

contractuale; ºi

h) alte provizioane.

Contabilitatea provizioanelor se þine pe feluri,

în funcþie de natura, scopul sau obiectul pentru care

au fost constituite. Evidenþa constituirii, diminuãrii

sau anulãrii provizioanelor se realizeazã cu ajutorul

contului de gradul I 151 „Provizioane”, care se dezvoltã

pe conturi sintetice de gradul II. În creditul acestui

cont se înregistreazã: valoarea provizioanelor con-

stituite pe seama cheltuielilor, inclusiv a celor cores-

punzãtoare primelor ce urmeazã a se da personalului

din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (681

„Cheltuieli de exploatare privind amortizãrile, pro-

vizioanele ºi ajustãrile pentru depreciere”), precum

ºi costurile estimate iniþial cu demontarea ºi mutarea

imobilizãrilor corporale ºi cele cu restaurarea ampla-

samentului pe care este poziþionatã imobilizarea (212

„Construcþii”, 213 „Instalaþii tehnice, mijloace de

transport, animale ºi plantaþii”). În debitul contului

151 „Provizioane” se înregistreazã sumele reprezen-

tând diminuarea sau anularea provizioanelor (781

„Venituri din provizioane ºi ajustãri pentru depreciere

privind activitatea de exploatare”).

Provizioanele pentru restructurare se pot

constitui în urmãtoarele situaþii:

a) vânzarea sau încetarea activitãþii unei pãrþi a

afacerii;

b) închiderea unor sedii ale entitãþii;

c) modificãri în structura conducerii, de exem-

plu, eliminarea unui nivel de conducere;

d) reorganizãri fundamentale care au un efect

semnificativ în natura ºi în scopul activitãþilor entitãþii.

Un provizion aferent restructurãrii va include

numai costurile directe determinate de restructurare,

ºi anume cele care sunt generate în mod necesar de

procesul de restructurare ºi nu sunt legate de desfã-

ºurarea continuã a activitãþii entitãþii.

Notã: Un provizion pentru restructurare nu

trebuie sã includã costuri precum cele legate de re-

calificarea sau mutarea personalului permanent,

marketing sau investiþiile în noi sisteme ºi reþele de

distribuþie.

Provizioanele pentru pensii se referã la sumele

care vor fi plãtite de entitate dupã ce angajaþii pãrã-

sesc entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii

se stabileºte de cãtre specialiºti în domeniu. La de-

terminarea lor se þine seama de vârsta, vechimea în

muncã ºi rotaþia personalului în cadrul entitãþii. Pro-

vizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul

perioadei de muncã rãmase pânã la pensie, atunci

când existã certitudinea achitãrii lor într-o perioadã

previzibilã de timp.

Provizioanele pentru impozite se constituie

pentru sumele viitoare de platã datorate bugetului de

stat, în condiþiile în care sumele respective nu sunt

reflectate ca datorie în relaþia cu statul. Aceste provi-

zioane pot fi constituite, de exemplu, pentru: diferenþe

de impozite rezultate din operaþiuni de control nefi-

nalizate, impozite pentru care entitatea are deschise

procese în instanþã, rezerve din facilitãþi fiscale sau

alte rezerve pentru care în legislaþia fiscalã existã pre-

vederi referitoare la impozitarea acestora, precum ºi


în alte situaþii care pot genera datorii sub forma impo-

zitului pe profit.

Provizioanele prezentate în bilanþ la „Alte

provizioane” le includ pe cele constituite pentru:

beneficiile plãtite angajaþilor pentru termina-

rea contractului de muncã, ca rezultat al deciziei unei

entitãþi de a încheia contractul unui angajat înainte de

data normalã de pensionare sau al deciziei unui an-

gajat de a accepta în mod voluntar plecarea în ºomaj

în schimbul altor beneficii;

cheltuielile legate de protecþia mediului în-

conjurãtor;

alte beneficii pe care entitatea urmeazã sã le

plãteascã angajaþilor sau persoanelor dependente de

aceºtia, care nu sunt legate de restructurare sau de

pensii etc.

Studiu de caz

Prezentãm urmãtoarele date din contabilitatea unei entitãþi: Valoarea lucrãrilor de construcþii-montaj executate conform situaþiilor de lucrãri: 100.000.000 lei; Cota pentru garanþie de bunã execuþie prevãzutã în contract: 10%; Cheltuielile totale efectuate pentru remedierea lucrãrilor în perioada de garanþie: 8.500.000 lei,

din care: în prima lunã dupã recepþia definitivã a lucrãrilor: 3.500.000 lei, în luna a doua dupã efectuarea recepþiei definitive a lucrãrilor: 5.000.000 lei.

Pentru contabilizarea corectã a operaþiunilor de mai sus este necesarã efectuarea urmãtoarelorînregistrãri:

a) Valoarea producþiei executate ºi nefacturate la finele lunii:

418 = % 124.000.000„Clienþi – facturi de întocmit” 704 100.000.000

„Venituri din servicii prestate”4428 24.000.000

„TVA neexigibilã”

b) Valoarea producþiei executate ºi facturate în primele zile ale lunii urmãtoare, în urma punctajuluiºi confirmãrii situaþiilor de lucrãri de cãtre beneficiarul lucrãrilor:

4111 = 418 124.000.000„Clienþi” „Clienþi – facturi de întocmit”

4428 = 4427 24.000.000„TVA neexigibilã” „TVA colectatã”

c) Valoarea lucrãrilor executate, mai puþin garanþia de 10% pentru buna execuþie (124.000.000 –12.400.000 = 111.600.000 lei):

5121 = 4111 111.600.000„Conturi la bãnci în lei” „Clienþi”

d) Valoarea garanþiei de bunã execuþie reþinute de beneficiarul lucrãrilor, într-un cont distinct dedepozit (124.000.000 × 10% = 12.400.000 lei):

2678 = 4111 12.400.000„Alte creanþe imobilizate” „Clienþi”

e) TVA aferentã garanþiei reþinute din valoarea lucrãrilor:

4427 = 4428 2.400.000„TVA colectatã” „TVA neexigibilã”


f) Valoarea provizionului constituit pentru garanþia de bunã execuþie:

6812 = 1512 10.000.000„Cheltuieli de exploatare „Provizioane pentru garanþii

privind provizioanele” acordate clienþilor”

g) Valoarea cheltuielilor pentru remedierea lucrãrilor în prima lunã dupã recepþia definitivã: cheltuieli cu materialele consumabile ............................................................1.500.000 lei cheltuieli cu salariile .......................................................................................2.000.000 leiTotal ....................................................................................................................3.500.000 lei

602 = 302 1.500.000„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile”

consumabile”

641 = 421 2.000.000„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate”

personalului”

h) Ajustarea provizionului constituit pentru garanþia de bunã execuþie:

1512 = 7812 3.500.000„Provizioane pentru garanþii „Venituri din provizioane”

acordate clienþilor”

i) Cheltuielile fãcute pentru remedierea lucrãrilor în luna a doua dupã recepþia definitivã: cheltuieli cu materialele consumabile .............................................................3.000.000 lei cheltuieli cu salariile .......................................................................................2.000.000 leiTotal ....................................................................................................................5.000.000 lei

602 = 302 3.000.000„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile”

consumabile”

641 = 421 2.000.000„Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate”

personalului”

j) Trecerea la venituri a provizionului constituit pentru garanþia de bunã execuþie:



k) Trecerea la venituri a diferenþei de provizion pentru garanþia de bunã execuþie, la expirarea perioadeide garanþie (10.000.000 – 8.500.000 = 1.500.000 lei):



l) Încasarea garanþiei pentru buna execuþie, inclusiv TVA aferentã, la recepþia definitivã ºi expirareaperioadei de garanþie:

5121 = 2678 12.400.000„Conturi la bãnci în lei” „Alte creanþe imobilizate”


BIBLIOGRAFIE






m) Valoarea TVA aferente garanþiei de bunã execuþie:

4428 = 4427 2.400.000„TVA neexigibilã” „TVA colectatã”

Provocãrile viitoare la care este supusã profesiacontabilã atât la nivel naþional, cât mai ales global

obligã experþii contabili ºi contabilii autorizaþi din Româniasã se organizeze în firme puternice, capabile sã ofere între-prinderilor – cu deosebire celor mici ºi mijlocii – serviciiintegrate, inovatoare, de care depinde însuºi viitorul titluluiprofesional de expert contabil sau de contabil autorizat.

Cursul „Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã”,prevãzut în Programul Naþional de Dezvoltare ProfesionalãContinuã, se înscrie în preocupãrile Corpului ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România pe liniadezvoltãrii profesiei. Pornind de la cele mai bune practiciexistente pe plan internaþional ºi de la recomandãrile Fede-raþiei Internaþionale a Contabililor (IFAC) privind practicilemici ºi mijlocii (PMM-uri), cursul, care opereazã cu termenispecifici ºi teoretic cunoscuþi, are menirea de a încurajadezvoltarea, creºterea în profesie, încercând sã prezinte îndetaliu toate aspectele legate de gestionarea unei firme deexpertizã contabilã sau de contabilitate, de la „naºterea” ideii, planificarea, înfiinþarea ºi dezvoltarea,la managementul relaþiilor cu clienþii, managementul riscurilor, precum ºi la „ieºirea din scenã” aexpertului contabil (sau a contabilului autorizat), afacerea continuând sã rãmânã afacere.

Lucrarea Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã poate fi procuratã de cei interesaþi dela toate filialele teritoriale ale CECCAR.

GESTIUNEA UNUI CABINET DE EXPERTIZÃ CONTABILÃSuport de curs standard pentru

Programul National de Dezvoltare Profesionalã Continuã,

NoutãtiNoutãtiNoutãtiNoutãtiNoutãtieditorialeeditorialeeditorialeeditorialeeditoriale

,

Standarde internationale,


Asigurarea conformitãþii cu cerinþelede informare prevãzute de IFRS 2.Exemple ilustrative ºi studii de caz

Iulia Dorina IANC, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

În februarie 2004, Consiliul pentru Standarde

Internaþionale de Contabilitate (IASB) a emis IFRS 2

Plata pe bazã de acþiuni, care a fost modificat apoi în

iunie 2009 pentru a i se clarifica domeniul de aplicare.

Pânã la publicarea IFRS 2, nu a existat niciun

Standard Internaþional de Raportare Financiarã (IFRS)

care sã includã recunoaºterea ºi evaluarea tranzacþiilor

cuprinse de acesta. Puþine þãri au standarde în acest

domeniu. Aceastã problemã este un motiv de preo-

cupare în numeroase þãri, pentru cã utilizarea plãþii

pe bazã de acþiuni a crescut în ultimii ani ºi continuã

sã se rãspândeascã.

Obiectivul acestui IFRS este specificarea rapor-

tãrii financiare de cãtre o entitate atunci când aceasta

întreprinde o tranzacþie cu plata pe bazã de acþiuni.

Se cere mai ales ca o entitate sã reflecte în profit sau

pierdere, precum ºi în poziþia sa financiarã efectele

tranzacþiilor cu plata pe bazã de acþiuni, inclusiv chel-

tuielile asociate tranzacþiilor în care sunt acordate an-

gajaþilor opþiuni pe acþiuni.

Existã trei tipuri de tranzacþii cu plata pe bazã

de acþiuni pentru care IFRS 2 stabileºte principiile de

evaluare ºi dispoziþiile:

a) tranzacþii cu plata pe bazã de acþiuni cu de-

contare în instrumente de capitaluri proprii ale entitãþii,

în care entitatea primeºte bunuri sau servicii în contra-

partidã pentru instrumentele sale de capitaluri proprii

(inclusiv acþiuni sau opþiuni pe acþiuni). Bunurile sau

serviciile primite ºi creºterea aferentã în capitalurile

proprii se evalueazã la valoarea justã a bunurilor sau

serviciilor primite, cu excepþia cazului când aceastã

valoare justã nu poate fi estimatã fiabil;

b) tranzacþii cu plata pe bazã de acþiuni cu de-

contare în numerar, în care entitatea achiziþioneazã

bunuri sau servicii acumulând datorii faþã de furnizo-

rul acelor bunuri sau servicii pentru sume bazate pe

preþul (ori valoarea) acþiunilor sau altor instrumente

de capitaluri proprii ale entitãþii;

c) tranzacþii în care entitatea primeºte sau dobân-

deºte bunuri ori servicii ºi termenii angajamentului îi

permit fie entitãþii, fie furnizorului acelor bunuri sau

servicii alegerea modului de decontare fie în numerar,

fie prin emiterea de instrumente de capitaluri proprii.

Pentru scopul acestui IFRS, transferurile in-

strumentelor de capitaluri proprii ale unei entitãþi de

la acþionari cãtre pãrþile care au furnizat bunuri sau

Key terms: share-based payment, expenses, financial statements, assets, entity

ABSTRACT

Ensuring Compliance with the Disclosure Requirements of IFRS 2.Illustrative Examples and Case Studies

This article describe the baseline requirements of IFRS 2 Share-based Paymentregarding the information of entities and requires an entity to recognize share-basedpayment transactions in its financial statements, including transactions with employeesor other parties to be settled in cash. An entity shall recognize the goods or servicesor purchases in a share-based payment transaction when obtaining goods or servicesare rendered. When goods or services received or acquired in a transaction-basedpayment does not qualify for recognition as assets, they will be recognized as expenses.


servicii entitãþii (inclusiv angajaþii) reprezintã tranzacþiicu plata pe bazã de acþiuni, cu excepþia cazului în caretransferul este în mod clar destinat altui scop decâtplata bunurilor sau serviciilor furnizate cãtre entitate.Acesta se aplicã, de asemenea, transferurilor de in-strumente de capitaluri proprii ale societãþii-mamã sauinstrumentelor de capitaluri proprii ale altei entitãþidin cadrul aceluiaºi grup din care face parte entitateacãtre pãrþile care au furnizat bunuri sau servicii entitãþii.

Pentru scopul acestui IFRS, o tranzacþie cu unangajat (sau cu o altã parte) în calitatea sa de deþinãtoral unor instrumente de capitaluri proprii ale entitãþiinu este o tranzacþie cu plata pe bazã de acþiuni.

De exemplu, dacã o entitate acordã tuturor de-þinãtorilor unei clase particulare de instrumente decapitaluri proprii dreptul de a achiziþiona instrumentede capitaluri proprii suplimentare ale entitãþii la unpreþ care este mai mic decât valoarea justã a acelorinstrumente de capitaluri proprii ºi un angajat primeºteun astfel de drept deoarece este deþinãtorul instrumen-telor de capitaluri proprii din acea clasã particularã,acordarea sau exercitarea acelui drept nu face obiectulcerinþelor acestui IFRS.

Acest IFRS se aplicã tranzacþiilor cu plata pe bazãde acþiuni în care entitatea achiziþioneazã sau primeºtebunuri ori servicii. Bunurile includ stocuri, consuma-bile, imobilizãri corporale, imobilizãri necorporale ºialte active nefinanciare. Cu toate acestea, o entitatenu va aplica acest IFRS tranzacþiilor în care entitateaachiziþioneazã bunuri ca parte a activelor nete achi-ziþionate într-o combinare de întreprinderi la care seaplicã IFRS 3 Combinãri de întreprinderi. De aici,instrumentele de capitaluri proprii emise într-o com-binare de întreprinderi în schimbul controlului asupraentitãþii dobândite nu intrã în aria de aplicabilitate aacestui IFRS.

Cu toate acestea, instrumentele de capitaluri pro-prii acordate angajaþilor entitãþii, dobândite în calitatealor de angajaþi (de exemplu, în schimbul activitãþiineîntrerupte), intrã în aria de aplicabilitate a acestuiIFRS. În mod similar, anularea, înlocuirea sau altãmodificare a acordurilor cu plata pe bazã de acþiunica urmare a unei combinãri de întreprinderi sau a alteirestructurãri a capitalurilor proprii va fi contabilizatãîn conformitate cu acest IFRS.

O entitate va recunoaºte bunurile sau serviciileprimite sau achiziþionate într-o tranzacþie cu plata pebazã de acþiuni atunci când obþine bunurile sau cândserviciile sunt prestate. Entitatea va recunoaºte o creºte-re corespunzãtoare a capitalurilor proprii dacã bunurilesau serviciile au fost primite într-o tranzacþie cu platape bazã de acþiuni cu decontare în instrumente decapitaluri proprii ale entitãþii, sau o datorie dacã bunu-

rile sau serviciile au fost achiziþionate într-o tranzacþiecu plata pe bazã de acþiuni cu decontare în numerar.

Atunci când bunurile sau serviciile primite oriachiziþionate într-o tranzacþie cu plata pe bazã de ac-þiuni nu se calificã pentru recunoaºterea ca active,acestea vor fi recunoscute drept cheltuieli.

De exemplu, serviciile sunt în general consuma-te imediat, caz în care cheltuielile sunt recunoscutede cãtre partenerul care presteazã serviciile. Bunurilepot fi consumate în decursul unei perioade de timpsau, în cazul stocurilor, vândute la o datã ulterioarã,situaþie în care se recunoaºte cheltuiala atunci cândbunurile sunt consumate sau vândute. Cu toate aces-tea, uneori este necesar sã se recunoascã o cheltuialãînainte ca bunurile sau serviciile sã fie consumate orivândute, deoarece acestea nu se calificã pentru recu-noaºterea ca active.

De exemplu, o entitate poate achiziþiona bunurica parte a fazei de cercetare a unui proiect de a dezvol-ta un nou produs. Cu toate cã acele bunuri nu au fostconsumate, ele pot sã nu îndeplineascã condiþiile pen-tru recunoaºterea ca active potrivit IFRS aplicabil.

Justificarea pentru recunoaºterea tuturor tipurilorde tranzacþii cu plata pe bazã de acþiuni – indiferentde faptul cã instrumentul de capitaluri proprii este oacþiune sau o opþiune pe acþiuni ºi indiferent dacãinstrumentul de capitaluri proprii este acordat unuiangajat sau unei alte pãrþi – este aceea cã entitatea s-aangajat într-o tranzacþie care este în esenþã similarãcu orice altã emisiune de instrumente de capitaluriproprii. Cu alte cuvinte, entitatea a primit resursele(bunuri sau servicii) ca recompensã pentru emisiuneade acþiuni, opþiuni pe acþiuni sau alte instrumente decapitaluri proprii.

Ar trebui sã se contabilizeze totuºi fluxul de in-trare de resurse (bunuri sau servicii) ºi creºterea ca-pitalului propriu. Ulterior, fie în momentul primiriibunurilor sau serviciilor, fie la o datã ulterioarã, en-titatea trebuie sã contabilizeze ºi cheltuielile provenitedin consumarea acestor resurse.

Argumentele folosite frecvent împotriva recu-noaºterii cheltuielilor includ urmãtoarele:

a) Tranzacþia se încheie între acþionari ºi anga-jaþi, nu între entitate ºi angajaþi.

b) Angajaþii nu furnizeazã servicii în schimbulopþiunilor.

c) Nu existã costuri pentru entitate, deoarece nusunt cedate sume în numerar sau alte active; acþionariisuportã costul, sub forma diluãrii participaþiei în ca-pitalurile proprii, ºi nu entitatea.

d) Recunoaºterea unei cheltuieli este inconsec-ventã cu definiþia unei cheltuieli din cadrele concep-tuale folosite de organismele contabile de normalizare,


inclusiv cu cea din Cadrul general conceptual pentru

raportarea financiarã al IASB.e) Costurile suportate de acþionari sunt recunos-

cute în diluarea rezultatului pe acþiune (earnings per

share – EPS); dacã tranzacþia este recunoscutã însituaþiile financiare ale entitãþii, cheltuiala rezultatã

pentru situaþia veniturilor ºi cheltuielilor va însemnacã EPS este „afectat de douã ori”.

f) Prevederea recunoaºterii unui cost ar aveaconsecinþe economice contrare, pentru cã ar descurajaentitãþile sã introducã sau sã continue planurile deacþiuni pentru angajaþi.

Dacã în decursul anului 1 30 de angajaþi pãrãsesc entitatea, se revizuieºte estimarea tuturor plecãrilorangajaþilor pe perioada de trei ani de la 15% (135 de angajaþi) la 10% (90 de angajaþi).

Pe perioada anului 2, alþi 21 de angajaþi pãrãsesc entitatea, prin urmare se revizuieºte estimareatuturor plecãrilor angajaþilor pe perioada de trei ani de la 10% la 8% (72 de angajaþi).

Pe perioada anului 3, alþi 19 angajaþi pãrãsesc entitatea, prin urmare, în total 70 de angajaþi (30 + 21+ 19) au pierdut dreptul la opþiunile pe acþiuni pe perioada de trei ani, iar un total de 74.700 de opþiuni peacþiuni (830 angajaþi × 90 opþiuni per angajat) intrã în drepturi la sfârºitul anului 3.

Studiul de caz 1

O entitate acordã 90 de opþiuni fiecãruia dintre cei 900 de angajaþi. Acordarea opþiunilor este condiþionatãde satisfacerea unei perioade de serviciu de trei ani. Entitatea estimeazã cã valoarea justã a fiecãrei opþiunipe acþiuni este de 15 lei. Pe baza unei probabilitãþi a mediei ponderate, entitatea estimeazã cã 15% dinangajaþi vor pleca pe parcursul celor trei ani ºi, prin urmare, îºi vor pierde drepturile la opþiunile pe acþiuni.

Dacã toate aºteptãrile sunt îndeplinite, entitatea recunoaºte urmãtoarele valori pe parcursul perioadeipentru satisfacerea condiþiilor de intrare în drepturi, pentru serviciile primite drept contravaloare a opþiunilorpe acþiuni.

Cheltuieli cu remunerarea Cheltuieli cumulativeAnul Calcul pentru perioada analizatã cu remunerarea

(lei) (lei)

1 90 opþiuni × 900 angajaþi × 85% × 15 lei/opþiune 344.250 344.250× 1/3 ani

2 (90 opþiuni × 900 angajaþi × 85% × 15 lei/opþiune 344.250 688.500× 2/3 ani) – 344.250 lei

3 (90 opþiuni × 900 angajaþi × 85% × 15 lei/opþiune 344.250 1.032.750× 3/3 ani) – 688.500 lei

Cheltuieli cu remunerarea Cheltuieli cumulativeAnul Calcul pentru perioada analizatã cu remunerarea

(lei) (lei)

1 90 opþiuni × 900 angajaþi × 90% × 15 lei/opþiune 364.500 364.500× 1/3 ani

2 (90 opþiuni × 900 angajaþi × 92% × 15 lei/opþiune 380.700 745.200× 2/3 ani) – 364.500 lei3 (74.700 opþiuni × 15 lei/opþiune) – 745.200 lei 375.300 1.120.500

În studiul de caz prezentat, opþiunile pe acþiuni au fost acordate într-o manierã condiþionatã deîndeplinirea de cãtre angajaþi a unei perioade de serviciu specificatã.

Dacã tranzacþiile asimilabile în acþiuni conþin condiþii care nu sunt dependente de variabile legatede piaþã, valoarea bunurilor ºi serviciilor primite este determinatã pornind de la cea mai bunã estimare ainstrumentelor de capital care vor deveni legitime, estimare ce va fi revizuitã ulterior.

La sfârºitul primului an, cheltuiala este de 364.500 lei. La sfârºitul anului 2, cheltuiala cumulatã estede 745.200 lei, iar cheltuiala înregistratã în anul 2 este de 380.700 lei. La sfârºitul anului 3, cheltuialatotalã este de 1.120.000 lei, iar în anul 3 se înregistreazã o cheltuialã de 375.300 lei.

Studiul de caz 2

O entitate acordã 120 de drepturi privind aprecierea valorii acþiunilor în numerar pentru fiecaredintre cei 600 de angajaþi, cu condiþia ca angajaþii sã rãmânã în serviciul sãu timp de trei ani.


1 Valoarea pentru care un activ poate fi schimbat, o datorie poate fi decontatã sau un instrument de capitaluri proprii acordat

poate fi schimbat între pãrþi interesate ºi în cunoºtinþã de cauzã într-o tranzacþie cu preþ determinat obiectiv.2 Diferenþa dintre valoarea justã a acþiunilor asupra cãrora partenerul are dreptul (condiþionat sau necondiþionat) de a subscrie

sau conform cãrora are dreptul sã primeascã, ºi preþul (dacã existã) pe care partenerul trebuie sau va trebui sã îl plãteascã pentru

acele acþiuni. De exemplu, o opþiune pe acþiuni cu un preþ de exercitare de 15 u.m. pe acþiune ºi cu o valoare justã de 10 u.m.

pe acþiune are o valoare intrinsecã de 5 u.m.

BIBLIOGRAFIE

1. Popa, A., Pitulice, I., Nichita, M., Jianu, I. (2007), Studii practice privind aplicarea Standardelor

Internaþionale de Raportare Financiarã în România, Editura Contaplus, Ploieºti.



3. www.iasb.org

Pe perioada anului N, 25 de angajaþi pãrãsesc entitatea. Entitatea estimeazã cã încã 60 de angajaþivor pleca pe parcursul anilor N+1 ºi N+2. Pe parcursul anului N+1, 40 de angajaþi pleacã ºi entitateaestimeazã cã încã 25 de angajaþi vor pleca pe parcursul anului N+2. Pe parcursul anului N+2, 20 deangajaþi pãrãsesc entitatea. La sfârºitul anului N+2, 150 de angajaþi îºi exercitã drepturile privind apreciereavalorii acþiunilor în numerar, alþi 240 îºi exercitã drepturile privind aprecierea valorii acþiunilor în numerarla sfârºitul anului N+3, iar restul de 125 de angajaþi îºi exercitã drepturile privind aprecierea valorii acþiunilorîn numerar la sfârºitul anului N+4.

Entitatea estimeazã valoarea justã1 a drepturilor privind aprecierea valorii acþiunilor în numerar la sfârºitulfiecãrui an în care apare o datorie, aºa cum este prezentat în tabelul de mai jos. La sfârºitul anului N+4 suntexercitate toate drepturile privind aprecierea valorii acþiunilor în numerar deþinute de angajaþii care au rãmas.

Valorile intrinsece2 ale drepturilor privind aprecierea valorii acþiunilor în numerar la data exercitãrii (caresunt egale cu numerarul plãtit) la sfârºitul anilor N+2, N+3 ºi N+4 sunt prezentate de asemenea mai jos.

Datoria este evaluatã iniþial ºi la fiecare datã de raportare la valoarea justã a drepturilor acordate,prin aplicarea unui model de evaluare a opþiunii ºi luând în considerare mãsura în care angajaþii au prestatserviciile în termen. Variaþia valorii juste afecteazã contul de profit ºi pierdere (venit sau cheltuialã).

Anul Valoarea justã (lei) Valoarea intrinsecã (lei)N 14,40

N+1 15,50N+2 18,20 15,00N+3 21,40 20,00N+4 25,00

Anul Calcul Capitaluri Datorieproprii (lei) (lei)

N (600 – 85) angajaþi × 120 drepturi × 14,40 lei/drept × 1/3 ani 296.640 296.640

N+1 (600 – 90) angajaþi × 120 drepturi × 15,50 lei/drept × 2/3 ani 335.760 632.400– 296.640 lei(600 – 85 – 150) angajaþi × 120 drepturi × 18,20 lei/drept – 164.760 797.160

N+2 632.400 lei+ 150 angajaþi × 120 drepturi × 15,00 lei/drept 270.000Total 434.760(365 – 240) angajaþi × 120 drepturi × 21,40 lei/drept – (476.160) 321.000

N+3 797.160 lei+ 240 angajaþi × 120 drepturi × 20,00 lei 576.000Total 99.8400 lei – 321.000 lei (321.000) 0

N+4 + 125 angajaþi × 120 drepturi × 25,00 lei/drept 375.000Total 54.000Total 1.221.000

Contabilitate si control de gestiune,


Efectul subactivitãþii asupra rezultatuluicalculat de contabilitatea financiarã

Andreea Maria BARB, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

1. Premisele lucrãrii

Subactivitatea îºi face simþitã prezenþa atunci

când societãþile nu îºi folosesc potenþialul productiv

la un nivel optim, mai bine zis, atunci când nu produc

atât cât le permite, fizic, capacitatea utilajelor, a echi-

pamentelor ºi a altor aparate utilizate. Vorbim despre

neutilizarea unei pãrþi din structura productivã a en-

titãþii.

Subactivitatea unei entitãþi patrimoniale influen-

þeazã rezultatul exerciþiului financiar calculat de con-

tabilitatea financiarã? Aceastã influenþã, dacã existã,

este doar de structurã sau chiar de volum? Pe parcur-

sul prezentei lucrãri vom încerca sã abordãm aceste

puncte, luând ca repere diverse surse, cum ar fi: cãrþi

de specialitate, legislaþie, cursuri, exemple concrete

ºi alte lucrãri.

2. Elemente introductive referi-

toare la rezultat, venituri ºi

cheltuieli. Relaþia contabilitate

financiarã – contabilitate de

gestiune

Contabilitatea financiarã calculeazã rezultatul

exerciþiului financiar ca diferenþã între veniturile ºi

cheltuielile perioadei. Conform Legii contabilitãþii

nr. 82/1991, republicatã ºi actualizatã, art. 17 alin. (1):

„Contabilitatea cheltuielilor se þine pe feluri de chel-

tuieli, dupã natura sau destinaþia lor, dupã caz”1, iar

alin. (2) al aceluiaºi articol precizeazã: „Contabilitatea

veniturilor se þine pe feluri de venituri, dupã natura

sau sursa lor, dupã caz”2. Luând în considerare aceas-

tã diferenþiere pe care Legea contabilitãþii o stabileºte,

în cazul cheltuielilor (punctul de interes al prezentei

1 Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã.2 Ibidem.

Key terms: unused capacity, financial accounting, management accounting, indirect costs,unused capacity costs, fixed costs

ABSTRACT

The Effect of Unused Capacity over the Result Calculatedby the Financial Accounting

In this paper we will reveal the importance of unused capacity costs for everycompany. We try to emphasize the influence of unused capacity costs for theaccounting result. It is certain that many companies don’t describe exactly theexpenses structure. Despite of the consequences that the unused capacity cost haveon the production costs, and on the methods of calculate it, and from this on the profitmargins, the enterprises don’t take into account these expenses. This cost appearsstraight on the Profit and Loss account as an individual expense. The unused capacitycosts are put in appearance when the companies’ production potential at an optimallevel isn’t used.


lucrãri) putem subînþelege faptul cã natura cheltuielilor

„aparþine” contabilitãþii financiare, care clasificã chel-

tuielile în cheltuieli de exploatare, financiare ºi extra-

ordinare, iar destinaþia lor ar „aparþine” domeniului

contabilitãþii de gestiune (repartizarea cheltuielilor pe

purtãtori, sectoare etc.).

„Unul dintre rolurile contabilitãþii de gestiune

este acela de a permite evaluarea în situaþiile financia-

re a stocurilor de produse finite, de produse în curs

de execuþie ºi a producþiei imobilizate”3. Evaluãrile

trebuie realizate respectând principiile contabilitãþii

financiare, la costul complet de producþie, care cuprin-

de „cheltuielile direct legate de unitãþile de producþie

ºi o cotã-parte din cheltuielile indirecte de producþie,

fixe ºi variabile, ocazionate de transformarea mate-

riilor prime în produse finite”4, fãrã a fi incluse chel-

tuielile generale, cheltuielile de comercializare ºi de

distribuþie, ºi nici cheltuielile financiare (costul capi-

talurilor proprii)5.

Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.826/

2003 pentru aprobarea Precizãrilor privind unele mãsuri

referitoare la organizarea ºi conducerea contabilitãþii

de gestiune prezintã mai multe principii ale calculaþiei

costurilor. Unul dintre ele, ºi anume principiul separãrii

cheltuielilor care privesc obþinerea bunurilor, lucrãri-

lor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de

achiziþia, producþia sau prelucrarea acestora, presu-

pune ca la nivelul obiectelor de calculaþie stabilite de

cãtre fiecare persoanã juridicã sã se separe cheltuielile

atribuibile obiectelor respective de cheltuielile oca-

zionate de restul activitãþii (care nu participã în mod

direct la obþinerea obiectelor de calculaþie), cum ar fi:

cheltuieli de administraþie, cheltuieli de desfacere,

regia fixã nealocatã costului, cheltuieli financiare, chel-

tuieli extraordinare etc.

Potrivit aceluiaºi act normativ, pentru calculul

costurilor bunurilor, lucrãrilor, serviciilor ºi al costuri-

lor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea

financiarã dupã natura lor se grupeazã în contabilita-

tea de gestiune în: cheltuieli directe, cheltuieli indi-

recte, cheltuieli de desfacere, cheltuieli generale de

administraþie.

3. Aspecte cu privire la cheltuielile indirecte.

Sfera de cuprindere ºi modalitãþile

de abordare

Pentru a putea dezvolta aceastã temã, vom a-

borda doar cheltuielile indirecte. Astfel, cheltuielile

indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica

ºi atribui direct unui anumit obiect de calculaþie, ci

privesc întreaga producþie a unei secþii sau a per-

soanei juridice în ansamblul ei. Cheltuielile indirecte

cuprind:

regia fixã de producþie, formatã din cheltuieli

indirecte de producþie care rãmân relativ constante

indiferent de volumul producþiei, cum ar fi: amorti-

zarea utilajelor ºi echipamentelor, întreþinerea secþiilor

ºi utilajelor, precum ºi cheltuieli cu conducerea ºi ad-

ministrarea secþiilor;

regia variabilã de producþie, care constã în

cheltuieli indirecte de producþie care variazã în raport

cu volumul producþiei, cum ar fi: cheltuieli indirecte

cu consumul de materiale ºi cu forþa de muncã.

Afectarea valorii regiei variabile de producþie a

costurilor de prelucrare se face pe baza gradului de

utilizare efectivã a capacitãþilor de producþie. Datoritã

faptului cã „miºcarea” cheltuielilor indirecte de pro-

ducþie variabile se efectueazã „mânã în mânã” cu mãri-

mea producþiei, regia variabilã pe unitate de produs

nu înregistreazã fluctuaþii la nivel, iar dacã acestea

apar, ele sunt nesemnificative.

Regia fixã de producþie poate fi privitã sub dublu

aspect, ºi anume:

regia fixã totalã, adicã valoarea acesteia în

cadrul entitãþii;

regia fixã unitarã, adicã valoarea pe unitate

de produs, imputatã în costul produsului ca o cotã-

parte din regia totalã.

Indiferent care este gradul de utilizare a capacitã-

þii de producþie, respectiv mãrimea producþiei, nivelul

regiei fixe de producþie totale este acelaºi, demon-

strând un caracter evolutiv constant.

În ceea ce priveºte nivelul regiei fixe de produc-

þie pe obiecte de calculaþie singulare (produs, lucrare,

serviciu), asigurarea unui caracter constant impune

3 N. Albu, C. Albu (2003), Instrumente de management al performanþei, vol. I, Contabilitate de gestiune, Editura Economicã,

Bucureºti, p. 125.

4 http://www.audit4u.ro/legislatie.html5 În IAS 23 Costurile îndatorãrii, IASB prevede ca includerea în costul de producþie a costului capitalului împrumutat ºi a

costului capitalurilor proprii, care nu sunt contabilizate drept cheltuialã, sã se facã numai în anumite condiþii.


Costul subactivitãþii apare din cauza neutilizãrii

la potenþial maxim a capacitãþii de producþie a entitãþii

patrimoniale. „Inactivitatea potenþialelor care creeazã

costuri de capacitate provoacã o pierdere, deoarece

resursele sunt consumate fãrã contrapartidã: ele sunt

sacrificate pentru a propune o performanþã nesoli-

citatã. Costurile induse prin declanºarea procesului,

costurile variabile dau dreptul la o capacitate de func-

fie menþinerea aceluiaºi volum al producþiei realizate,

ceea ce este mai greu de atins în practicã, fie luarea în

considerare a unui nivel normal de producþie, indi-

ferent de volumul producþiei realizate.

4. Noþiunea de capacitate normalã

în abordarea costului subactivitãþii.

Modalitãþi de calcul al costului

subactivitãþii

Prin capacitate normalã (nivel normal) de pro-

ducþie se înþelege producþia medie estimatã a fi realizatã

de-a lungul unui anumit numãr de perioade, în condiþii

normale, cu luarea în considerare ºi a pierderii de ca-

pacitate rezultate ca urmare a reparaþiilor planificate

ale echipamentelor de producþie. Existã, totuºi, pro-

bleme în ceea ce priveºte determinarea capacitãþii

normale de producþie. În literatura anglo-saxonã (ca

ºi în norma IAS 2 Stocuri), capacitatea normalã este

media unor perioade în condiþii normale de activitate.

Dar cine stabileºte aceastã capacitate normalã?

În funcþie de ce se stabileºte? Rãspunsul este acela cã

persoana care stabileºte capacitatea normalã de produc-

þie este contabilul de gestiune. El este cel care delimi-

teazã numãrul perioadelor de timp ºi care, de asemenea,

trebuie sã þinã cont de natura activitãþii desfãºurate

de entitate, dar ºi de ciclurile de viaþã ale obiectelor

de calculaþie, de exactitatea prognozelor etc.

Capacitatea normalã de producþie nu este egalã

cu capacitatea totalã (nominalã) a întreprinderii, fiind

reprezentatã de cantitatea de produse obþinutã sau de

numãrul de ore de funcþionare a utilajelor corespun-

zãtoare unei utilizãri a instalaþiilor tehnologice care

nu atinge limita maximã sub aspect tehnic.

Astfel, regia fixã totalã care se va include în cos-

turi se va determina conform urmãtoarei formule:

Regia fixã alocatã costurilor de prelucrare = Regia fixã ×Nivelul real

Nivelul normal

Nivelul real al activitãþii este reprezentat de pro-

ducþia obþinutã, iar nivelul normal, de capacitatea

normalã de producþie.

Mãrimea producþiei obþinute nu este constantã

în timp; ea fluctueazã, înregistrând creºteri sau, dim-

potrivã, descreºteri (diminuãri) de la o perioadã (exer-

ciþiu) la alta.

Conform IAS 2 Stocuri, în perioada în care produc-

þia este anormal de mare, mãrimea regiei fixe alocate

fiecãrei unitãþi produse se diminueazã pentru a nu

evalua stocurile la o valoare superioarã costului lor,

iar scãderea producþiei obþinute sau neutilizarea unui

utilaj de producþie nu determinã majorarea valorii

regiei fixe alocate fiecãrei unitãþi de produs. Astfel,

regia fixã nealocatã reprezintã costul subactivitãþii ºi

se recunoaºte drept cheltuialã în contul de profit ºi

pierdere în perioada în care a apãrut. Deci costul subac-

tivitãþii se poate determina dupã urmãtoarele formule:

þionare. Faptul de a nu folosi cel mai bun potenþial

nestocabil creeazã o risipã. Inactivitatea ºi risipa sunt

cele douã forme ale lipsei de eficienþã.”6

5. Relevarea influenþei subactivitãþii

asupra cheltuielilor

În situaþia în care într-o lunã (perioadã de gestiu-

ne) se utilizeazã structura (de producþie) în proporþie

6 H. Bouquin (2004), Contabilitate de gestiune, traducere ºi studiu introductiv N. Tabãrã, Editura Tipo Moldova, Iaºi, p. 82.

⇒ Costul subactivitãþii = Regia fixã care se recunoaºte ca o cheltuialã a perioadei

Costul subactivitãþii = Cheltuielile fixe × 1 –Nivelul real al activitãþii

Nivelul normal al activitãþii

Nivelul real

Nivelul normalRegia fixã care se recunoaºte ca o cheltuialã a perioadei = Regia fixã × 1 – sau


Printre avantajele imputãrii raþionale se numãrã8:

Se retrateazã costurile de structurã (indirecte

fixe) pentru a le adapta la conjunctura întreprinderii;

Se obþine un cost relativ constant pe termen

lung, evitând astfel variaþiile sezoniere ale activitãþii;

Acest cost poate fi utilizat în fixarea standar-

delor ºi a preþului;

Deoarece evitã supra/subevaluarea stocurilor,

aceastã metodã trebuie aplicatã în evaluarea stocurilor

în situaþiile financiare;

Aratã schimbãrile din organizaþie, eficacitatea

muncii ºi modificãrile randamentului.

Dezavantajul apare din faptul cã imputarea ra-

þionalã cerutã în evaluarea stocurilor pentru conta-

bilitatea financiarã pãstreazã exigenþele acesteia: nu

poate fi inclusã în costul stocului o cheltuialã mai mare

decât cea angajatã (cazul supraactivitãþii), conform

principiului prudenþei.

7. Situaþii posibile ale capacitãþii reale

de producþie faþã de capacitatea

normalã de producþie

Revenind la regia fixã imputatã costului obiec-

telor de calculaþie, aceasta se determinã parcurgând

urmãtoarele etape:

stabilirea capacitãþii de producþie normale

(QN);

determinarea capacitãþii de producþie efective

(realã) (QR) dintr-o perioadã;

compararea celor douã mãrimi ale capacitãþii

de producþie. În urma comparaþiei pot rezulta, teoretic

ºi practic, trei situaþii diferite, astfel:

de 80%, cheltuielile fixe reale sunt aproape aceleaºi

ca de obicei (ca ºi când structura ar fi utilizatã 100%),

dar ar fi fost de ajuns ºi o structurã mai redusã; se

încorporeazã în costuri numai 80% din cheltuielile

fixe. Procentul de 20 rãmâne nerepartizat ºi se recu-

noaºte ca o cheltuialã a perioadei, regãsindu-se în con-

tabilitatea financiarã prin intermediul contului de profit

ºi pierdere, respectiv costul subactivitãþii, pentru cã

acele cheltuieli au fost suportate, dar nu au fost jus-

tificate de utilizarea structurii. Din contrã, dacã s-a

utilizat 110% din capacitate, se vor lua în calcul 100%

din cheltuielile fixe, iar cei 10% reprezintã un plus de

supraactivitate, pentru cã de fapt entitatea nu le-a

suportat. „Înregistrãm deci o diferenþã de cheltuieli

încorporabile pe care o putem analiza algebric ca pe

o cheltuialã neîncorporabilã în primul caz (costul de

subactivitate) ºi ca pe o cheltuialã suplimentarã în al

doilea caz (plus de supraactivitate)”7.

6. Imputarea raþionalã a cheltuielilor fixe.

Avantaje ºi dezavantaje

Având în vedere cã, în principiu, cheltuielile fixe

care trebuie acoperite sunt aceleaºi indiferent de volu-

mul producþiei, imputarea acestora pe produs trebuie

sã se realizeze în mod raþional, þinând cont de capa-

citatea normalã (procedeul imputãrii raþionale).

În SUA, aceastã dezbatere a depãºit graniþele

contabilitãþii interne. Publicarea costului subactivitãþii,

identificându-l în contul de rezultat (profit sau pier-

dere), îndeamnã la afiºarea unei sancþiuni a pieþei.

Pierderea acestei subactivitãþi în valoarea stocurilor

face performanþa opacã.

7 L. Dubrulle (2002), Contabilitate de gestiune, ediþie în limba românã coordonatã de M. Niculescu ºi A. Burlaud, Editura

Economicã, Bucureºti, p. 129.8 N. Albu, C. Albu, op. cit., p. 144.

Situaþii posibile ale capacitãþii reale faþã de capacitatea normalã, ºi consecinþele acestora

Situaþii posibile Valoarea regiei fixe de producþie care se va include în costurile de prelucrare

QR < QN Regia fixã alocatã = Regia fixã × QR

QN

QR = QN Regia fixã alocatã = Regia fixã efectivã

QR > QN Regia fixã alocatã = Regia fixã efectivã

Luând în calcul aceste situaþii, rezultã cã formula

de calcul a regiei fixe nealocate costului, care se va

recunoaºte ca o cheltuialã a perioadei, menþionatã de

Anexa la OMFP nr. 1.826/2003, nu are valabilitate

în cazul unei producþii mai mari decât cea corespun-

zãtoare capacitãþii normale (QN).


QR

QN

Regia fixã alocatã costului = Regia fixã totalã ×

Regia fixã alocatãQR

Regia fixã alocatã unitarã =

8. Studiu de caz

O entitate patrimonialã obþine în cursul unei perioade de gestiune venituri totale aferente activitãþiidesfãºurate în sumã de 185.000 lei. În ceea ce priveºte cheltuielile aferente producþiei obþinute, acestease împart astfel:

cheltuieli directe unitare – 35 lei/unitate fizicã produsã; regia de producþie variabilã unitarã (cheltuieli indirecte variabile unitare) – 3 lei/unitate fizicã produsã; regia de producþie fixã totalã (cheltuieli indirecte fixe totale) – 20.000 lei.

Contabilul de gestiune a stabilit o capacitate normalã de producþie QN = 3.000 unitãþi fizice/perioadãde gestiune. În perioada de referinþã, producþia obþinutã (QR) este de 2.800 unitãþi fizice. Luând în considerareaceste informaþii, vom calcula costul producþiei obþinute (costul activitãþii efective) (CAN), precum ºi rezultatulobþinut de entitate pentru aceastã producþie.

Rezolvare:

CP = CD + Regia variabilã unitarã + Cota de regie fixã

unde:CP = costul de producþie unitar;CD = cheltuielile directe unitare.

Regia fixã alocatã costului = 20.000 × 2.800/3.000 = 18.666,66 lei

Regia fixã alocatã unitarã = 18.666,66/2.800 = 6,66 lei/unitate fizicã

Revenind la formula iniþialã, avem:

CP = 35 + 3 + 6,66 = 44,66 lei/unitate fizicã

Astfel, la nivelul întregii activitãþi avem urmãtoarea situaþie:

Costul de producþie total efectiv (Costul activitãþii efective) CAN = CP × QR

CAN = 44,66 × 2.800 = 125.048 lei

Însã costurile totale aferente producþiei obþinute, care ar fi fost optime în cazul capacitãþii normale,sunt:

Costurile totale aferente producþiei obþinute = Cheltuielile directe + Cheltuielile indirecte

unde:

Cheltuielile directe = Cheltuielile directe unitare × QR

Cheltuielile directe = 35 × 2.800 = 98.000 lei, iar

Cheltuielile indirecte = Regia de producþie variabilã unitarã × QR + Regia de producþie fixã

Cheltuielile indirecte = 3 × 2.800 + 20.000 = 28.400 lei

⇒ Costurile totale aferente producþiei obþinute = 98.000 + 28.400 = 126.400 lei

Comparând CAN cu costurile totale aferente producþiei obþinute, rezultã:


9 S. Briciu, M.H. Jaradat, A. Socol, C.S. Teiuºan (2003), Managementul prin costuri, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, p. 119.

CAN = 125.048 lei

Costurile totale aferente producþieiobþinute = 126.400 lei

Diferenþa reprezintã costul subactivitãþii ºi însumeazã 1.352 lei. Acest cost va apãrea ca o cheltuialãîn contul de profit ºi pierdere.

În ceea ce priveºte rezultatul activitãþii, calculat la un mod simplist, doar luând în considerare acestecheltuieli, acesta va avea urmãtoarea formã:

±R = V – Ch

unde:V = veniturile;Ch = cheltuielile aferente acestor venituri.

±R = 185.000 – 126.400 = 58.600 lei → profit contabil

În situaþia în care entitatea nu ar fi þinut cont de capacitatea normalã de producþie, costul de producþiear fi arãtat altfel, deoarece, atunci când producþia scade, costul pe unitatea de produs creºte, ºi invers,atunci când producþia creºte, costul pe unitatea de produs scade9, ca o consecinþã a cheltuielilor fixe carerãmân relativ constante indiferent de evoluþia volumului activitãþii.

CP = CD + CIP

unde:CP = costul de producþie unitar;CD = cheltuielile de producþie directe unitare;CIP = cheltuielile de producþie indirecte unitare.

Pentru întregul volum de activitate, costul de producþie se prezintã astfel:

Costul de producþie total = CP × Q

unde:CP = costul de producþie unitar;Q = cantitatea fizicã obþinutã.

Costul de producþie total = 45,143 × 2.800 = 126.400,4 lei ≈ 126.400 lei

În aceastã situaþie, rezultatul va fi urmãtorul:

±R = V – Ch

±R = 185.000 – 126.400 = 58.600 lei → profit contabil

Din punct de vedere al rezultatului calculat de contabilitatea financiarã, acesta este acelaºi indiferentde modul de calcul al costului de producþie, însã va apãrea o diferenþã în ceea ce priveºte structuracheltuielilor, adicã, în primul caz, costul subactivitãþii. Deci acea influenþã despre care vorbeam la începuteste doar o modificare de structurã a cheltuielilor, acest cost al subactivitãþii neinfluenþând cheltuielile înmãrimea lor de ansamblu. Rezultatul contabil, dupã cum am arãtat, în cazul nostru profit contabil, rãmâneacelaºi indiferent de modul de calcul.

CP = 35 + 3 + = 45,143 lei/unitate fizicã20.0002.800

⇒ CAN < Costurile totale aferente producþiei obþinute


9. Concluzii

Fiecare entitate patrimonialã care produce „ce-

va” ar trebui sã „priveascã” spre creºterea volumului

de activitate realizat într-o perioadã de gestiune pentru

a-ºi folosi cu maximum de eficienþã potenþialul pro-

ductiv. Costul subactivitãþii îºi relevã adevãrata di-

mensiune prin influenþa pe care o are asupra proceselor

productive. Dezideratul organizãrii proceselor pro-

ductive este acela al eliminãrii factorilor ce reduc

activitatea întreprinderii ºi al exacerbãrii oportuni-

tãþilor, în vederea creºterii volumului productiv în

comparaþie cu cel al activitãþii normale.10

Subactivitatea, mai bine zis costul subactivitãþii,

este o cheltuialã care este prezentatã de contabilitatea

financiarã (de angajamente) prin intermediul situa-

þiilor financiare anuale, mai precis prin contul de profit

ºi pierdere.

Imputarea raþionalã nu este o mãsurã, ci doar

un semnal al utilizãrii ineficiente a potenþialului unei

entitãþi economice. „Costul de subactivitate reprezintã

un semnal al costului de oportunitate, nu o cheltuialã

ca oricare alta. Dacã aceste costuri de capacitate rãmân

neschimbate ºi costul de subactivitate se diminueazã,

este clar cã ele au fost imputate altundeva”.11

10 Ibidem, p. 120.11 H. Bouquin, op. cit.

BIBLIOGRAFIE

1. Albu, N., Albu, C. (2003), Instrumente de management al performanþei, vol. I, Contabilitate de

gestiune, Editura Economicã, Bucureºti.

2. Bouquin, H. (2004), Contabilitate de gestiune, traducere ºi studiu introductiv N. Tabãrã, Editura

Tipo Moldova, Iaºi.

3. Briciu, S. (2002), Contabilitate analiticã ºi de gestiune, Editura Ulise, Alba Iulia.

4. Briciu, S., Jaradat, M.H., Socol, A., Teiuºan, C.S. (2003), Managementul prin costuri, Editura

Risoprint, Cluj-Napoca.

5. Dubrulle, L. (2002), Contabilitate de gestiune, ediþie în limba românã coordonatã de M. Niculescu

ºi A. Burlaud, Editura Economicã, Bucureºti.

6. Oprea, C., Cârstea, Gh. (2002), Contabilitatea de gestiune ºi calculaþia costurilor, Editura Genicod,

Bucureºti.

7. Sabou, F. (2008), Consideraþii privind importanþa costului subactivitãþii în calculaþia costurilor,

Universitatea de Vest „Vasile Goldiº”, Arad.



9. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu modificãrile


10. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizãrilor privind unele

mãsuri referitoare la organizarea ºi conducerea contabilitãþii de gestiune, publicat în Monitorul Oficial

nr. 23/12.01.2004.




12. http://www.audit4u.ro/legislatie.html

13. http://www.contacafe.ro/topic6863.html

14. http://www.iasplus.com/standard/standard.htm

Expert

izã co

ntabilã


Aspecte care influenþeazã stabilireaobiectivelor expertizei contabile

Delia Corina MIHÃLÞAN, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Introducere: aspecte privind

activitatea de expertizã contabilã

Prin expertizã contabilã se înþelege misiunea datã

unui expert contabil de a controla registrele, conturile

ºi actele justificative ale unei entitãþi, cu scopul de a

furniza pãrþilor interesate datele necesare sau de a

procura justiþiei informaþiile necesare pentru a se pro-

nunþa în cunoºtinþã de cauzã asupra unui proces sau

a unei contestaþii despre care a fost sesizatã. Expertiza

contabilã este o formã de cercetare efectuatã în vederea

lãmuririi modului în care sunt reflectate în documente

evidenþa tehnicã ºi contabilã, respectiv anumite fapte,

împrejurãri ºi situaþii de naturã economico-financiarã.

Expertizele contabile sunt mijloace de probã utilizabile

în rezolvarea unor cauze care necesitã cunoºtinþe de

strictã specialitate din partea unor persoane care au

calitatea de expert contabil. Expertizele contabile dis-

puse din oficiu sau acceptate la cererea pãrþilor în

fazele de instrumentare ºi de judecatã ale unor cauze

civile ºi/sau comerciale, ataºate sau nu unui proces

penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate

celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

Expertiza depãºeºte acþiunea de control prin fap-

tul cã include ºi opinia expertului în legãturã cu opera-

þiile asupra cãrora se efectueazã expertiza. Expertiza

este deci o lucrare personalã ºi criticã; pe lângã rezul-

tatul examinãrii faptelor din punct de vedere al exacti-

tãþii formale ºi de fond, aceasta cuprinde ºi pãrerea

expertului asupra cauzelor ºi efectelor în legãturã cu

obiectul supus cercetãrii.

Pentru o bunã desfãºurare, expertizele contabile

trebuie efectuate în conformitate cu normele juridice

ºi metodologice specifice contabilitãþii, trebuie sã re-

prezinte o analizã criticã a documentelor, înregistrãrilor

ºi sintezelor contabile. Pentru aceasta se impune res-

pectarea unor principii general valabile pentru orice

verificare ºi expertizã contabilã. Principiile nu se referã

la nimic altceva decât la principalele etape sau faze

ale expertizelor contabile. În legãturã cu ele, principii-

le reprezintã o serie de recomandãri sau instrucþiuni

pe care trebuie sã le urmeze experþii, astfel:

Key terms: accounting expertise, objectives of accounting expertise, professional competences,choosing the expert accountant, examined documents

ABSTRACT

Aspects which Influence the Setting the Objectives of Accounting Expertise

The purpose of this article is to present the reasons which are the base of settlementof the objectives of accounting expertise. In what concerns the objectives of accountingexpertise, there are typical rules related to the way of being established. The objectivesdepend on specific factors such as, for instance, the type of accounting expertise.Because of the way of choosing the expert accountant, the objectives should complywith the professional competences of the one nominated to perform the accountingexpertise engagement.


determinarea naturii ºi a obiectului lucrãrii;

fixarea unui plan de lucru;

alegerea metodelor de cercetare;

studiul preliminar al entitãþii supuse expertizei;

examinarea regularitãþii documentelor finan-

ciar-contabile.1

Principiile enunþate mai sus sunt valabile pentru

orice tip de expertizã.

În cazul expertizelor judiciare, obiectul lucrãrii

împreunã cu obiectivele – întrebãri concrete – sunt

stabilite de organul judiciar care a dispus efectuarea

expertizei contabile ºi sunt consemnate în actul de

dispunere a expertizei.

Cerinþele formulãrii obiectivelor

într-o expertizã contabilã

Obiectivele expertizei contabile judiciare se li-

miteazã, din punct de vedere al conþinutului ºi al pe-

rioadei, la fapte ºi împrejurãri care au generat litigii.

Obiectivele cu privire la constatarea vinovãþiei persoa-

nelor care au produs pagube materiale ºi a faptelor

care le-au generat depãºesc sfera expertizei contabile,

acestea constituind obiective ale anchetei penale.

Obiectivele expertizei contabile, respectiv între-

bãrile la care trebuie sã rãspundã expertul, se stabilesc

deci de cãtre organele de urmãrire penalã sau instan-

þele de judecatã, din oficiu sau la cererea pãrþilor,

atunci când pentru lãmurirea unor fapte sau împrejurãri

ale cauzei sunt necesare cunoºtinþele unui expert.

Obiectivele date spre rezolvare expertului se stabilesc

ºi se consemneazã în scris, în ordonanþã – de cãtre

organele de urmãrire penalã sau în încheiere de ºe-

dinþã – de cãtre instanþele de judecatã. Pe parcursul

desfãºurãrii expertizei contabile, expertul va rezolva

numai obiectivele sau problemele indicate în actul

prin care s-a dispus efectuarea ei ºi numai pentru peri-

oada stabilitã.

Întrebãrile care se dau spre rezolvare expertului

contabil trebuie:

sã fie formulate în mod clar ºi concret, în stric-

tã ordine de succesiune logicã ºi în limita competenþei

drepturilor ºi obligaþiilor expertului contabil;

sã se refere la probleme care necesitã cunoº-

tinþe teoretice ºi practice de contabilitate;

sã fie în strânsã legãturã cu conþinutul cauzei

care se judecã ºi sã decurgã din împrejurãrile concrete

ale cauzei;

sã epuizeze toate aspectele neclare din dosa-

rul respectiv, sã cuprindã toate împrejurãrile cauzei,

astfel încât sã se previnã formularea ulterioarã de noi

obiective;

sã nu îi solicite expertului contabil încadrãri

juridice ale faptelor contabile.

Expertul contabil, în cazul în care obiectivele

expertizei contabile nu sunt suficient precizate, solicitã

organului care a dispus efectuarea expertizei sã con-

cretizeze în scris problemele care trebuie sã formeze

obiectul expertizei. Expertul va sesiza organul care a

dispus efectuarea expertizei contabile atunci când, în

timpul efectuãrii expertizei contabile, se ivesc situaþii

care necesitã extinderea obiectivelor fixate sau efectua-

rea prealabilã a unor expertize tehnice, grafologice

etc. Expertului nu îi este permis sã extindã singur obiec-

tivele expertizei ºi sã rãspundã astfel la întrebãri care

nu i-au fost puse sau care depãºesc competenþa sa.2

Pentru fixarea obiectivelor în procesele penale,

se foloseºte o procedurã specialã care se deruleazã în

douã etape. În prima etapã se cere ºi se încuviinþeazã

proba, se numeºte expertul, se precizeazã obiectivele

de principiu ºi se fixeazã termenul la care sunt citate

pãrþile împreunã cu expertul contabil numit. A doua

etapã se desfãºoarã la termenul fixat în prima etapã

ºi în cadrul acesteia au loc urmãtoarele acþiuni: se

aduce în discuþie problematica lucrãrii, adicã între-

bãrile la care trebuie sã rãspundã expertiza, permi-

þându-li-se pãrþilor ºi expertului sã facã observaþii ºi

chiar sã cearã modificarea sau completarea obiectivelor

formulate de cãtre organul în cauzã. Pentru a participa

la dezbatere în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi pentru

a contribui efectiv la soluþionarea problemelor, expertul

contabil are obligaþia sã consulte sau sã studieze în

prealabil dosarul, în perioada dintre cele douã termene.

Dupã definitivarea întrebãrilor i se stabileºte expertului

termenul de efectuare a expertizei ºi se precizeazã

dacã vor participa ºi pãrþile, prin experþii recomandaþi

de ele.

În ceea ce priveºte competenþa expertului conta-

bil, obiectivele-întrebãri trebuie formulate în aºa fel

încât sã nu depãºeascã aria sa de cunoºtinþe. Tocmai

1 I. Florea, R. Florea, I.-C. Macovei, M. Berheci (2008), Introducere în expertiza contabilã ºi auditul financiar, ediþia a II-a,

Editura CECCAR, Bucureºti, pp. 70-71.2 M. Boulescu, M. Ghiþã (2001), Expertiza contabilã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, pp. 128-129.


de aceea, înscrierea experþilor în Grupul Experþilor

Judiciari (GEJ) se dovedeºte cu legitimaþia de expert

contabil judiciar, eliberatã anual prin grija Corpului.

Înscrierea se face într-un registru intitulat „Registrul

privind evidenþa experþilor contabili judiciari”. Acesta

cuprinde date referitoare la:

identitatea expertului: nume, prenume, numã-

rul carnetului de expert, adresã, numãr de telefon;

activitatea de expert contabil judiciar: data în-

scrierii în GEJ, statutul, specializãri, menþiuni speciale.

Pentru obiectivul prezentei lucrãri o deosebitã

importanþã o au specializãrile. Acestea reprezintã

domeniile contabilitãþii în legãturã cu care expertul

contabil deþine suficiente cunoºtinþe teoretice ºi prac-

tice pentru a putea duce la îndeplinire o expertizã

contabilã judiciarã. Ele sunt în numãr de nouã, dupã

cum urmeazã:

societãþi comerciale ºi alte entitãþi economice;

instituþii de credit ºi instituþii financiare ne-

bancare;

societãþi de asigurare ºi alte entitãþi din dome-

niul asigurãrilor, pensiilor facultative ºi fondurilor de

pensii administrate privat;

societãþi de investiþii financiare ºi alte entitãþi

de valori mobiliare;

instituþii publice;

organizaþii nonprofit, inclusiv asociaþii de pro-

prietari;

drepturi salariale, pensii, activitãþi indepen-

dente ºi alte activitãþi privind persoanele fizice;

gestionarea fondurilor comunitare;

fiscalitate.

La înregistrarea în GEJ, expertul contabil va opta

pentru domeniile în care este specializat, completând

o „Fiºã de opþiuni” care conþine specializãrile redate

anterior. Din cele prezentate mai sus putem observa

cã expertul contabil trebuie sã deþinã competenþe sufi-

ciente în legãturã cu domeniul expertizei pe care ur-

meazã sã o realizeze, iar obiectivele-întrebãri trebuie

formulate în aºa fel încât sã nu degenereze în obiective

privind domenii care nu sunt de competenþa sa.

În ceea ce priveºte expertizele fiscale, organul

abilitat sã formuleze obiectivele trebuie sã fie în cu-

noºtinþã de cauzã în ceea ce priveºte atât tipul exper-

tizei ºi încadrarea acesteia, cât ºi competenþele deþinute

de expertul care urmeazã sã efectueze misiunea. For-

mularea obiectivelor se realizeazã în fapt de cãtre con-

sultanþii fiscali înscriºi în GEJ, odatã cu intrarea în

vigoare a Ordonanþei Guvernului nr. 71/2001 privind

organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþã

fiscalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Con-

sultanþii fiscali, conform normei menþionate, au abili-

tatea de a asista, de a participa la o expertizã sau, dupã

caz, chiar de a efectua o expertizã. În cadrul expertize-

lor fiscale, numirea consultanþilor fiscali se realizeazã

de cãtre instanþe pânã la soluþionarea divergenþelor

legislative care persistã în materie, competenþã înscrisã

atât pentru Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor

Autorizaþi din România, cât ºi pentru Camera Con-

sultanþilor Fiscali (CCF).

Obiectivele posibile în cadrul unei expertize con-

tabile pot fi sistematizate conform tabelului de mai

jos, în funcþie de tipul expertizei în cadrul cãreia se

stabilesc3:

3 S. Briciu (coordonator) (2003), Controlul ºi expertiza – instrumente de apãrare a patrimoniului ºi de respectare a legalitãþii,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 452-453.

Obiective posibile pentru diferite tipuri de expertize

Nr.crt.1.

Tipul expertizei

Expertize contabile referitoarela constituirea ºi funcþionareasocietãþilor comerciale

Obiective posibile

– verificarea operaþiunilor realizate de fondatori în contul societãþii

– verificarea avantajelor rezervate fondatorilor

– majorarea capitalului social prin aporturi în naturã

– existenþa infracþiunilor de bancrutã sau bancrutã frauduloasã

– fuziunea ºi divizarea societãþilor

– stabilirea pãrþii de profit care îi revine unui asociat sau acþionar

– verificarea operaþiunilor efectuate de manageri

– data înregistrãrii societãþii

– existenþa registrelor comerciale


Într-o expertizã contabilã, pentru formularea

obiectivelor se va avea în vedere tipul expertizei care

urmeazã a fi efectuatã; astfel, tipul expertizei va deþine

o influenþã directã asupra obiectivelor.

Obiectivele expertizei contabile

ºi documentele examinate

Expertiza contabilã îºi bazeazã concluziile pe

ºtiinþa contabilitãþii, precum ºi pe acte, documente ºi

evidenþe contabile care sunt întocmite cu respectarea

normelor legale ºi care conþin date reale. Un exemplu

în acest sens ar fi materialul documentar pe care îl

poate studia expertul contabil numit sã efectueze o

expertizã contabilã judiciarã într-o cauzã civilã. Aces-

ta se compune din dosarul cauzei, documente justifi-

cative, registre contabile, procesele-verbale întocmite

de organele de control abilitate.

Entitãþile consemneazã operaþiunile economico-

financiare, în momentul efectuãrii lor, în documente

justificative, pe baza cãrora se efectueazã înregistrãrile

contabile care genereazã documente ca: jurnale de con-

tabilitate, fiºe de cont, borderouri etc. Documentele

care stau la baza înregistrãrilor în contabilitate pot do-

bândi calitatea de document justificativ numai în con-

diþiile în care furnizeazã toate informaþiile principale4:

denumirea documentului;

denumirea/numele ºi prenumele ºi, dupã caz,

sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeºte

documentul respectiv;

numãrul documentului ºi data întocmirii lui;

menþionarea pãrþilor care participã la efectuarea

operaþiunii economico-financiare (când este cazul);

conþinutul operaþiunii economico-financia-

re ºi, când este necesar, temeiul legal al efectuãrii

acesteia;

datele cantitative ºi valorice aferente operaþiu-

nii economico-financiare efectuate, dupã caz;

numele ºi prenumele, precum ºi semnãturile

persoanelor care rãspund de efectuarea operaþiunii

economico-financiare, ale persoanelor cu atribuþii de

control financiar preventiv ºi ale persoanelor în drept

sã aprobe operaþiunea respectivã, dupã caz;

alte elemente menite sã asigure consemnarea

completã a operaþiunilor efectuate.

De asemenea, ºi documentele generate de con-

semnarea operaþiunilor ºi tranzacþiilor derulate în enti-

tate trebuie sã îndeplineascã anumite rigori pentru ca

realitatea lor ºi a datelor pe care le conþin sã poatã fi

probatã. Acestea trebuie sã conþinã felul, numãrul ºi

data documentului justificativ care stã la baza recunoaº-

terii operaþiunii respective, valoarea corespunzãtoare

4 S.C. Muntean (2009), Documentele financiar-contabile actualizate, Editura Intelcredo, Deva, p. 3.

Nr.crt.2.

3.

4.

Tipul expertizei

Expertize contabile referitoarela cauze de naturã civilã

Expertize contabile referitoarela cauze de naturã comercialã

Expertize contabile referitoarela cauze penale

Obiective posibile

– verificarea asocierilor între societãþi comerciale

– verificarea operaþiunilor de cedare-primire de imobile

– verificarea operaþiunilor de cumpãrãri-vânzãri de naturã civilã

– verificarea operaþiunilor de mandat

– verificarea operaþiunilor de partaj

– evaluarea (existenþa, acurateþea datelor etc.) contractelor de servicii

– verificarea operaþiunilor cu mãrfuri sau comision

– verificarea operaþiunilor de bancã, a extraselor de cont, a contractelorde conturi (curente ºi/sau de depozite)

– verificarea operaþiunilor de participare la profituri

– evaluarea contractelor comerciale de cumpãrare, vânzare, servicii

– examinarea gestiunii comercianþilor sau administratorilor

– examinarea actelor întocmite de organele de control

– verificarea inventarelor periodice efectuate conform normelor

– verificarea modului în care s-au calculat impozitele ºi taxele datorate

– examinarea gestionãrii bunurilor diverse


tranzacþiei reflectate, conturile sintetice ºi analitice atât

debitoare, cât ºi creditoare, precum ºi semnãturile ce-

lor care întocmesc documentul ºi/sau îl verificã.

Documentele ºi evidenþele neoficiale neprevã-

zute de normele contabile care sunt rezultatul iniþia-

tivei personale a celor care le întocmesc în vederea

justificãrii unor valori sau fapte, aºa cum este cazul

bonurilor de mânã, se apreciazã ca mãrturii scrise care

faciliteazã examinarea documentelor ºi evidenþelor

oficiale reglementate. Concluziile pe baza documen-

telor ºi evidenþelor neoficiale se confirmã în mod obli-

gatoriu cu documente ºi evidenþe legale; fãrã aceastã

confirmare, documentele de evidenþã neoficiale nu

pot constitui bazã pentru concluziile expertizei conta-

bile, nefiind luate în considerare.

De asemenea, expertul contabil are obligaþia de

a examina doar documentele contabile, întrucât docu-

mentele de alt gen ar putea sã conþinã informaþii care

depãºesc sfera sa de cunoaºtere sau acesta nu deþine

cunoºtinþele necesare pentru o corectã interpretare

a lor.

În raport cu cele arãtate mai sus, prin analizã ºi

corelare între documente, evidenþe ºi alte surse de

informare, expertul contabil stabileºte valabilitatea

documentelor justificative, corectitudinea înregis-

trãrilor contabile ºi gradul în care acestea exprimã

realitatea ºi legalitatea operaþiunilor patrimoniale în

legãturã cu care s-au formulat întrebãri la care expertul

trebuie sã rãspundã în raportul sãu de expertizã conta-

bilã. Astfel, se poate afirma cã expertul contabil, prin

competenþele deþinute, nu este abilitat sã rãspundã la

obiectivele-întrebãri formulate cu privire la alte docu-

mente decât cele contabile.

Concluzii ºi recomandãri

Având în vedere modalitatea de formulare a

obiectivelor într-o expertizã contabilã, putem spune

cã aceasta depinde, în primul rând, de tipul expertizei

contabile, care impune alegerea expertului contabil.

Legiuitorul a luat mãsuri în ceea ce priveºte speciali-

zarea experþilor pe domenii, înregistrarea acestora în

GEJ fiind însoþitã de „Fiºa de opþiuni”, în care fiecare

îºi precizeazã domeniile de specialitate. De asemenea,

recomandãm, acolo unde este cazul, numirea pe

lângã expertul contabil a unui consultant fiscal care

sã contribuie în ceea ce priveºte formularea obiective-

lor expertizei. Astfel, obiectivele-întrebãri nu trebuie

sã depãºeascã aria de competenþã a celui care efec-

tueazã expertiza.

Rãspunsul la obiectivele-întrebãri sunt fundamen-

tate pe documente contabile care atestã evenimente

ºi tranzacþii ce fac sau trebuie sã facã obiectul recu-

noaºterii, evaluãrii, clasificãrii lor ºi prezentãrilor con-

tabile. Realitatea practicã a dovedit cã de multe ori

completele de judecatã, în mod sigur nevoit, cer ex-

perþilor contabili sã interpreteze ºi sã emitã concluzii

în cadrul unei expertize asupra ºi pe baza unor docu-

mente care nu se numãrã printre documentele con-

tabile. Experþii contabili nu trebuie sã cadã în plasa

„rãspunderii la obiective”, ci mai degrabã sã analizeze,

dupã caz, dacã cerinþa este sau nu de competenþa lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Boulescu, M., Ghiþã, M. (2001), Expertiza contabilã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti.

2. Briciu, S. (coordonator) (2003), Controlul ºi expertiza – instrumente de apãrare a patrimoniului ºi

de respectare a legalitãþii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

3. Crãciun, ª. (2002), Controlul ºi auditul financiar. Expertiza contabilã, Editura Economicã, Bucureºti.

4. Florea, I., Florea, R., Macovei, I.-C., Berheci, M. (2008), Introducere în expertiza contabilã ºi auditul

financiar, ediþia a II-a, Editura CECCAR, Bucureºti.

5. Muntean, S.C. (2009), Documentele financiar-contabile actualizate, Editura Intelcredo, Deva.

6. CECCAR (2011), Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, ediþia a IV-a, Editura CECCAR,

Bucureºti.

7. Normele CECCAR nr. 1.044/2010 privind îmbunãtãþirea activitãþii de expertizã contabilã judiciarã,

www.ceccar.ro

8. Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor

autorizaþi, republicatã în Monitorul Oficial nr. 13/08.01.2008, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

9. Ordonanþa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea ºi exercitarea activitãþii de consultanþã fiscalã,

publicatã în Monitorul Oficial nr. 538/01.09.2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Opinii


Despre contabilitate ºi... slujitorul sãu

Iulia JIANU, lect. univ. dr.ASE Bucureºti

În abordãrile legate de „paternitatea” contabili-

tãþii, prin recunoaºterea ei ca aparþinând categoriilor

numite tehnicã, metodã, artã, tehno-ºtiinþã sau ºtiinþã,

testul de paternitate are la bazã determinãri ºi conotaþii

intrinsece ale contabilitãþii. Verificarea însã ar trebui

sã fie mult mai amplã ºi ar trebui axatã pe dezvoltãri

ºi aprofundãri ale fenomenului numit contabilitate.

Ideea de fenomen este fundamentatã pe componentele

extrem de relative (este dificil de proiectat o tipologie

standard) care îl formeazã, ºi aici ne referim la „ma-

teria contabilitãþii” ºi la slujitorul ºi promotorul sãu

– contabilul.

Dar oare am putea epuiza subiectul atât de rapid

prin recurs la cele douã faþete: contabilitatea a conta-

bilului, respectiv contabilul al contabilitãþii? Rãspunsul

nostru este un NU categoric, un NU care contrasteazã

cu majoritatea abordãrilor axate pe reglementare, de-

reglementare, normalizare, standardizare în legãturã

cu ºi despre contabilitate, sau, atunci când vorbim

despre contabil, pe conotaþii legate de profesionaliza-

re, de practicã, de nivel de cunoaºtere ºi recunoaºtere.

Poate cã prea puþine sunt încercãrile de a materializa,

de a evidenþia ºi de a consacra elementul care face

posibilã coabitarea dintre contabilitate ºi contabil, ºi

am numi aici PROFESORUL.

Acest mijlocitor, acest truditor neîntrerupt ºi de-

votat face posibilã translatarea „sevei” dintre cele douã

reprezentãri unanim acceptate ale fenomenului con-

tabil (contabilitate ºi contabil). El, profesorul, este

depozitarul bagajului teoretic pe care îl tezaurizeazã

ºtiinþa contabilitãþii; el, profesorul, este cel care simte

nevoile, zbaterile ºi inflexiunile din activitatea conta-

bilului; el, profesorul, este cel care conciliazã, de cele

mai multe ori, diferendele dintre cele douã lumi – cea

teoreticã, uneori chiar abstractã, a ºtiinþei contabilitã-

þii, ºi cea practicã, a aplicãrii, a exprimãrii în social, a

activitãþii liberale de contabil. El, profesorul, devine

o rotiþã, un mecanism care face ca lucrurile nu doar

Key terms: accounting, accountant, teacher, disciple, continuous professional development

ABSTRACT

About Accounting and... Its Servant

Maybe there are few attempts to materialize, to highlight or to devote the elementthat makes possible the cohabitation between accounting and the accountant, andwe would name here the teacher. This intermediate, this steady and dedicatedworkman facilitates the translation of the “sap” between the two representations ofthe accounting phenomena (accounting and accountant) universally accepted. He,the teacher, stores the theoretical deposit that the accounting science hoards treasure;he, the teacher, is the one who feels the needs, the struggles and the inflexions fromthe accountant’s activity; he, the teacher, is the one who conciliates, most of thetimes, the differences between the two worlds – the theoretical one, sometimes evenabstract of the accounting science, and the practical one, of application, of articulationin social of the liberal activity of accountant. He, the teacher, becomes a wheel, amechanism which does not only make things happen, not just make them work, butpushes them to flourish, to evolve and to perform.


sã se întâmple, nu doar sã funcþioneze, ci sã creascã,

sã se dezvolte ºi sã performeze.

Aþi putea întreba cum sunt posibile aceste lucruri

dinspre profesor. Da, sunt posibile pentru cã de acolo,

din iatacurile luminãrii sale (amfiteatrul, laboratorul,

centrul de cercetare, biroul sãu), cu rãbdare, cu con-

secvenþã, cu înflãcãrare chiar, menþine nestins focul

prometeic al cunoaºterii în contabilitate; ºi nu doar

pentru sine, ci ºi pentru cei cu care relaþioneazã, inte-

racþioneazã sau conlucreazã – discipolii sãi.

Este mintea care lumineazã, este adevãrul care

contrasteazã, este puterea care vibreazã, este metaforã

ºi este... uman, este acolo.... pentru cã trebuie sã fie

acolo. Este cel cãruia foarte mulþi dintre noi îi datorãm

enorm pentru cã fãrã ajutorul sãu poate cã nu am fi

fost ceea ce suntem; este cel cãruia îi strângi mâna la

un anume eveniment sau îi scrii câteva rânduri cu

diverse ocazii; este cel pe care îl descoperi în povesti-

rile generaþiilor care peste timp, contemporane fiind,

îþi devin colaboratoare; este cel care deschide prin

tine noi dimensiuni ºi cãi de cunoaºtere ºi de adevãr.

Este, poate, pentru mulþi dintre cei care acum

citiþi aceste rânduri, o regãsire, un licãr cã se produce

poate... un act de dreptate, de aºezare a unor discuþii

pe baze solide, cã nu se mai sare peste ceea ce este

edificator, relevant ºi rãspunzãtor pentru perpetuarea

fenomenului mai sus amintit – peste profesor; ba, mai

mult chiar, peste relaþia sa deosebitã cu auditoriul sãu

(care, de aceastã datã, sunteþi chiar domniile voastre,

ca regãsire în timp poate... de ambele pãrþi).

Aspectul cel mai important iterat aici, fiind ºi

cheia discuþiei noastre, este relaþia profesor – discipol,

situaþie care genereazã efecte ºi învãþãminte care îi

vor marca ºi urmãri pe cei doi parteneri pentru tot-

deauna. Amprenta profesorului, harul lui de a aduce

materialul de lucru în starea de a performa, precum ºi

abnegaþia ºi devotamentul sãu pentru actul didactic

vor duce la evoluþie, la implicarea în ºi spre social a

discipolului. Participarea, nevoia de informaþie perti-

nentã ºi actualã, proiecþia unei cariere de cãtre discipol

vor contribui la consum ºi jertfã întru cunoaºtere cu

privire la profesor. Tot acum, fiecare îºi precizeazã ºi

îºi proiecteazã poziþiile ºi nevoile informaþionale; ºi

unul, ºi celãlalt vor fi dispuºi la viitoare intersectãri,

la viitoare colaborãri, uºile celor douã lumi fiind prac-

tic deschise una cãtre cealaltã.

ªtim cã în societatea contemporanã învãþarea

continuã este un factor esenþial care face posibil saltul

individual ºi instituþional pentru cei ocupaþi de re-

dimensionarea valoricã, pentru cei care doresc sã fie

parte a salturilor care se produc în domeniile de apar-

tenenþã. ªi, cum unul dintre domeniile cu cele mai

profunde ºi rapide transformãri, cel puþin prin prisma

apartenenþei la social, este cel al profesiei contabile,

trebuie spus cã, la nivelul instituþiei de referinþã care

gireazã pentru contabilul ºi contabilitatea din România

– CECCAR, relaþia dintre profesor ºi discipol este

asiguratã, ba chiar perpetuatã, încã de la începuturile

înfiinþãrii Corpului, fiind clar exprimatã de profesorul

Grigore Trancu-Iaºi, care la Congresul Contabililor

din anul 1935 le cerea membrilor „sã obþinã asemenea

prestigiu încât toatã activitatea economicã sã treacã

prin serviciile contabililor”.

Dacã privim atent la regulamentele de organi-

zare ºi funcþionare din prezent ale Corpului Experþilor

Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, des-

coperim cã activitatea derulatã pentru afilierea de noi

membri, precum ºi acþiunile desfãºurate cu membrii

activi ai Corpului nu numai cã implicã participãri ale

„profesorului” în recalibrarea resursei mai sus amin-

tite, ci se identificã cu noþiunea de învãþare continuã,

acest demers instituþionalizat, am putea spune, dega-

jându-se prin toþi porii. CECCAR furnizeazã pro-

grame naþionale de educaþie ºi dezvoltare a conta-

bililor români din întreaga economie prin intermediul

Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã

Continuã. Þinuta moralã ºi caracterul aparte ale profe-

sionistului contabil sunt asigurate prin calitatea acestui

demers, prin care la nivelul CECCAR a fost introdus

conceptul de dezvoltare profesionalã continuã, prac-

tic, activitatea de învãþare relevantã, verificabilã ºi

mãsurabilã.

Iar pentru toate acestea este nevoie de... profesor.

Nicicând, având în vedere începuturile marcate de

numele ilustrului profesor Grigore Trancu-Iaºi, or-

ganismul profesional al profesiei ºi contabilului din

România nu a întrerupt colaborarea, cooperarea, ba,

mai mult, coabitarea cu profesorul de contabilitate.

El, profesorul, a fãcut ºi face posibil un perpetuu nou

început; el, profesorul, dezvoltã ºi susþine programe

de pregãtire; el, profesorul, transmite ºi susþine ºtiinþa

contabilitãþii; el, profesorul, face posibilã participarea

instituþiilor de învãþãmânt superior de profil la efortul

comun de a plasa ºi dimensiona valoric în sistemul de

referinþã românesc contabilitatea, profesia contabilã

ºi profesionistul contabil.


Profesorul este, dacã vreþi, terapeutul acestui sis-

tem, tratând practica prin terapia numitã teorie, ºi teo-

ria, prin medicamentul numit practicã; este cheia care

roteºte ºi produce scânteie atât pentru teoria, cât ºi

pentru practica contabilã; este turul ºi returul siste-

mului de propulsie bimotor al contabilitãþii (teoria ºi

practica contabilã), asigurând alimentarea teoriei cu

combustibilul numit practicã ºi alimentarea practicii

cu combustibilul numit teorie.

Relaþia deosebitã dezvoltatã în timp cu profesio-

niºtii contabili de-a lungul activitãþilor de pregãtire

ne îndreptãþeºte sã afirmãm cã responsabilitatea ºi res-

ponsabilizarea care ne revin se produc perpetuu, cã

de foarte multe ori doctorul devine, dacã vreþi, pacient,

iar antrenorul (profesorul) devine sportiv, ºi totul, din

dragoste pentru meserie, pentru adevãr, pentru reflecta-

rea fidelã a realitãþilor trãite ºi prezente. Este o situaþie,

un dialog al cunoaºterii, o dezbatere în care reuºeºti

sã capacitezi, sã te împrospãtezi, sã te animi de pros-

peþimea ºi impetuozitatea minþilor tinere ºi foarte ascu-

þite, sã îþi doreºti sã aduci cu fiecare poziþionare mai

mult, mai util, mai bine. Este un freamãt, o acumulare,

un torent de cunoaºtere ºi cunoºtinþe care vuieºte în

amfiteatru, în laborator, prin contopirea cursurilor de

idei ale profesorului ºi ale discipolului sãu.

Prezenþa profesorului în salã impune calitatea

de orator, precum ºi o þinutã moralã ºi exterioarã ire-

proºabilã, nu neapãrat prin natura ideii de model, ci

mai ales prin cea de reper pentru auditoriu. Profesorul

impune respect în amfiteatru, debordeazã de perso-

nalitate, oferã rãspunsuri ºi dezvoltãri în funcþie de

interpelãri, de cursul firesc al dezbaterii, ºi tronso-

neazã discuþia prin filosofia sa proprie despre lume ºi

viaþã spre adevãr (realitate socialã). El, profesorul,

este un fin cunoscãtor al disciplinei, un pãtrunzãtor

de conþinut ºi revelator de substanþã. El, profesorul,

opereazã cu o gamã variatã de principii, reguli, postu-

late.... ºi de foarte multe ori chiar cu propriile idei, cu

propriile convingeri, oferind astfel farmec, persona-

litate ºi personalizare (individualizare) discursului din

amfiteatru. Este sensibil, uman, social, pãtrunzãtor ºi

apropiat cu stãrile ºi spiritul care rãzbat din amfiteatru.

Se identificã cu sala, cu decorul, uitã de el ºi slujeºte

acest altar (amfiteatrul) ºi ºtiinþa al cãrei „povestitor”

este.

Tot el, profesorul, în ideea aceleiaºi filosofii, dar

într-o altã luminã, este prezent ºi în laborator, la se-

minar, la activitatea de conducere ºi girare a dezvol-

tãrii cunoaºterii, axate de aceastã datã pe aplicarea de

principii, de reguli, de procedee, de postulate.... mer-

gând chiar cãtre ideea de furnizare de rezolvãri proprii,

novatoare. Este poziþia din care plãmãdeºti vocaþional

abilitãþi ºi deprinderi, din care decizi nivelul de pãtrun-

dere pe aspectele considerate definitorii pentru cel

pregãtit, totul în ideea de a fi în acord cu realitãþile

cerute ºi impuse de mediul socio-profesional.

ªi tot profesorul este cel prezent în afara acestor

spaþii vitale (amfiteatru ºi laborator, drept referinþe de

status ºi rol), în afara ºcolii, practic, unde, cu siguranþã

veþi fi de acord, procesul didactic nu înceteazã, statu-

surile ºi rolurile sociale ale profesorului asigurându-i

de foarte multe ori acestuia contactul cu discipolii sãi.

Actul derulat de profesor devine astfel excedent ideii

de spaþiu închis; acesta este un proces continuu, un

permanent concurs de situaþii ºi împrejurãri prin care

se produce transferul de informaþii ºi cunoºtinþe, deci

practic se asigurã învãþarea.

Relaþionând, învãþãm sã ne cunoaºtem, sã ne

acceptãm, sã cooperãm ºi sã facem ca lucrurile impor-

tante cu adevãrat sã se întâmple. Prima ºi poate cea

mai importantã relaþionare o avem cu familia de apar-

tenenþã, apoi cu ºcoala, cu profesorul. Dezvoltarea

noastrã pluridimensionalã ne aduce în situaþii ºi roluri

dintre cele mai diferite, ne oferã perioade de aparte-

nenþã ºi dezafiliere la diferite organizaþii, dar resorturile

noastre interioare care ne menþin pe linia de plutire a

corabiei numite „Viaþã”, pe oceanul „Tumulturilor

sociale” sunt reprezentate de cei ºapte ani de acasã

(asiguraþi de familie) ºi de zestrea de cunoºtinþe ºi

cunoaºtere ca rod al învãþãrii instituþionale (asigurate

de ºcoalã).

Este regãsire, împãcare, prilej de aduceri amin-

te... relaþia profesor – discipol, din oricare parte ai

privi-o.

Acest articol are la bazã rezultatele cercetãrii cofinanþate din Fondul Social European, prin ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Proiectul nr. POSDRU/89/1.5/S/59184„Performanþã ºi excelenþã în cercetarea postdoctoralã în domeniul ºtiinþelor economice din România”.

Bibliot

eca de

specia

litate

1. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize,studii de caz, 2010 – 30 lei

2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate degestiune, 2007 – 45 lei

3. Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu – Viaþa contabilã a întreprinderii de la constituirela faliment, 2006 – 16 lei

4. Cornelia Dascãlu, Ileana Niºulescu, Chiraþa Caraiani, Aurelia ªtefãnescu, Cosmina Pitulice– Convergenþa contabilitãþii publice din România la Standardele Internaþionale de Conta-bilitate pentru Sectorul Public, 2006 – 16 lei

5. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar,ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 30 lei

6. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicareaIAS (revizuite) – IFRS, volumul 1, ediþia a IV-a, revizuitã, Colecþia Standarde Internaþionalede Contabilitate, 2009 – 35 lei

7. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicareaIAS (revizuite) – IFRS, volumul 2, ediþia a IV-a, Colecþia Standarde Internaþionale de Conta-bilitate, 2010 – 35 lei

8. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicareaIAS (revizuite) – IFRS, volumul 3, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2008– 38 lei

9. Raluca Gina Guºe – Valoare, preþ, cost ºi evaluare în contabilitate, Colecþia Contabilitate, 2011 – 35 lei

10. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare,2007 – 15 lei

11. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei

12. Ioan Moroºan – Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de reglementãri, ColecþiaContabilitate, 2010 – 50 lei

13. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revizuitãºi actualizatã, 2010 – 35 lei

14. Adriana Florina Popa – Contabilitatea ºi fiscalitatea rezultatului întreprinderii, Colecþia Contabilitate,2011 – 30 lei

15. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fonduluide garantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Contabilitate, 2010 – 18 lei

16. Marin Toma – Abecedarul financiar-contabil al întreprinzãtorului – suport de curs, 2012 – 12 lei

17. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,2012 – 35 lei

18. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei

19. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 35 lei

20. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2008 – 50 lei

Lucrãri publicate de Editura CECCARLucrãri publicate de Editura CECCAR


21. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale,2011 – 25 lei

22. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea, semnareaºi prezentarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi actualizatã, ColecþiaStandarde Profesionale, 2011 – 25 lei

23. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a,revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 20 lei

24. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privindmisiunile standardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 23 lei

25. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profesio-nale, 2010 – 10 lei

26. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã,Colecþia Standarde Profesionale, 2011 – 25 lei

27. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghidde aplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 15 lei

28. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, ColecþiaStandarde Profesionale, 2011 – 25 lei

29. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, ColecþiaStandarde Profesionale, 2006 – 16 lei

30. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei firme membreCECCAR ºi Ghid de aplicare, Colecþia Standarde de Calitate, 2011 – 25 lei

31. CECCAR – Ghid de aplicare a reglementãrilor contabile naþionale în domeniul agriculturii, ColecþiaGhiduri Profesionale, 2012 – 30 lei

32. CECCAR – Gestiunea unui cabinet de expertizã contabilã. Suport de curs standard pentru ProgramulNaþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2012 – 20 lei

33. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2012 – 20 lei

34. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2012 – 20 lei

35. CECCAR – Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul ºi managementul proiectelor cufinanþare europeanã, Colecþia Ghiduri Profesionale, 2011 – 30 lei

36. CECCAR – Întrebãri ºi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obþinerea calitãþii de expert contabilºi de contabil autorizat (cadrul general), ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Ghidul ExpertuluiContabil, 2011 – 25 lei

37. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã, ColecþiaDoctrinã – Deontologie, 2011 – 25 lei

38. CECCAR – Ghid practic de aplicare a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europeneaprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, 2010 – 75 lei


39. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate încadrul Programului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare ProfesionalãContinuã, 2010 – 20 lei

40. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional deDezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei

41. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expertcontabil, Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, 2010 – 13 lei

42. CECCAR – Studiu comparativ între reglementãrile contabile din România (OMFP nr. 3.055/2009) ºiStandardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS pentru IMM),Colecþia Studii Comparative, 2010 – 18 lei

43. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãriale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei

44. CECCAR – Ghidul de utilizare a ISA-urilor în auditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ediþia 3, 2012– 30 lei

45. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie2011. Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2011, dar nu cuprindeIFRS-urile pe care acestea le înlocuiesc, Partea A ºi Partea B, 2011 – 200 lei

46. CECCAR – Rolul practicilor mici ºi mijlocii în furnizarea consultanþei de afaceri pentru întreprinderilemici ºi mijlocii, 2010 – 10 lei

47. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii(IFRS pentru IMM-uri) 2009; Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative.Lista pentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010– 50 lei

48. CECCAR – Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public 2009, vol. I ºi II,2009 – 60 lei

În afara acestor titluri, CECCAR publicã revista lunarãCONTABILITATEA, EXPERTIZA ªI AUDITUL AFACERILOR,la care se pot face abonamente.

Pentru comenzi, adresaþi-vã la CECCAR, sediul central – Bucureºti,telefon: 021 330 88 69 / 70 / 71, fax: 021 330 88 88,e-mail: [email protected], sau la filialele teritoriale ale Corpului.


Pastila

de culturã

Pastila

de culturã

Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851)

– România revolutionarã(ulei pe pânzã lipitã pe lemn, 0,785 m x 0,640 m, semnat si datat

stânga jos spre centru cu rosu: C. Rosenthal Jeune Valaque / 1850)

Vã mai aduceþi aminte de timbrele cu reproduceri de artã din perioada ceauºistã? Fãrã îndoialã,scopul lor era acela de a familiariza, de a aduce în casele tuturor capodopere ale picturii ºi sculpturiinaþionale. De asemenea, un obiectiv secundar era probabil ºi acela de a oferi o minimã educaþieplasticã tuturor celor cãrora le trecea prin mânã o scrisoare, un plic, o carte poºtalã. A fost oareîndeplinit acest obiectiv? În ceea ce mã priveºte, cu siguranþã rãspunsul este DA. Imaginile acesteadespre care scriu sunt printre primele imagini cu reproduceri dupã pictori români pe care mi le aducaminte. Dintre toate însã una mi-a rãmas în gând în mod special. În mod curios, fãcând un micsondaj printre cei de vârsta mea, aceeaºi imagine este cea care le-a atras atenþia ºi care le-a rãmasîn minte dupã atâta vreme ºi acestora. Ea ºi cea a Carului cu boi al lui Grigorescu.

Aºadar, întreb din nou: Vã aduceþi aminte de un timbru cu o „tânãrã româncã”, portretizatãdin profil pe un fond negru, îmbrãcatã în costum naþional de sãrbãtoare, apucând strâns steagultricolor cu mâna stângã ºi pumnalul cu cea dreaptã, cuprinsã de un elan vitejesc, gata sã îºi deaviaþa pentru patrie ºi pentru copiii ei, pentru „dreptate ºi frãþie”? Rãspunsul deja îl intuiesc.

Este vorba, de fapt, de tabloul intitulat Româniarevoluþionarã, realizat de pictorul Constantin DanielRosenthal, unul dintre pictorii Revoluþiei de la 1848, ºi expusastãzi în galeria primitivilor din Muzeul Naþional de Artã alRomâniei. Pe cât de simplu pare mesajul acestui tablou ceîndeamnã la luptã ºi la apãrarea libertãþilor noastre, pe atât deinteresantã este povestea femeii reprezentate în lucrare, pentrucã, în esenþã, este vorba de un portret.

Aºadar, femeia tânãrã valahã – aºa cum a fost iniþial intitu-latã lucrarea de cãtre artist – este cât se poate de... englezoaicã!Numele ei este Maria Rosetti, însã numele ei de fatã este Grandt.Nãscutã în insula Guernesey, vine în Bucureºti la fratele sãuE. Grandt, secretarul consulatului englez, unde îl cunoaºte peC.A. Rosetti, cu care se cãsãtoreºte în anul 1847.

Maria Rosetti s-a implicat activ, alãturi de soþul ei, înRevoluþia de la 1848, iar dupã aceasta s-a afirmat în activitateapublicisticã ºi socialã: a condus un spital care se ocupa cuîngrijirea rãniþilor în timpul Rãzboiului de Independenþã din1877, a ajutat þinuturile bântuite de foame în anii 1866-1867.

Compoziþia alegoricã a fost realizatã de Rosenthal la Paris,în anul 1850, când se aflau în exil. Dintr-o vreme în care idealurileºi valorile erau în stare sã ridice un popor întreg la luptã, România

revoluþionarã dezvãluie într-un mod sincer sentimentele pictorului. Daniel Rosenthal, maghiar naturalizatpentru dedicarea cu care a luptat alãturi de paºoptiºti, ºi-a luat ºi numele Constantin, poate în semn de admiraþiepentru prietenul sãu C.A. Rosetti. Rosenthal a reprezentat-o, sub chipul tinerei femei, al unei „mame care sãne corijeze corupþia”, dupã cum chiar el o spunea, pe Maria Rosetti, devotata soþie a politicianului revoluþionar.

Lucrarea este una dintre cele mai cunoscute opere ale pictorului. Ea simbolizeazã idealul revoluþionaral epocii paºoptiste. Dupã realizarea sa, aceasta ar fi trebuit litografiatã (o modalitate de tipãrire la modã însecolul XIX) ºi difuzatã ca material de contrabandã. Intitulatã în mod simplu Tânãrã valahã, aceastãlucrare s-a identificat atât de mult cu lupta revoluþionarã încât a devenit un simbol al ei, astfel numele sãuschimbându-se de mai multe ori de-a lungul timpului: România sau România la 13-25 septembrie 1848 suntdoar douã dintre variantele de titlu, pentru a ajunge în final la cea cunoscutã nouã astãzi: România revoluþionarã.

Aºadar, tânãra pe care mulþi dintre noi ne-o aducem aminte de pe mãrcile poºtale are un nume: MariaRosetti. Mai mult decât atât însã, ea este un simbol ºi un imbold atât pentru avântul revoluþionar, cât ºi pentruspiritul naþional românesc.

Ce trebuie reþinut este faptul cã, în general, opera de artã poate fi interpretatã din mai multe puncte devedere. Citirea ei porneºte de la tehnica ºi subiectul abordat, continuând cu integrarea în ansamblul creaþieiartistului ºi în cel al epocii. Lucrarea România revoluþionarã este atât o capodoperã a artistului, cât ºi unpuzzle, o picturã cu o poveste aparte ce meritã sã fie cunoscutã.

În prezenþa unei imagini atât de puternice, nu pot decât sã îndemn ºi eu: Curaj! Doamne ajutã!

Maria Cristina Adam, istoric de artã

,

,

,

Documents

Revista Mai 2012