Delictul de proprietate Magiunul de Topoloveni Agricultura româneasc� v�zut� de Comisarul European Cre�terea Chinchilei Cactusul Nopal �i propriet��ile sale Obcinile Bucovinei Amenajarea gr�dinilor

��ranul Roman - Mai 2011

2

CUPRINS: Editorial: România în 2011 � � pag. 3 Editorial: Delictul de proprietate � � pag. 4 Activitatea noastr� sindical�: Musca la arat, Ce fac ��ranii între dou� crâ�me � � pag. 5 Interviul lunii: Magiunul de Topoloveni � � pag. 6Agricultura româneasc� v�zut� de Comisarul European ... ... 7 Idei de afaceri: Cre�terea Chinchilei � � pag. 8 Legisla�ie româneasc� � � pag. 9 Legisla�ie european�: Atestarea, înregistrarea �i protec�ia produselor agro-alimentare române�ti � � pag. 10 Consultan�� contabil�: Modific�rile aduse legii contabilit��ii pe scurt ... ... pag. 11 Fonduri europene: Etapele procesului de ob�inere a fondurilor europene nerambursabile ... ... pag. 12-13 Sfatul medicului veterinar: Bolile parazitare ale albinelor � � pag. 14 Plantele medicinale �i s�n�tatea Cactusul Nopal �i propriet��ile sale � � pag. 15-17 Agricultura ecologic� � � pag. 18-19 Buc�t�rie româneasc�: Cartofi ��r�ne�ti � pag. 20 Obiceiuri �i tradi�ii: Sculptura �pag. 21 Turism: Obcinile Bucovinei � � pag. 22 Amenajarea gr�dinilor � � pag. 23-26

Realizatorii revistei: Manole Silviu � Redactor �ef; Hulea Mornea Elena-L�cr�mioara; Oi�� Simona; Raicu Marius; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Tiberiu Socaciu

Voluntar pentru o cauz� nobil�.Vino în echipa noastr� format� din speciali�ti în

cele mai variate domenii, dedicati satului românesc. Institutul Na�ional de Asisten�� pentru Cet��eni caut�voluntari pentru realizarea revistei online ��ranul Român, pe urm�toarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate s� î�i trimit� articolele �i

un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com

Activitatea de jurnalism:

2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista ��ranul Roman pe urmatoarele domenii: 2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii; 2.1.3 popularizarea activit��ii SCDR-INAC; a. Politic�:2.1.4 popularizarea agriculturii române�ti. b. Economie:2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informa�ii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local; 2.1.7 legisla�ie româneasc�; 2.1.8 legislatie europeana; 2.1.9 fiscalitate (taxe �i impozite); 2.1.10 consultan�� juridic�; 2.1.11 consultan�� contabil�;

2.1.12 finan��ri europene; c. Agricultur�:2.1.13 �tiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricol� pe domenii: cereale, legume, fructe,

cre�terea animalelor, plante energetice, medicin� veterinar�, floricultur�, medicin� naturist�, 2.1.15 agricultur�ecologic�; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii; d. Timp liber:2.1.17 pove�ti din satul românesc; 2.1.18 re�ete de buc�t�rie; 2.1.19 obiceiuri �i tradi�ii; 2.1.20 turism; 2.1.21 pagina cititorul

��ranul Roman - Mai 2011 Editorial

3

Agricultura, la fel ca �i celelalte sectoare, are nevoie de reguli �i de inova�ii, de infrastructuri moderne, de transporturi, de informatic�, de reducerea costurilor de produc�ie de la cele privind taxele �i impozitele la energie �i carburan�i, de servicii eficiente de la cele financiare pân� la cele de asigur�ri. Are nevoie de cercetare, experimentare, informare �i asisten�� tehnic�, are nevoie de p�mânt, ap�, mijloace de produc�ie suficiente, eficiente �i ieftine, de o administra�ie public� eficient� �i modern� pentru a reduce costurile birocra�iei, a simplifica procedurile, pentru a face mai sigure �i mai rapide autoriz�rile �i aprob�rile proiectelor ca �i interven�iile normative �i financiare. Trebuie s� gândim �i s� oper�m mereu în termeni de sistem, s� ie�im din logica sectorial� �i de filier�. Din aceast� convingere rezult�necesitatea unei ac�iuni concertate între organiza�iile care reprezint� agricultorii �i a altor sectoare în confruntarea cu guvernul na�ional �i administra�iile locale pe teme de interes comun. Agricultura, pentru a se dezvolta, trebuie s� devin� atractiv� pentru tineri �i femei care vor s� se implice în acest sector �i asta este posibil numai garantând noi drepturi sociale, sanitare �i civile; servicii �i oportunit��i pentru zonele rurale comparabile cu cele de la ora�e; condi�ii de siguran�� împotriva ac�iunilor de criminalitate organiza�ional� împotriva bunurilor, culturilor �i proceselor productive, condi�ii de via�� demne pentru agricultorii b�trâni ca o dovad� de recuno�tin�� pentru aportul lor la acoperirea nevoilor alimentare �i în multe cazuri, salvând p�mântul, mediul, bunurile peisagistice �i culturale. Agricultura româneasc� poate fi competitiv�, are nevoie de implicarea agricultorilor pentru a produce de calitate, diversificând produc�ia, garantând produse s�n�toase consumatorilor, s� dezvolte activit��i productive valorificând resursele teritoriale, ambientale �i culturale existente în �ara noastr�. O implicare deci în plan economic dar cu mari valori etice pentru care agricultorii �i marile exploata�ii agricole sunt preg�ti�i s� accepte provoc�rile pe care le implic� globalizarea �i aderarea României la Uniunea European�. Agricultorii pot face toate acestea cu condi�ia s� fie mai aprecia�i în societate �i în economie garantându-le venituri adecvate �i un viitor cu mai pu�ine necunoscute �i spaime. Este nevoie de o clas� politic� responsabil�, capabil� s� garanteze reguli, drepturi �i condi�ii mai favorabile pentru realizarea �i valorificarea produc�iei agricole, pe pie�ele interne �i interna�ionale. Din p�cate clasa politic� din România ultimilor 20 de ani a avut ca obiectiv unic doar îmbog��irea �i umflarea propriilor conturi bancare. Pentru cei 3,5 milioane de agricultori r�mâne doar speran�a c� în viitor vor ap�rea alte partide �i o alt� clas� politic� dedicat� ��rii �i poporului c�ruia îi apar�in a�a cum este UDMR.

Manole Benieamin Pre�edintele sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România

Acum este rândul t�u De mai bine de 6 ani, tragem un semnal de alarm� privind distrugerea satului romanesc. În urm� cu 5 ani, în ianuarie 2006, am înfiin�at un sindicat al agricultorilor, Cultivatorii Direc�i din România. În urm� cu 5 ani, tot în ianuarie, a ap�rut primul num�r al revistei noastre, ��ranul Român. În urm� cu 3 ani, în martie2008 a fost înregistrat� organiza�ia non-profit, Institutul Na�ional de Asisten�� pentru Cet��eni. Încerc�m prin activitatea noastr�, s� îl ajut�m pe micul agricultor s� nu î�i abandoneze meseria, casa p�rinteasc� �i obiceiurile �i s� plece în ��ri str�ine. Am organizat întruniri cu agricultorii, am distribuit flutura�i împreun� cu revista noastr�. Pân� acum am încercat singuri s� ap�r�m interesele micului agricultor. Am tip�rit reviste, pliante �i am organizat întruniri pentru a fi mereu aproape de ��ranii români. Acum este rândul vostru: dac� dumneavoastr� considera�i ca activitatea noastr� trebuie s� continue, v� rug�m s� dona�i 1LEU în contul Institutului Na�ional de Asisten�� pentru Cet��eni, pentru a ne putea continua activitatea sau redirec�ioneaz�2% din impozitul pl�tit anul trecut c�tre organiza�ia noastr�. Nu va cerem mai mult. Doar atât. Pân� acum nu am cerut nim�nui nimic. Am crezut c� dac� rezultatele vor începe s� fie vizibile atunci vor ap�rea �i sus�in�tori ai ac�iunii noastre, m�car moral daca nu �i financiar, Institutul Na�ional de Asistenta pentru Cet��eniCont în lei deschis la Raiffeisen BANK Agen�ia Tecuci RO02 RZBR 0000 0600 1029 4094. Cont în euro deschis la Raiffeisen BANK Agen�ia Tecuci RO48 RZBR 0000 0600 1344 2759, COD SWIFT RZBRROBU Ajut�-ne s� ne continu�m activitatea. Doar împreun� cu vom putem salva satul romanesc �i tradi�iile sale. V� mul�umim c� sunte�i al�turi de noi �i sper�m c�împreun� ceea ce facem noi s� conteze. Sprijinul dumneavoastr� este confirmarea ca ceea ce facem noi, corespunde unei necesit��i sociale �i sper�m c� împreun� s� putem schimba ceva în România.

��ranul Roman - Mai 2011 Editorial

4

Delictul de proprietate A fost o dat� ca niciodat�, c� de nu ar fi, nu s-ar mai povesti. �i se va povesti peste ani �i ani, c� doar nu putem fi decât

contraexemplu în Europa. Dac� în perioada moderniz�rii României am adus ingineri italieni s� ne fac� drumurile, asta e de în�eles, c� doar ��tia au mo�tenit o �âr� de tehnicitate în construirea de drumuri, drumuri care au fost �i sunt durabile �i care, chiar �i în A.D. 2011 mai sunt folosite, iar drumarii le folosesc a�a cum sunt ca funda�ie pentru noile drumuri, apoi în ziua de azi apel�m la tot felul de ieniceri �i spahii, care în spatele unui blazon americ�nesc vor s� ne înve�e cum e cu drum�ritul. S� zicem c� asta nu e problema noastr�, de�i noi suntem cei care pl�tim tâmpeniile acestui contract girat mai mult sau mai pu�in de 3 premieri (N�stase, Popescu-T�riceanu, Boc), cu cele peste 10 de guverne pe care le-au girat (N�stase, Popescu-T�riceanu I cu pedelei, Popescu-T�riceanu II f�r� pedelei, Boc I cu pesedei, Boc II f�r� pesedei, Boc III dup� remaniere �.a.m.d.).

Dar s� revenim la povestea noastr�. �i exist� în poveste o �ar� frumoas�-foc, p�cat doar c� era locuit�. C�ci locuitorii ei, pe lâng� c� erau pro�ti �i ignoran�i (defecte promovate în etapele aferente cre�rii “omului nou” de guvernele cominterniste �i na�ional-comuniste de dup� 1945), mai �i d�deau girul diver�ilor politicieni de mucava pe la elec�iuni. Care cum te min�ea mai frumos, cum primea votul! Cu pove�tile vân�tore�ti de tipul “ungurii vor s� ne fure Ardealul!” (�i implicit tezaurul pomicol de pruni, precum �i re�etele secrete de p�linc� de prune) hop s-a �i înfiin�at SRI pe osatura mai vechii DSS (pentru intimi, “Secu” sau “Securitatea”). Cu pove�tile de tipul “legionarii au atacat Televiziunea” �i “��r�ni�tii au armament, muni�ie �i tiparni�e de bani” au fost chema�i minierii-cei-iubiti s� vin� la plantat panselu�e în Pia�a Universit��ii, iar studen�ii-cei-r�i-de-la-Universitate corija�i pu�in prin metode mecanice, c�ci nu prea se omorau cu înv��atul! Tâmpenii au mai fost, nu stau s� vi le amintesc. Vreau doar ca pe lâng� clasicul “Nu ne vindem �ara!” s� amintesc de “vin mo�ierii”, care a legitimat clasicul “proprietatea este un moft”. Cum s� nu fie moft, când comunismul cu fa�a uman� din tov�r��eii ce au preluat puterea la lovitura de stat din decembrie 1989 (s� nu începe�i cu “revolu�ie”, c� aia nu a fost revolu�ie, c�ci nu a avut “program”, fiind un fel de “revolt�”; la fel cum nici “revolu�ia” de la 1848 din Transilvania, condus� de Aram Iancu a fost de fapt o “contrarevolu�ie”, c�ci s-a aliat cu puterea imperial�, ap�rând-o!), au început s� pun� be�e în roate lui “restitution in integrum” (ce naiba o mai fi �i asta, c� noi nu pricepem altceva decât vlaha nord-dun�rean�! Aaa, era în Latin�, limba str�mo�ilor no�tri? De ce nu spui a�a? iar acolo pe unde s-a putut, Aghiu�� cel Ro�u �i-a mai b�gat coada cu recursuri în anulare �i indica�ii precise date instan�elor, care erau, evident, independente. M�car Aghiu�� cel Portocaliu, cel de azi, las� instan�ele independente, doar c� le d� în cap hot�rârilor judec�tore�ti definitive �i irevocabile de executare imediat� �i necondi�ionat� a statului pentru recuperarea debitelor+penalit��ilor �i transform� semantica lui “imediat” în “intervalul 2012-2014, dup� cum sunt sau nu bani”.

�i cum ziceam, frumoasa �ar� a trecut de la mofturile socialisto-comuniste la delictele populisto-fasciste. Adic�, nu, nu e moft c� ai. E mai r�u. E un delict. Care trebuie amendat (taxat) �i descurajat! Cum adic� î�i permi�i s� ai? Primul pas a fost mega-extra-ultra-supra-impozitarea imobilelor care sunt considerate de c�tre fasci�tii no�tri mult iubi�i ca fiind “spa�iu excedentar”. C� parc� nu erau ele impozitate deja pe gril� special�, din “solidaritate social�” cu cei care sunt prea am�râ�i. Acum, aflu c� onor guvernul dore�te s� ne penalizeze pentru c� �inem terenurile nelucrate. P�i ce treab� are el cu faptul c�terenurile sunt nelucrate? Hai s� le luam pe rând: 1) s-ar putea ca lucrând terenul s� ies în pierdere, dac� calculez suma costurilor �i o scad din venitul ob�inut din vânzarea produselor agricole. Cine, în afar� de un guvern socialistoid ar �ine în via��un mort viu? S� ne amintim c� iubitorii destinelor patriei s-au desp�r�it cu greu de combinatele energofage care pierdeau un milion de euro pe zi…; 2) s-ar putea ca eu s� fi cump�rat terenul pentru a controla o resurs�. Peste tot în lume, în societ��ile capitaliste, controlul resurselor este esen�ial. V�d c� deun�zi o fabric� de bere a fost închis� dup� ce a fost cump�rat� de o alt�fabric� de bere. Aha, adic� punem mâna pe resurs� �i o scoatem din circuit. Nu cred c� ��ranul simplu nu î�i lucreaz� p�mântul doar ca pre�ul ro�iei s� nu pice la bursa de tomate. Dar sunt convins c� marile interese agricole care au cump�rat cu sutele �i cu miile hectare de p�mânt la câmpie au aceste interese! E ilegal?; 3) s-ar putea ca unii s� fi cump�rat terenul pentru a face specul�(din p�cate, în limba român� acest cuvânt are o semantic� negativ�, specula fiind ceva foarte onorabil, fiind o sum� de acte licite). Când pre�urile cre�teau �i se plimbau terenuri (inclusiv agricole aflate în zona unor poli de dezvoltare) de la un proprietar la altul, statul era fericit c�ci î�i încasa impozitele �i diversele taxe. Acum, c� pre�ul scade �i nu mai încaseaz�, brusc nu îi mai place jocul. M�i s� fie!; 4) Aud tembeli guvernamentali povestind despre crâ�ma satului unde întâlne�ti de diminea�a devreme pân� seara târziu popula�ia masculin�, apt� de b�tut neveste. Nu zic c� nu sunt cazuri sau c� sunt pu�ine cazurile (�i chiar nu vreau s� zic de crâ�ma celebr� cu b�utorii aferen�i, din satul inundat, care privesc la jandarmi �i pompieri; poza a f�cut înconjurul lumii, iar lumea mai civilizat� ne judec�). Dar s� te apuci de explicat necesitatea amend�rii cu 100 euro la hectar doar pentru c� s-ar putea ca b�l�riile s� “infecteze” pe al�ii… Dac� tot te-a apucat grija de s�n�tate, încearc� s� nu dai banii de subven�ie, sau cu 200 euro mai pu�ini, celor care nu î�i între�in terenurile, nu tuturor! Sau, dac� ai probleme cu S�n�tatea, nu mai desfiin�a spitalele �i amendeaz� cu 100 euro pe to�i cei care umbl� cu r�ceal�, grip�, viroz� etc. pe strad�! Ah, s� nu m� ui�i: pe mine primul c� am dus pneumonia pe picioare!

�i dup� cum ziceam, tr�im vremuri ciudate. Tr�im vremuri în care susul devine jos, iar josul devine sus: numai a�a explic�m cum o semialfabetizat� este europarlamentar al circumscrip�iei România sau cum un chelner devine �eful Electrica Transilvania Nord. Nici nu vreau s� m� gândesc la ga�ca de dulgheri �i tinichigii ar�deni, care sigur sunt pe placul iubitorilor de “�ig�nci împu�ite” �i de “g�ozari” (c� tot a fost pe 3 mai ziua presei libere!) în timp ce fac experien�e de tangaj cu aisbergul din paharele cu uiscan, înainte, evident!, de a urca la volanul Dusterului cu culoare unicat. Si uite a�a, am înc�lecat pe o �a etc. etc.

Tiberiu Socaciu

Analist-comentator

��ranul Roman - Mai 2011 Editorial

5

Musca la arat Cine r�spunde unei nevoi sociale: Guvernul sau ��ranii? Exist� o mare confuzie �i o mare derut�. Îi rog pe to�i românii cu scaun la cap s� se gândeasc�: tot ce au ei acum se datoreaz� Guvernului sau muncii proprii? De multe ori chiar eludând hot�rârile absurde / anti-economice ale Guvernului? �i toate planurile de dezvoltare viitoare ale agricultorilor depind de Guvern sau doar de munca lor ca ��rani �i a dumneavoastr�? În afar� de a impune taxe �i impozite altceva ce mai �tie s� fac� Guvernul? Ce crede�i c� se va întâmpla cu România dac� Guvernul ar fi suspendat pentru 3 / 6 / 9 luni? Oare ��ranii î�i vor l�sa animalele s� moar� de foame �i gr�dinile nelucrate doar pentru c� nu mai exista un Minister al Agriculturii? Singurii care ar putea sim�i lipsa Guvernului ar fi doar cei din mass-media deoarece nu ar mai avea zilnic subiecte de corup�ie despre care s� vorbeasc� �i atunci ar fi nevoi�i s� trateze �i subiecte care ne intereseaz� cu adev�rat pe noi romanii�

Ce fac ��ranii între dou� crâ�me Dup� opinia lui B�sescu �i preluat� de ministrul agriculturii Valeriu Tab�r�, ��ranii stau numai prin crâ�me în loc s� produc� pentru �ar�. Domnule ministru, vede�i c� �i de data asta v-a�i în�elat. Al�turi sunt ni�te fotografii care demonstreaz� c� habar nu ave�i ce se întâmpl�în România �i probabil c� dumneata ai fost cel care a spus prostia asta între dou� baruri. Iar ca s� nu spune�i c� pozele au fost trucate... nu ave�i decât s� face�i o mic� excursie prin �ar�. �i ce sup�rat mai este Tab�r� pe ��rani !!! Pai dac� ��ranii stau în crâ�m� �i nu se duc s� sape gradina maic�-sii or fi având motivele lor. Iar ��rani care sa stea în crâ�me toata ziua eu nu am v�zut de�i sunt vreo 4 baruri �i magazine în satul meu. De aici nu reiese decât un

singur lucru: C� SUNTEM ÎN CRIZ� ALIMENTAR� NU ESTE GUVERNUL DE VIN� CI ��RANUL care nu vrea sa munceasc�. He he domnule ministru �i când s-or (r�-)scula ��ranii �i v� vor ar�ta de ce sunte�i dumneavoastr� de vin�... Dac�Tab�r� a repetat vorbele altcuiva, prost sfat a primit. Dac� le-a scos din capul lui... prost cap mai are. Dar �i într-un caz �i în altul trebuie s� î�i cear� scuze. Trebuie s� î�i cear� scuze pentru c� în felul asta prin sintagma "��rani" love�te în 43% din popula�ia României care locuie�te în mediul rural �i sunt deci ��rani. I-am trimis ministrului o soma�ie prin care s� î�i cear� scuze pentru cuvintele jignitoare aduse ��ranului roman. Altfel va suporta consecin�ele. �i s� v� fie ru�ine!!!

Scrisoare deschis� domnului Ministru Valeriu Tab�r�Pripone�ti, Gala�i 19.04.2011

Scrisoare deschis�

Domnule Ministru Valeriu Tab�r�, pe situl http://www.antena3.ro a

ap�rut un articol în care dumneavoastr� acuza�i c� în România se rabd� de

foame din cauza celor din mediul rural care stau în crâ�me de la ora 8

diminea�a �i pân� la 10 seara, în loc s� munceasc�.

V� rug�m s� preciza�i public exact la ce categorie de oameni din

mediul rural v-a�i referit când a�i f�cut aceast� afirma�ie pentru c� din

declara�ia dumneavoastr� reiese c� to�i locuitorii mediului rural, adic� 43%

din popula�ia României, stau doar în crâ�me �i nu se mai ocup� nimeni de

agricultur�.

Tot în acela�i interviu, a�i declarat c� productivitatea muncii în

agricultur� este prea mic� din cauza programului de munc� care este de

luni la prânz pân� joi dup�-amiaz�.

V� rug�m s� ne spune�i la ce culturi vegetale a�i f�cut referire �i

dac� acela�i program se aplic� �i cresc�torilor de animale.

A�tept�m cu interes explica�iile dumneavoastr�.

Manole Silviu

Secretarul sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România

��ranul Roman - Mai 2011 Interviul lunii

6

Magiunul de Topoloveni

De vorb� cu doamna Bibiana Stanciulov, director al SC Sonimpex Serv Com SRL, produc�torul magiunului natural de

prune Topoloveni

În urm� cu doi ani am întâlnit pe cineva foarte suparat c� nu mai g�sea Magiun de Topoloveni într-un supermarket. Când l-am întrebat ce este atât de deosebit la acest produs, mi-a spus c� este �ca la mama acas��. Anul acesta, Magiunul de Topoloveni a primit recunoa�terea european� binemeritat�.

Reporterul: Doamna Bibiana Stanciulov, ce înseamn�pentru România �Magiunul de Topoloveni�? Bibiana Stanciulov: Magiunul de prune Topoloveni este o �identitate na�ionala�, din punct de vedere cultural; gastronomia este parte a culturii în globalizarea actual�. Reporterul: De câ�i ani v� desf��ura�i activitatea în acest domeniu? Bibiana Stanciulov: Din anul 2001, de când am cump�rat �sec�ia de fructe �i legume deshidratate, rachiuri �i magiun� a fabricii de la Topoloveni. Reporterul: Cum sunt privite produsele dumneavoastr� în �ar�? Bibiana Stanciulov: Am cucerit foarte mul�i consumatori, produsul fiind prezent în toate hiper / supermarketurile, magazine de profil, naturale �i ecologice. Reporterul: Dar în str�in�tate? Bibiana Stanciulov: În str�in�tate a fost acceptat magiunul când îl vindeam la vrac f�r� identitatea numelui, al produc�torului �i scriam numai în german�; acum avem cump�r�tori deja fideli la târgurile interna�ionale la care particip�m, un magazin on-line �i multe discu�ii avansate pentru un export real în Europa. Reporterul: Cum va promova�i produsele? Bibiana Stanciulov: Promovarea am început-o prin prezen�a în târgurile de profil din România, acum 3 ani, prezentând cu mult� r�bdare, fiec�rei persoane, posibil cump�r�toare, magiunul �i îndemnând-o s� guste. Reporterul: Cat de dificil� a fost procedura de înregistrare a produsului �MAGIUNUL DE TOPOLOVENI�? Bibiana Stanciulov: Foarte dificil� : o problem� a prezentat-o investi�ia foarte mare în modernizarea cl�dirii �i utilajelor pentru a corespunde normelor UE, în certificarea permanent� prin analize la diverse institute de cercetare �i a doua problem� a reprezentat-o documenta�ia îns��i. În documenta�ie am demonstrat autenticitatea, unicitatea �i tradi�ionalitatea re�etei de al 1914, inclusiv prin studierea arhivelor, a monografiilor. Numai dup� ce am trecut de 2 perioade de opozi�ie ,una în �ar� �i una, de 6 luni, pe site-ul UE, am ob�inut IGP. Dificultatea unui asemenea demers este demonstrat� de însu�i num�rul de produse existente la nivel european cu protec�ie �i asigurarea pentru calitate. Reporterul: Ce recomanda�i produc�torilor români care doresc s� î�i înregistreze produsele pentru Indica�ia Geografic�European�? Bibiana Stanciulov: Produc�torii români sunt obliga�i de con�tiin�a neamului nostru s� respecte tradi�ia culinar� s�n�toas� a noastr�, a tuturor. Cu cât se înregistreaz� mai multe produse, cu atât mai mult ne vom identifica originea în globalizarea actual�. Reporterul: Care sunt proiectele dumneavoastr� pentru viitorul apropiat? Bibiana Stanciulov: În viitorul foarte apropiat lans�m gama produselor 100% naturale, topoloveana: dulce�uri de fructe f�r�zah�r ad�ugat, procesate dup� o re�et� personal�, înregistrat� deja la OSIM �i zacusca de legume, produs� ca în buc�t�ria proprie. Deviza noastr� este c� trebuie s� ne hr�nim, nu s� ne îmbuib�m, s� mânc�m pu�in, diversificat, conserve care s� aib� o calitate cât mai apropiat� de starea lor natural�. Reporterul: Ce premii a�i ob�inut pân� acum? Bibiana Stanciulov: Premii �i recunoa�teri : calitatea de Furnizor al Casei Regale a României (2010), Premiul pentru Gust �i Calitate ob�inut de la Institutul Interna�ional de Gust �i Calitate, cu sediul la Bruxelles (pentru prima data în România, pentru un aliment, ob�inut de o firm� româneasca, nu multina�ional�); diploma oferita de BCRS "Made in Romania" (iun. 2010) ; "10 pentru România" (dec.2010); premiul pentru "Sustainable Business Practices, ob�inut de la Business Review (martie 2011); certificarea pentru Cod Operator NATO (avem posibilitatea s� vindem c�tre trupele NATO, dar nu am reu�it înc�); certificat Kosher. Reporterul: V� mul�umim pentru timpul acordat. Bibiana Stanciulov: �i noi v� mul�umim pentru interes.

Manole Silviu

��ranul Roman - Mai 2011 Agricultura româneasc�

7

Agricultura româneasc� v�zut� de Comisarul European

�tim c� dumneavoastr� singur nu pute�i rezolva toate problemele agriculturii române�ti, probleme istorice, acumulate în multe zeci de ani �i c� nu dumneavoastr� a�i negociat capitolul VII privind aderarea României la UE. Nu va repro��m nimic în calitate de Comisar European pentru Agricultur�. Dimpotriv�, suntem mândri ca un român ocup� o func�ie atât de important�. Suntem con�tien�i c� �i noi ��ranii trebuie sa fim mai activi. Trebuie s� ne eliberam de fantasma statului-t�tuc, trebuie s� ne luam soarta în propriile mâini, trebuie sa ne asociem în organiza�ii profesionale ale agricultorilor �i s� ne ap�r�m drepturile. Deoarece nou� ne lipse�te experien�a în domeniu �i nu este de mirare dup� 40 de ani în care am �tiut doar de IAS �i CAP, am cerut �i am ob�inut sprijinul unor sindicate ale agricultorilor din Occident�

Domnule Ciolo�, dar dac� nu suntem sprijini�i nici într-un fel de c�tre organiza�iile abilitate, de�i de-a lungul anilor am dat dovad� de o înalt� preg�tire �i profesionalism, ba dimpotriv�, ni se pun �i piedici� cum sfântul s� mai putem fi optimi�ti?

Fragment dintr-o scrisoare trimis� de c�tre Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România domnului Ciolo�

pe 17 noiembrie 2010.

De ce merge prost agricultura româneasc�? Iat� opinia domnului Dacian Ciolo�� �A� zice mai întâi c� ne-ar prinde bine o schimbare a atitudinii fa�� de beneficiari, �i nu doar una de

fa�ad� sau de form�. Sigur, e nevoie de rigoare, e vorba de bani publici, dar beneficiarii au nevoie �i de

sprijin �i de o atitudine real constructiv� din partea func�ionarilor publici care se ocup� de gestiunea

fondurilor. Au nevoie de claritate, de proceduri simple, f�r� documenta�ie inutil�. De altfel, este în interesul

tuturor, autorit��i publice �i beneficiari - cu cât o documenta�ie este mai clar�, cu atât e mai pu�in loc de

gre�eli.�

Procedurile foarte complicate în accesarea fondurilor europene, cu zeci sau sute de condi�ii introduse de oficialii români �i care descurajeaz� micii agricultori. Lipsa unei strategii a guvernului la nivel na�ional care ar putea îmbun�t��i folosirea eficient� a poten�ialului agricol românesc.

Avem cea mai mic� rata de absorb�ie a fondurilor europene: �Noi suntem înc� la 3-4%. România risc� s� devin� un contribuitor net la bugetul Uniunii Europene �i asta nu din cauza altora, ci pentru c� nu este în m�sur� s� ia ce i se ofer�.�

Lipsa de profesionalism a organelor abilitate atunci când este vorba de depunerea dosarelor pentru fonduri, modul cum ace�tia aplic� procedurile de selec�ie, schimbarea condi�iilor de eligibilitate, lipsa de clarific�ri din partea oficiilor jude�ene APDRP, schimbarea punctajelor de evaluare, fapte sesizate �i de noi în scrisoare mai sus men�ionat�

România are cea mai sc�zut� rat� de absorb�ie a fondurilor structurale din Uniunea European�, doar 3-4%. �România risc� s� devin� un contribuitor net la bugetul Uniunii Europene �i asta nu din cauza altora, ci pentru c� nu este în m�sur� s� ia ce i se ofer�.� România are posibilitatea s� foloseasc� aceste fonduri cât mai bine pentru obiectivele stabilite pe plan intern, dar cum lipse�te strategia la nivel na�ional acestea r�mân doar ni�te cuvinte frumoase.

Comisia european� poate face recomand�ri, cu condi�ia s� mai fie �i cei care s� le asculte �i care s� le mai pun� �i în practic�. �România a luat m�suri de înt�rire a func�iei de coordonare a gestiunii fondurilor structurale la nivelul primului ministru, cu autoritatea de coordonare trecut� în subordinea acestuia. Este un pas în direc�ia cea bun�, fiind nevoie de solu�ii administrative orizontale pentru toate institu�iile implicate în gestionarea fondurilor, �i de sus�inere politic� la nivel înalt pentru punerea lor în practic�.�

Îmbun�t��irea cadrului legislativ privind procedurile de achizi�ii publice. �Legisla�ia în domeniu se schimb� des �i devine greu de în�eles, mai ales pentru autorit��ile locale din comunit��ile mici.� Cu cât România acceseaz� mai pu�in bani, cu atât sunt �anse mai mari ca prin noua Politic� Agricol� Comunitar� care va intra în vigoare în 2013, România s� primeasc� exact atât cât a reu�it s� cheltuiasc�. Adic� aproape nimic.

Accentul ar trebui pus pe monitorizarea �i analiza de risc �i mai pu�in pe controlul hârtiilor atunci când este vorba de selectarea dosarelor pentru fonduri europene. Ori la noi exact aici se duce r�zboiul nervilor �i duce la abandonarea tentativei de accesare a fondurilor, de multe ori chiar din faza de idee. Lipsa func�ionarilor speciali�ti �care s� aib� cuno�tin�e economice, de politic� european�, s� cunoasc� metode de implementare practice, deja folosite cu succes în alte state din Uniunea European�.�

�i contrar opiniei domnului ministru Valeriu Tab�r�, domnul Ciolo� nu crede c� viitorul agriculturii europene �i mai ales al celei române�ti st� în produse ieftine cu orice pre�. �Nu cred c� organismele modificate genetic reprezint� solu�ia salvatoare pentru agricultura european� sau pentru agricultura din România. Acesta e punctul meu de vedere personal, si spun asta nu pentru a intra în confruntare cu cei care cred altfel, ci pentru ca eu a�a cred.�

Ce ne r�mâne de f�cut dac� Guvernul României nu este în stare s� pun� în practic� Politica Agricol� Comunitar� �i

recomand�rile domnului Comisar pentru Agricultur�, Dacian Ciolo�? Cea mai bun� solu�ie pentru agricultorii români r�mâne

doar ie�irea din Uniunea European�. Astfel, cele 1,1 miliarde de euro contribu�ia României la bugetul comunitar vor r�mâne în

�ar�.

Manole Silviu

��ranul Roman - Mai 2011 Idei de afaceri

8

Cre�terea Chinchilei

Chinchila face parte din familia roz�toarelor �i este originar� din ��ri cum ar fi Argentina, Bolivia, Chile. Este un animal acoperit cu blan� tr�ind liber pe vârfurile mun�ilor pân� la în�l�imii de aproape de 3000 m. Chinchila s-a adaptat bine la diferen�e mari de temperatur�, zi � noapte, umiditate mic�, ceea ce face ca ea s� reziste o mare perioad� de timp f�r� ap�. Fiind roz�toare ea se hr�ne�te cu ierburi, semin�e, r�d�cini, tulpini, frunze ale unor arbu�ti. Chinchila poate fi confundat� cu veveri�a, deoarece are coada lung�, membrele din fa�� scurte prev�zute cu 5 degete, iar cele din spate lungi prev�zute cu 4 degete. Membrele sunt folosite atât pentru deplasare cât �i pentru apucarea hranei. Chinchilele au greut��i variabile în func�ie de vârst��i de sex. Astfel masculii sunt mai u�ori decât femelele ei având greut��i între 250 � 500 grame. De asemenea atât temperatura

corpului cât �i activitatea cardiac� �i respiratorie depind de vârsta animalului.

Chinchila este valoroas� prin blana ei dar �i prin carne. Astfel cine se hot�r��te s� creasc�chinchile, pe lâng� blan�, va avea un profit ce nu este de neglijat prin vânzarea c�rnii cu care se hr�nesc alte animale cu blan� cu o importan�� deosebit� la rândul lor. Chinchila este un animal nocturn care se hr�ne�te numai cu nutre�uri. Ea se adapteaz� foarte u�or cre�terii în captivitate nefiind deloc preten�ioas�. Ea este blând� �i cu ea se poate lucra foarte bine. Dac�este prins� ea nu mu�c�, nu zgârie, nu se zbate. Îi place s� fie mângâiat�, �inut� în bra�e. În cazul în care este speriat�, chinchila sufer� un fenomen ciudat. Rezultatul acestei ac�iuni îl constituie c�derea p�rului �i împr��tie un miros puternic de migdale. De

asemenea elimin� un puternic miros de urin�. Din punct de vedere economic, acest lucru este negativ, deoarece blana se reface foarte greu (dup� câteva luni) �i poate s�

nu mai ajung� la calitatea dorit�. De aceea trebuie s� lucr�m prudent �i cu blânde�e cu ele. Chinchila se hr�ne�te numai noaptea. Numele îi parvine de la indienii �chincha� pe care spaniolii i-au g�sit în America de Sud, atunci când au ocupat-o în secolul al VI-lea. Firul de chinchil� este foarte sub�ire, de aproximativ de 200 ori mai sub�ire decât la om. El fiind foarte sub�ire �i foarte des blana nu face �c�r�ri� atunci când trecem cu mâna prin ea.

Exist� trei specii de chinchila: chinchila laniger, chinchila brevicaudata, chinchila rex. Chinchila laniger este cea mai des folosit� în cresc�torii. Seam�n� cu veveri�a, are o greutate medie de 400 g �i o lungime a corpului de 28 � 30 cm. Urechile sunt lungi, acoperite de p�r, are botul ascu�it �i capul mic. Lungimea p�rului este de 2,5 cm. Coada este lung� �i are p�r mai gros �i mai lung. Culoarea este gri-deschis �i alb-murdar pe abdomen. Culoarea gri este dat� de alternan�a culorilor pe traiectul firelor de p�r. Chinchila brevicaudata este mai mare decât chinchila laniger lungimea fiind de 32 cm sau pu�in mai mare. Are coada �i urechile mai mici. Blana este alb-g�lbuie pe abdomen �i gri-alb�strui pe spate, rezultând din îmbinarea mai multor zone de culoare ce se g�sesc în lungul firelor de p�r

Chinchila rex este cea mai mare având lungimea corpului de 38 cm �i se aseam�n� cu chinchila brevicaudata. Blana animalului este una valoroas�, costul ei putând ajunge pân� la 10.000 euro. 1 cm2 de blan� este foarte valoros. Blana

poate atinge maturitatea la 8 � 9 luni. Dup� aceast� prim� perioad� de maturitate firele pot c�dea, iar pielea î�i schimb� culoarea de la alb� spre albastru � deschis.

În aceast� situa�ie blana a ajuns la supra � maturitate, dup� care începe un nou ciclu ce dureaz� 4 luni. Blana la animal apare din perioada intrauterin�, astfel c� la na�tere puiul are blan�. Blana este format� din puf �i p�rul de direc�ie.

Apari�ia altor culori la blan�, în locul celor enun�ate arat� defecte ale bl�nii, iar animalele ce le posed� nu se �in pentru reproducere, ci se sacrific�.

Puful chinchilei se dezvolt� pe p�r�ile laterale ale corpului �i pe spate. Puful care se g�se�te pe abdomen este în dou� culori �i anume la r�d�cin� albastru închis iar la vârf alb�. P�rul de direc�ie este mai lung �i mai gros decât puful. Blana de chinchila este cu atât mai valoroas� cu cât sunt îndeplini�i anumi�i indici de calitate. Îi vom enumera mai jos pe cei mai importan�i �i implica�iile lor asupra calit��ii bl�nii de chinchila. 1. Dimensiunea bl�nii are importan�� asupra calit��ii pentru valorificare. Dimensiunea optim� se atinge la maturitatea

animalului. Sunt preferate pentru o blan� de calitate acele exemplare ce au trunchiul cilindric �i nu fusiform cu umerii largi �i gâtul scurt �i gros.

2. Luciul bl�nii este dat de structura stratului solzos de secre�ia glandelor sebacee. De regul� blana are un luciu mai pronun�at în perioada anotimpului rece, sc�derea temperaturii având un efect benefic.

3. Textura bl�nii de chinchila este dat� de starea firelor de p�r. Acestea pot avea un aspect de blan� fin�, elastic�, deas�. Manole Silviu

��ranul Roman - Mai 2011 Legisla�ie româneasc�

9

O. nr.73/01-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea �i completarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a planta�iilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 247/2008 O. nr.74/01-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare special� la Societatea Na�ional� "Îmbun�t��iri Funciare" - S.A. Bucure�ti O. nr.44/1195/18-02,04-04-2011 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale �i al ministrului mediului �i p�durilor pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practic�rii pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate O. nr.10/52/56/212/19211/1277/22-02,07-03,22-03,25-03,04-04,20-04-2011 (A.N.S.V.S.A., M.A.D.R., M.A.I., M.Tr.I., A.N.A.F., M.M.P.) ORDIN al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor, al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale, al ministrului administra�iei �i internelor, al ministrului transporturilor �i infrastructurii, al vicepre�edintelui Agen�iei Na�ionale de Administrare Fiscal� �i al ministrului mediului �i p�durilor privind modificarea Ordinului pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor, al ministrului administra�iei �i internelor, al ministrului mediului �i gospod�ririi apelor, al ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului �i al ministrului agriculturii, p�durilor �i dezvolt�rii rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea Listei posturilor de inspec�ie la frontier� în care sunt organizate controale sanitar-veterinare �i pentru siguran�a alimentelor, a punctelor de intrare, a punctelor de ie�ire, a punctelor de intrare desemnate, precum �i a programului de lucru al acestora O. nr.78/07-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 143/2010 privind componen�a �i func�ionarea Comitetului pentru Organiza�iile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum �i procedurile de recunoa�tere, monitorizare �i control, retragere a recunoa�terii, extindere a acordurilor interprofesionale �i delegare de atribu�ii pentru organiza�iile interprofesionale pentru produsele agroalimentare O. nr.84/13-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea lucr�rilor de examinare a soiurilor pentru care se solicit� înscrierea în Catalogul oficial na�ional al soiurilor de plante de cultur� din

România �i în Lista recomandat� a soiurilor, precum �i pentru verificarea purit��ii varietale a soiurilor multiplicate O. nr.85/13-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale privind aprobarea Suplimentului nr. 1 al Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur� din România pentru anul 2011, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 18/2011 O. nr.87/18-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale privind recunoa�terea Acordului interprofesional pentru sfecla de zah�r - recolta anului de comercializare 2011/2012 O. nr.89/20-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale pentru modificarea alin. (3) al art. 3 din Normele metodologice de aplicare a mecanismului de compensare de c�tre Agen�ia de Pl��i �i Interven�ie pentru Agricultur� a debitelor �i crean�elor beneficiarilor Fondului european de garantare agricol� �i ai Fondului european agricol de dezvoltare rural�, precum �i ai fondurilor de la bugetul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale nr. 66/2011 O. nr.10/52/56/212/19211/1277/22-02,07-03,22-03,25-03,04-04,20-04-2011 (A.N.S.V.S.A., M.A.D.R., M.A.I., M.Tr.I., A.N.A.F., M.M.P.) ORDIN al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor, al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale, al ministrului administra�iei �i internelor, al ministrului transporturilor �i infrastructurii, al vicepre�edintelui Agen�iei Na�ionale de Administrare Fiscal� �i al ministrului mediului �i p�durilor privind modificarea Ordinului pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor, al ministrului administra�iei �i internelor, al ministrului mediului �i gospod�ririi apelor, al ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului �i al ministrului agriculturii, p�durilor �i dezvolt�rii rurale nr. 30/366/337/1.511/577/2004 pentru aprobarea Listei posturilor de inspec�ie la frontier� în care sunt organizate controale sanitar-veterinare �i pentru siguran�a alimentelor, a punctelor de intrare, a punctelor de ie�ire, a punctelor de intrare desemnate, precum �i a programului de lucru al acestora O. nr.22/21-04-2011 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor pentru modificarea �i completarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobat�prin Ordinul pre�edintelui Autorit��ii Na�ionale Sanitare Veterinare �i pentru Siguran�a Alimentelor nr. 187/2007 O. nr.99/29-04-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii �i dezvolt�rii rurale privind recunoa�terea Organiza�iei Interprofesionale pe Produs "Cereale �i Produse Derivate" din România O.I.P.C.P.D.R. ca organiza�ie interprofesional� pe filiera cereale

��ranul Roman - Mai 2011 Legisla�ie european�

10

ATESTAREA, ÎNREGISTRAREA �I PROTEC�IA PRODUSELOR agro-alimentare ROMÂNE�TI

Oficiul Na�ional al Produselor Tradi�ionale �i Ecologice Române�ti este institu�ie public�, cu personalitate juridic� în subordinea Ministerului Agriculturii �i Dezvolt�rii Rurale, finan�at� integral de la bugetul de stat.

În calitatea sa de institu�ie public� specializat�, asigur�: promovarea conceptului �Produs de calitate� precum �i a conceptului �Produse ecologice�; asisten�� tehnic� produc�torilor / procesatorilor în elaborarea documenta�iei conform legisla�iei comunitare �i na�ionale pentru a solicita protec�ia indica�iilor geografice, denumirilor de origine �i specialit��ilor tradi�ionale garantate ale produselor agricole sau alimentare române�ti, la nivel na�ional �i comunitar ; asisten�� tehnic� în elaborarea de proiecte pentru promovarea produselor tradi�ionale �i ecologice române�ti; promovarea imaginii produselor tradi�ionale �i ecologice române�ti; organizeaz�seminarii, cursuri �i activit��i de formare �i informare pentru grupuri de

produc�tori sau procesatori,fermieri,asocia�ii profesionale,etc. Pentru ca produsul s� fie atestat, trebuie: s� fie fabricat din materii prime tradi�ionale; s� prezinte o compozi�ie

tradi�ional� sau un mod de produc�ie �i/sau de prelucrare tradi�ional care reflect� un tip de produc�ie �i/sau de prelucrare tradi�ional; s� fie tradi�ional în sine, sau s� exprime tradi�ionalitatea; s� fie conform unui caiet de sarcini. Tradi�ionalitatea s� nu fie datorat�: provenien�ei sau originii sale geografice; aplic�rii unei inova�ii tehnologice.

Produsul tradi�ional nu poate fi înregistrat dac�: se refer� doar la cerin�e de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prev�zute de o reglementare comunitar� specific�; este în�el�tor, cum este în special cel care se refer� la o caracteristic� evident� a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ori specifica�iei tehnice a produsului �i nici a�tept�rilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradi�ionale. SCOPUL ATESTARII: Favorizeaz� diversificarea produc�iei agricole; Aduce beneficii considerabile economiei rurale, în special în zonele mai pu�in favorizate sau îndep�rtate; Sporirea veniturilor produc�torilor agricoli; Re�inerea popula�iei rurale în zonele respective; Asigur� buna func�ionare a pie�ei interne în sectorul produselor alimentare; Cre�terea valorii de pia�� a produselor alimentare; Garantarea corectitudinii tranzac�iilor comerciale; Faciliteaz� micilor produc�tori comercializarea acestor produse �i în afara jude�ului în care are loc fabrica�ia ( Ordin ANSVSA nr. 34 / 2008-privind acordarea de derog�ri unit��ilor care realizeaz� produse alimentare ce prezint� caracteristici tradi�ionale ); Consumatorii dispun de informa�ii clare �i succinte privind originea produselor �i caracteristicile specifice ale produselor tradi�ionale datorate zonelor geografice, provenien�a �i metodele tradi�ionale de produc�ie, istoricul, dându-le posibilitatea s� fac� cea mai bun� alegere; S� asigure protec�ia consumatorilor împotriva practicilor abuzive.

SCOPUL PROTECTIEI Promovarea produselor tradi�ionale cu caracteristici specifice; Protec�ie împotriva: oric�rei utiliz�ri comerciale care ar permite exploatarea reputa�iei produsului; oric�rei indica�ii false sau în�el�toare privind calit��ile specifice ale produsului; oric�rei alte practici susceptibil� s� induc� consumatorul în eroare cu privire la tradi�ionalitatea produsului. Pentru a identifica produc�torii de produse tradi�ionale de acela�i fel �i a-i determina s� se grupeze în asocia�ii de produc�tori, cu scopul de a ob�ine protec�ia produselor ( Reg. CE 509 /2006 - art.7, aliniatul 1- ,,numai un grup este abilitat s� depun� o cerere de înregistrare a unei

specialit��i tradi�ionale �).

BENEFICIARII: Produc�tor; Grup de produc�tori (orice asociere indiferent de forma sau componen�a sa juridic�) care realizeaz� acela�i tip de produs alimentar.

Documenta�ia va fi depus�, în format de hârtie, la Direc�ia pentru agricultur� �i dezvoltare rural� a jude�ului în a c�rui raz�teritorial� se realizeaz� produsul .

Reprezentan�ii împuternici�i ai MADR din cadrul DADR jude�ene, numi�i prin ordin al ministrului agriculturii, pentru acordarea licen�elor de fabrica�ie, analizeaz� dac�: cererea �i caietul de sarcini corespund Ordinului MAPDR 690 din 28.09.2004; comunic� solicitantului dac� exist� neconformit��i, situa�ie în care acesta va depune o nou� cerere înso�it� de documenta�ia complet�; verific� la fa�a locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini; rezultatul verific�rilor faptice se înscrie într-un proces verbal care se semneaz� de reprezentantul împuternicit constatator �i de solicitant sau împuternicitul acestuia; procesul verbal se redacteaz� în dou� exemplare, din care un exemplar r�mâne la solicitant �i unul la Direc�ia pentru agricultur� �i dezvoltare rural� jude�ean�; DADR jude�ean� va înainta la MADR copia procesului verbal �i a caietului de sarcini în baza c�rora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradi�ionale; DADR verific� �i controleaz� periodic respectarea elementelor de tradi�ionalitate; Anual, MADR public� în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista produselor tradi�ionale înscrise în Registrul de atestare a produselor tradi�ionale.

Material publicat prin amabilitatea doamnei Mioara S�r�cinescu, consilier DAJ Bra�ov.

��ranul Roman - Mai 2011 Contabilitate

11

Modific�rile aduse legii contabilit��ii pe scurt.

Ordonan�a de urgen�� care modific� Legea contabilit��ii a fost recent publicat� în Monitorul Oficial. Potrivit modific�rilor aduse prin acest act normativ, persoanelor care în exerci�iul financiar precedent au înregistrat cifra

de afaceri net� sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro �i totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro contabilitatea poate fi organizat� �i condus� �i de c�tre persoane fizice care au studii economice superioare, angajate pe baz� de contract sau conven�ii civile încheiate potrivit Codului Civil, persoane care întocmesc �i semneaz� situa�iile financiare anuale bazate pe regulile contabilit��ii în partid� simpl�, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.

Sistemul simplificat de contabilitate presupune un set de reguli de baz� privind evaluarea, înregistrarea elementelor patrimoniale utilizând un plan de conturi simplificat �i prezentarea acestora în situa�iile financiare anuale ce cuprind bilan� �i cont de profit �i pierdere simplificate.

Aceste entit��i vor aplica un plan de conturi simplificat care va cuprinde doar 50 de conturi, în loc de aproximativ 400 de conturi câte sunt în prezent. Încadrarea în criteriile prev�zute se efectueaz� pe baza indicatorilor determina�i din situa�iile financiare anuale, respectiv a balan�ei de verificare, încheiate la finele exerci�iului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Na�ional� a României, valabil la data încheierii aceluia�i exerci�iu financiar.

Pentru verificarea înregistr�rii corecte în contabilitate a opera�iunilor efectuate se întocme�te balan�a de verificare, cel pu�in la încheierea exerci�iului financiar, la termenele de întocmire a situa�iilor financiare, a raport�rilor contabile, precum �i la finele perioadei pentru care firma trebuie s� întocmeasc� declara�ia privind impozitul pe profit/venit.

Situa�iile financiare anuale �i raport�rile contabile se semneaz� de c�tre directorul economic, contabilul-�ef sau alt�persoan� împuternicit� s� îndeplineasc� aceast� func�ie.

Inventarierea general� a elementelor de natura activelor, datoriilor �i capitalurilor proprii de�inute se realizeaz� la începutul activit��ii, cel pu�in o dat� în cursul exerci�iului financiar, precum �i în cazul fuziunii, diviz�rii sau lichid�rii �i în alte situa�ii prev�zute de lege. Reevaluarea imobiliz�rilor corporale se face la valoarea just�, în conformitate cu prevederile reglementarilor contabile aplicabile.

De�inerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor �i datoriilor, precum �i efectuarea de opera�iuni economico-financiare, f�r� s� fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. Evaluarea elementelor monetare în valuta �i a celor exprimate în lei, a c�ror decontare se face în func�ie de cursul unei valute, se efectueaz� potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

Conform Art. 28, alin. 10 situa�iile financiare anuale �i raport�rile contabile se semneaz� de c�tre directorul economic, contabilul-sef sau alt� persoan� împuternicit� s� îndeplineasc� aceasta func�ie. Îns� angajatul unei societ��i comerciale, pe func�ia de director economic poate conduce evidenta contabila dar nu poate întocmi, conform Art. 28, alin. 10, situa�iile financiare anuale, ci le poate doar semna. Un director economic poate întocmi situa�iile financiare anuale doar dac� se încadreaz� la Art. 28 alineatele 11 �i 12. Aceste persoane întocmesc Registrul-jurnal de încas�ri �i pl��i �i Registrul inventar.

Conform Art. 10. alin. 1 r�spunderea pentru organizarea �i conducerea contabilit��ii la persoanele prev�zute la art. 1 alin. (1)�(4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga�ia gestion�rii entit��ii respective.

Conform Art. 10 alin. 4 (1) în cazul persoanelor prev�zute la art. 1 alin. (5), r�spunderea pentru organizarea contabilit��ii revine acestora. Conducerea contabilit��ii se poate efectua de c�tre aceste persoane, situa�ie în care r�spunderea pentru conducerea contabilit��ii revine acestora. În cazul în care contabilitatea este condus� potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) �i (3) sau pe baz� de contracte sau conven�ii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, r�spunderea pentru conducerea contabilit��ii revine acestor persoane, potrivit legii �i prevederilor contractuale.

Întocmirea �i semnarea situa�iilor financiare �i raport�rilor contabile revine: - persoanelor fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Exper�ilor Contabili �i Contabililor Autoriza�i din România, conform Art. 28 alin. 11 - pentru persoanele prev�zute la Art. 5 alin. 1(1), întocmirea �i semnarea situa�iilor financiare anuale �i ale raport�rilor contabile se face de c�tre persoanele care organizeaz� �i conduc contabilitatea acestora.

De asemenea, nerespectarea prevederilor cu privire la întocmirea �i semnarea situa�iilor financiare anuale �i, dup� caz, a situa�iilor financiare anuale consolidate, precum �i a raport�rilor contabile constituie contraven�ie �i se sanc�ioneaz� cu amend� de la 2.000 lei la 3.000 lei.

Contabilii autoriza�i cu studii medii nu pot semna situa�iile financiare anuale.

Situa�iile financiare anuale �i raport�rile contabile pot fi întocmite �i semnate de persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Exper�ilor Contabili �i Contabililor Autoriza�i din România.

Situa�iile financiare anuale �i, dup� caz, situa�iile financiare anuale consolidate se depun la unit��ile teritoriale ale Ministerului Finan�elor Publice, în conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Manole Silviu

��ranul Roman - Mai 2011 Finan��ri europene

12

Etapele procesului de ob�inere de fonduri europene nerambursabile

Identificarea investi�iei Orice firm� existent� sau nou înfiin�at� poate s�-�i dezvolte activitatea

principal� sau s� �i-o modifice �i s� se extind� spre spa�iul rural în orice fel de categorie de investi�ie eligibil� prin Programul Na�ional de Dezvoltare Rural�. Pentru aceasta, beneficiarul trebuie s� identifice domeniul de activitate �i tipul de investi�ie (achizi�ii de utilaje, construc�ie nou� sau modernizarea celei existente, ferm�, activitate industrial�, atelier me�te�ug�resc etc.). Un alt aspect important este acel ca firma s�aib� sediul în mediul rural. De asemenea, firma nu trebuie s� înregistreze pierderi în bilan�ul exerci�iului financiar aferent anului anterior depunerii cererii de finan�are �i nu trebuie sa aib� datorii la stat, s� nu fie în inciden�� de plat�, sau în executare silit�.Terenul pe care î�i va desf��ura activitatea firma respectiv� trebuie s� fie în proprietatea acesteia sau s� îl aib� în concesiune pe o perioad� suficient de lung� ca s�asigure implementarea investi�iei �i încheierea perioadei obligatorii de cinci ani dup� finalitatea ei, timp în care este supus� unui control de justificare a cheltuirii de fonduri europene �i în care trebuie men�inut� activitatea specificat�.Realizarea proiectului

Pentru întocmirea proiectului avem urm�toarele variante: a) poten�ialul beneficiar î�i întocme�te singur proiectul consultând Ghidul Solicitantului disponibil pe www.apdrp.ro; b) poten�ialul beneficiar se adreseaz� unui consultat din cadrul unui Oficiu Jude�ean de Consultan�� pentru Agricultur� (OJCA), care exist� în fiecare jude� �i care au �i centre locale, sau, pentru informa�ii �i mai detaliate, la Oficiile Jude�ene pentru

Dezvoltare Rural� �i Pescuit; c) poten�ialul beneficiar se adreseaz� unui consultant privat, care se va ocupa de proiect pe toat� perioada derul�rii acestuia, Institutul Na�ional de Asisten�� pentru Cet��eni fiind unul dintre ace�tia. Cheltuielile f�cute pentru ob�inerea serviciilor de consultan�� sunt cheltuieli eligibile pentru întocmirea proiectului, adic� vor fi recuperate la un nivel de cel pu�in 50%, în func�ie de m�sura vizat�.

Dosarul, compus din proiect, cerere de finan�are, anexe necesare, declara�ii specifice pe proprie r�spundere date de beneficiar, se depun la Oficiul Jude�ean pentru Dezvoltare Rural� �i Pescuit de pe raza localit��ii unde beneficiarul î�i are domiciliul �i î�i desf��oar�activitatea.

Verificarea dosarului Dosarul este verificat de c�tre exper�ii de la Oficiile Jude�ene pentru Dezvoltare Rural� �i Pescuit. Dac� proiectul din

dosar îndepline�te cerin�ele necesare din Ghidul Solicitantului, ob�ine aprobarea. Procesul de verificare difer� în func�ie de tipul de investi�ie (lucr�ri de construc�ie, moderniz�ri, etc.). Verificarea eligibilit��ii proiectului

Dup� verificarea dosarului de c�tre Oficiul Jude�ean pentru Dezvoltare Rural�, acesta este trimis c�tre centrele regionale. Exist�42 de oficii jude�ene în fiecare jude�, respectiv Municipiul Bucure�ti, �i opt centre regionale. În aceasta faz�, se verific� dac� proiectul este eligibil, beneficiarul �i bugetul sunt eligibile în limita criteriilor din Ghidul Solicitantului aferent respectivei m�suri. În ceea ce prive�te bugetul, se verific� împ�r�irea corespunz�toare a cheltuielilor în eligibile �i neeligibile, deoarece cheltuielile neeligibile prin program vor trebui suportate de c�tre beneficiar. În general, aloc�rile nerambursabile sunt în zona a 50% din valoarea total� a proiectului, dar cheltuielile de consultan��, de proiectare, de avizare sunt considerate eligibile �i se deconteaz� pân� într-o limit� de 8-10% . Selectiea dosarelor

Criteriile de selec�ie a dosarelor se bazeaz� pe acordarea unui punctaj, maximum de puncte fiind 100. Este bine de �tiut c� exist� �i restric�ii de punctaj. Dup� acordarea punctelor se intr�într-o competi�ie de proiecte. Centrele regionale ordoneaz� descresc�tor proiectele, în func�ie de scorul ob�inut, apoi trimite selec�ia f�cut� c�tre Agen�ia de Pla�i pentru Dezvoltare Rural� �i Pescuit. Aici, se întocme�te un raport �i, în paralel, se fac

��ranul Roman - Mai 2011 Finan��ri europene

13

verific�ri pe câte un e�antion pentru fiecare m�sur� pentru a se verifica acurate�ea rapoartelor f�cute în teritoriu, dup� care APDRP propune lista final� spre aprobare Comitetului Na�ional de Selec�ie. Dup� ce este analizat� lista este aprobata de Comitet este postat� pe site-ul APDRP �i al Ministerului Agriculturii, P�durilor �i Dezvolt�rii Rurale. Beneficiarii nemul�umi�i pot depune contesta�ii care se solu�ioneaz� într-un anumit termen.

Etapa pre-contractual�În aceast� faz�, se solicit� de c�tre beneficiar

informa�iile �i clarific�rile de care mai are nevoie. În cazul în care exist� deja investi�ii realizate se verific� în ce stadiu sunt acestea, se fac fotografii �i se întocmesc rapoarte pe teren. Semnarea contractului

Semnarea contractului de finan�are reprezint�angajamentul dintre finan�ator �i beneficiar prin care se vor respecta clauzele prev�zute: s� asigure cofinan�area; s� î�i respecte indicatorii propu�i; trebuie ca pe o perioad� de cinci ani s� nu schimbe destina�ia investi�iei sau s� produc�modific�ri importante asupra ei, s� nu o închirieze sau s� fac�alte tipuri de activit��i neconforme cu prevederile din Ghidul Solicitantului aferent m�surii vizate. Derularea contractului

Dup� semnarea contractului, se începe derularea achizi�iilor de servicii, bunuri sau lucr�ri, în conformitate cu

prevederile din contract �i Ghid. În cazul lucr�rilor de construc�ii, în aceast� faz� trebuie întocmit un proiect tehnic. Apoi, se începe activitatea, adic� derularea propriu-zis� a proiectului. Etapele solicit�rilor (cererilor) de plat�

Solicitarea de plat� se face în conformitate cu prevederile contractuale, la Oficiile Jude�ene, având ata�ate o serie de documente justificative bancare, vamale, de achizi�ii etc. Exper�ii serviciului de verificare a cererilor de plat�, din cadrul Oficiilor Jude�ene, verific� faptul c�achizi�iile au fost f�cute, se fac fotografii �i se întocmesc, din nou, rapoarte în teren, iar toate acestea sunt trimise la centrele din teritoriu �i la sediul central. Aceste note constituie subiect de verificare pe e�antion la nivel central, iar, ulterior, se pot ordona pl��ile c�tre beneficiar. Acesta va primi suma nerambursabil� aferent� respectivei investi�i, iar astfel va putea continua investi�ia. În momentul întocmirii cererii de finan�are, poten�ialul beneficiar, IMM sau altul, poate solicita un avans din aceast�sum�, care este, în prezent, de 20% din valoarea total� eligibila a proiectului. Noutatea este c� avansul, în cuantum, va cre�te pân� la 50% din valoarea total� eligibil�, cu aprobarea autorit��ilor de la Bruxelles. Dar, pentru aceasta, poten�ialul beneficiar trebuie s� vin� cu garan�ii reprezentând 110% din suma solicitat� ca avans. Ca pentru orice alt tip de investi�ie, chiar dac� este f�cut� din bani priva�i sau din bani publici, se urm�re�te modul în care a fost implementat proiectul �i de�inerea tuturor avizelor, autoriza�iilor, inclusiv a autoriza�iei de func�ionare. În cazul investi�iilor în turism sau agroturism, este necesar� ob�inerea certificatului de clasificare în turism. Etapa post-implementare

Dup� achitarea ultimei pl��i, se intr� în perioada post-implementare, în care beneficiarul nu are voie s� aduc� modific�ri majore asupra proiectului ini�ial timp de cinci ani �i trebuie s� î�i desf��oare în continuare, respectând criteriile de angajare de personal, criteriile de performan�� angajate, sa-�i fi realizat studii sau cursuri în domeniul afacerii pe care o dezvolt� �i restul de criterii pe care �i le-a asumat prin proiect �i contractul de finan�are.

Economist FELECAN VALERICA

��ranul Roman - Mai 2011 Medicin� veterinar�

14

Bolile parazitare ale albinelor

Sunt provocate de unele specii de parazi�i, organisme ce tr�iesc temporar sau permanent pe corpul acestora. Parazi�ii se hr�nesc atât cu hrana acestora cât �i cu sângele lor, acest lucru ducând la pierderi majore economice. Aceste boli sunt clasificate în endoparazitoze �i ectoparazitoze. (N, BRAULOZA, VARAOOZA, SENOTAINOZA, �i TRIUNGHIULOZA). Endoparazitozele (Nosemoza, Ambioza, Acarioza) vor fi descrise în acest num�r iar ectoparazitozele (Brauloza, Varaooza, Senotainoza �i Triunghiuloza) în num�rul din luna iunie. Nosemoza. Boal� de invazie a albinelor adulte, foarte r�spândit�, evolueaz� în general sub form� cronic� dar �i sub forma acut� cu manifest�ri puternice. Debutul acestei boli are loc la sfâr�itul toamnei-începutul prim�verii, afectând în special familiile iernate necorespunz�tor. Ac�iunea parazitului mai este favorizata �i de culesul de nectar �i polen, pe timp nefavorabil. Agentul patogen se nume�te NOSEMA APIS, localizarea lui are loc în peretele intestinal împiedicând astfel digestia �i asimilarea hranei. Contaminarea se face pe cale oral� prin consumul de ap� sau hran� infestat�, transmiterea ei realizându-se prin roirea familiilor bolnave de nosemoz�, contactul direct dintre matca �i albinele ce o îngrijesc, polen, miere, faguri contamina�i, furt, trântori �i nu în ultimul rând inventar. Simptomatologie. În faza latent� boala nu se remarc� în mod deosebit, manifest�rile fiind �terse. Familiile cu aceasta form� se dezvolt� mai încet, prezint� pete mici de diaree iar mortalitatea este crescuta. În schimb în faza acuta manifest�rile sunt pregnante, familiile au o activitate redus�, �i se depopuleaz� cu toate ca puietul este s�n�tos. Albinele bolnave prezint� diaree de culoare brun-deschisa, abdomenul este umflat, î�i pierd capacitatea de zbor, tremur�, se târ�sc în fata urdini�ului, paralizeaz�, dup� care mor în mas�. Cadavrele au picioarele adunate sub torace �i aripile întinse. Pere�ii stupului, podi�orul, fagurii, obiectele din jurul stupului sunt acoperite cu jeturi de diaree. Spre deosebire de albine, de remarcat este faptul ca m�tcile nu prezint� diaree, ci din contr�, sunt cu atât mai constipate cu cat gradul de infestare este mai mare. La început acestea sunt agitate, apoi devin apatice, nu mai depun ou� �i nu se mai hr�nesc, totul terminându-se prin moarte. De re�inut, la albinele infestate, se poate executa examinarea cu ochiul liber a intestinului extras cu mâna dup� îndep�rtarea capului. Se va observa îngro�area intestinului, culoarea mata-albicioas�, iar stria�iunile transversale nu se mai observ�. Cum aceste simptome sunt caracteristice �i altor boli, diagnosticul se va stabili doar pe baza examenului de laborator. Se va face un preparat, va fi examinat la microscop �i se vor eviden�ia sporii de nosemoz�. Tratamentul medicamentos va fi asociat cu masuri de ordin igienic �i biologic. Fumagilina este un antibiotic ce d�rezultate bune în aceasta parazitoz�, denumirea comercial� fiind de Fumidil B, medicament ce se prezint� în flacoane a 25 g substan�� totala din care doar 0.5 g substan�� activ�. Con�inutul acestui flacon trateaz� 5 familii de albine, administrându-se în �erbet, sirop sau past� de zah�r. La noi în �ar� tratamentul se mai realizeaz� �i cu protofil, produs ce prin substan�ele con�inute împiedic� realizarea ciclului biologic evolutiv al lui Nosema apis. Se administreaz� 17 ml la litru de sirop, sau 3 ml într-un kg de past�. Important! Când parazitoza este diagnosticat� cu certitudine, m�surile se vor aplica riguros. Fagurii de rezerv� se vor dezinfecta cu vapori de acid acetic glacial sau formol, cadavrele albinelor atât din fa�a urdini�ului cât �i de pe fundul stupului se vor arde, iar în stupin� vom încerca s� p�stram pe cât posibil familii puternice, bine dezvoltate, cu instinct slab de roire. Ambioza. Endoparazitoza ce apare la sfâr�itul iernii �i începutul prim�verii, provocat� de Malphigamoeba mellifica, parazit ce se localizeaza în epiteliul tubilor Malpighi �i în intestinul mijlociu al albinelor. Contaminarea se face prin consum de hran� infestat�. Condi�iile nefavorabile de iernare, temperatura scazut� �i umiditatea excesiva a mediului extern, calitatea necorespunz�toare a hranei, sunt factori favorizan�i. Simptomele bolii nu sunt tipice, dar familiile afectate eman� un miros nepl�cut la deschiderea stupului. Albinele bolnave prezint� abdomenul m�rit, diaree sub forma de jet, tremur�turi ale aripilor �i alte tulbur�ri nervoase. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, al�turi de examenul de laborator. Tratamentul nu este înc� bine precizat din p�cate, el reducându-se în principal la masurile de profilaxie, mai exact cele descrise în cadrul Nosemozei. Acarioza. Endoparazitoz� ce apare în general în a doua jum�tate a iernii, determinata de acarianul Acarapis woodi, parazit cu dimensiuni microscopice. Contaminarea se realizeaz� prin albine hoa�e, trântori, m�tci �i roiuri infestate. Simptomatologie. Albinele î�i pierd capacitatea de zbor datorit� abdomenului dilatat, corpul prezint� tremur�turi, aripile sunt dilatate �i mi�cate dezordonat, ajungând în faza de a nu se putea întoarce în stup, mai exact cad în fa�a urdini�ului unde se târ�sc. Având localizarea în prima pereche de trahei toracice, microscopic se va observa culoarea neagra a acesteia, acest lucru ajutând la punerea unui diagnostic corect �i rapid. Tratamentul se va realiza cu substan�e chimice volatile sau fumigene, impregnate în benzi de hârtie de filtru, cu condi�ia ca aceste substan�e s� omoare acarienii f�r� s� afecteze albinele, puietul, mierea sau p�stura. Folbexul este unul dintre cele mai eficiente produse acaricide netoxice, f��ia de hârtie impregnat� cu substan�� acaricid� se va introduce printr-un orificiu f�cut în podi�or, sau între 2 rame distan�ate din mijlocul cuibului, dup� ce în prealabil urdini�ul a fost închis. Stupul se va �ine închis o or�, tratamentul repetându-se de 8 ori la interval de 7 zile. M�sura de prevenire în aceasta endoparazitoz�, din p�cate nu exista ca �i în celelalte endoparazitoze, doar distrugerea familiilor bolnave în momentul apari�iei bolii este cea mai rentabil�, �i tratarea familiilor s�n�toase.

Medic Veterinar Elena Mornea

��ranul Roman - Mai 2011 Plantele medicinale �i s�n�tatea

15

Cactusul nopal �i propriet��ile sale El aprovechamiento de las propiedades curativas de las plantas es una práctica milenaria que nunca ha dejado de existir. El caso del nopal en México, tiene un especial significado por el papel simbólico del asentamiento de los aztecas en el lago de Texcoco, dando lugar a su imperio Tenochtitlan (te, piedra y nochtli, nopal). Los aztecas lo usaban para muchos usos medicinales: para las fiebres bebían el jugo, el mucílago o baba del nopal la utilizaron para curar labios partidos, la pulpa curaba la diarrea, las espinas para la limpieza de infecciones, la fruta era usada para el exceso de bilis, empleaban las pencas del nopal como apósito caliente para aliviar inflamaciones y la raíz para el tratamiento de hernia, hígado irritado, úlceras estomacales y erisipela. Actualmente es parte de nuestro escudo nacional y todavía tiene usos medicinales y alimenticios muy variados. El nopal es una planta silvestre que sobrevive en regiones desérticas y frías. No requiere de mucha agua para su cultivo, por lo que es una buena fuente de ingresos para muchos agricultores que no cuentan con los recursos necesarios y viven en zonas áridas o semiáridas. Se dice que tiene un papel ecológico importante, ya que detiene la degradación del suelo deforestado, o sea, convierte tierras improductivas en productivas. Existen cerca de mil 600 especies en 122 géneros de la familia de las cactáceas, de la cual proviene el nopal. Tiene frutos, los cuales son comestibles y se conocen con el nombre de tunas. En México la ingesta anual per cápita de nopal es de 6.4 kilos. Propiedades alimenticias

El nopal se usa como forraje, pero igualmente se comercializan las pencas tiernas como verdura, éstas se pueden preparar en escabeche, se cocinan caldos, y sopas, en ensaladas o en guisados, en platos fuertes, como antojitos, en salsas, bebidas, postres, mermeladas y un sinfín de usos alimenticios que se le puede dar a esta planta tan rica en propiedades. Recientemente ha sido muy popular el consumo de nopales licuados con alguna fruta como medida para bajar de peso o para personas que padecen ciertas enfermedades que más adelante se describirán. El único problema de esto es que a muchas personas les es un poco desagradable el mucílago o baba, ya que al hacer el licuado se queda ahí. El polvo de nopal o nopal deshidratado, ha venido a ofrecer una solución para este inconveniente. Para evitar la baba del nopal se congela o se cuela, se recomienda también ajo, bicarbonato, cáscara de tomate, hoja de maíz, jugo de limón, ceniza o piedra volcánica en el agua.

Utilizarea sa este variat� �i care poate fi inserat în sucuri, dulciuri, salate, toc�ni�te, pentru a numi doar câteva modalit��i de preg�tire.

Exploatarea propriet��ilor de vindecare a plantelor este o practic� veche, care nu a încetat s� mai existe. Cactusul în Mexic, are o semnifica�ie special� pentru rolul simbolic la azteci de lâng� lacul

Texcoco, de unde aveau s� ajung� la imperiul s�u Tenochtitlan. Aztecii l-au folosit pentru multe scopuri medicinale: pentru febr� au b�ut suc, mucilagiul de cactus sau noroi erau utilizate pentru a vindeca buzele cr�pate, de cur��are a oaselor de infec�ie, fructele au fost folosite pentru exces de bil�, frunze de cactus fierbinte ca pansament pentru ameliorarea inflama�iei �i r�d�cin� pentru tratamentul de hernie, irita�ia ficatului, ulcer gastric. Ast�zi este o parte din emblema na�ional� a Mexicului �i înc� mai are utiliz�ri medicale �i alimentare variate.

Cactusul este o plant� s�lbatic� care supravie�uie�te în regiunile de de�ert rece. Nu necesit� mai multa ap� pentru cultivare, f�cându-l o surs� bun� de venit pentru mul�i fermieri care nu au resursele necesare �i de a tr�i în regiuni aride sau semiaride. Se spune c� are un rol ecologic important, care opre�te degradarea terenurilor defri�ate, sau transformând un teren neproductiv în sol productiv. Exist� aproximativ 600 de specii în 122.000 genuri din familia Cactaceae. Are fructe care sunt comestibile �i sunt cunoscute sub numele de ton. În Mexic, consumul anual pe cap de locuitor de nopal este de 6,4 kg.

Propriet��i nutri�ionale Cactusul este folosit ca furaj, dar, de asemenea,

plantele tinere sunt comercializate sub form� de legume, ele pot fi preparate în saramur�, fierte pentru sosuri �i supe, în salate sau fierte în vase, ca aperitive, sosuri, b�uturi, deserturi, gemuri �i o list� f�r� sfâr�it de alimente alimente poate fi dat� la aceasta plant� care este atât de bogat� în propriet��i. Recent a fost nopal a devenit foarte popular pentru consum, cu unele piureuri de fructe ca o modalitate de a pierde în greutate sau a persoanelor cu anumite boli.

Nutri�ie În ceea ce prive�te valoarea nutri�ional�

cactusului, putem spune c� în o cea�c� de nopal (aproximativ 86 g) con�ine 2,9 g carbohidra�i �i 1,1 g de proteine �i doar 14 kcal. Dar atrac�ia sa principal� este c�acesta con�ine o cantitate mare de fibre (solubile �i insolubile): 2 g de fibre într-o cea�c�. Exist� un raport de 30:70 solubile fibre insolubile. Fibrele insolubile pot preveni constipa�ia �i hemoroizii, în acela�i timp previne apari�iei cancerului de colon. Fibre solubile sunt folosite în condi�ii variate, deoarece prezen�a lor în tractul digestiv încetine�te absorb�ia de substan�e nutritive �i le reduce trecerea rapid� în sânge. Ele sunt, de asemenea, o sursa buna de calciu, deoarece în 100 g de cactus, exist� aproximativ 80 mg de calciu.

��ranul Roman - Mai 2011 Plantele medicinale �i s�n�tatea

16

Propiedades nutricionales En lo que respecta al valor nutricional del nopal, se puede decir que en 1 taza de nopales crudos (86 g aproximadamente) hay 2.9 g de hidratos de carbono y 1.1 g de proteína y solamente 14 kcal. Pero su principal atractivo es que contiene una gran cantidad de fibra dietética (soluble e insoluble): 2 g de fibra en una taza. Existe una relación 30:70 de fibra soluble a insoluble. La fibra insoluble puede prevenir y aliviar el estreñimiento y las hemorroides al mismo tiempo que previene la aparición de cáncer de colon. La fibra soluble, se ha usado en muchos padecimientos porque su presencia en el tubo digestivo retarda la absorción de nutrimentos y hace que estos no pasen a la sangre rápidamente. También son una buena fuente de calcio, ya que en 100 g de nopales, hay aproximadamente 80 mg de calcio. Propiedades medicinales Se ha demostrado en varios

estudios, principalmente realizados en México, las propiedades medicinales que tiene el nopal. Se les llama �propiedades medicinales� ya que ayudan a controlar la enfermedad con mayor facilidad, pero esto no significa que se hable de una curación. Obesidad. Se ha puesto de moda que en todas las dietas se tome un jugo de nopal con naranja o alguna otra fruta. Esto se fundamenta en que gracias a la gran cantidad de fibra que tiene esta planta, ayuda retardar el tiempo en que se absorben los nutrimentos y entran a la sangre y por lo tanto facilita su eliminación. También, las fibras insolubles que contiene, crean una sensación de saciedad, haciendo que disminuya el hambre de las personas y ayudan a una buena digestión. Así mismo, las proteínas vegetales promueven la movilización de líquidos en el torrente sanguíneo disminuyéndose la celulitis y la retención de líquidos. Diabetes e hiperglucemia. También se habla que ayuda a las personas que padecen diabetes. El nopal incrementa los niveles y la sensibilidad a la insulina logrando con esto estabilizar y regular el nivel de azúcar en la sangre. Se ha comprobado científicamente el poder hipoglucemiante del nopal, es decir, como un efectivo tratamiento para la prevención de la diabetes. Se han llevado a cabo investigaciones en el Instituto Politécnico Nacional, donde se documenta que el nopal disminuye las concentraciones de glucosa en sangre. En estos estudios se ha demostrado que la ingestión de nopal antes de cada alimento, durante 10 días, provoca la disminución del peso corporal y reduce las concentraciones de glucosa, colesterol y triglicéridos en sangre. Esto se ha visto solamente en personas que son resistentes a la insulina, o sea en pacientes con diabetes tipo II, pero para las personas que tienen diabetes tipo I (que no producen insulina), el consumo de nopal no sustituye las inyecciones de ésta.

Propriet��i medicinale Aceasta a fost demonstrat în

mai multe studii, realizate în principal în Mexic, propriet��ile medicamentelor care au în compozi�ie cactus. Acestea sunt denumite "propriet��i medicinale", a�a cum acestea ajut� la controlul bolii mai u�or, dar acest lucru nu înseamn� c�

vorbim de un leac. Obezitatea. A devenit o mod� în toate dietele de

luat cactus cu suc de portocale sau alte fructe. Aceasta se bazeaz� pe faptul c�, datorit� volumului mare de fibre din aceast� plant�, ea ajut� la încetinirea în timp a substan�ele nutritive care sunt absorbite �i intr� în fluxul sanguin �i faciliteaz� astfel, eliminarea acesteia. De asemenea, fibre insolubile care le con�ine, creaz� un sentiment de plenitudine, f�cându-l pe pacient s�-�i piard� foamea �i ajut�la o digestie bun�. Mai mult decât atât, proteinele de origine vegetal� promoveaz�mobilizarea de lichid în fluxul sanguin, diminuarea celulitei �i reten�iei de fluide.

Diabetul zaharat �i hiperglicemie. Nopalul cre�te sensibilitatea insulinei, atingerea acestui nivel pentru a stabiliza �i de a reglementa cantitatea de zah�r din sânge. Aceasta a fost dovedit �tiin�ific �i anume c� un tratament eficient pentru prevenirea diabetului zaharat. Investiga�iile de la Institutul Na�ional Politehnic Mexic, arat� faptul c� cactusul reduce concentra�iile de glucoz� din sânge. Aceste studii au ar�tat c� ingestia de pere fileu înainte de fiecare masa timp de 10 zile, determin� o reducere a greut��ii corporale �i concentra�ii reduse de glucoz�, colesterol �i trigliceride. Acest lucru a fost observat doar la persoanele care sunt rezistente la insulin�, sau la pacien�ii cu diabet zaharat de tip II, dar pentru persoanele cu diabet zaharat de tip I (nu insulin�), consumul de preparat injectabil de nopal nu este înlocuit.

Colesterolul. La persoanele cu colesterolul ridicat a fost demonstrat c� consumul de nopal, ajut� la eliminarea împiedicând-o s� absorbind o mare parte din ea �i astfel nu se construi in vene si artere. Aminoacizi, fibre �i niacina con�inute în cactus previn excesul de zahar din sânge care este transformat în gr�sime, în timp ce pe de alt� parte, ac�ioneaz� prin metabolizare acizii gra�i �i gr�simile �i reducere a colesterolului. Con�inutul de LDL (lipoproteine cu densitate sc�zut�) în cactus este considerat a fi principala cauz� prin care colesterolul este expulzat din organism,

��ranul Roman - Mai 2011 Plantele medicinale �i s�n�tatea

17

Colesterol. En personas con colesterol elevado se ha demostrado que, el consumo de nopal, ayuda a eliminarlo evitando que se absorba gran parte de éste y así no se acumula en venas y arterias. Los aminoácidos, la fibra y la niacina contenida en el nopal previenen que el exceso de azúcar en la sangre se convierta en grasa, mientras que por otro lado, actúa metabolizando la grasa y los ácidos grasos reduciendo así el colesterol. El contenido de LDL en el nopal se cree que es la principal causa de que el colesterol sea expulsado del cuerpo, ya que las LDL actúan a nivel del hígado removiendo y retirando el colesterol que el cuerpo tiene en exceso. Al mismo tiempo se ha visto que esta cantidad de LDL no afecta a las HDL o colesterol �bueno�. El nopal tiene una cantidad suficiente de aminoácidos y fibra, incluyendo los antioxidantes vitamina C y A, los cuales, previenen la posibilidad de daños en las paredes de los vasos sanguíneos, así como también la formación de plaquetas de grasa, y es así como también tiene un poder preventivo en relación a la aterosclerosis. Propiedad de antibiótico. Los nopales tienen antibióticos naturales, esta propiedad está relacionada con el metabolismo ácido crasuláceo (CAM) de las plantas, el cual, en las cactáceas inhibe o suspende el crecimiento de varias especies bacterianas. De ahí que tanto el consumo del nopal como la aplicación de cataplasmas de pencas de nopal tenga efectos benéficos en heridas e infecciones de la piel. Cáncer. En un experimento realizado con ratones con tumores cancerígenos, se administraron extractos acuosos de Opuntia máxima (sustancia que se encuentra en el nopal) y se encontró la prolongación del periodo de latencia de dichos tumores malignos. No curó el cáncer pero lo detuvo. Aún no se sabe la causa, pero se están realizando varios estudios al respecto. Desórdenes gastrointestinales y digestión. Por último, se sabe que las fibras vegetales y los mucílagos controlan el exceso de ácidos gástricos y protegen la mucosa gastrointestinal previniendo así, las úlceras gástricas y todo ese tipo de afecciones. El Nopal contiene vitaminas A, Complejo B, C, minerales: Calcio, Magnesio, Sodio, Potasio, Hierro y fibras en lignina, celulosa, hemicelulosa, pectina, y mucílagos que en conjunto con los 17 aminoácidos ayudan a eliminar toxinas. Las toxinas ambientales provocadas por el alcohol y el humo del cigarro que inhiben el sistema inmunológico del cuerpo, son eliminadas por el nopal. También limpia el colon ya que contiene fibras dietéticas solubles e insolubles. Las fibras dietéticas insolubles, absorben agua y aceleran el paso de los alimentos por el tracto digestivo y contribuyen a regular el movimiento intestinal, además, la presencia de las fibras insolubles en el colon ayudan a diluir la concentración de cancerígenos que pudieran estar presentes.

elimin� �i scade colesterolul. În acela�i timp, au v�zut aceast� con�inutul de LDL nu afecteaz� HDL (lipoproteine cu densitate mare) sau �colesterolul bun�. Cactusul are o cantitate suficient� de aminoacizi si fibre, inclusiv vitamina C �i antioxidan�i A, care, previn posibilitatea de deteriorare a pere�ilor vaselor de sânge, precum �i formarea de trombocite de gr�sime, �i are o puternic� prevenire a arterosclerozei.

Proprietate antibiotic�. Sunt antibiotice naturale, aceast� proprietate se refer� la metabolismul acid (CAM) al plantelor, care, în cactus inhib� sau stopeaz� cre�terea mai multor specii bacteriene. Astfel, atât consumul de cactus �i aplicarea de cataplasme de frunze de nopal are efecte benefice pe r�ni �i infec�ii ale pielii.

Cancer. Întrun experiment pe �oareci cu tumori canceroase a fost administrat extract apos de maxim Opuntia (substan��care se g�se�te în cactus) �i s-a observat prelungirea latent� a acestor tumori maligne. Nu a vindecat cancerul, dar acesta s-a oprit. Nu se �tie înc� cauza, dar sunt efectuate studii în mai multe. Tulbur�ri gastro-intestinale �i digestive. În cele din urm�, se �tie c� fibrele vegetale �i mucilagiu controleaz� acidul gastric în exces �i protejeaz� mucoasa gastro-intestinal�, prevenind astfel ulcerului gastric. Nopalul con�ine

vitaminele A, complex B, C, minerale: calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier �i fibre de lignin�, celuloz�, hemiceluloz�, pectin�p, �i mucilagiu, care, împreun� cu cei 17 aminoacizi ajuta la eliminarea toxinelor. Toxine de mediu, provocate de fum, alcool �i �ig�ri care inhib� sistemul imunitar al organismului, sunt eliminate prin

Nopal. Acesta cura��, de asemenea, colonul, deoarece con�ine fibre solubile �i insolubile dietetice. Fibrele insolubile alimentare absorb apa �i accelereaz� trecerea alimentelor prin tractul digestiv �i contribuie la reglarea tranzitului intestinal, de asemenea, prezen�a de fibre

insolubile în colon ajut� la diluarea concentra�iei de agen�i cancerigeni care pot fi prezen�i.

Angelica Monserrat,

Veracruz, Mexic

��ranul Roman - Mai 2011 Agricultur� ecologic�

18

Agricultura ecologic�

Principii de baz� ale Agriculturii ecologice se bazeaz� pe o serie de principii �i idei, cum ar fi conservarea sistemelor naturale de transformare ciclic�, utilizarea resurselor regenerabile în sistemele de produc�ie �i prelucrare, protec�ia habitatelor vegetale �i animalelor s�lbatice, sporirea biodiversit��ii, utilizarea ra�ional� a apei, sus�inerea conceperii unui sistem integrat de cultivare care s� contribuie la crearea unei filiere de prelucrare �i distribu�ie echitabil� din punct de vedere social �i responsabil�în ceea ce prive�te mediul natural. Principiile de baz� ale agriculturii organice sunt:

• protec�ia mediului înconjur�tor; • men�inerea �i sporirea fertilit��ii solului; • respectul pentru s�n�tatea consumatorilor; • men�inerea biodiversita�ii ecosistemelor agricole; • reciclarea substan�elor �i resurselor cât mai mult posibil în

cadrul exploata�iilor agricole; • considerarea exploata�iilor agricole ca entit��i în echilibru; • men�inerea integrit��ii produselor agricole ecologice, de la

producerea acestora �i pân� la comercializarea lor, cultivarea plantelor �i cre�terea animalelor, în armonie cu legile naturale;

• ob�inerea de produc�ii optime, nu maxime; • tehnologii noi �i convenabile pentru sistemul de agricultur�

ecologic�, sau cre�terea animalelor corespunz�tor cerin�elor fiec�rei specii. Într-un sistem de agricultur� ecologic�, trebuie avut� în vedere dezvoltarea unor exploata�ii agricole

durabile �i productive, cu scopul de a proteja mediul înconjur�tor. Tehnologiile de cultivare trebuie s� restabileasc� �i apoi s� men�in� stabilitatea ecologic� a exploata�iei agricole �i a

mediului înconjur�tor. Fertilitatea solului este men�inut� �i îmbun�t��it� printr-un sistem de m�suri care favorizeaz� activitatea biologic� maxima în sol, precum �i conservarea resurselor solului.

Principiile de fertilizare în agricultura ecologic� (organic� sau biologic�). Scopul fertiliz�ri este aportul de elemente fertilizante în sol pentru furnizarea unei nutri�ii echilibrate �i suficiente. Solul trebuie s� fie capabil de a furniza plantelor elemente nutritive din materie organic� nepoluant� precum �i din îngr���minte minerale greu solubile. Nutri�ia trebuie s� fie echilibrat� pentru evitarea caren�elor �i exceselor în unul sau altul din elemente �i pentru a ob�ine produse de bun� calitate nutritiv� �i gustativ�.

Principalele îngr���minte utilizate în agricultura ecologic�sunt: gunoiul de grajd, urina �i mustul de gunoi, compostul, îngr���minte verzi �i resturi vegetale.

Controlul buruienilor, bolilor si d�un�torilor se realizeaz� prin metode de control integrate, precum �i prin lucr�rile solului, rota�ia culturii, împr��tierea insectelor utile pentru a crea un echilibru între pr�d�tori �i insectele d�un�toare, promovând diversitatea biologic�. Principalul obiectiv al agriculturii ecologice este de a ob�ine produse agricole s�n�toase �i sigure pentru consumatori, având în vedere protec�ia mediului. Men�iunea de Produs ecologic garanteaz� c� acel produs este rezultatul unui mod de produc�ie care exclude utilizarea produselor chimice de sintez� �i protejeaz�mediul înconjur�tor. Pentru a putea fi comercializate, toate produsele agriculturii ecologice trebuie s� fie controlate �i s� ob�in� certificare din partea unui organism autorizat în acest sens.

��ranul Roman - Mai 2011 Agricultur� ecologic�

19

Principii de baz�. Principii generale pentru tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp: • Speciile �i soiurile cultivate în sistemele de agricultur� ecologic� sunt altele în func�ie de adaptabilitatea lor la condi�iile locale de sol �i clim�, precum �i de toleran�a la atacul d�un�torilor �i bolilor. • Tot materialul semincer �i pentru plantat trebuie s� fie certificat ecologic. • Este necesar s� se cultive o gama variat� de specii �i soiuri pentru a spori valoarea, durabilitatea, independen�a �i biodiversitatea fermelor ecologice. • Soiurile de plante trebuie alese astfel încât s� se men�in� diversitatea genetic�; • Este de dorit s� fie folosite soiuri produse ecologic �i soiuri cunoscute ca fiind adecvate pentru cultivarea ecologic�; • Operatorii trebuie s� foloseasc� soiuri produse în sistem ecologic; • Trebuie folosit material semincer �i de plantat din soiuri corespunz�toare �i de calitate. În cazul în care acesta nu este disponibil în comer�, organiza�iile care stabilesc standardele vor stabili date limit�pentru utilizarea semin�elor �i materialului de plantat produs în condi�ii de agricultura conven�ional� (neecologice). • Daca materialul ecologic semincer �i de plantat nu este disponibil, pot fi utilizate materiale conven�ionale numai dac� acestea nu au fost tratate cu pesticide interzise de standarde. • Daca nu este disponibil materialul semincer �i de plantat conven�ional netratat, pot fi folosite semin�e �i material de plantat tratate chimic. Organismul de certificare va stabili termenele limita �i condi�ii pentru cazurile excep�ionale care permit utilizarea oric�rui material semincer �i de plantat tratat chimic. Trecerea de la agricultur� conven�ional� la cea ecologic� se face printr-o perioad� de conversie care trebuie s� fie suficient de îndelungat� pentru a cre�te semnificativ fertilitatea solului si pentru a restabili echilibrul ecosistemului. Durata

perioadei de conversie trebuie sa fie adaptata la: � utilizarea anterioar� a terenului; � contextul ecologic si implica�iile acestuia; � experien�� operatorului.

Perioada de conversie este stabilit� prin legile �i standardele în vigoare, fiind diferite de la o �ar� la alta. Conform Ordonan�ei de Urgen�� nr.34/2000, perioada de conversie este dup� cum urmeaz�: � 2 ani înainte de sem�nat, pentru culturile anuale, p��uni �i paji�ti; � 3 ani înainte de recoltare, pentru culturile perene �i planta�ii; � 1 an pentru taurine pentru carne; � 6 luni pentru rumeg�toare mici �i porci; � 12 s�pt�mâni pentru animale de lapte; � 10 s�pt�mâni pentru p�s�rile destinate produc�iei de carne, cump�rate la vârsta de trei zile;

� 6 s�pt�mâni pentru p�s�rile destinate produc�iei de carne; � 1 an pentru albine, dac� familia a fost cump�rat� din stupine conven�ionale.

Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina �i Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai

��ranii nu au nevoie de pomeni ��ranul Român nu are nevoie de mil�, nu are nevoie de pomeni !Ei vor doar s� �tie ca nu sunt singuri. Ei vor s� �tie c� munca lor conteaz� �i ceea ce fac ei este apreciat la adevarata sa valoare. Sus�ine activitatea ��ranilor Români: vino alaturi de ei în sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direc�i din România �i arat�-le cât sunt ei de importan�i pentru tine. O semn�tura �i o vorb� bun� pot face foarte multe iar împreun� vom putea depa�i toate problemele �i necazurile.

Cererea de adeziune poate fi desc�rcat� de aici.

��ranul Roman - Mai 2011 Buc�t�rie româneasc�

20

Cartofi ��r�ne�ti

Ingrediente: 5-6 cartofi mai mari, 300g kaizer, 2 cepe, 1ardei gras ro�u, ulei, sare, m�rar

Mod de preg�tire: speli cartofii �i îi fierbi, dup� ce au fiert îi cure�i de coaj� �i îi tai cubule�e. Într-o crati�� pui ulei la încins apoi adaugi ceapa t�iat� solzi�ori, ardeiul gras t�iat m�runt �i le la�i s� se c�leasc�. Dup� 5-10 min,când ceapa s-a mai înmuiat, adaugi �i kaizerul t�iat feliu�e sub�iri �i la�i totul s� se mai c�leasc� pu�in, pân�când ceapa se înmoaie bine. Apoi dai vasul de pe foc, adaugi cartofii, sare dup� gust �i amesteci totul cu aten�ie, s� nu se sf�râme cartofii. Când serve�ti presari pe deasupra m�rar tocat m�runt.

Pl�cint� cu brânz� dulce

Ingrediente:4 ou�, 2 linguri untur�, 2 c�ni fain�, 1 can� zah�r pudr�, 2 linguri cacao,1 praf de copt, smântân� (cam 150ml), 2 plicuri vanilie Umplutura:1kg brânz�, zah�r dup�gust, 2 plicuri vanilie, coaj� de la o l�mâie, 2 g�lbenu�uri, o mân� se stafide înmuiate în rom, 2 liguri de gri�. Glazura:4 albu�uri b�tute spum� cu 12 linguri zah�r

Mod de preparare: se amestec� fain�, zaharul, untura �i cacao;se adaug� g�lbenu�urile, praful de copt stins �i smântâna, aproximativ 100ml. Dac� nu e suficient de moale se mai adaug�smântân� ca s� rezulte un aluat moale care s� poat� fi întins cu palma. Se las� cam o or� la rece. Între timp se preg�te�te brânza cu

toate ingredientele (adic� umplutura) �i apoi tava care trebuie s� fie uns� �i tapetat� cu fain�. Se întinde aluatul în tav�. Cu mâna pu�in umed�, se presar� gri�ul deasupra, apoi compozi�ia de brânz�; se da la copt. Când a prins deasupra o crust� rumen� se scoate �i se toarn� cele 4 albu�uri b�tute cu zaharul, apoi se mai d� la cuptor la foc moale, cam 10-15 min pân� se rumene�te. Se scoate �i se las� s� se r�ceasc� în tav�.

Oi�� Simona

��ranul Român - Mai 2011 Obiceiuri �i tradi�ii

21

Sculptura

Tradi�iile române�ti sunt foarte frumoase, diversificate, pline de c�ldur� �i exprim� sufletul autentic al poporului român. Tradi�iile �i obiceiurile sunt variate în func�ie de specificul fiec�rei zone �i regiune. Asupra lor au avut influen�� atât zona geografic� cât �i influen�a tradi�iilor �i obiceiurile popoarelor cotropitoare de aceea a rezultat un num�r atât de diversificat de tradi�ii. De la cioplitul lemnului, sculptura în piatr�, portul popular � jocul horelor tradi�iile române�ti sunt frumoase �i

neasemuite. Cioplitul Lemnului este o tradi�ie str�veche a mo�ilor �i str�mo�ilor no�tri. La "începutul

timpului" str�mo�ii no�tri î�i g�seau cele de trebuin�� cu ajutorul d�l�ii �i ciocanului, desenând lemnul. Din mâinile me�terilor f�urari au ie�it opere de art� care �i ast�zi mai încânt� ochiul privitorului modern. Tradi�ia cioplitului în lemn la români este "veche de când lumea". Cioplitul este

o meserie ce are la baz�, pasiune, îndemânare �i nu în ultimul rând dragostea fa�� de lemn. Exist� câteva motive �i modelele ornamentale folosite cu succes �i în epoca modern� unde cu

tot avântul tehnologic �i informa�ional este apreciat frumosul �i tot ce este cu stil. Astfel c� motivul de forma ciorchinelui de strugure este un element foarte apreciat de crame, vinoteci, baruri (pentru tejghea), hanuri, osp�t�rii iar ornamentul pentru col� este un element ornamental folosit cel mai des la decorarea fronturilor de u�i la mobilierul de buc�t�rie, camera, baie. De asemenea por�ile de m�rimi mari, nu se pot imagina f�r� ornamente din lemn sculptat. Se mai pot întrebuin�a �i la împodobirea intr�rilor din magazine, institu�ii �i altor cl�diri cu stil. Exista câteva direc�ii care se ocup� cu cioplirea �i prelucrarea lemnului: tâmpl�rie �i dulgherie, dedicat� î primul rând

construc�iilor de case �i obiectelor aferente, dog�ritul pentru vase �i butoaie �i sculptatul dedicat obiectelor ornamentale.

Exista totu�i o diferen�� sensibil�între un cioplitor �i un sculptor. Cioplitorul ciople�te �i dac� gre�e�te trece la urm�toarea lucrare. A ciopli nu e o arta, este o tradi�ie, un obicei dar nu o arta. Sculptorul daca gre�e�te crea�ia sa, se chinuie s� îndrepte ceea ce a stricat pentru a realiza o adev�rat� bijuterie artistic�.

Cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncu�i, figura centrala în mi�carea artistic� modern� este considerat p�rintele sculpturii moderne. Opera sa a influen�at profund

conceptul modern de forma în sculptur�, pictur� �i desen. Brâncu�i este unul din arti�tii care au exercitat cea mai mare influen�� asupra evolu�iei sculpturii moderne în secolul al XX-lea. Sculpturile sale se remarc� prin elegan�a formei combinat� cu simplitatea artei populare române�ti �i cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncu�i a dat veacului nostru con�tiin�a formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativ� a realit��ii, la exprimarea esen�ei lucrurilor �i a reînnoit în mod revolu�ionar limbajul plastic, îmbog��indu-l cu o dimensiune spiritual�.

Recunoa�terea sa pe plan na�ional �i interna�ional se datoreaz�, în principal, ansamblului sculptural de la Târgu Jiu, terminat în 1938.

Ansamblul, alc�tuit din Masa T�cerii, Poarta S�rutului �i Coloana Infinitului era dedicat românilor care în 1916 reu�iser� s� opreasc� o invazie german�.

Din 1963 pân� ast�zi, au ap�rut în toate p�r�ile lumii peste 50 de c�r�i �i monografii �i mii de articole �i studii despre Constantin Brâncu�i, determinând în mod decisiv locul lui ca artist genial �i chiar ca "unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor" (Jean Cassou). În 1937, cunoscutul sculptor englez Henry Moore scria: " Brâncu�i a fost acela care a dat epocii noastre con�tiin�a formei pure".

Raicu Marius

��ranul Roman - Mai 2011 Turism

22

Obcinile Bucovinei

Întreg spa�iul geografic al României, cu deosebire Carpa�ii, ofer�priveli�ti de neuitat �i o ambian�� reconfortant�. Dar dac� ar fi s� alegem doar câteva regiuni dintre cele mai îmbietoare la drume�ie �i recreare, desigur c� Obcinile Bucovinei s-ar înscrie între primele locuri. Obcinile Bucovinei sunt situate în nord-estul Carpa�ilor Orientali române�ti �i reprezint�, prin specificul lor, o subunitate distinct� a acestora. De�i unele tr�s�turi de asem�nare la întâlnim �i mai spre nord sau mai spre sud, consider�m c� cea mai clar� expresie a peisajului lor se realizeaz�între valea Sucevei �i valea Moldovei. Valea Sucevei constituie limita lor nordic�, începând de la izvoare �i pân� la ie�irea din munte la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65km. Limita sudic� porne�te din valea Bistri�ei �i se continu� pe valea Mestec�ni�ului, Pasul Mestec�ni�, valea Putnei �i valea Moldovei care separ� Obcina feredeului �i Obcina Mare de Rar�u �i Mun�ii Stâni�oarei. Cea mai clar� limit� în peisaj este cea estic�, prin care Obcinile se pun direct în contact cu Podi�ul Sucevei. Prima tr�s�tur� definitorie pentru relieful Obcinilor este în�l�imea redus�. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est, fiind sub 1.400m în Obcina Mestec�ni�ului, între 1.300-1.200m în Obcina Feredeului �i în jur de 1.100 în Obcina Mare. Aceasta din urm� domin� îns� cu 300-500m Podi�ul Sucevei de la est, încât contactul morfologic între aceste dou� unit��i este deosebit de evident. A doua tr�s�tur� general� a reliefului acestei regiuni o constituie paralelismul culmilor �i v�ilor pe direc�ia NV-SE, direc�ie coordonat� cu cea a componentelor structurale. Obcinile Bucovinei se bucur� de un climat specific regiunilor montane joase �i mijlocii, lipsit de temperaturile prelungit sc�zute, vânturile �i umezeala vârfurilor înalte, ca �i de c�ldurile excesive ale regiunilor extracarpatice. Covorul vegetal are o semnifica�ie definitorie pentru conturarea personalit��ii peisajului Obcinilor. Popula�ia de aici, înfr��it� de milenii cu aceast� exuberant� natur� vegetal�, a imortalizat, prin rapsozii s�i, verdele plin de vitalitate al verii �n fondul cromatic al vestitelor fresce exterioare ale Sucevi�ei galbenul ca de sulf nativ al codrului de toamn� timpurie în culoarea dominant� a picturilor din exteriorul ctitoriei lui Petru Rare� de la Moldovi�a, cu ruginiul frunzelor de toamn� târzie în registrul color de la Umor, pentru ca albastrul cerului s� devin� culoarea de fond a Vorone�ului. Fauna este specific� Carpa�ilor de altitudine joas� �i mijlocie. Dintre numeroasele elemente care o compun, ne vom referi la acele cu mai mare importan�� în caracterizarea peisajului: lupul, vulpea, mistre�ul, iepurele, veveri�a, jderul, pisica s�lbatic�, pâr�ul �i cu areale limitate: ursul brun, cerbul carpatin �i râsul. P�s�rile de talie mic� sunt în num�r mare �i bine adaptate la condi�iile de mediu de aici. P�s�rile mai mari au ca principali reprezentan�i coco�ul de mesteac�n, coco�ul de munte, ierunca. Dintre p�s�rile r�pitoare, amintim: uliul g�inilor, �orecarul, ciuful, huhurezul, cucuveaua, acvila �ip�toare eretele, �oimul, buha. Pe�tii din apele Obcinilor Bucovinei se încadreaz� în zona p�str�vului, pe pâraiele mici, �i în zona lipanului �i mrenei pe râurile mari, f�r� ca între cele dou� zone s� fie o delimitare strict�. Bine reprezentat este �i zl�vocul, boi�teanul, molanul, porcu�orul,

fântânelul, p�str�vul curcubeu. În Obcinile Bucovinei, natura a pl�m�dit un peisaj magnific, în care culmile muntoase, prelungi �i u�or accesibile, împ�durite masiv sau sm�l�uite cu paji�ti multicolore, alterneaz� cu largi culoare în care omul �i-a durat vatr� stabil� sau prin care a trecut spre alte �inuturi române�ti, contribuind la des�vâr�irea profilului etnic �i spiritual al poporului nostru. Zona este înzestrat� cu un climat generos, lipsit de contraste d�un�toare, în care aerul înmiresmat de aroma r��inilor �i parfumul florilor îmbie deopotriv� la odihn�meditativ� ca �i la drume�ie pe potecile t�inuite ale codrilor adânci. Obcinile Bucovinei sunt înc�rcate de cea mai dens�istorie �i autentic� art� popular� româneasc�, vestigiile arheologice, m�rturiile etnografice �i folclorice, ctitoriile feudale de valoare mondial�, realiz�rile unui trecut glorios.

Manole Silviu

��ranul Roman - Mai 2011 Amenajarea gr�dinilor

23

Proiectare, alegere, înmul�irea �i îngrijirea florilor, arborilor �i arbu�tilor � paji�tea,

rigolele, pergole, jardiniere, garduri vii, calendarul lucr�rilor în gr�din�

Furnizarea unui anumit num�r de proiecte standard pentru amenajarea gr�dinilor, în afara faptului c� nu este nici util� �i nici suficient� din cauza extremei variabilit��i de sol, clim� �i peisaj a ��rii noastre, ar conduce la crearea de modele în serie ceea ce, în mod sigur, nu este de dorit. Gr�dina trebuie s� fie în armonie cu casa �i, îndr�znim s� spunem, cu personalitatea proprietarului care chiar atunci când se adreseaz� speciali�tilor în arhitectura gr�dinilor, nu trebuie s� lase totul la latitudinea acestora pentru a evita riscul de a se sim�i mereu �musafir� în propria gr�din�. Gr�dina, ca �i casa, trebuie sa se nasc� din colaborarea între exper�i �i noi chiar �i atunci când este vorba de mari lucr�ri de sistematizare. Exist� firme specializate, capabile s� transforme în timp scurt un teren arid intr-un teren bogat în rigole înflori-te �i arbori înal�i �i care s� ne aduc� la domiciliu chiar o paji�te deja gata. L�sând de o parte costurile deja uria�e dac� terenul este pietros, denivelat �i cere lucr�ri de cur��are �i lucr�ri de sus�ine-re/consolidare sau când lipse�te r�bdarea de a a�tepta s� creasc� arborii �i se cump�r� deja maturi sau chiar în ghivece pentru a-i putea planta în orice anotimp, re�inem ca nu exist� satisfac�ie mai mare decât aceea de a vede zi dup� zi cum na�te sub propriile mâini o gr�din� a�a cum am visat-o. O gradin� unde în fiecare col� este o anumit� plant� pe care am plantat-o într-o anumit� zi �i pe care trebuie s� o control�m dac� �i cât cre�te. �i sculându-ne într-o diminea�� vom descoperi c� a înflorit �i vom �ti c� am lucrat bine: c� am ales specia just� pentru locul adecvat, c� am plantat-o, îngrijit-o �i ocrotit-o conform regulilor. Multe sistematiz�ri de gr�dini pot fi executate artizanal dac� se lucreaz� gradual. Credem c� în nici un alt domeniu mo-da �f� singur� dictat� adesea de motive economice �i de lipsa mâinii de lucru, nu se poate concretiza în mod mai distractiv, rela-xant �i s�n�tos ca în gr�din�rit. Suger�m chiar câteva secrete pentru a face ca p�s�rile s�lbatice s� frecventeze gr�dina, o idee în plus pentru a integra casa dumneavoastr� în natur�.

Plantele �i terenul Contemplând peisajul natural, r�mânem uimi�i de diversitatea vegeta�iei spontane: vedem alternându-se �grupuri mono-specie� �i �asocieri fixe� de specii diverse care se repet� cu o incredibil� constan�� în regiuni îndep�rtate ca �i în medii climatice limitate. Fenomenul este legat de varia�iile în compozi�ia solului, de caracteristicile fizice �i chimice ale acestuia.

Cu aceast� introducere am dori s� amintim c� de�i majoritatea plantelor ornamentale sunt adaptate la ceea ce numim cu un termen comun �i foarte vag �p�mânt de gr�din�� unele cer un substrat particular în vreme ce toate r�spund cu o cre�tere vigu-roas�, o înflorire abundent� �i o mai mare rezisten�� la boli când terenul de cultur� satisface cerin�ele lor specifice. Ceea ce nu-mim �p�mânt� este compus din 2 frac�iuni de origini diferite: prima cuprinde materiale anorganice, adic� minerale mai mult sau mai pu�i dezagregate, a doua, rezult� din amestecul de substan�e derivate din descompunerea de�eurilor vegetale �i animale (plante moarte, frunze �i dejec�ii animale) care se acumuleaz� în mod spontan cu timpul sau, în terenurile cultivate sunt introdu-se prin fertilizarea cu gunoi de grajd, compost �.a.

Aceast� a doua frac�iune, supunându-se cu timpul la un lent proces de descompunere, se transform� în a�a numitul �hu-mus�.

Humusul este o materie brun�, moale, permeabil� care, pe m�sur� ce se descompune, furnizeaz� plantelor elemente nu-tritive indispensabile, asimilabile în mod direct �i reprezint� un pre�ios regulator al circula�iei apei în sol, men�inând o rezerv� de umiditate corect�, f�r� s� produc� b�ltiri. Este substratul indispensabil vie�ii numeroase micro-florei bacteriene �i ciupercilor, parte activ� în transformarea biochimic� ce st� la baza fertilit��ii.

Compozi�ia chimic� a terenului este foarte important� �i rezult� din cantitatea �i calitatea elementelor nutritive provenite fie de la minerale cât �i de la substan�ele organice care pot fi individualizate doar prin analiza chimic� f�cut� în laboratoare specializate. Aceste elemente, între care nominaliz�m principalele: azot, fosfor, potasiu, calciu, sodiu, magneziu, fier, se g�sesc în teren aproape mereu în form� complex� �i vor fi asimilate de

plante numai dup� ce au fost reduse la forme simple. Asta se produce printr-un proces natural a c�rui posibilitate �i intensitate de desf��urare, este condi�ionat� de reac�ii chimice �i biologice (adic�prin opera microbilor) care la rândul lor se pot desf��ura sau nu numai dac� terenul are anumite caracteristici fizice � de structur� �i textur� � care favorizeaz� sau obstruc�ioneaz� circula�ia aerului, a apei �i acumularea c�ldurii.

În linii mari distingem în teren, un schelet compus din pietri� �i particule cu diametrul cuprins între 2-20 mm �i un teren fin compus din nisip, argil� �i teren

��ranul Roman - Mai 2011 Amenajarea gr�dinilor

24

aluvionar în ordine descresc�toare în diametru, inferior la 2mm. Structura terenului deci poate fi incoerent� sau compact� sau de tip intermediar în func�ie de propor�iile diferitelor materiale. Asupra structurii terenului are influen�� determinant� cantitatea de humus care este în m�sur� s� atenueze fie incoeren�a excesiv� cât �i compactarea excesiv�, amândou� incompatibile cu via�a plantelor.

Reprezentare schematic� a structurii terenurilor

Structur� lacunar� Structur� compact� Structur� medie Teren afânat

Coada �oricelului - Achillea millefolium

Plant� medicinal� str�veche, coada �oricelului este una dintre cele mai cunoscute �i utilizate specii în medicina popular�. Este o plant�erbacee, peren�, din familia Asteraceae, cu frunze penate, p�roase �i flori albe sau trandafirii, originar� din Europa �i din vestul Asiei. Este întâlnit� din câmpie pân� în regiunile subalpine, prin fâne�e, poieni, margini de p�dure, margini de drum �i c�i ferate, pe soluri nisipoase, relativ umede, însorite sau umbrite. Numele generic de Achillea provine de la Ahile, eroul legendar al r�zboiului troian, care a descoperit planta �i a folosit-o pentru tratarea r�nilor solda�ilor s�i. Numele speciei, millefolium, descrie frunzele penate, p�roase.

Specie termofila, cu o buna dezvoltare în zonele sudice, coada �oricelului este rezistent� la temperaturile joase din timpul iernii precum �i la

cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata influen�eaz� pozitiv acumularea principiilor active. Coada �oricelului are preten�ii moderate la ap�, f�r� exces în sol. În condi�ii de clim� cald� �i umed� acumuleaz� canti-

t��i mari de azulene, mai mari decât în zonele secetoase. Este preten�ioas� la lumin� pe întreaga perioad� de vegeta�ie, dar mai ales în timpul înfloritului, lumina stimulând acumularea uleiului volatil �i a proazulenelor. Tratamente naturale pe baza de coa-da soricelului Coada �oricelului reprezint� un remediu natural în tratarea multor afec�iuni: boli ale stomacului, hemoroizi, dureri menstruale, boli de vezic�, anorexie, osteoporoz�, reumatism, nervozitate, boli de intestin, tuse, chisturi ovariene, mânc�rimi vaginale, oxiuri, gastrit�. Coada �oricelului con�ine ulei eteric, acizii achileic, formic, auteic, aconitic, ascorbic, probionic, vale-rianic, palmitic, stearic, miristic, oleic, linoleic, succinic, urme de acid salicilic, cafeic, alcool etilic metilic, flavone, maltoz�, zaharoz�, glucoz�, arabinoz�, galactoz�, dextine, aminoacizi, proteine, taninuri, substan�e anorganice cu elementele chimice fier, mangan, zinc, cupru, cadmiu, nichel, siliciu �i calciu. Substan�ele sunt concentrate în inflorescen�a, apoi în frunze, mai pu�in în tulpin� sau r�d�cin�.

Inflorescen�ele se recolteaz� în zilele senine, între orele 12-14, când con�inutul de azulene este maxim. Uscarea se face la umbr�, în strat sub�ire. Uscare artificial�, la 33-35°C, florile trebuind s� nu fie brumificate. Coada �oricelului se p�streaz� în pungi de hârtie sau saci textili, la loc uscat.

Planta con�ine principii antiinflamatoare, calmante, astringente, aseptice. Elimin� sau limiteaz� procesul inflamator, dis-truge microorganismele, provoac� strângerea �esuturilor, modereaz� secre�iile �i u�ureaz� cicatrizarea. Inflorescen�ele sunt folosite în tratarea tenurilor uscate, arsurilor, eczemelor zemuinde, pl�gilor supurate ale tegumentului.

Vindecarea acestor afec�iuni se bazeaz� pe propriet��ile terapeutice ale acestei plante: regenerator de �esuturi, dezinfec-tant, expectorant, antiinflamator, calmant gastric, decongestiv hemoroidal. Preparatele naturale cel mai des utilizate din aceast� plant� sunt: ceaiul de frunze �i de flori de coada �oricelului (ajut�la tratarea constipa�iei, leucoreei, contra viermilor intestinali, reduce starea de nervozitate, amelioreaz� tenurile înro-�ite, dar �i alifia preparat� din coada �oricelului (ajut� la tratarea varicelor).

��ranul Roman - Mai 2011 Amenajarea gr�dinilor

25

Pufule�i - Ageratum

Sunt printre cele mai frumoase flori albastre din gr�din�. Cresc bine la soare sau în umbr� par�ial�, de la începutul verii pân� la înghe�. Cultivarea acestor plante este u�oara deoarece produc o abunden�� de flori pufoase pe tot parcursul sezonului. Ageratum sunt plante excelente pentru gr�dinarii încep�tori. Ageratum albastru este cele mai popular, oferind un accent de cu-

loare. Culorile acestor flori, includ de asemenea, roz �i alb. sunt originare din regiunile tropicale din America Centrala �i de Sud. M�rimea �i culoarea lor le face perfecte atât pentru gr�dini cu pietre, cât �i paturi de flori sau pentru ghivece.

Ageratum (Pufuleti) se cultiv� u�or, are frunze în form� de inima �i inflorescen�e de forma unor perni�e. Culoarea florilor este de obicei albastru deschis, dar pot fi �i albe, roz, ro�ii, albastre. Ageratum are frunze: pe�iolate, mici, acoperite cu peri�ori, cele inferioare ovale iar cele superioare de form� romboidal� cu marginea din�at� �i dispuse opus. Flori: capitule mici, care la rândul lor sunt reunite în corimb, foarte dense. Predomin� culoarea albastr� dar se g�sesc �i de culoare alb�sau roz. Mai rar le g�sim bicolore, albastru cu centru alb. Înflorirea începe în luna iunie �i �ine pân� toamna târziu.

Planta Ageratum (Pufule�i) în America de Sud este peren�, dar pentru clima noastr� se cultiv� ca plant� anual�. Se planteaz� în compost de p�mânt gras �i intr-un loc luminos. Distan�a dintre plante trebuie s� fie de 10-25 cm. Se pot cultiva în ghi-veci sau în gradin�, dar pentru a le scoate afar� trebuie ca vremea s� devina

blând�. Sunt specii de Ageratum care ajung la 60 cm în�l�ime. Speciile cultivate nu dep��esc 15 cm. Ageratum sunt cultivate prin semin�e. Seam�n� semin�ele de Ageratum în gradin�, dup� ce pericolul de înghe� a trecut. Sau, pentru cultivarea în interior începe cu 6-8 s�pt�mâni înainte de ultimul înghe� din zona în care locuie�ti.

Ageratum prefer� mai degrab� soarele decât umbra par�ial�. Vor rezista �i la umbr� moderat�. Se dezvolt� bine atât pe soluri medii, cât �i pe cele s�race. Tolereaz� bine condi�iile de sol uscat. Plantele ageratum trebuie cultivate la 15-20 cm distan-��. Solul trebuie udat bine când se realizeaz� plantarea. Adaug� îngr���mânt cu utilitate general�, o data sau de doua ori pe se-zon. Plantele compacte cresc doar 15-20 cm în�l�ime. La aceast� plant� cea mai frecvent� problem� sunt acarienii. Cele mai multe probleme cu privire la insecte pot fi tratate eficient cu s�punuri insecticide �i insecticide mai u�oare. Bolile nu apar frec-vent. Dac� totu�i apar probleme, acestea trebuie tratate imediat cu fungicid.

Cea mai simpl� metod� de înmul�ire la Ageratum este prin semin�e. Îns�mân�area se face în februarie, martie, se presar�semin�e în ghiveci sau în r�zoare. Se acoper� cu compost �i se men�ine umed la temperatura de 16 grade. Expunerea la lumin� se face treptat, iar plantele vor trebui mutate într-un vas înalt de 8 cm, umplut cu compost fertilizat atunci când vor fi suficient de înalte. Noile l�stare trebuie t�iate regulat. În iulie, Ageratum se poate reproduce prin buta�i. Se taie l�starii neînflori�i, lungi de 5 cm, se elimin� frunzele de la baz�, se pune un strat compus din o parte p�mânt gras, doua p�r�i turb� umed� �i una de nisip. Se acoper� cutia cu o folie transparent� de plastic �i dup� câteva s�pt�mâni, dac� au dat r�d�cinile vor ap�rea �i l�stari. Dup� înl�tu-rarea foliei, buta�ii pot fi trata�i ca plante ie�ite din semin�e �i dup� o lun� pot fi puse în vase. Parazi�i d�un�tori pentru Ageratum: greieri, afide, micul p�ianjen ro�u. Trebuie evitat� udarea abundent� deoarece produce pu-trezirea plantei, iar un teren uscat produce uscarea frunzelor.

Gladiole stelate � Acidanthera

Face parte din familia Iridaceae. Este o plant� ce se înmul�este prin bulbi (tuberobulbi) �i este originar� din estul Africii. În Europa a fost introdus� în cultura destul de târziu, abia în 1896, �i a fost acceptat� cu entuziasm de c�tre gr�dinari,

datorita frumuse�ii florilor �i a parfumului fin pe care îl degaj�, mai ales în orele serii �i ale nop�ii. Planta este asem�n�toare oarecum gladiolelor obi�nuite, are frunzele lanceolate, mai gra�ioase �i mai elegante decât la gladiola. Florile albe au forma de stea, cu 6 petale ascu�ite, cele de sus fiind pu�in r�sfrânte în jos, marcate în centru de pete violet. Sunt dispuse câte 8 pân� la 12 flori pe o singur� tij� floral�, înalt� de 70 � 100 cm, �i florile se deschid succesiv pe o durat� de 2 � 3 s�pt�mâni, începând de la începutul lunii august. Poate fi cultivat� �i în vase. În gr�din� trebuie plantat� dup�trecerea pericolului de înghe�uri târzii, deoarece, data fiind provenien�a plantei, bulbii nu rezist� la frig. Din acela�i motiv, toamna, dup� trecerea florilor, se recomand�scoaterea bulbilor din p�mânt �i depozitarea lor în înc�peri uscate, aerisite �i r�coroase, în nisip, tala�, la fel ca restul bulbilor pe care îi pune�i la iernat. Gladiola stelat� are nevoie de un substrat bine drenat si de o pozi�ie în plin soare.

��ranul Roman - Mai 2011 Amenajarea gr�dinilor

26

Para de stânc� - Amelanchier lamarckii

Amelanchier lamarckii este un arbust destul de redus ca dimensiuni, ajungând la în�l�imea de 2 - 4 m �i cu un coronament de 4-6

m diametru. Are un aspect stufos, iar la maturitate arat� ca o adev�rat�umbrel�.

Frunzele sale sunt eliptice, verde închis, albicioase pe partea inferioar�, cu pete ro�iatice, iar toamna devin de la galben-orange pân� la ro�ii. Florile sunt albe-crem �i apar în lunile aprilie-mai. Fuctele acestui arbore sunt rotunde, de culoare albastru închis �i sunt comestibile.

Plant� decorativ� prin flori (prim�vara) �i frunzi�ul ro�u viu, toamna. Ofer� umbra �i are cre�tere rapid�; are nevoie de sol umed, normal �i soare.

Ar�arul (Jugastru) � Acer campestre

Arbore nativ din Europa, Orientul Apropiat �i Africa, folosit la garduri vii mai ales în sudul Angliei.

Este un copac de talie mic�, între 7 si 10 m, cu o coroan� rotund� dens ramificat�.

Este un Acer Platanoides (paltin de câmp) în miniatur�, frunzele sunt de culoare verde închis, toamna se coloreaz� târziu (spre sfâr�itul lui octombrie) în galben. Înflore�te în mai, florile sunt mici, galben-verzi în clustere. Scoar�a are o culoare gri-neagr�, cu creste superficiale.

Acer Campestre este adaptabil la multe soluri, inclusiv foarte alcaline, foarte acide, uscate sau com-pacte. Rezistent la aerul poluat, tolereaz� t�ierile grele, u�or de transplantat, tolereaz� condi�iile urbane. Ex-celent pentru zonele reziden�iale ca un copac de gazon, poate fi format gard viu (utilizat comun în Europa), este o alegere bun� pentru zonele urbane.

Manole Benieamin