INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII IN CABINETUL MEDICAL Art.44 Personalul medical va fi instruit in vederea cunoasterii conditiilor de sepsie conform reglementarilor in vigoare astfel: - dezinfectia obiectelor de inventar din incaperile destinate activitatii medicale precum si a pavimentelor si peretilor. - reguli de igiena individuala si colectiva. - respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor. Art.45 Deservirea echipamentelor de munca din cabinetul medical se va face numai de catre personalul medical care cunoaste procedeele de lucru, are calificare si a fost instruit din punct de vedere al securitatii muncii. Art.46 In incaperile unde se efectueaza consultatii sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei precum si fumatul. Art.47 Se interzice orice interventie asupra instalatiilor electrice, acestea fiind efectuate numai de catre personal calificat instruit si autorizat. Art.48 Este interzisa asezarea echipamentelor individuale de protectie la un loc cu imbracamintea personala de exterior. Art.49 Se interzice pastrarea echipamentelor individuale de protectie in spatii destinate servirii mesei . Art.50 Se interzice a se lucra cu instrumentar medical nesterilazat. Art.51 Se interzice personalului medical sa poarte imbracaminte proprie peste echipamentul individual de protectie. Art.52 Este interzisa ocuparea cailor de acces cu diferite obiecte: ambalaje, cutii, lazi Art.53 Este interzis utilizarea focului deschis sau fumatul in cabinetul medical. Art.54 Substantele folosite in cabinetul medical se vor pastra intr-un spatiu special amenajat, ventilat natural, in recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care il reprezinta. Art.55 Substantele folosite la curatarea si dezinfectarea obiectelor din cabinetul medical se vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori. Art.56 Remedierea defectiunilor constatate la echipamentele de munca vor fi executate numai de persoane calificate. Art.57 Este interzisa folosirea aparatelor conectate la prize electrice fara nulul de protectie. Art.58 Se interzice depozitarea de materiale in dreptul tabloului electric. Art.59 Materialele folosite pentru curatenie vor fi depozitate in locuri separate de cele utilizate pentru tratarea pacientilor si vor fi etichetate adecvat. Art.60 Zilnic se vor desfasura activitati de curatenie si dezinfectie. Art.61 Se interzice folosirea maturilor la operatia de curatenie.

Art.62 Personalul medical este obligat sa-si spele mainile cu apa si sapun lichid inainte si dupa contactul cu pacientul. Art.63 Se interzice personalului medical sa manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile in timpul desfasurarii activitatii medicale. Art.64 Se interzice personalului medico-sanitar sa transporte la domiciliu propriu echipamentul individual de munca . Art.65 La sfarsitul fiecarei zi de lucru incaperile vor fi aerisite si dezinfectate. Art.66 Pavimentele, peretii si mobilierul din fiecare incapere vor fi dezinfectate zilnic. Art.67 Personalul medico sanitar care prezinta leziuni cutanate ale degetelor va lucra numai cu echipament individual pentru protectia mainilor. Art.68 Este obligatoriu ca orice persoana care desfasoara activitati in domeniul sanatatii sa se autodeclare conducatorului locului de munca, in cazul in care prezinta semne de imbolnavire, conducatorul locului de munca interzicandu-i accesul la locul de munca. Art.69 Lucratorii cabinetului medical vor efectua controlul medical periodic, conform HG 355/2007 privind supravegherea starii de sanatate si vaccinarile obligatorii. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTARULUI MEDICAL Art.70 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca echipamentele de munca functioneaza corespunzator parametrilor proprii. Art.71 Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca instrumentarul din dotare este corespunzator, nu prezinta fisuri, stirbituri sau deformari. Art.72 Este interzisa folosirea instrumentarului care prezinta fisuri, deformari etc. Art.73 Este interzisa purtarea instrumentelor de mana ascutite, taioase sau intepatoare in buzunar. Art.74 Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic si tratament vor fi sterilizate inainte de utilizare. Art.75 Ustensilele de lucru vor fi curatate si dezinfectate dupa fiecare folosire. Art.76 Pastrarea si transportul instrumentarului se va face in truse speciale, etichetate. Art.77 Se interzice aglomerarea locului de munca cu obiecte inutile. Art.78 Se interzice lasarea obiectelor in jurul locului de munca sau pe caile de acces.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA COLECTAREA REZIDUURILOR

Art.79 Reziduurile septice (contaminate cu agenti patogeni) vor fi colectate direct la locul procedurii lor in saci de material plastic si se vor preda la firma de colectare pentru incinerare. Art.80 Zilnic, la terminarea programului, paharele de unica folosinta, servetele etc. se vor colecta in saci de plastic si se vor arunca la rampa de gunoi. PICTOGRAMA"PERICOL BIOLOGIC"

1. - n toate unitile sanitare activitile legate de gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale fac parte din obligaiile profesionale i vor fi nscrise n fia postului fiecrui salariat. 2. - Sumele necesare pentru punerea n aplicare a prevederilor prezentei instructiuni se cuprind n bugetul de venituri i cheltuieli al fiecrei uniti sanitare. 3. Se va elaborara planul anual privind gestionarea deeurilor obligatorii 4. (1) Unitile n care se desfoar activiti medicale vor elabora, n conformitate cu reglementrile legale n vigoare, planul de gestionare a deeurilor rezultate din activiti medicale. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE CAPITOLUL I Obiective i domenii de aplicare Art. 1. Prezentele instructiuni proprii privind gestionarea deeurilor rezultate din activitile medicale (norme tehnice) reprezint reglementarea modului n care se colecteaz, se ambaleaz, se depoziteaz temporar, se transport i se elimin aceste deeuri, o atenie deosebit acordndu-se deeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului i afectarea strii de sntate. Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplic de ctre toate unitile n care se desfoar activiti medicale n urma crora sunt produse deeuri, indiferent de forma de organizare. (2) Productorul de deeuri este rspunztor pentru ndeprtarea i eliminarea deeurilor rezultate din activitatea sa. (3) Unitile sanitare elaboreaz i aplic cu prioritate programe, strategii de management i proceduri medicale care s previn producerea de deeuri periculoase sau s reduc pe ct posibil cantitile produse. (4) Unitile sanitare elaboreaz i aplic planul propriu de gestionare a deeurilor rezultate din activitile medicale, n concordan cu regulamentele interne i cu codurile de procedur, pe baza reglementrilor n vigoare. Art. 3. - Productorii de deeuri au urmtoarele obligaii: a) s diminueze cantitile de deeuri ce urmeaz s fie eliminate, nc din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;

b) s promoveze reutilizarea i reciclarea acelor categorii de deeuri care se preteaz la aceste operaiuni; c) s separe la locul de producere deeurile periculoase de cele nepericuloase. Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplic n toate unitile sanitare care produc deeuri. Art. 5. - Prezentele norme tehnice nu se refer la gestionarea deeurilor radioactive a cror gestionare este prevzut n reglementri specifice. CAPITOLUL II Definiii Art. 6. - Prin prezenta instructiune sunt definii urmtorii termeni: a) deeurile rezultate din activiti medicale - toate deeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc n unitile sanitare; b) deeurile nepericuloase - deeurile a cror compoziie este asemntoare cu cea a deeurilor menajere i care nu prezint risc major pentru sntatea uman i pentru mediu; c) deeurile periculoase - deeurile rezultate din activiti medicale, care constituie un risc real pentru sntatea uman i pentru mediu i care sunt generate n unitatea sanitar n cursul activitilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor i recuperare medical, inclusiv de cercetare medical i producere, testare, depozitare i distribuie a medicamentelor i produselor biologice; d) deeurile anatomo-patologice i pri anatomice deeurile care includ esuturile i organele, prile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii i din alte proceduri medicale; n aceast categorie se includ i animalele de laborator utilizate n activitatea de diagnostic, cercetare i experimentare; e) deeurile infecioase - deeurile lichide i solide care conin sau sunt contaminate cu snge ori cu alte fluide biologice, precum i materialele care conin sau au venit n contact cu virusuri, bacterii, parazii i/sau toxinele microorganismelor; f) deeurile chimice i farmaceutice - substanele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate i reziduurile de substane chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; g) deeurile neptoare-tietoare - deeurile care pot produce leziuni mecanice prin nepare sau tiere; h) deeurile radioactive - deeurile solide, lichide i gazoase rezultate din activitile nucleare medicale, de diagnostic i tratament, care conin materiale radioactive; i) unitatea sanitar - orice unitate public sau privat care desfoar activiti cu profil sanitar; j) activitatea medical - orice activitate de diagnostic, prevenie, tratament, monitorizare i recuperare a strii de sntate, care implic sau nu implic utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatur medical; k) sistemul de gestionare a deeurilor - totalitatea activit ilor de colectare separat la locul de producere, ambalare, depozitare intermediar, transport i eliminare final; l) depozitarea temporar - pstrarea pe o perioad limitat a deeurilor ambalate corespunztor n spaii special destinate i amenajate, pn la preluarea i transportul lor la locul de eliminare final; m) eliminarea final - totalitatea metodelor i tratamentelor fizice, chimice i biologice aplicate deeurilor periculoase rezultate din activitile medicale, care vizeaz eliminarea pericolelor i riscurilor poteniale asupra mediului i asupra strii de sntate a populaiei, precum i reducerea volumului de deeuri; n) incinerarea deeurilor - arderea deeurilor n instalaii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi nalte de combustie ce determin neutralizarea deeurilor, utilizndu-se echipamente de reinere i purificare a gazelor; o) depozitarea sanitar - depozitarea deeurilor rezultate din activitatea medical n locuri special amenajate, denumite depozite de deeuri periculoase sau nepericuloase. Deeurile periculoase sunt depozitate n depozitul de deeuri dup ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare; p) fia intern a gestiunii deeurilor - formularul de pstrare a evidenei deeurilor produse n unitile sanitare, cu date privind circuitul complet al deeurilor de la producere i pn la

eliminarea final a acestora, conform Hotrrii Guvernului nr.155/1999 pentru introducerea evidenei gestiunii deeurilor i a Catalogului European al Deeurilor. CAPITOLUL III Clasificri Art. 7. - Clasificarea pe categorii a deeurilor rezultate din activitatea medical se face pe criterii practice, dup cum urmeaz: 1. deeurile nepericuloase sunt deeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare i a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deeuri se colecteaz i se ndeprteaz la fel ca deeurile menajere. Deeurile asimilabile celor menajere nceteaz s mai fie nepericuloase cnd sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deeuri periculoase. Urmtoarele materiale se includ n categoria deeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hrtia, resturile alimentare (cu excepia celor provenite de la seciile de boli contagioase), sacii i alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticl care nu au venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice etc.; 2. deeurile periculoase se clasific n: a) deeurile anatomo-patologice i pri anatomice, care cuprind pri anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie i obstetric (fetui, placente), pri anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate n urma activitilor de cercetare i experimentare. Toate aceste deeuri se consider infecioase conform Precauiunilor universale; b) deeurile infecioase sunt deeurile care conin sau au venit n contact cu sngele ori cu alte fluide biologice, precum i cu virusuri, bacterii, parazii i/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatur, recipiente care au coninut snge sau alte lichide biologice, cmpuri operatorii, mnui, sonde i alte materiale de unic folosin, comprese, pansamente i alte materiale contaminate, membrane de dializ, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.; c) deeurile neptoare-tietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unic folosin, pipete, sticlrie de laborator ori alt sticlrie spart sau nu, care au venit n contact cu material infecios. Aceste deeuri se consider infecioase conform Precauiunilor universale; d) deeurile chimice i farmaceutice sunt deeurile care includ serurile i vaccinurile cu termen de valabilitate depit, medicamentele expirate, reziduurile de substane chimioterapice, reactivii i substanele folosite n laboratoare. Substanele de curenie i dezinfecie deteriorate ca urmare a depozitrii lor necorespunztoare sau cu termenul de valabilitate depit vor fi considerate deeuri chimice, de exemplu: substane dezinfectante, substane tensioactive etc. Art. 8. - Materialele folosite n practica medical, care sunt de utilizare ndelungat (nu de unic utilizare), pot fi recuperate, refolosite i reciclate dup ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele i instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt i ele supuse sterilizrii. CAPITOLUL IV Colectarea la locul de producere (surs) Art. 9. - Colectarea i separarea deeurilor pe categorii sunt primele etape n gestionarea deeurilor periculoase rezultate din activitatea medical. n situaia n care nu se realizeaz separarea deeurilor pe categorii, ntreaga cantitate de deeuri se trateaz ca deeuri periculoase. CAPITOLUL V Ambalarea deeurilor Art. 10. - Ambalajul n care se face colectarea i care vine n contact direct cu deeurile periculoase rezultate din activitatea medical este de unic folosin i se elimin o dat cu coninutul. Art. 11. - Codurile de culori ale ambalajelor n care se colecteaz deeurile din unitile sanitare sunt:

a) galben - pentru deeurile periculoase (infecioase, tietoare-neptoare, chimice i farmaceutice); b) negru - pentru deeurile nepericuloase (deeurile asimilabile celor menajere). Art. 12. - Pentru deeurile infecioase i tietoare-neptoare se folosete pictograma "Pericol biologic". Pentru deeurile chimice i farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. Art. 13. - Pentru deeurile infecioase care nu sunt tietoare-neptoare se folosesc cutii din carton prevzute n interior cu saci din polietilen sau saci din polietilen galbeni ori marcai cu galben. Att cutiile prevzute n interior cu saci din polietilen, ct i sacii sunt marcai cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie s fie confecionai din polietilen de nalt densitate pentru a avea rezisten mecanic mare; termosuturile trebuie s fie continue, rezistente i s nu permit scurgeri de lichid. Sacul trebuie s se poat nchide uor i sigur. La alegerea dimensiunii sacului se ine seama de cantitatea de deeuri produse n intervalul dintre dou ndeprtri succesive ale deeurilor. Sacul se introduce n pubele prevzute cu capac i pedal sau n portsac. nlimea sacului trebuie s depeasc nlimea pubelei, astfel nct sacul s se rsfrng peste marginea superioar a acesteia, iar surplusul trebuie s permit nchiderea sacului n vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depi trei ptrimi din volumul su. Grosimea polietilenei din care este confecionat sacul este cuprins ntre 50-70 . Art. 14. - Deeurile neptoare-tietoare se colecteaz n cutii din material rezistent la aciuni mecanice. Cutiile trebuie prevzute la partea superioar cu un capac special care s permit introducerea deeurilor i s mpiedice scoaterea acestora dup umplere, fiind prevzute n acest scop cu un sistem de nchidere definitiv. Capacul cutiei are orificii pentru detaarea acelor de sering i a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confecioneaz aceste cutii trebuie s permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevzute cu un mner rezistent pentru a fi uor transportabile la locul de depozitare intermediar i, ulterior, la locul de eliminare final. Cutiile au culoarea galben i sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeaz din punct de vedere sanitar de ctre Ministerul Sntii i Familiei - Direcia general de sntate public. Art. 15. - Recipientul destinat colectrii deeurilor neptoare-tietoare trebuie s aib urmtoarele caracteristici: a) s fie impermeabil i s prezinte etaneitate, iar prin sistemul de nchidere definitiv s impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaz deeurile neptoaretietoare i a mediului, precum i posibilitatea de refolosire a acestora de ctre persoane din exteriorul unitii sanitare; b) s fie inscripionat, n cazul recipientelor importate, i n limba romn. Inscripia trebuie s cuprind: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitar care a folosit recipientul, persoana desemnat responsabil cu manipularea sa, data umplerii definitive; c) s fie avizat de Ministerul Sntii i Familiei dup ce a fost supus procedurilor de testare specific a rezisten ei materialului la aciuni mecanice. Testele trebuie s fie realizate de ctre laboratoare acreditate pentru astfel de testri, rezultatele testelor determinnd calitatea produsului. Produsul, n urma testrii, nu trebuie s i modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structur, form, culoare. Art. 16. - n situaia n care numai acele de sering sunt colectate n recipientele descrise la art. 14 i 15, seringile pot fi colectate separat n cutii de carton rigid prevzute n interior cu sac din polietilen de nalt densitate, de culoare galben, i marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie s fie continue, rezistente i s nu permit scurgeri de lichid. La confecionarea sacului trebuie s se respecte cerinele art. 13. Art. 17. - Pentru deeurile infecioase de laborator se pot folosi n locul sacilor de polietilen cutiile din carton rigid prevzute n interior cu sac de polietilen, marcate cu galben i cu pictograma "Pericol biologic". Art. 18. - Al doilea ambalaj n care se depun sacii i cutiile pentru deeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu perei rigizi, aflate n spaiul de depozitare temporar. Containerele pentru deeuri infecioase i neptoare-tietoare au marcaj galben, sunt

inscripionate "Deeuri medicale" i poart pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecionate din materiale rezistente la aciunile mecanice, uor lavabile i rezistente la aciunea soluiilor dezinfectante. Containerul trebuie s fie etan i prevzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire n incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel nct s se asigure preluarea ntregii cantiti de deeuri produse n intervalul dintre dou ndeprtri succesive. n aceste containere nu se depun deeuri periculoase neambalate (vrac) i nici deeuri asimilabile celor menajere. Art. 19. - Prile anatomice destinate incinerrii sunt colectate n mod obligatoriu n cutii din carton rigid, prevzute n interior cu sac din polietilen de nalt densitate, sau n saci din polietilen cu marcaj galben, special destinai acestei categorii de deeuri. Sacii trebuie s fie perfect etani pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. n cazul recuperrii placentelor, acestea sunt ambalate i supuse dezinfeciei n conformitate cu cerinele beneficiarului. Art. 20. - Deeurile chimice i farmaceutice se colecteaz n recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se ndeprteaz conform prevederilor legale privind deeurile chimice periculoase. Art. 21. - Deeurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaz n saci din polietilen de culoare neagr, inscripionai "Deeuri nepericuloase". n lipsa acestora se pot folosi saci din polietilen transpareni i incolori. Art. 22. - Pe ambalajele care conin deeuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a cabinetului care a produs deeurile (denumirea i data). n cazul n care nu exist etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la ap, direct pe sacul gol sau pe cutie. CAPITOLUL VI Depozitarea temporar Art. 23. - Depozitarea temporar trebuie realizat n funcie de categoriile de deeuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate n ncperile destinate depozitrii temporare. Art. 24. - Durata depozitrii temporare va fi ct mai scurt posibil, iar condiiile de depozitare vor respecta normele de igien n vigoare. Pentru deeurile periculoase durata depozitrii temporare nu trebuie s depeasc 72 de ore, din care 48 de ore n incinta unitii i 24 de ore pentru transport i eliminare final. Art. 25. - Spaiul de depozitare temporar trebuie s existe n fiecare unitate sanitar. Amenajarea spaiului pentru depozitarea temporar trebuie prevzut n proiectul iniial al unitii, n cazul noilor construcii. Unitile sanitare care nu au fost prevzute n proiect cu spaii pentru depozitare temporar le vor construi sau le vor amenaja ulterior. Art. 26. - Spaiul de depozitare temporar trebuie s aib dou compartimente: a) un compartiment pentru deeurile periculoase, prevzut cu dispozitiv de nchidere care s permit numai accesul persoanelor autorizate; b) un compartiment pentru deeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igien n vigoare privind mediul de via al populaiei. Art. 27. - Condiiile spaiului de depozitare pentru deeuri periculoase trebuie s permit depozitarea temporar a cantitii de deeuri periculoase acumulate n intervalul dintre dou ndeprtri succesive ale acestora. Spaiul de depozitare temporar a deeurilor periculoase este o zon cu potenial septic i trebuie separat funcional de restul construciei i asigurat prin sisteme de nchidere. ncperea trebuie prevzut cu sifon de pardoseal pentru evacuarea n reeaua de canalizare a apelor uzate rezultate n urma currii i dezinfeciei. Spaiul de depozitare trebuie prevzut cu ventilaie corespunztoare pentru asigurarea temperaturilor sczute care s nu permit descompunerea materialului organic din compoziia deeurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsecia i deratizarea spaiului de depozitare n scopul prevenirii apariiei vectorilor (insecte, roztoare). Art. 28. - Deeurile asimilabile celor menajere se depoziteaz i se evacueaz conform prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat i modificat prin Legea nr. 426/2001, i ale Ordinului ministrului sntii nr.

536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei. CAPITOLUL VII Transportul Art. 29. - Transportul deeurilor periculoase pn la locul de eliminare final se face cu respectarea strict a normelor de igien i securitate n scopul protejrii personalului i populaiei generale. Art. 30. - Transportul deeurilor periculoase n incinta unitii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienilor i vizitatorilor. Deeurile sunt transportate cu ajutorul unor crucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Crucioarele i containerele mobile se spal i se dezinfecteaz dup fiecare utilizare, n locul unde sunt descrcate. CONDIII de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deeurilor rezultate din activitile medicale 1. Sacii negri sau transpareni se folosesc pentru colectarea deeurilor asimilabile celor menajere, de exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit n contact cu sngele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepia celor provenite de la seciile de boli infecioase), hrtie, bonete i mti de unic folosin, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii i alte ambalaje din material plastic, recipientele de sticl care nu au venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice. 2. Sacii de culoare galben se folosesc pentru colectarea deeurilor infecioase, de exemplu: pri anatomice i anatomo-patologice (fetui, placente, material biopsic) rezultate de la blocurile operatorii de chirurgie i obstetric sau de la laboratoarele anatomo-patologice, tampoane, comprese mbibate cu snge sau cu alte lichide biologice, pansamente i alte materiale contaminate, recipiente care au coninut snge sau alte lichide biologice, cmpuri operatorii, materialele, instrumentele i echipamentele medicale de unic folosin (de exemplu: mnui, sonde i alte materiale de unic folosin), membrane de dializ, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. 3. Cutiile cu perei rigizi se folosesc pentru colectarea deeurilor neptoare-tietoare, de exemplu: seringi de unic folosin, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatur i ace, lame de bisturiu de unic folosin, sticlrie (spart sau nu) care a venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice, deeurile de la seciile de hemodializ. ________________________________________ INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND CURATAREA, DEZINFECTIA SI STERILIZAREA IN UNITATILE SANITARE Curatarea ART. 1 (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare. (2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare. ART. 2 Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat. ART. 3 In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale: a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului; b) respectarea masurilor de securitate a muncii, conform prevederilor n vigoare; c) este interzis amestecul produselor; d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare; e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul cabinetelor, sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului. ART. 4 (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor

nosocomiale din unitate. (2) Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale. ART. 5 (1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului. (2) Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile. Dezinfectia ART. 6 (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se face exceptie de la aceasta regula atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice. (2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de securitate a muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile. ART. 7 (1) Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 i 2, conform anexei nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul I de produs sunt utilizate pentru: a) dezinfectia igienica a minilor prin spalare; b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare; c) dezinfectia pielii intacte. (3) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, n tipul 2 de produs sunt utilizate pentru: a) dezinfecia suprafetelor; b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate; c) dezinfectia lenjeriei (material moale). ART. 8 Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid). ART. 9 (1) Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/inregistreaza conform prevederilor legislaiei in vigoare. (2) In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in domeniul casnic. ART. 10 In funcie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt: a) sterilizare chimica; b) dezinfectie de nivel inalt; c) dezinfectiie de nivel intermediar; d) dezinfectie de nivel scazut. ART. 11 Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a mainilor. Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor ART. 12 (1) Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea. (2) Eficienta dezinfeciei profilactice este conditionata de o riguroasa curatare prealabila. (3) Pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatare. (4) Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile si timpii de actiune specificati in autorizatie/inregistrare. (5) Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru dezinfectia instrumentarului. (6) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:

a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei; b) folosirea de recipiente curate; c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si eficacitate, conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea si degradarea sau inactivarea lor; d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor dezinfectante in curs de utilizare. (7) Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de protectie a muncii, care s previna accidentele si intoxicatiile. (8) Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante. (9) In fiecare ncapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si concentratia de lucru. Sterilizarea ART. 13 Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii bunei functionari, precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor sterilizate. ART. 14 Sunt obligatorii controlul permanent al operatiunilor, respectarea permanenta a procedurilor stabilite, precum si asigurarea conformitatii produselor la exigentele specificate in standardul EN ISO 9001/2000. ART. 15 Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la momentul utilizarii reprezinta o obligatie permanenta a unitatilor sanitare. ART. 16 Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie dezinfectate, curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat. ART. 17 Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si a activitatilor conexe, respectiv curatarea, dezinfectia si impachetarea, stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor, a evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor si a utilizarii altor spatii decat cele anume desemnate. ART. 18 Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip trebuie sa fie amenajat intrun spatiu special destinat, n vederea desfasurrii activitatilor din etapele mentionate. ART. 19 Organizarea activitaii serviciilor de sterilizare cuprinde: a) circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru dispozitivele murdare, nesterile; b) asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii microbiene si eliminarii incarcaturii organice si a biofilmului de pe dispozitivele medicale; c) verificarea starii de functionare a aparaturii; d) spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor medicale; e) sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului; f) procedurile de control si marcare a produselor finite; g) tratarea neconformitatilor; h) inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei; i) circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori; j) instruirea personalului; k) echipamentul de protectie al personalului. ART. 20 In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza prin metode fizice, abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode combinate fizico-chimice. ART. 21 (1) Dispozitivele medicale care nu suporta sterilizare la temperatura se sterilizeaza chimic numai cu produse autorizate/inregistrate. In vederea unei bune practici medicale si

eliminarii oricarui risc in domeniul sanitar, orice utilizator este obligat sa tina evidenta tuturor procedurilor de sterilizare chimica in Registrul de sterilizare chimica. Se vor completa obligatoriu: a) produsul utilizat si concentratia de lucru; b) data si ora prepararii solutiei de lucru; c) ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare; d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura; e) ora terminarii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare; f) numele i semnatura persoanei care a efectuat procedura. (2) Acest registru va fi pus la dispozitia organelor de control sanitar si poate constitui, dupa caz, proba medico-legala. ART. 22 Sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura. ART. 23 Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate i avizate conform prevederilor legale n vigoare. ART. 24 Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat. ART. 25 Trebuie respectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a aparatului cu privire la temperatura, presiunea si timpul de sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de sterilizat ambalate. ART. 26 Personalul medical responsabil cu respectarea calitaii procedurilor de sterilizare va fi instruit si calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat si va face dovada de certificare a acestui lucru. ART. 27 Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afisa la loc vizibil. ART. 28 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune, care are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare diagrama, se efectueaza analiza acesteia: a) prin compararea cu diagrama-tip furnizata de producator; b) prin analiza diagramei, urmarind presiunea i temperatura atinse, inregistrate pentru fiecare faza a ciclului, n functie de programul ales. ART. 29 La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune care nu are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura i presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului. In aceasta situatie este obligatorie utilizarea indicatorilor biologici (bacteriologici). ART. 30 Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala sau pungi hartie plastic, dup care se inchide imediat colierul casoletelor. ART. 31 Se verifica obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii: a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate n hartie speciala sau imprimate pe punga hartie plastic; b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui pachet sau ntr-un pachetel-test in fiecare cos, verificandu-se temperatura, timpul si saturatia vaporilor. ART. 32 Pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic, verificarea se poate face prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate n cutii metalice, verificarea se face prin verificarea pachetelului-test atasat la fiecare cos. ART. 33 Materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza cand virarea culorii indicatorilor nu s-a realizat. ART. 34 Este interzisa functionarea autoclavelor fara filtru sau cu filtru carbonizat. ART. 35 Verificarea calitatii penetrarii aburului se realizeaza zilnic, inainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului. ART. 36 Testul Bowie & Dick trebuie utilizat: a) zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile; b) cel putin o data pe saptamana, la autoclavele care sterilizeaza instrumentar; c) dupa fiecare reparatie a autoclavei. ART. 37 n vederea controlului eficacitatii sterilizarii sunt admisi urmatorii indicatori biologici:

1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata in concentratii de 10^-6 UFC Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in autoclava odata cu materialul de sterilizat si se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se face la 7 zile. 2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport si conditionat impreuna cu mediul de cultura infiolat. La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior si se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 de ore. Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea recomandarilor producatorului. 3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH Mod de utilizare: a) fiolele-test se introduc in autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale si materialele supuse sterilizarii la 120 grade C. Se efectueaza sterilizarea la parametrii indicati de catre producator (de exemplu, 120 grade C, timp de 30 de minute); b) dupa sterilizare, fiolele sunt asezate ntr-un incubator de 56 grade C; c) citirea rezultatelor: - mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta; - virajul la galben al indicatorului de pH si o usoara opalescena a continutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au ramas spori viabili, s-au cultivat si au modificat aspectul produsului). Acest test nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120 grade C. Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depasirea temperaturii de 120 grade C. Aceasta modificare de culoare se datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar sa fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi. ART. 38 (1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice perforate sau in casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor si casoletelor inchise. (2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie plastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii ambalajului. (3) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi de hartie, fara solutii de continuitate) este de o luna de la sterilizare. ART. 39 Evaluarea eficacitatii sterilizarii se face: 1. Pentru fiecare ciclu: a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama; b) se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva; se citeste virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controleaz timpul, temperatura si saturatia vaporilor; 2. Zilnic: a) se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick; b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare (diagrama). ART. 40 Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora, cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin o data pe trimestru. ART. 41 Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia tehnicianului autorizat. ART. 42 Dupa interventia pe aparat se efectueaza:

a) verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama); b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului; c) controlul umiditatii textilelor. ART. 43 Amplasarea, dotarea, exploatarea, intreinerea, verificarea si repararea aparatelor, utilajelor i instalatiilor de sterilizare se fac conform prevederilor legale in vigoare. ART. 44 Se utilizeaza numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii Publice. ART. 45 Se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi sau dereglari la fiecare loc de munca. ART. 46 Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita i acreditata sa lucreze cu vase sub presiune. RISCURI SPECIFICE ACTIVITATII MEDICALE Agentii biologici se regasesc in numeroase sectoare de activitate. Intrucat sunt rar vizibili, riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare. Valori limita de expunere profesionala. Pana in prezent nu a fost stabilite valori-limita de expunere profesionala pentru agenti biologici, desi unele State Membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenta esentiala dintre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a e reproduce. In conditii favorabile, un microorganism se poate inmulti considerabil, intr-o perioada foarte scurta de timp. DEFINITIA AGENTILOR BIOLOGICI Agentii biologici contaminanti sunt considerati agentii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci si paraziti) prezenti la locurile de munca si care actioneza asupra lucratorilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. Acesti agenti biologici se pot transmite in mod direct de la bolnavii care primesc ingrijiri medicale, de la animalele de laborator cu care se lucreaza, sau indirect, prin obiectele contaminate cu produsele biologice (sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi sau animale de laborator. De asemenea, sunt considerati agenti biologici si substantele sau produsele biologice, care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra sanatatii organismului uman, cum sunt hormonii sau toxinele. In categoria agentilor biologici sunt incluse si culturile celulare si endoparazitii umani care pot provoca infectie, alergie sau intoxicatie. a) Microorganism entitate microbiologica celulara sau nu, capabila sa se reproduca sau sa transfere material genetic. b) Cultura celulara rezultatul cresterii in vitro a celulelor isolate din organisme multicelulare. CLASIFICAREA AGENTILOR BIOLOGICI In functie de importanta riscului de infectare pe care il prezinta, agentii biologici se impart in patru grupe: I. Grupa 1 agenti biologici care nu pot provoca imbolnavirea; II. Grupa 2 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea si constituie un pericol pentru lucratori. Propagarea in colectivitate a agentilor biologici din aceasta grupa nu este probabila. In general, pentru aceasta grupa exista profilaxie si tratament eficace. III. Grupa 3 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc de propagare in

colectivitate, dar in general exista profilaxie si tratament eficace. IV. Grupa 4 agenti biologici care pot provoca imbolnavirea grava si constituie un pericol serios pentru lucratori. Agentii biologici din aceasta grupa pot sa prezinte risc ridicat de propagare in colectivitate sin u exista in general profilaxie si nici tratament eficace. Conform domeniului de aplicare a directivei europene 2000/54/CEE, in clasificare sunt inclusi numai agentii cunoscuti ca provocand boli infectioase la om. Daca este cazul, se adauga indicatii asupra riscului toxic si alergic, potential al agentilor. La stabilirea listei de agenti biologici clasificati nu vor fi luati in considerare microorganismele modificate genetic. Clasificarea agentilor biologici se bazeaza pe efectele acestor agenti asupra sanatatii lucratorilor sanatosi. Efectele particulare asupra lucratorilor a caror sensibilitate ar putea fi modificata pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi patologia preexistenta, administrarea de medicamente, imunitate deficitara, sarcina sau alaptarea, nu sunt luate inh considerare in mod specific. Activitatile in serviciile de sanatate de toate tipurile si activitatile in laboratoarele clinice si de diagnostic sunt activitatile unde sunt identificati agentii biologici. MODUL DE TRANSMITERE A AGENTILOR BIOLOGICI PATOGENI Microorganismele (bacteriile, parazitii, virusurile si ciupercile) sunt prezente in mediul inconjurator, deci implicit si in mediul de munca. Anumite microorganisme, pot provoca, singure, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Numeroase infectii pot fi contractate de personalul sanitar in cadrul exercitarii meseriei,altele prin contactul cu pacientii bolnavi sau purtatori de germeni patogeni. Infectiile, care pot fi contractate, pot avea origine: - bacteriana (ex. bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, pneumococi, coli, salmonella, shigella, antrax, vibrion holeric, antrax, leptospira, legionela, etc.) - parazitara (ex. tenie, scabie, giardie, etc.) - fungica (ex. candida albicans, histoplasma, actinomicete, aspergillus, etc.) - virala (ex. adenovirusurile, herpesvirusurile, virusurile hepatice, HIV, gripale si paragripale, urlian, rujeolic, enterovirusuri, etc.). Agentii patologici pot sa patrunda in organism pe cale: - respiratorie; - digestive; - sanguina; - cutanata; - mucoasa conjunctivala. Calea respiratorie Reprezinta calea cea mai probabila de infectare microbiana si cu toate acestea, cea mai putin luata in seama, mai ales in cazul activitatii din laboratoare. Intr-adevar, un mare numar de manopere, obisnuite in mediul sanitar, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi in tehnici de centrifugare, zdrobirea celulelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, manevrarea lichidelor, agitarea mediilor, cantarirea pulberilor, improscari, flambarea anselor utilizate la insamantarea mediului bacterian, recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii, schimbarea asternuturilor bolnavilor, etc. Propagarea aerosolilor infectati este cauzata si de existenta unor sisteme de ventilatie necorespunzator intretinute sau rau concepute. Sistemele de ventilare defecte pot fi surse de infectare chiar si in cladirile in care nu se lucreaza cu agenti biologici. Aerosolii se pot propaga la distante mari si infectiozitatea lor depinde de natura agentului contaminant si starea de imuno-rezistenta a persoanei ce risca sa fie contaminata, de rezistenta lor in mediul exterior.

Calea digestiva Una din caile de contaminare pe cale digestiva este pipetarea cu gura, care trebuie in totalitate interzisa in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale digestiva datorita obiceiului de a fuma in timpul activitatii la patul bolnavului sau in timpul activitatii in laboratoarele de analize medicale, deficientelor de igiena sau erorilor de manevrare (boli cu transmitere digestive ca enterocolitele acute, dizenteria, hepatita acuta virala tip A sunt considerate boli ale mainilor murdare). Calea cutanata Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi, muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati medicale (recapisonarea acelor dupan efectuarea tratamentelor injectabile, spalarea instrumentarului, in cursul interventiilor chirurgicale, a tratamentelor sromatologice, taieturile si juliturile provocate de cioburi, transportul deseurilor in saci necorespunzatori, manipularea necorespunzatoare a produselor biologice). Este sufficient ca pielea sa prezinte o solutie de continuitate, chiar invizibila cu ochiul liber, pentru ca particulele infectante sa patrunda usor in organism. Hepatitele acute virale de tip B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi. Calea mucoasa Ochiul, fiind foarte vascularizat, iar conjunctiva bulbara avand o suprafata de contact cu mediul ambient, reprezinta o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara. In acest sens se cunosc infectii virale oftalmice, datorita contaminarii ocularelor de la microscoapele folosite colectiv, de tipul: - conjunctivite adenovirale; - infectii oculare cu virus herpetic; - conjunctivite purulente cu coci patogeni; - infectii oculare cu pioceanic; - micoze oculare cu aspergillus si actinomicete. De asemenea, mucoasa bucala si caile respiratorii superioare pot fi porti de patrundere a aerosolilor. Bolile infectioase si parazitare sunt determinate de contactul cu agentii biologici sau manipularea produselor biologice. De exemplu: Hepatita virala tip B se poate transmite prin intepaturi cu ace contaminate in timpul recoltarii de produse biologice de la pacientii internati. Curatarea si dezinfectarea ATNC (agenti transmisibili neconventionali)sunt rezistenti in mod special la metodele de dezinfectie curente (caldura pana la 130o in mediu umed, peste 130o in caldura uscata, ultrasunete, ultraviolete, radiatii ionizante, etanol, formaldehida). Exista recomandari pentru sterilizarea instrumentelor de chirurgie. In caz de risc de transmitere in mediul de ingrijire sanitar reglementari ale unor tari memebre ale U.E. recomanda dupa faza de curatare, fie o inactivare fizica cu autoclava la cel putin 134o timp de cel putin 18 minute, fie o inactivare chimica timp de 60 minute la 20o, utilizand soda 1N sau solutie de Javel la 6o clorometrice si diluata recent. In situatia actuala este important de stiut ca aldehidele (formol, glutaraldehida) sunt ineficiente asupra ATNC si ca ele intaresc chiar rezistenta acestora la alte metode de dezinfectie. In sectorul sanitar, locurile de munca cu risc de infectare crescut sunt: - sectiile de boli infectioase;

-

sectiile de dializa; sectiile de pneumologie si ftiziologie; laboratoarele de analize; locurile de prelevare si injectare; sectiile de sterilizare; sectiile de prosectura si medicina legala; locurile de prelevare a probelor de laborator; spalatoriile; blocurile operatorii; serviciile cardio-vasculare; serviciile de endoscopie.

EVALUAREA RISCULUI DE EXPUNERE LA AGENTI BIOLOGICI METODE DE PREVENIRE A RISCURILOR BIOLOGICE Pentru toate activitatile in care se utilizeaza agenti biologic ice constituie un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri adecvate: daca natura activitatii permite, angajatorul va evita, in mod prioritar, utilizarea unui agent agent biologic periculos, inlocuindu-l printr-un agent biologic care, in functie de conditiile de utilizare si in stadiul actual de cunostinte nu este periculos sau este mai putin periculos pentru sanatatea lucratorilor; cand acest lucru nu este ethnic realizabil, tinand seama de activitatea si de evaluarea riscului, angajatorul trebuie sa reduca riscul de expunere la cel mai scazut nivel pentru a proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respective, prin aplicarea urmatoarelor masuri de protectie colectiva: limitarea la nivelul cel mai scazut posibil, a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi; conceperea proceselor de munca si a masurilor de control ethnic pentru a evita sau reduce la minimum raspandirea agentilor biologici la locul de munca; masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace; masuri de igiena adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau propagarii accidentale a unui agent biologic in afara locului de munca; utilizarea de panouri UNITATI SANITARE (ingrijirea sanatatii) Pericole/riscuri diverse infectii virale sau bacteriene cum sunt HIV, hepatita sau tuberculoza . inteparea cu ace de siringa contaminate. Masuri de prevenire

manipularea probelor biologice, a deseurilor ascutite, a lenjeriei si a altor materiale contaminate in conditii de securitate; manipularea si curatarea petelor de sange si a altor lichide biologice in conditii de securitate; echipament de protectie adecvat manusi, ochelari, imbracaminte; masuri igienice adecvate; decontaminare si masuri de urgenta in cazul scurgerilor accidentale; restrictionarea accesului; etichetare pentru securitatea biologica.