Upload
mamulex
View
798
Download
8
Embed Size (px)
DESCRIPTION
risc
Citation preview
MANAGEMENT DE PROIECT
Titular curs: prof. dr. ing. Mircea Covrig
as. ing. Cristina Gheorghe
An universitar 2007- 2008, Semestrul I
CURS 12: Riscurile proiectului
9.1. Definirea riscului “reprezintă posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a
avea de înfruntat un necaz sau de a avea de suportat o pagubă” (DEX)
generează crize care pot influenţa funcţionarea normală a proiectului
este determinat de totalitatea cauzelor care conduc la întârzieri sau nerealizări în cadrul proiectelor: schimbarea condiţiilor economice invalidarea experienţei anterioare cunoaşterea imperfectă a diverşilor parametri care
influenţează proiectul optimismul sau pesimismul echipei de analiză erori tehnice, economice sau de analiză etc.
este direct proporţional cu complexitatea proiectului
scopul studiului riscurilor în cadrul managementului de proiect constă în stabilirea fezabilităţii acestuia în contextul constrângerilor proiectului
în momentul elaborării propunerii de proiect constrângerile se pot clasifica în:
constrângeri cunoscute: legislaţie, structuri organizatorice, buget, termen de execuţie etc.
constrângerile necunoscute, care la rândul pot fi: constrângeri previzibile – efecte cunoscute care pot apărea cu
mare probabilitate în desfăşurarea proiectului: inflaţie, modificări de preţuri, plecarea unui membru al echipei, întârzieri în livrarea unei piese etc.
constrângeri imprevizibile, care la rândul lor se pot:- datora unor cauze care nu aparţin echipei proiectului: accidente
de transport, falimentul unor parteneri, defecte tehnologice etc.
- datora unor surse care aparţin echipei: greşeli de planificare, lipsa personalului, reducerea finanţării etc.
domenii de risc potenţial pentru un proiect: rezultatele proiectului implementarea proiectului resursele proiectului sănătate şi siguranţa mediul înconjurător eşecuri tehnice şi tehnologice imposibilitatea finanţării la timp legislaţie
9.2 Studiul riscurilor unui proiect
presupune:
1. identificarea şi clasificarea riscurilor
2. analiza riscurilor
3. gestionarea riscurilor
9.2.1 Identificarea şi clasificarea riscurilor
începe încă din perioada de planificare – vezi construirea matricii proiectului
continuă pe întreaga perioadă de realizare a proiectului
se urmăresc riscurile privind realizarea activităţilor, obţinerea rezultatelor şi atingerea obiectivelor – vezi matricea proiectului
participă echipa de conducerea proiectului, care poate să coopereze şi cu specialişti în domeniu
întreaga responsabilitate îi revine managerului de proiect
se identifică toate riscurile potenţiale care pot influenţa realizarea unei activităţi sau obiectiv
dintre acestea se păstrate numai riscurile posibile care se analizează din punct de vedere al predictibilităţii şi se cataloghează
Clasificarea riscurilor în funcţie de natura lor: Riscul de piaţă
se referă la modul în care este primit de către piaţă „produsul” oferit de proiect
se manifestă prin variabilitatea volumului şi/sau a preţului produsului
caz limită - „produsul” nu va fi vandabil
măsuri pentru reducerea riscului: realizarea unui studiu de piaţă cunoaşterea mediului concurenţial
Riscul tehnologic
se referă la posibilele efecte ale tehnologiei folosite asupra produselor, operatorilor sau a mediului (specific proiectelor cu caracter industrial)
riscurile tehnologice invizibilele (toxic, chimic, incendiu, nuclear) trebuie tratate separat
caz limită - tehnologia prevăzută nu dă rezultatele scontate; „idea” tehnologică nu este corectă şi produce efecte nedorite
măsuri pentru reducerea riscului: schimbarea tehnologiei elasticitatea procesului tehnologic pentru a permite
adaptări şi schimbări eforturi tehnologice investiţionale
Riscul fabricaţiei generat de disfuncţionalităţile tehnologice şi
organizatorice în cadrul activităţilor de producţie
exemple: rebuturi, neîncadrarea în consumurile planificate, defecte ale utilajelor etc.
caz limită: nerealizarea calităţii şi/sau a productivităţii
măsuri pentru reducerea riscului: controlul calităţii controlul sistematic al proceselor monitorizarea proceselor cu risc mărit calificarea muncitorilor verificarea / schimbarea maşinilor utilizate asigurarea unui management tehnic competent
Riscul economic
determinat de evoluţiile conjuncturale ale mediului economic cuprinde tot ce cauzează incertitudini în solduri, în costuri şi
în preţuri conduce la modificări de profit
Riscul schimbului valutar
apare numai în cazul în care proiectul apelează la importuri, sau produsul finit este destinat exportului şi poate avea efecte negative sau pozitive
caz limită: imposibilitatea derulării proiectului datorită neefectuării importurilor
măsuri pentru reducerea riscului: contractele de cumpărare sau vânzare să prevadă în
moneda naţională la un preţ dinainte fixat
Riscul creşterii costurilor de fabricaţie
apare datorită fenomenului inflaţionist care se manifestă pe o piaţă nestabilizată (în cazul proiectelor derulate pe o perioadă mai îndelungată acest risc este important)
creşterea costurilor de fabricaţie şi a preţurilor pentru materia primă şi combustibil se pot datora şi erodării puterii de cumpărare a monedei ce urmează a fi încasată după o anumită perioadă
caz limită: insuficienţa resurselor
măsuri pentru reducerea riscului: introducerea unei marje asiguratorie la preţul negociat introducerea în contract a unor clauze de revizuire sau de
ajustare a preţurilor
Riscul investiţional
apare din cauza neobţinerii profitului impus de investitori; acest profit este precizat iniţial de prognoza financiară a proiectului iar pe termen îndelungat prognozele au erori relativ mari
caz limită: nerealizarea profitului planificat
măsuri pentru reducerea riscului: îmbunătăţirea prognozelor alegerea variabilelor timp-cost ale proiectului
astfel încât să se obţină profitul maxim modificări în planul de activităţi
Riscul social
decurge din relaţiile cu membrii echipei proiectului
exemple: demotivarea membrilor echipei, numărul persoanelor din echipă, experienţa de lucru în echipă, fluctuaţiile de personal, afinitatea dintre persoane, colaboratorii, cheltuieli prea mari cu forţa de muncă, lipsa de calificare pe tema dată a membrilor echipei
caz limită: imposibilitatea terminării proiectului din cauza lipsei personalului calificat
măsuri pentru reducerea riscului: evaluări periodice ale membrilor echipei modificări de salarii realizarea conexiunii dintre rezultate şi salarii
Riscul juridic decurge din incidenţa legislaţiei naţionale asupra
activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului
exemple: riscul pierderii sau distrugerii mărfurilor cumpărate, riscul plăţii unor impozite suplimentare, riscul unor penalizări economice, riscul unor raportări greşite
caz limită: întreruperea activităţilor în cadrul proiectului cu penalităţi financiare
măsuri pentru reducerea riscului:
angajarea în echipă a unui contabil performant asigurarea asistenţei permanente din partea unui jurist respectarea recomandărilor primite
Riscurile ecologice
sunt legate de mediul înconjurător
se datorează tehnologiilor presupuse a fi utilizate în proiect, care sunt poluante, sau a materialelor utilizate în proces, care sunt periculoase, deci interzise
caz limită: imposibilitatea realizării sau valorificării produsului obţinut prin proiect
măsuri pentru reducerea riscului:
aprofundarea legislaţiei în vigoare tehnologie flexibilă care să permită uşor unele modificări.
Clasificarea riscurilor
Nr. Crt.
Criteriul de clasificare Limite de evaluare
1 Modul de producere Pur Speculativ
2 Efectul la schimbarea mediului Dinamic Static
3 Întindere Global Parţial
4 Condiţionare în timp Îndepărtată De conjuctură
5 Probabilitate de apariţie Accidental Statistic
6 Gravitate Major Minor
clasificarea riscurilor oferă înţelegerea de ansamblu a posibilităţilor de apariţie a riscurilor precum şi o apreciere globală a consecinţelor nefavorabile
riscurile pure sunt consecinţe ale unor evenimente aparte care nu pot fi
prevăzute: incendiu, defecţiune majoră la utilaje, defecţiuni de alimentare cu energie etc.
aceste riscuri apar brusc, provoacă numai pierderi, pot afecta grav desfăşurarea proiectului
riscurile speculative sunt consecinţe ale deciziilor care se iau în planificarea şi
realizarea proiectului au o probabilitate mică de apariţie pe perioada de derulare a
proiectului când se aplică managementul de proiect
riscuri dinamice apar datorită schimbărilor în sistemul economic
riscuri statice apar chiar dacă nu au loc schimbări în sistemul economic în cazul proiectelor care se derulează pe perioade scurte de
timp se pot produce numai riscuri statice
riscuri globale pot acţiona în toate fazele proiectului exemple: nemotivarea personalului, epidemii etc.
riscuri parţiale pot acţiona numai în anumite etape ale proiectului exemple: întârzierile în aprovizionarea cu materii prime nu
pot apărea în etapele de cercetare, însă are o probabilitate mare de apariţie în etapele de realizare a prototipului
riscuri îndepărtate sunt asociate cu dificultatea de a face prevederi pe timp
îndelungat nu apar în cazul derulării proiectelor care se desfăşoară pe
perioade scurte de timp, dar pot să apară cu efecte asupra pieţei de desfacere a produsului care a constituit obiectul proiectului
riscuri de conjunctură sunt asociate cu modificarea mediului economic şi financiar exemple: modificări ale organizaţiei unde se desfăşoară
proiectul, modificări bruşte a ratei de schimb etc.
riscuri accidentale fac obiectul măsurilor de prevedere utilizate în proiect; sunt
riscuri previzibile exemple: accidente de muncă, întârzieri în aprovizionare,
defectarea utilajelor etc.
riscuri statistice se referă la imperfecţiunea utilajelor, rebuturi etc. în general sunt acoperite prin mijloace financiare cel mai bun mijloc de reducere a riscurilor statistice este
controlul calităţii
riscuri minore efectele pe care le produc sunt nesemnificative pentru
rezultatul proiectului anumite riscuri pot fi ignorate deliberat de către managerul de
proiect
riscuri majore pot avea efecte distructive pentru proiect trebuie analizate temeinic şi reduse ca efect prin măsuri
corespunzătoare
9.2.2 Analiza riscurilor orice activitate, respectiv orice decizie implică un risc
riscul trebuie apreciat/măsurat
măsurarea riscului se face prin calculul unei probabilităţi privind apariţia pierderilor, neobţinerea performanţelor (beneficiu/profit) dorite
metodele de analiză a riscului se pot împărţi în:
metode calitative metode cantitative
Metode calitative
au ca scop stabilirea categoriei de impact al riscului: scăzut, mediu sau ridicat
exemplu de metodă calitativă - matricea riscului metodă calitativă folosită uzual
constă în: încadrarea riscului considerat în cinci clase referitoare la probabilitatea de apariţie (tabelul 1) şi în cinci clase privind consecinţele riscului (tabelul 2)
consecinţele au fost explicate pentru trei tipuri de nivel: tehnic, program şi cost
Tabelul 1: Clasele de probabilitate de apariţie
Clasa Valoarea estimată a probabilităţilor
Interpretarea probabilităţii
Caracterizarea probabilitatii
Caracterizarea nivelului
1 (0 – 10)% foarte puţin probabil ca riscul să se producă
foarte mic suficient de prevenit
2 (11 – 40)% puţin probabil ca riscul să se producă
scăzută este prevenit
3 (41 – 60)% chiar probabil ca riscul să se producă
modestă se poate preveni cu acţiuni suplimentare
4 (61 – 90)% probabil ca riscul să se producă
mare nu se poate preveni, se impune o alta abordare
5 (90 – 100)% foarte probabil ca riscul să se producă
foarte mare nu se poate preveni, nu sunt alternative
Tabelul 2: Clase de consecinţeClasa Efect Definire Nivel tehnic Nivel program Nivel cost
1 neglijabil Dacă riscul se produce, atunci nu vor fi efecte, se îndeplinesc toate cerinţele.
- minim
- fără impact
- minim
- fără impact
- minim
- fără impact
2 minor Dacă riscul se produce atunci vor apărea creşteri minime.
- moderat
- reduceri
minime
- activităţi
suplimentare
- se pot rezolva
- bugetul creşte cu până la 5%
3 moderat Dacă riscul se produce, atunci programul va înregistra creşteri modeste.
- modest
- reduceri
-se depăşeşte termenul cu o lună
- bugetul creşte între 5 – 7%
4 serios Dacă riscul se produce, atunci programul va înregistra creşteri majore.
- reduceri majore
- impact critic - bugetul creşte între 7 –10%
5 critic Dacă riscul se produce, atunci programul va eşua.
- inacceptabil
- nu sunt
alternative
- nu se poate realiza
- bugetul creşte cu peste 10%
în conformitate cu clasa aleasă, se consideră o valoare pa pentru probabilitatea de apariţie a riscului
determinarea consecinţelor riscului se face pe baza experienţei cu aplicaţie pentru costurile concrete, respectiv problemele tehnice si de planificare specifice proiectului
clasa determinată pentru nivelul probabilităţii de apariţie şi clasa consecinţelor determină categoria impactului riscului asupra proiectului prin folosirea diagramei riscului - vezi diagrama riscului
măsuri recomandate pentru combaterea/scăderea efectelor riscului analizat în raport cu categoria de impact:
pentru impact scăzut – se recomandă monitorizarea continuă
pentru impact mediu – se recomandă acţiuni de combatere, inclusiv considerarea alternativelor
pentru impact ridicat – se implementează noi procese sau se schimbă planul
Metode cantitative
consideră în principal probabilitatea ca riscul să se produce, asociată cu determinarea efectelor economice
presupun determinarea unor indicatori: riscul ca investitia să se piardă (R) poate fi exprimat în
raport cu probabilitatea succesului tehnic pt, respectiv cu probabilitatea succesului comercial pc:
probabilităţile pc şi pt se pot determina pe baza aprecierilor exprimate de membrii echipei şi de către alţi specialişti din organizaţia care oferă proiectul
1 1t c s
s t c
R p p p
p p p
dacă aprecierea specialistului/membrului K este un număr întreg pozitiv cuprins între 0 şi 5 inclusiv, şi dacă se consultă N specialişti /membrii, atunci valoarea probabilităţilor este:
valorile obţinute sunt subiective şi conţin implicit experienţa celor care participă la evaluare
Indicele de performanţă este utilizat pentru proiecte mici:
B - beneficiul net
CT - valoarea costurilor totale
ps - probabilitatea de succes a proiectului
N
Rpsaup
N
KK
ct
51
sp pCT
BI
credibilitatea acestui indicator este limitată de luciditatea estimărilor efectuate pentru factorii săi
acest indicator poate fi utilizat numai după ce s-au considerat corespunzătoare valorile prognozate pentru beneficiarul B şi costul CT
Coeficientul de risc al proiectului/produsului se obţine prin înmultirea coeficienţilor de risc determinaţi pentru riscurile probabile determinate în analiza preliminară
N - numărul de riscuri considerate
- coeficientul riscului notat cu indicele k:
- posibilitatea de apariţie a riscului exprimată în unităţi relative
- coeficientul de importanţă a riscului
rkC
N
krkr CC
1
10i
ark
CpC
rkC
ap
iC
în tabelul alăturat sunt prezentate intervale de valori pentru coeficientul de apreciere a importanţei riscului , bazate pe clasele de consecinţe în care a fost încadrat riscul
valorile pentru probabilitatea riscului diferă în raport cu etapa din proiect la care se face analiza
Nivel Clase de consecinţe
Valori pentru coeficientul de importanţă a riscului
5 risc critic {9, 10}
4 risc major {7, 8}
3 risc moderat {5, 6, 7}
2 risc minor {2, 3}
1 risc neglijabil {1}
iC
Indicele proiectului se exprimă în funcţie de valoarea de vârf S a vânzărilor preconizate pentru produsul rezultat din proiect:
ps - probabilitatea succesului proiectului, exprimată în unităţi relative
C - valoarea cheltuielilor totale cu fabricarea „produsului” proiectat
P - profitul proiectului
Riscul strategic este utilizat în cazul proiectelor care au ca obiectiv realizarea unui produs cu caracteristici tehnice deosebite. Dacă s-au determinat N riscuri care impiedică realizarea în timp a uneia din calităţile produsului, atunci riscul strategic are expresia:
pak - probabilitatea ca riscul k să se producă
csk - costul asociat pierderii proprietăţii k a produsului
C
PpSI spr
N
kskakS CpR
1
Riscul de a nu termina proiectul la termen – se poate determina calculând probabilitatea de terminare a proiectului la termen:
probabilitatea este considerată în unităţi relative şi este precizată în
Anexe
tt ZR 1
Concluzii – schema de analiză a riscului
9.3 Gestionarea riscului principalele acţiuni de gestionare a riscului:
A. asumarea riscului B. tratarea riscului C. evitarea riscului
una din responsabilităţile managerului de proiect este de reduce la minim riscurile comerciale şi fizice
deoarece unele dintre aceste riscuri sunt inevitabile, în cadrul acţiunilor de asumare sau tratare a riscurilor poate fi inclusă şi a patra acţiune – asigurarea
gestionarea riscurilor este un proces permanent care evaluează riscurile identificate şi identifică noi riscuri
în cazul apariţiei unui nou risc, acesta va fi gestionat printr-un plan de urgenţă
A. Asumarea riscului
numai pentru riscuri cu impact scăzut
asumarea poate fi făcută total sau parţial
asumarea totală a riscurilor metodă limită în procesul de gestionare a riscului înseamnă practic neluarea nici unei măsuri explicite privind
riscul considerat metodă pasivă, inadmisibilă din punct de vedere managerial
asumarea parţială a riscurilor metodă semipasivă utilizată în practică nu se iau măsuri privind anumite tipuri de riscuri, pe baza
unor evaluări care să indice dacă expunerea la risc poate fi acceptată – vezi figura 12.6
Gestionarea riscurilor
Metoda variantelor optimistă şi pesimistă
constă în modificarea estimărilor din varianta de bază în sens favorabil, respectiv nefavorabil pentru a se vedea efectele acestei acţiuni
rezultatele se cuantifică printr-un factor de ajustare:
valoarea factorului de ajustare diferă în raport cu riscul considerat
cu acest coeficient se înmulţeşte valoarea fluxului viitor de venituri în calculele privind analiza financiară a proiectului
)(
)(
riscunuieaconsiderarcuasteptatprofituluiValoarea
riscfarasigurprofituluiValoarea
Metoda analizei de sensibilitate
constă în schimbarea a numai unei estimări dintre variabile şi calculul senzitivităţii absolute a venitului V:
- variaţia venitului în raport cu varianta iniţială
- variaţia elementului de calcul
în funcţie de rezultatele obţinute din analiza efectuată, managerul de proiect poate să hotărască neluarea nici unei măsuri privind riscul considerat sau efectuarea unei analize cantitative a riscului
în cazul în care s-a hotărât neluarea nici unei măsuri, se trece direct la acţiunile privind monitorizarea riscului respectiv
VS
X
VX
B. Tratarea riscului
numai pentru riscurile cu impact mediu se elaborează programe de protecţie şi control care privesc
reducerea efectelor riscurilor prin:
prevenire – conduce la scăderea expunerii la risc protecţie – conduce la reducerea agresivităţii riscului redundanţa – presupune dublarea unor sisteme metode dedicate – se prevăd planuri de acţiune pentru
situaţiile în care apare un anumit risc
necesită activităţi suplimentare pentru echipa proiectului şi costuri suplimentare
C. Evitarea riscului numai pentru riscurilor cu impact major se elaborează noi planuri pentru proiect, modificând,
după necesitate, principiile de execuţie ale proiectului, tehnologiile, parametrii funcţionali etc.
dacă noile planuri oferă o variantă acceptabilă, atunci se elaborează programele de protecţie şi prevenire, se modifică programul proiectului şi se continuă execuţia acestuia
dacă noile planuri nu oferă o variantă acceptabilă privind costul proiectului, costul produsului sau termenul de finalizare, atunci se renunţă la proiect
este o metodă limită şi foarte costisitoare de gestionare a riscului
riscuri ce pot fi asigurate: riscuri care trebuie asigurate în mod obligatoriu riscuri care pot fi asigurate la cererea conducerii
organizaţiei, cu costurile suplimentare corespunzătoare
categorii de riscuri care se asigură: daune legale: plăţi impuse prin lege, obligaţii
contractuale şi/sau profesionale, compensaţii hotărâte în instanţa de judecată
pierderea sau degradarea unor bunuri în posesie plăţi legate de probleme de personal pierderi financiare
situaţii în care sunt necesare asigurările contra daunelor legale: compensaţii acordate persoanelor pentru diverse vătămări
corporale încălcarea dreptului de proprietate accidente daune realizate de produsele proiectului neglijenţă profesională disconfort cauzat de lucrări afectarea mediului
toţi salariaţii cu răspundere în proiect sau organizaţiile partenere trebuie să dispună de o asigurare profesională care poate să acopere daunele cauzate de aceştia în decursul exercitării activităţii
asigurarea generală oferă protejarea lucrărilor în curs de desfăşurare, a instalaţiilor şi utilajelor tehnice, a materialelor şi utilajelor în tranzit, a amenajărilor de şantier, etc., împotriva incendiilor, daunelor produse de furtuni, calamităţilor naturale sau acţiuni cu rea intenţie
pe lângă asigurările impuse de cerinţe legale sau contract se mai pot face, la cerere, asigurări pentru:
accidente şi îmbolnăviri pentru persoanele care călătoresc în străinătate
asigurarea persoanelor cheie care oferă proiectului o protecţie împotriva pierderilor ce rezultă din faptul că o persoană importantă din proiect este împiedicată să-şi exercite atribuţiile din cauza bolilor, accidentelor sau a decesului
asigurări pentru defecte latente care acoperă daune create de un defect de proiectare, de material sau de construcţie al proiectelor