16
RISCURI DE CONTAMINARE ÎN PRACTICA MEDICALĂ LA NIVELUL CABINETELOR DE MEDICINA DE FAMILIE

RISCURI DE CONTAMINARE ĂŽN PRACTICA MEDICALÄ‚ (1).ppt

Embed Size (px)

Citation preview

  • RISCURI DE CONTAMINARE N PRACTICA MEDICALLA NIVELUL CABINETELOR DE MEDICINA DE FAMILIE

  • Exercitarea profesiunilor din domeniul medical implic expunerea personalului la factori de risc specifici. Dintre acetia, riscul de contaminare reprezint unul din riscurile profesionale medicale majore. Acesta apare datorit expunerii personalului la agenii de contaminare specifici n cursul exercitrii profesiei. Exist reglementri legale pentru diminuarea i/sau evitarea riscului de contaminare a personalului medical si al pacientilor.Cele mai frecvente posibile imbolnaviri in astfel de cabinete includ infectii ale cailor respiratorii superioare si inferioare,mai putin frecvente :paraziti,diaree; rare: infectii fungice; foarte rare: virus hepatic B,C,TBC.Caile de transmitere cele mai des incriminate in raspandirea celor mai frecventi agenti patogeni in cabinetele de medicina de familie sunt :

  • Aerul,unde picaturile de secretie nazo-faringiana sau bronsica sunt eliminate pe nas sau pe gura in timpul vorbitului,tusitului,stranutatului.Aceste picaturi sunt formate din apa,mucus,mucoproteine si germeni. Ele pot pluti in aer intre 30- 4 h si se proiecteaza pana la 1.5 m distanta,iar cu ajutorul curentilor de aer pot ajunge pana la 10 m. Stratul superficial al picaturilor se condenseaza,in centrul acestora mentinandu-se un anumit grad de umiditate care asigura conservarea agentilor patogeni mai rezistenti ca stafilococul,bacilul difteric.Fosta picatura ,mult micsorata,se comporta ca o particula solida. Astfel,pe suprafete se vor gasi particule de praf si pulberi bacilifere provenite din secretiile uscate,ele putand fi readuse din nou in suspensie in timpul deplasarii obiectelor sau chiar al persoanelor. Cabinetele medicale trebuie sa fie organizate in asa fel incat sa permita trierea bolnavilor infectiosi de persoanele sanatoase si de restul pacientilor.Ex: daca in sala de asteptare se iveste un caz de varicela,se evita intrarea acestuia in contact cu restul pacientilor, in special cu batranii si femeile gravide. Obiecte contaminate. Prosoape,aleze, cheia de la toaleta pacientilor,clantele usilor, cantarul bebelusilor, pediometru,termometru,stetoscop,orice material reutilizabil si chiar materiale de unica folosinta utilizate necorespunzator,deseurile.

  • Contaminarea se poate produce prin expunere la ageni fizici, ageni chimici i farmaceutici, i ageni biologici. n practica medical exist potenial de contaminare radioactiv(in cabinetele de imagistica), contaminare chimic i contaminare infecioas.Contaminarea chimic ca rezultat al expunerii profesionale la agenii chimici i farmaceutici folosii n activitatea medical: substane chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamente i substane chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene. Contaminarea chimic se poate realiza, de asemenea, prin expunere la deeurile chimice rezultate din activitatea medical. Poate afecta toate categoriile de personal medical.

  • Contaminarea infecioas apare ca rezultat al expunerii profesionale la ageni biologici, reprezentai de snge sau alte fluide biologice, virusuri, bacterii, parazii i/sau toxine ale microorganismelor etc. Poate afecta toate categoriile de personal medical prin contact cu organismul bolnav sau purttor de boli infecioase i cu produsele biologice ale acestuia, n cursul activitilor de diagnostic i tratament, sau prin contact cu deeurile infecioase rezultate din activitatea medical. n scopul evitrii acesteia trebuie respectate precauiunile universale, standarde fundamentale, reglementate n Romnia prin Ordinul MS nr. 894/1994, care se refer la msurile ce trebuie aplicate de personalul medico sanitar n practica medical, n scopul evitrii contaminrii infecioase att a personalului medical, ct i a pacienilor. Deeurile periculoase rezultate din activitatea medical pot fi deeuri anatomo-patologice, deeurile infecioase, deeurile neptoare-tietoare, deeurile chimice i farmaceutice.

  • Deeurile infecioase sunt deeurile care conin sau au venit n contact cu sngele ori cu alte fluide biologice, precum i cu virusuri, bacterii, parazii i/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatur, recipiente care au coninut snge sau alte lichide biologice, cmpuri operatorii, mnui, sonde i alte materiale de unic folosin, comprese, pansamente i alte materiale contaminate, membrane de dializ, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.

  • Deeurile neptoare-tietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unic folosin, pipete, sticlrie de laborator ori alt sticlrie spart sau nu, care au venit n contact cu material infecios. Aceste deeuri se consider infecioase conform Precauiunilor universale.

    Deeurile chimice i farmaceutice sunt deeurile care includ serurile i vaccinurile cu termen de valabilitate depit, medicamentele expirate, reziduurile de substane chimioterapice, reactivii i substanele folosite n laboratoare. Sunt considerate deeuri chimice i substanele de curenie i dezinfecie deteriorate ca urmare a depozitrii lor necorespunztoare sau cu termenul de valabilitate depit, de exemplu: substane dezinfectante, substane tensioactive etc.

    Printr-o conduit adecvat la locul de munc, cu respectarea prevederilor legale, personalul medical are nu numai obligaia, dar i interesul de a evita att contaminarea proprie, ct i a pacienilor aflai n contact cu serviciile medicale de sntate.

  • MASURI DE PREVENTIE SI COMBATERE Pentru prevenirea si combaterea imbolnavirilor in aceste unitati se vor respecta regulile de igiena de catre tot personalul medical :-ventilatia,reducerea prafului,dezinfectia aerului (lampa ultraviolete); -spalarea mainilor (extras din COLECTIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE)Ghidul 12/Revizia 125.07.2010) : 7.2. Aplicarea tehnicilor de igiena a minilor (anexa 6)7.2.1.Spalarea simpla a minilorStandard: Personalul medical trebuie sa efectueze urmatorii pasi pentru spalarea corecta a minilor cu apa si sapun simplu: sa si ude minile cu apa (curenta, potabila, curgatoare si, de preferinta, calda), sa aplice o cantitate de sapun suficienta pentru a acoperi si a spala ntreaga suprafata a minilor, sa si clateasca minile cu apa, sa si usuce bine minile cu prosop de unica folosinta si, la final, sa nchida robinetul cu ajutorul prosopului folosit[7-10,13,15,17,19,32,33,53,101].

  • BArgumentare: Temperaturile nalte ale apei folosite la igiena minilor (~40C) sunt asociate cu iritatii ale tegumentelor[15].IVArgumentare: nchiderea robinetului cu prosopul folosit pentru uscarea minilor si utilizarea unui prosop de unica folosinta previn recontaminarea minilor dupa spalare[7,15,19,119].IIIIVRecomandare:Se recomanda ca personalul medical sa foloseasca sapun lichid pentru igienaminilor[7-10,13,15,19,32,42].BArgumentare: Sapunul solid prezinta risc crescut de contaminare si, de aceea, daca este folosit se recomanda sa fie folosit numai sub forma de bucati mici, pentru a se usca rapid[7,15,17,19,102,120-123].- Echipament de protectie corespunzator : -halat,masca,manusi. - sterilizarea si dezinfectia- educatia sanitara

  • BIBLIOGRAFIE

    Hotrrea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munca (Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 06/09/2006).Hotrrea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc (Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din 07/09/2006) Ordonana de urgen nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 22 iunie 2000)

  • VA MULTUMESC!