rjld!:i fiib.*fi1:;ii(r;i.;x;lj"l. :i.":.r:::jrr'i -, ...,-:i;,, .iri:;;;, -:ii::iii;r:;i j iubg:..:i*:1 r:1.:*i{*},' . ,i, . r -i. :*rj*ft :.iiio:l ;j',

Dn, DeN'ffirewu

:- -ii*!il:l;

i$**<i*,."j :br;:1,i::t+3

..1.,*il

:S id*.;i:!i :1t: 1,; tr'i !;; i",i lrr ri,}

;i

It::it-r;r.T- l :rrar.lir::;i :.*.:.r eiit.: ii rr$i3 1::ie*:qr:rr+r

i;,;r;1:riq:irtih

,..',. ;, : i:: .,. 1-5 r-i;..1 r;. . jir i,1..r :g;".:I '. r ,.r:

:; .. .:-:: i: : ,.i.:.:i:..'. ' i:.:ij;i,i". ,-',:,

7

iirillir':.i;f'

. -.,.9" .: lJi ;1'

4ftt-i:. r 1f, *Ji

r"'41 T!'i ,

r.., .. -'. i,,; ..-..ii'r, li r' i l',) r'r:r:r-*r"i'.i''' i,{:j.ti ;l}Xlr:lft$.:

ala Mitropolitand din Sibiu

e gi strucnrriurengiu Streza,

ibiu : Editura

lului

CupnrNs

Cuulnt de binecuu,Lntare ............... ,...,,...,7Cuu,int tnainte,,...,.. .............9Introducere.. ....................... 13

I. Antitrinitarianismul contemporan - scurtd priuire sinopticd ......26

II. ,,Profetismul" - resursd a gdndirii dntitrinitare contem?oranc .............,.. .,....562.1. ,,Noul profetisrn'- cadru general ..,.,..........572'2. ,,Profegia" in Biserica lui Isus Hristos a sfingilor zilelor din urmi......722.3. ,,Revelagie" 9i ,,profeEie" in Biserica Unificirii.... ..............7g2.4.William Branham - ,profegie" si ,,vindecare,, .................................... gg

2.5, ,,Prcfetismul" modern - o perspectivi unitari......... .,...,...g4

IIL Noile ,,Scripturi" - sintezele noii ,,reuelayii" .,...,,........ .............9g3.1. Principiul Divin .....................1023.2. ,,Scripturile" mormone.............. ................ l l0

M intre lahue ;i Mareb Dao - Recurenye orientalc in gindirea Bisericii Unifcdii..l484.1. Dumnezeul Bisericii Unificirii ..................14S4.2.Logicasincretismului Bisericii Unificirii ...I574.3. Monoteismul iudeo-cregtin si Marele Dao........... ......... l6g4.4. Sun Myung Moon -,,Noul Mesia" ...........1744.5. Hristologia gi pnevmatologia Bisericii Unificirii ...........1774.6. Sf. Tleime in concepgia Bisericii Unificirii .................... lgg4.7. Capcanele abandonirii hrisrocentrismului ....................I94

v Deifcarea materiei - Diuinitate us. materie in specukTia mormond ...........2r15.1. Divinitarea in mormonism .....2I15.2.Txil, Fiul gi Duhul Sftnt - Dumnezeii ....2155.3. Antropomorfismul mormon..... .................2205.4. Premisele deformante ale concepgiei mormone despre divinitate......2235.5. Adeviratul Dumnezeu mormon ................240

r4

5.6. Mormonismul in ciutarea Dumnezeului Celui Viu.........................252

VI. Christade lphienii - ,,tradifie" unitariand ;i inouare ..............261

6.1. Geneza gi influengele formative.................... .................26L

6.2. Concepgia despre Dumnezeu. ....................265

6.3. ConcepEia despre Iisus Hristos................... ...................275

6.4. Concepgia despre Duhul Sfint........... ........2836.5. Sensurile pierdute ale divinitiEii................. ...................290

VII. fudtscoperirea ideii modaliste - sabelianism;i ,,profeyie". ......302

7.1. Mi;carea ,,Oneness Pentecostalism" ............ ..................303

7.2. Bnnhamism-u1...... .................311

7.3. Modalismul contemporan in lumina ortodoxiei ...........320

Concluzii .... .....................325

4nexe.,..,.,,,................... ...330

Bibliografe .. .....................340

IAntitrinitarianismul contemporan

- scurti. privire sinoptici _

sfhnta Tieime este suprema taind a existenrei, care expricd tnsd toa-te, sau ftrd de care nu se ?oate expllca nimic. b, nrrro, hr;i , soprr*otaind, este intrucdtua inturigibira, conformd pdnd k un roc unei rogici.

Dumitru Stiniloae

il- 1'"-:*tea extremi. care caracre fizeazi.peisajul grupirilor religioase

- pretins creijine _ apirute si coagulate in contemporaneirare, gindirea anti_trinitari ;i lncercirile de dogmatizare aferent. o.ufi un loc dislinct, relevantsi, in orice caz, in continui expansiune.

Avind ca unic factor comun' in condiflile unei semnificative eterogeni-tili' antagonismul faEi de inviEitura Bisericii despre Sf Tieime, formuliriledoctrinare specifi-ce antitrinitarianismului conremporan - doar pargial simila-re antecedentelor antice gi medievale - constituie ln realitate -orrr. p.*irr.n-te ale subiectivismelor exegedce consecudve asimilirii ;i aplicirii, J.'-"rri.r.necritice, pa/tizane ori efectiv nefericire, a principiului p-,.ro* Sok S*ip-tura, principiu care, ajuns ln mlinj nepotrivite,

" fort ir,

^erurl rl ferturbepini la urmi una din invigiturile fundam.nt"l. ale ff st"ii"" gt si Tiadipii

- consubstangialitatea Thtilui, Fiului ;i Duhurui Sfrnt.Nu trebuie insi - cici ar constitui o eroare semnificativi - sd. considerimci intre teza protestanti a interpretiri i Biblieidoar prin sine insisi, in afara s,iindependent de ff riadiyie,;i nlgarea inviEiturii ortod.oxe privind sf ;.#ar exista o legitura efectivi de cauzalitate. Marea majoritare a denominagiu-

nilor protestante gi neoprotestante de azi sunt .ult Jinit"r., ."r., .t i"r daci

li"Ti "t"lni lntotdeauna ;i in mod explici t sirnbolul niceo-constantinopolitan(J8l)' nu gindesc in fapt gi nu dogmirizeazd,in afara "..rrui"iJ, "rr[i.u ".r---;_- ln contemporaneirate, marile grupiri neoprorestante, inclusiv instituliire de inviEi-mant superior a6liate, preferi sl-gi e*plime crediniele fund"*.r,"1. sub formula sintetici a

26

emPOr.rn

ici -

'istenVei, care explicd tnsd toa_nic. De aceea, de;i e supremai pAnd Ia un loc unei logici.

Dumitru Stiniloae

eisajul grupirilor religioaserporaneitate, gAndirea anti_rpi. un loc distinc, relevanr

rei semnificative eterogeni-pre Sf. Tieime, formulirileDoran - doar pargial simila-n realirate mosrre pertinen-lnrii gi aplicirii, de maniereiului protesrant Sola Srip-fosr in misuri. si. perturbee Sf Scipturi;i Sf Iiadipii:ant.

rnificativi - sI considerlmprin sine insisi, in afara sirtodoxe privind Sf, Ti-eirnenajoritate a denominapiu-: trinitare, care, chiar daci.'u I ni ce o - c o nstantin op o litanrra acestuial6, astfel ci an-

:, inclusiv institugiile de invigi_nenra-le sub formula sintetici a

ANtrtnrNrteRrANrsMUL MoDERN

titrinitarianismul se afi intr-o pozigie minoritari, arat dmp cAt insumeazi incadrul fracgiunile sale majore -Biserica lui Isus Hristos a Sfnpilor Zilelor dinUrmd (,,mormonii"), Biserica Unif.cdrii (,,Secta lui Moon"), Martorii lui Ie-houa, MiscareaOneness Pentecostalisrae gi ansamblul grupirilor unitariene - unnumir de credinciogi de ordinul de mirime a 50 de milioane.

insi impactul acestor denominagiuni nu este direcr proportional cuponderea lor numerici relativ restrd.nsi; antitrinitarianismul esre o prezengi

constanti gi consistentS. in cAmpul misionar atAt la nivel global, cit gi in pranoastr5", unde - cu exceptia Bisericii unitariene, oarecum limitati de propriilecaracteristici profund etnice (maghiare) - celelalte grupiri mengionare maisus inregistreazi, susginute de aparate propagandisdce riguros organizate, evo-lugii notabile in ceea ce privegte atragerea si inregimentarea de noi adepgi. infond, Biserica lui Isus Hristos a Sfnyilor Zilelor din Umd, Biserica Unifcdriigi Martorii lui lehoua - cele mai relevante (din punct de vedere numeric) de-

nominagiuni antitrinitare prezente actualmente in RomAnia, sunt, in acelagi

timp, gi intre cele mai active din unghiul de vedere al virulenEei discursuri-lor propagandistice gi operagiunilor de extindere 9i consolidare organizatorici.subsecvente.

*

PlasA.ndu-se in afara Crezului gi, implicit, venind in contradicaie cu invi-gitura gi credinga fundamentdi a Bisericii in Sf Tieime - aceasta deoarece ,,nuputem vorbi decit de un singur Dumnezeu, dar intreit tn Persoane, pentru

ci acesta de fapt este un unic Dumnezeu prin unitatea de fiingi ;i de iubire

nemirginiti ce-I este proprie prin relagia de Thti ;i Fiu unigi in Duhul Sfrnt"r7

unor declaralii, manifeste ori teze, considerate definitorii pentru modul in care se pozigionea-

zi in raport cu teme fundamentale precum Dumnezeu, revelagia, Scriptura, mintuirea ;.a..futfel , in legitura cu invilitura trinitari, sunt relevante o serie de luiri de pozigie ,,o6ciale",precum: ,,Noi credem ci existi un singur Dumnezeu care subzisti pentru eternitate in treipersoane: Thtil, Fiul gi Duhul Sfhnt" (Mirturisirea de credinEi a ,,The National Association

of Evangelicals" ), ,,,..Dumnezeu, in fiinga Sa, este o comunitate a trei persoane egale si eterne

Care ne sunt descoperite in Biblie ca ttil, Fiul ;i Duhul Sfhnt...." (Declaragia de la Amster-dam, 2000) sau ,,Noi credem intr-un singur Dumnezeu, Creator gi Domn al universului,trinitatea coeterni, Thtil, Fiul gi Duhul Sfint (Declaragie a organizagiei ,,Prison FellowshipMinisuies"). O prezentare detaliati a acestor pozigii o gisim la J.l. Packer; Thomas C. Oden,O singurd. credinpd, Consensul euanghelic, traducerea: Cristian Silijan, Oradea, Editura Casa

Cirgii, 2009, p.59-62, de unde provin 9i citatele de mai sus.17 Preotul profesor Dumitru Stiniloae, SfintaTieime sau La tnceput afost iubirea, edigia

a III-a, Bucuregti, Editura Institutului Biblic gi de Misiune Ortodoxi, 2012, p.3l-32.

27

Der.r finneNu

- doctrinele antitrinitare conremporane pot fi considerare ca reprezent6.nd,in rermenii gi in circumstanEere .r."r. a. ".,r"r"rurit. ,JtrgtorrruEii specificemodernitiEii, o noui erapi de respingere a dogmei trinihre, un ,,al treileaval" contesrarar, diferit.insi, ca

"rguri.nr"gie, impricaEii si, binernfeles, dinperspectiva conEinutuh'i teologic piopriu-zis, atAt ie for-uiarit. ,,clasice,, aleantichitifii cre;tine, cit si de ]""tut", intemeiat in speciar pe ragionarism, arunitarianismului reniscut in sec. XW_XWI. ^ r

in fapt, acesr ,,al treilea u"l;' ;;;in buni misuri, altceva _ teologic vor_bind - decAt antitrinirarianism.rl "rrti.;i cel medieval, Ar".*, penffu cd ari_anismul gi pnevmatomahia nu il intem eiazd. in excrusivitate; ere ii sunr temeproprii, dar nu definitorii, il moduleazi, dar nu il formeuii' irrt.gr"lirate. $ipenffu antitrinitarii contemporani, Arie esre un reper arunci cand, in princi_pala sa lucrare, Thalia,

"firm" ci.: ,,Divizate prin naturi, cu totur indepirtate,

ltiuTr:' stlline g:,F r nicio regituri intre .1. ,u't .r*; ttilui, Fiului;i Duhului Sft.nr..."rs, insi ereziarhul alexandrin, ca si urmagii sii arieni sau?neumatornahii ce l-au urmat pe Macedonie, sunr - iupn cum vom vedea peparcursul lucririi -,,comprer"g1" .,, consrucgii dogmatiie p-zurra subiective,inexistente anterior.

In fapt, antiuinitarianismul conremporan se edifici cu precidere in bazaunor resurse proprii, particulare, fiind produsul unor sirteme de gindire erJologici;i de speculafie teologici speciice modernitigii, dinue care se disdng:.,a)

resursa profeticd,resplctiv inr.gr"r." gi valorizarea doctrinari a enun-gurilor pretins ,,inspirate,' "i. u.ro,

"q";\i ,,profegi,,_ ce igi clameazd,de ma_niere cvasiinstituEionalizate, chem"r." iiriia ;i ;.";;'i.*ar,.u in cadrulunor pretinse reiteriri ale acaiunii prorocilor uiblici autentici _, ,profegi,, injj:,ul.i:"r1se coaguleazi denominagiunire (Biserica toi ti, urtrto, a sfnpitorZilelor din (Jrmd, Biserica Unifcdrii,dar;i grupirile ce constituie aga_numitulbranhamism) care ii urmeazi gi l. rurr tributare; in cazul Martorilor lui lehoua,acest tip de resursi se impune a fi usor nuangati., tn sensul ci organismul cen_tral de conducere al denominrtiunri- a;a-numirul,,corp de guvernare,,poatefi asimilat unei ,,insrange profetice" coiective, care, oficial piinsdtuEional, sedeclari a reprezenra ,,cana1ur de legituri a rrr o"-"."*i;;""" cu rumea,,;i care, in acelagi timp, este in"tac"6il gi ultimativ *urr.i J.rJ se pronunli inmaterie de doctrini, morali si cult;

b) resursa exffa-clnonicd, ceaprin care Biserica rui Isus Hristos a sfnyirorZilelor din urmd qi Biserica unilcdrii utirizeazi,.;-;;^;"tar {f, snip_-

't O",tr d. Ur bina, Mcee a Co-nstantinopole, p. 254-255, apud Ad,rianNiculcea, llzr_tohgiih eretice, Bucuresti, Arhetip, 2002, p. l g'S.

28

l

l

sonsiderate ca reprezenrand.,uurile religiozitilii specifice;mei rrinitare) un ,,al treileampiicaEii si, bineingeles, dint de formulirile,,clasice" alein special pe ragionalism, al

isuri, altceva - teologic vor_.ieval; altceva, pentru ci ari_rclusivitate; ele ii sunr temefo r meazd, in integralitate. $i'eper atunci cXnd, in princi_raruri., cu totul indepirtare,runt esengele Thtilui, Fiuluica si urmasii sdi arieni sau

: - dupi cum vom vedea pegmatice profund subiective,

edifici cu precider e in bazaLor sisteme de gAndire erezi-itigii, dinrre care se disting:xizarea doctrinari a enun_:" - ce isi clameazi, de ma-'ocagia teandrici in cadrullci autentici -, ,,profegi,' in:a lui Isus Hristos a Sfnpihre ce constiruie aga-numitulcaz'a.l Martorilor lui lehoua,Lsensul ci organismul cen-,,Corp de guvernare" poate, oficial si instituEionll, ,.mnezeu Iehova cu lumea',.runci cAnd se pronunEi in

z lui Isus Hristos a Sfnpilorcomplementar Sf. Scrip-

5, apud Adrian Niculcea, l1rui_

ANTITTNITIRIANISMuL MoDERN

turi, propriile cirgi ,,inspirare", redactate de citre proprii ,,profegi,, - JosephSmith gi Sun Myung Moon ori sub coordonarea acesrora, tn baza unor ,,re-velagii" de care ar fi beneficiat in mod exclusiv; ca urmare, cele doui deno-minagiuni opereazi. cu canoane exrinse, Biblia crestini fiind ,,completati'de scrieri precum Cartea lui Mormon sau Principiul Diuin, care, atunci cAndsunt antagonice Scripturii, o surclaseazi, considerAndu-se ci ar posedavaloride adevir superioare celor purtate de revelagia biblicl autenrici; si in acestcaz, pozigia Martorilor lui lehoua esre nuanlari, in sensul cr, degi utilizeazidoar Biblia canonicS", o fac sub formula propriei traduceri - ,,New \forldTianslation", traducere frecvent acuzati, in mod documentat gi pertinent,de confesionalism excesivre, intrucAt asimileazi si reflecti - in scop evidentpartizan - specificul doctrinar al denominagiunii, in special arianismul ;ipnevmatomahia, preeminenga teonimului Iehova, stavromahia (respingereacrucii ca altar arhetipal gi substiruirea acesreia cu ,,stalpul de torruri"), in-existenga sufetului, dualismul soreriologic (resrrangerea ,,speranlei ceregri"doar la cei 144.000) g.a.

Utilizind cu precidere acesre resurse, va trebui si observim - din analizalucririlor gi lireraturii doctrinare respective - ci, arunci cind resping invigi-tura trinitari. a Bisericii, denominagiunile mengionate invoci., chiar daci. dinperspective ;i in cadrul unor ragionamente particulare, urmi.toarele categoriiprincipale de argumente: (i) pretinsa incompadbilitate a dogmei trinitare curevelagia, inclusiv cu ff Snipturd; (ii) pretinsele similitudini si legiturile decauzalitate, presupuse ca fiind evidente, dintre marile religii polireiste anticesi invrgitura Bisericii despre Dumnezeul ffiunic, (iii) influenga si presupuseleintruziuni nocive ale filosofiei grecegti ;i, in special, ale gandirii platonice2' ;i(i9 pretumatul caracter iraEional gi ilogic al doctrinei trinitare consfingite deSf Scripturd ,i Sf naditi/t.

re \Talter Martin, Impdrdlia cultelor eretice, traducere de Elena Jorj, oradea, EdituraCartea Crestini, 2001, p.90-92.

20 Se impune si. observim ci, dqi Arie igi intemeia gindirea subordinaEianisti gi pe ar-gumente circumscrise unui platonism modulat de viziunea lui Filon din Alexandria privitoarela Logosul-demiurg, care ,,,..intermediar intre lumea divini gi cea umani, nu poate fi niciDumnezeu adevirat, nici om adevirat" (Adrian Niculcea, op. cit., p. 179), acelasi platonismgeneric este considerat drept sursa ,,nefasti' a dogmei trinitare de ci.tre gXnditori unitarienirelevangi precum Andrew Norton (1786-1853) sau James Hastings (1852-l9ZZ).

2r IJna din cele mai complete abordiri in limba romAni a posibilelor ,,argumenre" an-titrinitare utilizate in contemporaneitate apargine Martorilor lui lehova: ,,Docuinele funda-mentale ale cregtinitigii nu se bazeazi. pe Biblie, ci pe mituri antice din Grecia, Egipt, Babilon[...]. Doctrina cre;tinitigii despre Tiinitate il infrEiseazi pe Dumnezeu ca pe o zeitate miste-

29

Deu JineeNu

Astfel, antitrinitarii din ,,al treilea val" - fie ei mormoni, iehov\ri, mo-dal\ti sau adepgi ai reverendului Moon - califici dogma sf teimi ca fiindprodusul unor dezvoltiri teologice ce au abdicat prog-resiv de la autentica re-velagie gi de la inviEitura Mintuitorului, dezvolti.i ..

",, culminat cu sinodul

I Ecumenic, unde pozigia pretins partizani a impiratului constantin cel Marear fi inclinat balanEa de partea sf. Atanasie cclMare; ca urmare, invilitura Bi-sericii ar fi devenit, pe fond, tributari religioziti.gii 9i filosofiei antice, pierzin-du-si consistenga revelati gi structura apostolici,'"g"

"u-, de altfel, suilini"retran;anr doctrinarii Martorilor lui lehoua:,,Istoricul riu famat al dezvoltiriiThinitiEii se armonizeazd perfect cu profegiile lui Isus si ale apostolilor referi-toare la aparigia, dupi epoca lor, a unei apostazii,

" ,rrr.i derrieri de la adevirata

inchinare, o abandonare a acesteia"2z.

Evident, spectrul denominagiunilor migcirilor si societigilor antitrini-tariene din ,,al treilea val" contemporan este unul larg gi proi.rrrd eterogen,atat din puncr de vedere strict doctrinar (subordinaganiste, prr.rr-".o-ih.,triteiste, modaliste), dar si prin prisma anvergurii sau a impactului in societategi numirului de adepgi, al potenpialului 9i capacitigii de influengi si propagarea invigiturilor heterodoxe.

Un centralizator util al acestor grupiri poate fi urrnirorul:

Nr. crt. Denominaliune / Migcare / Societate Adep$ Fondare

l. churchofJesuschristofLatter-daysaints c. l5milioane lg30/JosephSmithjr.

2. Community of Christ(t)

3. Jehovah's \Titnesses

4. Bible Student Movement(2)

c. 500.000 1860 /Joseph Smith III

c' 8 milioane ltJir:r-*^ Russell

c. 100.000 1909 - l93l

rioasi compusi din trei divinitigi. Dar aceasti invigituri. nu se afli in Biblie [...]. invigiturileBibliei cu privire la Dumnezeu ;i la scopurile'sale sunt clare, usor de ingeles si logice. Darinvi,giturile bisericilor cregtinitigii nu sunt aga. Mai riu decir ati.t, ele conirazic'Bibli ai, (Cre;-tindtatea L-d trddat pe Dumnezeu si Biblia, in vol. care este scopul uieyii? curn il puafi afa?,New York, 'varch rower_Bible and rhact sociery of pennsylvania, rig3, p. tz-is). nentruaceeagi denominagiune, doctrina trinitari ar deriva nemijiocit gi ar constitui o continuarefidelia invigiturilor privind triadele compuse din zeii egipteni Ao.*, Osiris si Isis, hindqii$iva, Brahma gi Vignu sau mesopotamienii Igtar, Sin gi !ama; (Tiebuie sd crezi in Ti"initaie?,New York, \7atch Tower Bible and Tiact Sociery of New-york, 1990, p. 10.)

22 *** TTebuie sd uezi in Tiinitate?, p.9.

30

: ei mormoni, iehovigti, mo-5 dogma Sf. Tieimi ca fiindprogresiv de la autentica re-

iri ce au culminat cu Sinodulirarului Constantin cel Maretre; ca urmare, invigitura Bi-ii si filosofiei antice, pierzAn-aga cum, de altfel, subliniaziicul riu famat al dezvoltiriiIsus gi ale apostolilor referi-

a unei devieri de la adevirata

ilor gi societi.Eilor antitrini-ul larg gi profund ererogen,inagianiste, pnevmatomahe,sau a impactului in societateigii de influengi si propagare

: G urmitorul:

i Fondare

nilisans 1830 / Joseph Smith jr.

.000 1860 /Joseph Smith III

1870 Iuoane Charles-ThzeRussell

,000 1909 _ l93l

r se afli in Biblie [...]. invi;iturilere, usor de inEeles gi logice. Darir atit, ele conrrazic Biblii' (Crel-'scopul aieSii? Cum tl puteyi afla?,

f"*i", 1993, p. 17-18). pentru

ocit si ar constitui o continuareeni Horus, Osiris gi Isis, hindusiin; (Tiebule sd crezi in Tiinitate?,rk, 1990, p. 10.)

ANrttnrNIreRIANIsMuL MoDERN

Nr. crt. Denominaliune / Migcare / Societate Adep$ Fondare

5. Unification Church

6. Iglesia de Cristo(3)

7, OnenessPentecostalism(a)

8. Branhamism-ul(5)

9 . The Adventist Church of Promise(6)

10. The \Worldwide Church of God(7)

11. Church of God (Seventh Day)

12. The Advenr Christian Church

13. Christadelphians

14. Church of God General Conference

1954 ISun Myung Moon

1914, Felix Manolo

r9t3-r914 Ic.2,4 milioane John Schaepe, Frank

c. 6 milioane

c. 4 milioane

c. 500.000 (?)

c.200.000

c. 200.000

c. 140.000

c. 60.000

c.60.000

Ewart s.a.

1953 I'\Tilliam

Branham

1932 IJoao Augusto da Silva

1937 IHerbert fumstrong

c.18631Gilbert Crammer s.a.

c. 1860 /J. Cummings g.a.

c. 1832 / John Thomas

c. 10.000 1888 foseph Marsh

1. Principala fracEiune disidenti a denominagiunii mormone, inigialcoagulati in jurul fiului ,,profetului" Joseph Smith; actualmenre,existi cel pufin 15 alte fracgiuni rupte din Biserica fondati de ,,pro-fet", fracgiuni care, in total, nu insumeazi. maimult de citeva sute de

mii de adepgi, intre cele mai active pirind a fi ;i ,,Church of Christ -Temple Lot" (fondat|laIS52 deJohn Page, fost,,apostol" mormon,cu circa 7.500 de membri).Miscarea grupeazi mai multe disidenge desprinse succesiv din ca-

drul Martorilor lui lehoua:,,Free Bible Studenrs" (fondati la 1909de M.L. McPhail), ,,Laymenb Home MissionaryMovemenr" (1919,Paul S. Johnson), ,,Associated Bible Students" (C. Heard si R. Stre-eter) gi ,,Friend of Man" (1920, Alexander F. Freytag), ultima fiindconsdruiti in Elvegia.

Originari din Filipine, denomina$unea s-a intins la nivel global curepeziciune, atingind un num5.r de peste 5.500 de comunitiEi localein martie 20t4; numirul de adepgi este esrimat cu foarre mult5. lar-ghege, unele aprecieri ridicAndu-l pini la circa 10 milioane.

)

3.

3t

DeN Jinrer.ru

4. Importanta migcare a pendcostalilor modaligti, a sabelienilor gloso-lali contempo rani, grup eazd, numeroase societigi si organizagiimul-rinafonale, cel puEin 10 dintre acestea avind o releian;i sporiti:,,Apostolic Assemblies of christ",,,Apostolic Gospel church oi.I..u,Christ", ,,Assemblies of the Lord Jesus Christ',, ,,Church of i.ru,Christ International" s.a.

5. in fapt, sub acest g.n.ri" se regisesc astizi organizagiile ,,The \7illi-am Branham Evangelistic Associatiori', ,,Branham Thbernacle" si,,The voice of God Recordings Inc." (de sorginte nord-ameri""rii,respectiv ,,Freie volksmission' din lirefeld-Germania, ca si cele circa100 de congregagii locale auronome care il urmeazi pe ,,profer', ft'ia se coagula in forme asociative instituEionalizate.

6. De sorginte braziliani, gruparea are un profil adventist sabatarian cuinclinagii penticostale, fiind deci o regea de comunitigi locale adven-tisto-charismatice, precum cele anglicano-charismarice, luterano-charismatice sau chiar catolico-charismatice.

7. Gruparea adventisti sabaariani, s-a remarcat prin profesarea teorii-lor,,anglo-israelire", susgindnd deci ernicitar." .rrr.i"."i a englezilor- identificagi cu cele 10 triburi pierdute.

Precizim ci., pentru intocmirea situagiei centralizate gi localizarea deta-liilor indicat€, s-?.u utilizat cu precidere paginile oficiale de Inrernet ale enti-tigilor confesionale nominalizate, precum;i site-urile hnp://www.watchman.org iprofiles/pdf/branhamismprofile.pdf ;i http://cercetaiiscripturile.intercer.net/article.php?id=7645 (ultimul material, unul relevant, consti in articolulIstorie aduentistd - Ce este aduentismul, al profesorului Florin Liiu care, a acti-vat la Institutul Gologic Adventist de la Cernica).

vorbind de un ,,al treilea val" anritrinitar - reprezentat in special de Bise-rica lui Isus Hristos a sfnyilor Zilelor din (Jrmd (perte l5 milioane de adepgi lanivel global), Martorii lui lehoua (circa 8 milioane), Biserica Unifcdrii ("pro-ximativ 6 milioane) gi Mi;carea oneness pentecostalisrn (cfuca2,4 milioanei-;ievidenEiindu-i particularitigile care il disting de antecedentele sale antice simedievale, va trebui si observim ci, desi .o.rd.r" la negarea d.ogmei Sf, Treimicu practic aceleasi argumente, mecanismele de generare ale ter.relor doctrinaregi inviEiturilor specifice sunt, in fapt, eterogene.

Astfel, Bisnica kt^.!t^ Hristos a Sfnpilor Zihbr din urmd qi Biserica urrf-clrii igi datoreazi. profilurile doctrinaie acEiunii unor ,,profegi" - Joseph s-ia(L805-I844), respectiv Sun Myung Moon (1920-201i), hjeri_fondatori care,

32

rodaligri, a sabelienilor gloso-e societigi si organizagii mul_e avXnd o relevangi sporitl:stolic Gospel Church ofJesuss Christ", ,,Church of Jesus

tizi organizagiile ,,The \filli_", ,Branham 'Iabernacle"

sile sorginte nord-ameri."rrij,:ld-Germania, ca;i cele circae il urmeazi pe ,,profet" ftriionalizare.

profil adventist sabatarian cude comunitdgi locale adven-

ano-charismatice, lurerano-rrice.

:lrcat prin profesarea teorii_ciratea evreiasci. a englezilor

rualizate ;i localizarea deta-oficiale de Interner ale end-riie h rp : //www.warchman./cercetatiscrip

turile. intercer.relevalt, consti. in articolulului Florin Liiu care, a acti-

:prez€nrar in special de Bise-ste i 5 milioane de adepgi la

=), Biserica Unifcdrii (apro-

'ism {circa2,4 milioane) -,iantecedentele sale antice ;ir negarea dogmei Sf. Tieimierare ale temelor doctrinare

'din Urmd gi Biserica U"rJt-rr ,profegi" - Joseph Smirh!012), lideri-fondarori care,

ANtrrmNrreRrANIsMUL MoDERN

invocand ,,revelagiile" de care ar fi beneficiat, au procedat la modificiri sau re-consideriri de fond in raport cu roare domeniile teologice majore (inviEi.turadespre divinitate, hristologia, pnevmatologia, soteriologi",

"niropologia ;.a.),efectuand corecgii doctrinare pretins ,,inspirare", de naturi si ,,restaLileasci'

I't^adevaratele invdgituri si normative de credingi, intemeiate indeosebi pe proce_sul paralel de reconstruire a canonului biblic, prin elaborarea, prin ,,inspiragiedivini' (in sens biblic), a unor noi corpus-uri doctrinare ce ar ,,compl.r"' ffSripturd in maniera intregirii si aprofundirii conginuurilor teologi..i.rr.l"t..

cei doi ,,profegi" lideri-fondatori acgioneazi subiectiv; ei se consideri cafiind,,profegi" in sens biblic, avand o chemare supranarurali. gi desftgurand oactivitate in ultimi instangi divino-umani; insi, spre deosebire de modelelepe care pretind ci le reitereazd., nu invoci antecedente teologice ;i nu igi reven-dici elemente anterioare de dogmatizare sau de gandire teologici, chiar daci,inevitabil, interacgione a25., voit sau intAmplitor, cu acesrea.

Practic, in temeiul unilateral al ,,revelagiilor" pe care le revendici, Josephsmith gi sun Myung Moon propun adepgilor proprii - dar;i lumii crestine,in general - noi sisteme de gandire teologici, care, dupi cum vom vedea, maipistreazi puEine similitudini cu dogmatizirile Bisericilor istorice sau ale deno-minagiunilor neoprorestanre; mai mult, ambii ,,profeEi" repudiazi ansamblulcelorlalte culte crestine, considerat ca fiind expresia unui crestinism ce a ince-tat a fi aurenric si care, implicit, si-a pierdut valengele soteriologice cel puEindin momentul in care nu a asimilat gi, mai mult, a respins roua ,,rerrel"ti.'; ;i,,Scripturile" aferente acesteia.

in acelasi timp, avind in vedere c5", in virtutea pretinsei elecgii divine carele-a asigurat statutul profetic, ar fi restaurar normativele de credingi gi le-arfi inzestrat cu elemenrele autenrice de cult 9i practici religioasi, ambii ,,pro-fegi" pretind ci. sunt exponengii adeviratei eclesiologii, pe care ar fi restabiiit-ointegral, aceasra intrucAt doar propriile comunitigi ar reprezenta Biserica inperspectiva sa de institupie divino-umani..

Dat fiind modul in care s-au constituit - ca rezultanti imediati a uneiacgiuni ,,profetice" novatoare, atipici din punct de vedere doctrinar, intregitide activitigi propagandistice si organizatorice subsecvente - Biserica luiTsusHristos a Sfnyilor Zilelor din Urmd si Biserica tJnifcdrii nu isi regisesc simi-litudini notabile cu alte zone confesionale in ceea ce priveste dimensiuniledogmatici, liturgici si moral-etici; ele sunt antitrinirare ca ;i caract erizaregenerali, insi antitrinitarianismul pe care il profeseaz5. este cu totul altul decAtcel cu care sunrem obisnuiEi, fiind, dupi cum vom vedea, mult mai mult - tnsensul indepirtrrii de ortodoxie - decat cel antic ori cel medieval.

33

DeN JinreNu

Putem spune ci, dintr-o anumiti perspecrivi, cele doui denominagiuninu au istorie, in sensul ci nu au antecedente notabile din perspectiva istorieiBisericii si nu pot fi racordate unei paradigme majore de doimatizare cresdni..Simultan, este destul de greu si identificlm in trecutul Bisericii predecesoricomparabili cu cei doi ,,profegi" in ceea ce privegte amploarea gi caracterul sis-tematic al ,,schimbi.rilor" doctrinare provocatei poate Jo",

"ctirritiEile ,,restau-ratoare" ale frigianului Montanus) care, citre rgb d.Hr., ,,pretindea ci. nu facedecat si continue tradiEia marilor profegi ai lui Israel"r Jau susginea ci. ,,Eu,Domnul Dumnezeu cel atotputernic, sunr cel care am venir in om [...].Eu[..'] nu sunr niciun inger, niciun trimis; Eu sunt Domnul insugi, Dumnezeuttil, care am venir"24, ale marilor ereziarhi gnostici sau ale anabapti;tilorJanMathys si Jan van Leiden, cei care au proclamar ,,Noul Ierusalirn;1"'Murrr.,(1534-1535), ultimul declarindu-se ,,rege" din sorgintea lui David ;i Solo-mon, instaurind poligamia si comunitatea bunurilof5, ar purea fi comparagi,intrucAtva, cu Sun Myung Moon 9i Joseph Smith.

in alt plan, inviglturile .orrrij.r"* ca fiind ,,infailibile" ale celor doi,,profegi", ca;i ,,scripturile" ce li se datoreazi,, nu pot, cel puEin atit timp catvorbesc de Dumnezeu, de Hrisros, de ri.stignire 9i inrriere ori de -arrtuire"omului, si nu aibi, sewengial micar, puncre comune sau viziuni similare cuformulirile sau interpretirile heterodoxe consumate pe parcursul celor douimilenii de crestinism. Astfel, in invigitura ;i discursul ofi.i"l al Bisericii luiIsus Hristos a sfnpilor Zilelor din urmd gi Bisericii unifcdrii regisim vechiargumenrafii impotriva Dumnezeului uiunic datorate lui Arie sau Eunomiu,viziuni teologice respinse de Piringii Bisericii, precum anffopomorfismul si-rianului Audius sau reza condamnari la Sinodul V Ecumenic a preexisren;eisufetelor, ca ;i o serie de reme gnostice (credem insi ci reiterare cu totulintimplitor), cum ar fi natura pretins feminini a Duhului Sfrnt ori dogmadivinirigii diadice, Dumnezeu-Tata I Dumnezeu-Mama.

.\adar, este in buni misuri justificat si considerim cele doui denomina-giuni ca fiind plasate in afara spagiului confesional neoprotestant tradigional,cu care, prin insigi arhitectura speculaEiei teologice pe care o profeseazi, nuau Puncte comune cu adevirat relevante; ele sunt in realitate grupiri confesi-onale_autonome, singulare, puternic individualizate din percpe.ti.,r" doctrinei,moralei gi cultului.

23 Adrian Niculcea, op. cit., p.28.2a Epifanie de Salamina, Haeres.,xLVIII, 4, apud Adrian Niculcea, op. cit., p.2g.

Georges Blond, Furio;ii Domnului, uaducire din limba francezil.Iulia biroveanu,Sanda Mihiescu-Boroianu, Bucuresri, Editura politici, 1976, p. I I g-126.

34

,'i, cele doui denominagiuniabile din perspectiva istorieiiore de dogmatizare cresdni.recurul Bisericii predecesorie amploarea si caracterul sis-rare doar activitigile ,,restau-d.Hr., ,prerindea ci nu facesrael"23 sau susginea ci ,,Eu,-re am venir in om [...].EuDomnul insusi, Dumnezeuici sau ale anabaptistilor JanNoul lerusalim" la Munscerorginrea lui David gi Solo-ilot'i, ar putea fi comparagi,

I ,,infuilibile" ale celor doipor, cel pugin atAr timp cAtsi inviere ori de mAntuireaune sau viziuni similare culre pe parcursul celor doui:ursul oficial al Bisericii lui:ii Unifcdrii regisim vechi,rate lui Arie sau Eunomiu,cum anffopomorfismul si-

'r Ecumenic a preexistengeiL insi ci reiterate cu totulDuhului Sfrnt ori dogma

''Iama.Lerim cele doui denomina-neoproresrant tradigional,

:e pe care o profeseazi, nun realitare grupiri confesi-: din perspectiva doctrinei,

rn Niculcea, op, cit., p.2g.mba francezi: Iulia Giroveanu,, p. 118-126.

ANTITRTNTTaRIANTsMUL MoDERN

in schimb, Martorii lui lehouase afli la capitul unei linii de evoluEie sufi-cient de clar conruratS., intrucat liderul-fondator, Charles-'Iaze Russell (rg52-1916) i-a coagulat progresiv, pornind de la un grup restrans,,de studiere a Bi-bliei" (1870) gi recurgand la integrarea unor teme doctrinare heterodoxe dejaformulate si aflare in uz (,,diverse doctrine pe care le susginem gi care par atatde noi erau deja susginute, sub o formi. sau aha, cu mult timp in urmi...."26),rezultAnd cea mai radicali dintre grupi.rile antitrinitare conremporane2T.

De fapt, astizi putem certifica faptul ci adevi.rata sorginte a Martorilorlui lehoua se afi in zona - atit de frimintati - a adepgilor lui \Tilliam Miller(r782-1849) ,,impristiagi" dupi ,,Marea Dezamigire"2s din octombrie rg44,

26 *** Martorii lui lehoua, proclamatori ai regatului lui Durnnezeu, New York, \ratchTower Bible and Tract Sociery of Pennsylvania, 1997, p. 120.

27 Ostilitatea lui Charles-Thze Russell (fost reformat-calvin, deci perfect trinitar) faEi dedogma Sf. Tieimi se vS.deste atAt in seria The Millennial Down- Zorii Mileniului (redenumiti,dupi 1906, in Studii tn Scripturi si accesibili acrualmente integral in format electronic), citsi in articolele publicate in,,Tirrnul de veghere", precum cel apirut la 15 august l9l5:,,iivom contrazice noi pe apostoli, pe profegi si pe insusi Isus si vom face abstracEie de ragiunegi de bun simg ca si susEinem o dogmi ce ne-a fost transmisi dintr-un trecut obscur si plinde superstiEii, de [citre] o Biserici apostati si corupti? Nu! La lege gi la mirturie! Daci. ei nuvorbesc potrivit acestui Cuvxnt, este penrru ci in ei nu existi iumini'. De fapt, op;iunileantitrinitare ale celui in cauzi si ale grupi.rii sale -,,Studenfli in Biblie", titulatura actualifiind adoptati doar la l93l - erau in mod transparent concordante cu cele ale lui Arie siMacedonie, ceea ce se inti.mpli;i in prezent, punctul de vedere inserat in ,,Tirrnul de veghere"din iunie 1882 continuind si, fie de actualitate: ,,...Noi credem intr-un singur Dumnezeu;iThti gi, de asemenea, intr-un singur Domn, Isus Cristos. Dar acestia sunt doi, nu unul. Eisunt unul in sensul ci sunt in armonie. Noi credem si intr-un spirit al lui Dumnezeu. Daracesta nu este o persoani, asa cum nu sunt nici spiritul demonilor, spiritul lumii si spirirulanticristului". Pe lingi pnevmatomahia evidenti, trebuie si observim precaritarea invigituriiprimului lider iehovist, care, alterind, in mod voit sau nu, semnificaEia conceprelor trinirare,confunda ipostasul cu fiinEa gi considera ci teza consubstangialiti.gii Thtilui si Fiului ar condu-ce la identitatea acestora gi dupi persoani, astfel incit critica pe care acesra o ficea invigituriiprivind divinitatea MA.ntuitorului nu are in realitate obiect, ;intind, de fapt, modalismulsabelian si nu dogma ortodoxi a Sf. Tieimi: ,,in ce amesrec de contradicgii si confuzie se aflicei ce spun ci Isus 9i Tatil sunt un singur Dumnezeu! Aceasta ar insemna ci Domnul nostruIsus era un ipocrit cAnd se afla pe pimAnt, ci el doar se prefb.cea ci i se adreseazi. lui Dum-nezeu in rugi.ciune, deoarece el insusi era acel Dumnezeu [...]. Pe l6.ngi aceasta, Thtil a fostintotdeauna nemuritor, deci nu putea muri. Cum a putut atunci Isui si moari? Daci Isusnu a murit, atunci apostolii sunt togi martori falgi cind anungi moartea si invierea sa. Totugi,Scripturile declari ci el a murit realmente" - Charles-Taze Russell, Studies in the Scriptuies,vol. V, p' 4l'82, material disponibil pe site-ul http://wwwadevarprezenr.com/literarura/in-dex.htm#page=Studentii_Bibliei.htm.

28 ,,Marea Dezamigire" reprezinti. titulatura generici utilizati de advenrismul sabateri-an contemporan atunci cind descrie momentul si fenomenele religioase consecurive (grupiri,

35