Rolul naturii în schimbările climatice

Ecosistemele terestre și cele marine joacă un rol important în reglarea climei. În prezent, acestea absorb aproape jumătate din emisiile de carbon generate de om.

Biodiversitatea și serviciile ecosistemice ne ajută să ne adaptăm și să reducem efectele schimbărilor climatice. Acestea constituie, prin urmare, o parte esenţială din efortul nostru de a combate schimbările climatice. A colabora cu natura, mai degrabă decât a acţiona împotriva ei, prezintă numeroase avantaje și atunci când vine vorba de conservarea climei.

În același timp, schimbările climatice afectează sistemele naturale. Declinul continuu al biodiversităţii și degradarea ecosistemelor reduce capacitatea acestora de a furniza serviciile esenţiale într-atât încât riscăm atingerea unor praguri de ireversibilitate.

Prin conservarea naturii și refacerea ecosistemelor, reducem gradul de vulnerabilitate și creștem gradul de rezistenţă al acestora. Conservarea și refacerea naturii reprezintă un aliat major și rentabil în lupta noastră împotriva schimbărilor climatice.

Schimbările climatice afectează biodiversitatea. Acestea reprezintă una dintre cauzele declinului biodiversităţii. În același timp, schimbările climatice se vor accentua și mai mult dacă biodiversitatea și ecosistemele nu sunt protejate în mod efi cient.

RO

Au

gu

st 2

00

9

Natură și biodiversitate

Mangrovele oferă zonelor litorale protecţie naturală împotriva furtunilor și inundaţiilor

© iS

tock

pho

to

Aspectul 1 : Biodiversitatea și ecosistemele joacă un rol esenţial în reglarea climei

Turbăriile, zonele umede, solul, pădurile și oceanele joacă un rol esenţial

în absorbţia și stocarea carbonului, ajutându-ne astfel să ne protejăm

împotriva schimbărilor climatice. În prezent, ecosistemele terestre și cele

marine absorb aproximativ jumătate din emisiile de CO2 generate de

om. Ecosistemele terestre stochează aproximativ 2 100 Gt de carbon prin

intermediul organismelor vii, al deșeurilor și al materiilor organice din sol :

aproape de trei ori mai mult decât cantitatea de carbon prezentă în atmo-

sferă. Oceanele și ecosistemele costiere joacă un rol important în gestio-

narea carbonului, adâncimile oceanice stocând cele mai mari cantităţi.

Prin urmare, menţinerea la nivel mondial a rezervoarelor naturale de car-

bon existente este esenţială pentru ca stocarea și captarea carbonului să

contribuie semnifi cativ la reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Există un potenţial semnifi cativ de reducere a emisiilor viitoare de

gaze cu efect de seră prin menţinerea de ecosisteme sănătoase și

prin refacerea mediilor degradate, în special prin refacerea turbăriilor

și a zonelor umede, prin împăduriri și reducerea altor presiuni asupra

naturii. În plus, ecosistemele semi-naturale și amenajate, inclusiv cele

utilizate pentru agricultură, oferă numeroase oportunităţi pentru

captarea carbonului activ și reducerea emisiilor.

Aspectul 2 : Colaborarea cu natura prezintă numeroase avantaje

Colaborarea cu natura (cu ajutorul unor abordări bazate pe ecosisteme

pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru reducerea efectelor

acestora) contribuie nu numai la conservarea naturii, ci reduce, de

asemenea, vulnerabilitatea persoanelor și a mijloacelor acestora de

subzistenţă în faţa schimbărilor climatice. De exemplu, ecosistemele

costiere precum zonele umede, mangrovele, recifele de corali, recifele

de stridii și plajele barieră oferă toate, pe lângă numeroase alte servicii,

protecţie naturală zonelor litorale împotriva furtunilor și inundaţiilor.

Abordările bazate pe ecosistem sunt efi ciente din punctul de

vedere al costurilor, cu posibilitate de utilizare imediată și accesibile

comunităţilor rurale sărace, putând așadar contribui la combaterea

sărăciei și la sprijinirea unor strategii de dezvoltare durabilă. De exemplu,

zonele litorale naturale reabilitate cu învelișuri de iarbă de mare sau cu

mangrove formează un tampon împotriva mareelor de furtună și creează

adevărate pepiniere piscicole. Protejarea zonelor de reîncărcare a apelor

subterane sau reabilitarea zonelor inundabile asigură resurse sufi ciente

de apă astfel încât comunităţi întregi să poată combate seceta.

Ecosistemele oferă deja posibilitatea unor capturi naturale de carbon

la un cost foarte scăzut. Dezvoltarea și aplicarea de noi tehnologii este

importantă.

Investiţiile în conservarea sistemelor naturale pe care Pământul le

deţine pentru a reduce efectele schimbărilor climatice și pentru a ne

ajuta să ne adaptăm sunt tot atât de, importante. Sistemele naturale

îndeplinesc această sarcină de milioane de ani.

Printre măsurile de reducere a emisiilor există opţiuni prioritare cu avan-

taje asociate la un preţ scăzut care contribuie simultan la conservarea și la

utilizarea durabilă a biodiversităţii. Acestea includ conservarea și reabilita-

rea terenurilor degradate, a pădurilor, turbăriilor, solurilor organice, zone-

lor umede, diminuarea conversiei terenurilor de pășunat și a practicilor de

tăiere și ardere a vegetaţiei naturale și îmbunătăţirea gestionării pajiștilor.

Aspectul 3 : Furnizarea de servicii ecosistemice scade treptat în intensitate – atingerea unor puncte critice ireversibile

Schimbările climatice au un impact asupra biodiversităţii și ecosis-

temelor și de multe ori exacerbează alte presiuni precum poluarea,

supraexploatarea, speciile invadatoare, fragmentarea, degradarea și

declinul habitatelor.

Temperaturile oceanice din ce în ce mai mari și procesul de acidifi ere

cauzează „ înălbirea coralilor ” la scară largă, iar oamenii de știinţă se

tem că recifele de corali ar putea fi primul ecosistem global care să

dispară complet, fapt care ar lăsa, de asemenea, multe linii de coastă

fără protecţie împotriva furtunilor și inundaţiilor. Pădurile tropicale aco-

peră doar 6 % din suprafaţa Terrei, dar adăpostesc jumătate din speciile

noastre terestre. Acestea dispar cu o rată de aproximativ 13 milioane de

hectare pe an. Numai activităţile de despădurire eliberează în atmosferă

o valoare estimativă de 0,8 - 2,2 Gt de carbon pe an, ceea ce înseamnă

aproximativ 20 % din emisiile globale de CO2.

Ecosistemele terestre și marine absorb aproximativ jumătate din emisiile de CO

2 generate de om

© iS

tock

pho

to

Impact climatic Adaptare bazată pe ecosisteme

Sporirea perioadelor

de secetă

Utilizarea practicilor agricole și forestiere

adecvate pentru a mări capacitatea de

retenţie a apei și pentru a reduce efectele

secetei

Temperaturi ridicate

extreme

Extinderea spaţiilor verzi în orașe pentru a

îmbunătăţi microclimatul și calitatea aerului

Revărsări ale râurilor

Menţinerea și reabilitarea zonelor umede și

a albiilor râurilor, care vor acţiona ca

tampoane naturale împotriva inundaţiilor

Risc sporit de

incendii

Cultivarea de păduri mixte care sunt

mai rezistente la atacurile organismelor

dăunătoare și care prezintă un risc de incendiu

mai scăzut

Activităţile de despădurire eliberează aproximativ 20 % din emisiile globale de CO

2

Diminuarea sau prejudicierea ecosistemelor reduce capacitatea acestora de a

capta și de a stoca carbonul. Sistemul climatic prezintă praguri de ireversibilitate,

dincolo de care răspunsurile din partea ecosistemelor devin imprevizibile, iar eco-

sistemele își pierd capacitatea de rezistenţă, ceea ce va conduce la transformarea

acestor rezervoare în surse de carbon. Nu știm exact de cât timp mai dispunem

până la atingerea acestor praguri ireversibile, dar știm că trebuie să facem tot

ceea ce ne stă în putinţă pentru a preveni acest lucru. Un exemplu este topi-

rea permafrostului din regiunile nordice, fapt care conduce la emisii crescute

de gaze cu efect de seră, acestea putând contribui, la rândul lor, la accelerarea

schimbărilor climatice.

Aspectul 4 : Conservarea naturii contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice

În timp ce schimbările climatice constituie, în prezent, o prioritate pe ordinea

publică de zi, gradul de preocupare pentru declinul biodiversităţii este încă scă-

zut. Conservarea biodiversităţii este deseori interpretată greșit ca un aspect mar-

ginal referitor doar la protecţia speciilor ameninţate cu dispariţia, iar rolul esenţial

al naturii în combaterea schimbărilor climatice este de multe ori neglijat.

Ecosistemele sănătoase și rezistente prezintă un potenţial mai mare de dimi-

nuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și, prin

urmare, de limitare a încălzirii globale. Acestea rezistă și își revin mai ușor în

urma fenomenelor meteorologice extreme, oferind o gamă largă de benefi cii

de care omenirea depinde.

Reţeaua UE de zone protejate Natura 2000 acoperă, în prezent, aproape o cincime

din întregul teritoriu al Uniunii Europene și cuprinde mai mult de 25 000 de situri.

Reţeaua marină urmează să fi e fi nalizată în curând. Natura 2000 este esenţială

în furnizarea spaţiului de care au nevoie speciile naturale pentru a se adapta

la schimbările climatice. Gama de servicii ecosistemice oferite de Natura 2000

și de celelalte zone și reţele protejate relevante la nivel naţional și regional nu

Știaţi că...?

Pe lângă faptul că oferă habitate pentru speciile de animale și de plante, copacii

purifi că aerul pe care noi îl respirăm prin înlăturarea dioxidului de azot, a dioxidului

de sulf, a monoxidului de carbon și a ozonului și înmagazinează sau absorb

carbon în scoarţă.Extinderea spaţiilor verzi din orașe

contribuie la adaptarea la schimbările climatice și la reducerea efectelor acestora

prin răcirea zonelor din vecinătatea orașelor și oferirea de habitate pentru speciile

sălbatice, precum și de servicii ecosistemice. Aceasta crește, de asemenea, valoarea

imobilelor și sporește calitatea vieţii prin fi ltrarea aerului, reducerea zgomotului și

crearea de spaţii agreabile unde oamenii pot trăi sau își pot petrece timpul liber.

Asemenea unor bureţi, pădurile absorb apa, o înmagazinează și o eliberează treptat,

limitând inundaţiile pe timp de ploaie și stocând apă pentru perioadele secetoase.

Protecţia bazinelor de recepţie și captare a apelor din apropierea orașelor constituie o măsură ingenioasă din punct de vedere

economic, ecologic și social. În plus, crearea de arii protejate în zona bazinelor de captare

costă mai puţin decât amenajarea de instalaţii de purifi care a apei, oferind

astfel o alternativă locală la pomparea apei din zone mai îndepărtate.

Mari orașe ale lumii (de ex. Rio de Janeiro, Johannesburg, Tokyo, Melbourne, New York,

și Jakarta) depind de aceste arii protejate

pentru a le oferi locuitorilor apă potabilă.

Natura 2000 este esenţială în furnizarea spaţiului de care au nevoie speciile pentru a se adapta la schimbările climatice

Reacţii de îngrijorare„ Ecosistemele sănătoase sunt esenţiale în orice strategie privind adaptarea la schimbările climatice. Conservarea biodiversităţii ar putea fi considerată asigurarea noastră de viaţă pentru viitor. Ameninţările actuale de diminuare și de fragmentare a habitatelor, precum și poluarea trebuie soluţionate. ” Stavros Dimas, Comisar pentru mediu al UE

„ În prezent, ecosistemele mondiale, care ar trebui să menţină și să mărească capacitatea naturii de a capta și de a stoca carbonul, cunosc un declin alarmant. ”Achim Steiner – Director executiv al PNUM

„ Într-un moment în care avem nevoie mai mult ca oricând în istorie de o planetă « puternică » [ ... ], noi am adus-o în cea mai vulnerabilă stare de până acum. ” Bo Ekman, Johan Rockström, Anders Wjkman – Fundaţia Tällberg

© iS

tock

pho

to

© F

rank

Vas

sen

© iS

tock

pho

to

Colectarea de dovezi Proiectul ALARM ( Assessing Large Scale Environmental Risks for Biodiversity with Tested Methods – Evaluarea riscurilor ample de mediu pentru biodiversitate cu ajutorul unor metode testate ) a evaluat riscurile generate de schimbările climatice, substanţele chimice ecologice, invaziile biologice, declinul polenizatorilor și aspectele socio-economice. Proiectul, în colaborare cu altele, a avut drept rezultat editarea unui Atlas al riscurilor pentru biodiversitate ( Atlas of Biodiversity Risk ), precum și atlase ale consecinţelor schimbărilor climatice asupra fl uturilor, amfi biilor și reptilelor.www.alarmproject.net

Proiectul MACIS ( Minimisation of and adaptation to Climate Change Impacts on Biodiversity – Minimizarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice asupra biodiversităţii ) a evaluat nu doar impactul schimbărilor climatice, dar și măsurile de adaptare și de reducere adoptate în diferite domenii și impactul acestora asupra biodiversităţii.www.macis-project.net/index.html

KH-7

8-09

-570

-RO

-D

este de cele mai multe ori recunoscută, dar acestea satisfac o varietate de nevoi umane ( de

exemplu apă curată, aer curat, recreere, protecţie împotriva inundaţiilor ). Acestea formează

un pilon central în menţinerea masei critice și a varietăţii de servicii necesare pentru a face

faţă condiţiilor în schimbare.

Conservarea acestor arii ca spaţii naturale este vitală, chiar dacă speciile pentru care au

fost destinate iniţial le-au părăsit. Acestea vor oferi habitatul necesar pentru alte specii

în căutare de condiţii climatice adecvate. Menţinerea diversităţii genetice și a speciilor

reprezintă un aspect important pentru ecosisteme, întrucât ea ar putea crește gradul de

rezistenţă al acestora prin garantarea unui număr sufi cient de specii diferite capabile să

susţină procesele ecologice în cazul unor perturbări neprevăzute.

Cu toate acestea, doar conservarea naturii nu este sufi cientă. Menţinerea de sisteme

diverse, funcţionale și interconectate în cadrul mediului terestru, de apă dulce și marin

extins este esenţială pentru imunizarea mediului nostru împotriva schimbărilor climatice.

Aspectul 5 : Acţiunile viitoare necesită o mai bună integrare a politicilor

Nu putem stopa declinul biodiversităţii fără a aborda problema schimbărilor climatice, fi ind

imposibilă, în egală măsură, și abordarea aspectului schimbărilor climatice fără a ţine seama

de biodiversitate și ecosisteme.

Dacă nu reușim să atingem obiectivele privind schimbările climatice, acest lucru ar putea

avea un impact semnifi cativ asupra biodiversităţii și sistemelor. În același timp, schimbările

climatice trebuie abordate în cadrul provocării mai ample a conservării capacităţii

ecosistemelor globale de a continua să funcţioneze ca rezervoare pentru emisiile de gaze

cu efect de seră și a evitării degradării ecosistemelor, degradare care accelerează încălzirea

globală prin despăduriri sau acidifi erea oceanelor.

Neîndeplinirea obiectivelor privind biodiversitatea ar putea compromite serios eforturile

noastre de a reduce încălzirea globală, în timp ce accelerarea eforturilor noastre de

conservare a naturii și reducerea presiunilor ecologice asupra biodiversităţii și ecosistemelor

contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice și oferă numeroase benefi cii.

Următorii ani s-ar putea dovedi decisivi. Acţiunea integrată privind declinul biodiversităţii și

schimbările climatice va spori oportunităţile de dezvoltare durabilă, implicând oamenii și

împărtășind responsabilitatea unui viitor construit pe echitate, securitate, dezvoltare umană

și bunăstare.

Cartea albă intitulată Adaptarea la schimbările climatice : către un cadru de acţiune la nivel

european recunoaște rolul esenţial al gradului de rezistenţă a ecosistemelor și al exploatării

benefi ciilor asociate. În plus, Comisia Europeană a solicitat „ scăderea cu 50 % a declinului la

nivel mondial al zonelor împădurite până în 2020 și stoparea în totalitate a acestuia până

cel târziu în 2030 ” și sprijină crearea unui mecanism de fi nanţare internaţional, Mecanismul

mondial privind carbonul forestier, pentru a recompensa eforturile ţărilor în curs de

dezvoltare de reducere a defrișărilor și a degradării pădurilor. Imp

rim

at

pe

hâ

rtie

re

cicl

ată

că

reia

i-a

fo

st a

cord

ată

eti

che

ta e

colo

gic

ă U

E p

en

tru

hâ

rtie

gra

fi că

(w

ww

.eco

lab

el.e

u)

Informaţii suplimentare :

Grupul ad hoc de experţi ai UE privind biodiversitatea și schimbările climatice :

http://circa.europa.eu/Public/irc/env/biodiversity_climate/home

Banca Mondială, Departamentul de mediu : Convenient solutions to an inconvenient truth : ecosystem-based approaches to climate change, 2009: http://siteresources.worldbank.org/ENVIRONMENT/Resources/ESW_EcosystemBasedApp.pdf

Raportul AEM nr. 4/2008 : Impacts of Europe’s changing climate – 2008 indicator-based assessment: www.eea.europa.eu/publications/eea_report_2008_4

Politica europeană privind schimbările climatice : http://ec.europa.eu/environment/climat/home_en.htm

Cartea albă Adaptarea la schimbările climatice : către un cadru de acţiune la nivel european : http://ec.europa.eu/environment/climat/adaptation/index_en.htm

Pagina de internet a Programului REDD al ONU : www.undp.org/mdtf/UN-REDD/overview.shtml

Convenţia ONU privind diversitatea biologică : www.cbd.int/climate/, and http://adaptation.cbd.int/

Turbăriile joacă un rol esenţial în absorbţia și stocarea carbonului

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea textului este autorizată

cu condiţia menţionării sursei