In aceasta lucrare, mi-am propus sa demonstrez ca religia ocupa in rol esential in

societate, dar si ca sociologia religiei contine mai multe instrumente si metode de disciplina

sociologica si culturala. Aceasta investigatie obiectiva contine analiza comparativa dintre

punctual de vedere exprimat de Max Weber si de cel al lui Karl Marx.

Cultura este compusa din toata actiunile si credintele pe care oamenii le invata si care ii

face umani. Aceasta este transmisa prin simboluri si comportamente invatate. O parte a

culturii este invatat inca din copilarie, iar o alta parte este desprinsa in momentul ce devenim

adulti.

O societate este un sistem construit pe idei invatate, asteptari si comportamente ale fiintei

umane. Societatea este un sistem cultural ce este bazat pe lupte, conflicte, bazate pe diferente de

sex, etnie, clasa sociala, nivel de educatie, limba si multi alti factori. Putem spune ca un rol

important in societate este religia ce aduce atat privilegi intr-o comunitate, cat si conflicte

puternice.

Potrivit spuselor lui Max Weber, comunitatea apare in general ca un produs al intrarii

unui ritm cotidian, prin faptul ca profetul si ucenicii lui asigura continuitatea transmitarii religiei,

avand ca urmare rostul de a asigura existenta economica, monopolizand drepturile celor ce le

revin aceste indatoriri.

Pentru Weber, religia este cel mai bine inteleasa ca o raspunde a necesitatii umane de a

crede in rau si intr-un mijloc de aparare. Fiintele umane sunt tulburate, spune el, cu problema

teodicee - intrebarea cum puterea extraordinara a unui zeu divin poate fi reconciliata cu

imperfectiunea lumii pe care le-a creat. Oamenii trebuie sa stie, de exemplu, de ce nu există

noroc nemeritat și suferinta in lume. Religia ofera oamenilor soteriologice raspunsuri, sau

raspunsuri care ofera oportunitati pentru mantuire - scutire de la suferinta, și semnificatia liniști.

Urmarirea mantuirii, cum ar fi exercitarea de avere, devine o parte din motivatia umana.

Weber a propus, de asemenea, un model de revolutie sociologica de schimbare a religiei,

care arată că, în general, societatile s-au mutat de la magie la politeism, apoi la panteism,

monoteism și în cele din urmă, monoteismul etic.In conformitate cu Weber, aceasta evolutie a

avut loc ca stabilitatea economic sa creasca si sa permita profesionalizarea și evoluția preotiei ce

în ce mai sofisticate moduri. In societati a devenit mai centralizat conceptul unui singur

Dumnezeu, universal, popular și de dorit.

Pe de alta parte, Weber a fost constestat de Karl Marx."Marx a fost un produs al

Iluminismului, îmbratisand apelul de a inlocui credinta prin ratiune și religie de stiinta." Analiza

și critica lui Marx despre religie este, probabil, una dintre cele mai renumita și mai citata de teisti

și cât atei. Din pacate, majoritatea celor ce fac citarea nu inteleg cu adevarat ce a insemnat de

fapt Marx.

Potrivit lui Marx, religia este o expresie a realitatilor materiale și nedreptatea economica.

Astfel, problemele din religie sunt in cele din urma problemele din societate. Religia nu este

boala, ci doar un simptom. Acesta este utilizat de asupritori pentru a face oamenii să se simtă mai

bine in cauza de a fi sărac și exploatat. Aceasta este originea in comentariu sau cum ca religia

este "opiumul maselor" , gandurile lui find mult mai complexe decat de cele portretizate.

Potrivit Marx, religia este una dintre acele institutii sociale, care este dependenta de

realitatile materiale și economice dintr-o anumita societate. Ea nu are o istorie independenta, dar

este rezultatul crearii unor forte de productie. Așa cum a scris Marx, "Lumea religioasa este doar

reflectia lumii reale".

Atat semnificant, cat si eficient pentru analiza si critica lui Marx, nu ar fi fara problemele

lor, istoria si economie.Din cauza acestor probleme, ar fi inoportun sa se accepte critica lui Marx

fara sa fie criticata. Desi el sigur are cateva lucruri importante de spus cu privire la natura

religiei, el nu poate fi acceptat ca ultimul cuvant pe această tema.

In ziua de astazi, viziunile contrare dintre Marx si Weber continua sa ne ajute in

intelegerea societatii. Pentru Weber, religia este o forta de schimbare sociala, in timp ce pentru

Marx aceasta este un mod conservator de pastrare a statului. Pe langa aceasta , Weber considera ca

religia este un factor motivant cheie care clarificarea psihologiei și comportamentului

individului, ea atribuind un moral pozitiv. Marx recunoaște si susține ca instinctul religios este

peste indivizi și explica modul in care aceasta afecteaza atat psihologia cat și agenția

individului.

In concluzie, atat Weber, cat si Marx, chiar daca din perspective diferite ajung sa

considere ca societatea este depasita sau mimeaza pe religie.Din aceasta concluzie, reiese faptul

ca religia are un rol semnificant in societate si ca nu exista o societate care sa nu se bazeaze pe

religie.

BIBLIOGRAFIE:

1. Max Weber,ed. 1998. Sociologia religiilor-tipuri de organizari comunitare religioase,Ed. Teora

2. http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/com- whru.htm#Beliefs

3. http://en.wikipedia.org/wiki/Max_Weber 4. http://en.wikipedia.org/wiki/Sociology_of_religion 5. http://atheism.about.com/od/philosophyofreligion/a/

marx.htm6. http://www.nyu.edu/classes/jackson/

calhoun.jackson.theory/papers/ComparingMarxandWeber.pdf

Dobre Alexandra-LaviniaGrupa 2- Stiinte PoliticeAnul IAnul 2014-2015