ROLUL SERVICIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera , in principal la contributia lor la cresterea economica, dar si pe plan mai larg , la aportul lor la cresterea calitatii vietii. Dupa ce au fost mult timp ignorate considerate neproductieve, rolul serviciilor incepe sa fie tot mai recunoscut, ele substituindu-se , din ce in ce mai mult , industriei in rolul motor al crestereii economice. Teorii economice mai noi reconsidera rolul serviciiilor in dezvoltarea economica , in dezvoltarea economica in contextul revizuirii si a conceptiilor despre cresterea economica, In gandirea lui Paul Heyne , de pilta : cresterea economica consta , nu in sporirea productiei de lucruri , ci in producerea de avere , deoarece avearea este tot ceea ce oamnenii pretuiesc ca valoare. Evident, lucrurile materiale pot contribui la avere si sunt intr-un fel estentiale in producerea ei. Dar nu exista legatura obligatorie intre cresterea averii si cresterea de volum , greutate sau de cantitate a obiectelor materiale Intermediarii comertului si in general , producatorii de informatii creeaza , de asemenea valoare. Calea de a evita greselile in luarea unor decizii, este de a obtine mai multe informatii , iar informatiile sunt o marfa cu propriul cost de achizitie. De asemenea cucerirea pietelor mondiale este aproape imposibila fara realizarea unei retele puternice de informatii economice cu privire la caracteristicile si specificul pietei vizate. Dar ocupatiile informationale nu se reduc la cele de studiere a pietelor, respectiv de marketing , ele cuprinzandu-i , in sens larg pe toti care lucreaza cu informatia ca programatori, profesori, contabili, manageri, agenti de bursa , etc care sunt si ei producatori de avere reala .Mai mult in conditiile in care progresul tehnic a condus la producerea de sisteme din ce in ce mai complexe , creste nevoia de srvicii care fac orice bun industrial sau de consum utilizabil. Ca o consecinta , cresterea avutiei trebuie masurata avand in vedere performanta sistemelor. Mai departe , deoarece performanta sistemelor tine de calitatea produselor si proceselor , devinde clar ca in economia serviciilor calitatea inseamna ceea ce a reprezentat productivitatea in economia industriala .In acest context experienta tarilor dezvoltate releva importanta deosebita a serviciilor de invatamant si cercetare in dezvoltarea economica . Astfel , progresul acestor tari se explica , prin altele si prin atentia remarcabila acordata acestor domenii in care sunt angajate milioane de persoane si carora le sunt alocate bugete substantiale, provenit atat din sectorul privat cat si cel public.

Deosebit de sugestiv in acest sens apare , de exemplu , faptul ca in prezent in universitatile SUA este cuprins personal permanent mai numeros decat cel din agricultura. De astfel, activitatile de cercetare si de educatie se inscriu intre functiile cele mai importanate ale serviciilor in productia de bogatie materiala si spirituala. Dezvoltarea functiei de cercetare este consecinta si premisa totodata a evolutiei tehnicilor de productie. Profesionalizarea cercetarii s-a operat in jurul anilor 1920, refelectand complexitatea crescuta a noilor tehnologii si nevoia de a planifica riguros dezvoltarea si realizarea lor. Astfel activitatile de cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii noi , adaptate la cerintele pietei , la cresterea calitatii acestora si la obtinerea lor intr-un timp mai scurt si cu un consum mai redus de factori de productie . Strans legata de activitatea de cercetare-dezvoltare si de cresterea gradului de complexitate a economiei se afla functia de educatie .Utilizarea noilor echipamenete si aplicarea noilor tehnologii nu este posibila fara calificarea superiaoara a personalului Serviciile sociale joaca un rol vital n societatea europeana, contribuind lacresterea capacitatii individuale de participare n societate, garantndrespectarea drepturilor fundamentale ale omului. Serviciile sociale sunt unimportant mecanism pentru politicile sociale actuale europene focusate pepromovarea oportunitatilor pentru toti cetatenii europeni de a participa nsocietate (Commission of The European Communities, 2008, p.11). nviziunea Comisiei Europene, tematica serviciilor sociale este considerata opreocupare de interes general, prin documentul Social services of general interest in the European Union constatndu-se faptul ca serviciile sociale se afla ntr-un proces permanent de expansiune ca raspuns la nevoile nschimbare si la provocarile societale actuale (Comisia Europeana, 2006,p.20).Majoritatea definitiilor oferite termenului de servicii sociale sunt date din perspectiva legislativa si asistentiala. Serviciile sociale sunt definite din perspectiva legislativa ca ansamblul de masuri si actiuni realizate pentru araspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, n vedereadepasirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea autonomiei siprotectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale sipromovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, n conditiile actelor normative

nvigoare din Romnia (OG 68/2003, p.1), sau din perspectiva asistentiala catotalitatea serviciilor oferite de catre stat populatiei n mod gratuit sau la untarif redus (Zamfir, Vlasceanu, 1993).Conceptul de servicii sociale este intercorelat cu conceptul de furnizoride servicii care semnifica persoanele fizice saujuridice, publice sau private care pot organiza si acorda servicii sociale sau constituie acele persoane juridice care ofera diferite bunuri si presteaza servicii necesare pentru desfasurarea unor activitati .Un alt concept de baza utilizat este conceptul de dinamica care semnificaprocesul de evolutie al unui fenomen, schimbare continua sau n acceptiune uzuala are nteles de dezvoltare a unor fenomene subactiunea anumitor factori (Tanasescu, 2005, p.2), acest concept fiind utilizat n domenii multidisciplinare sociale (asistenta sociala, sociologie,psihologie, economie, s.a.). Mentionam ca investigatia serviciilor sociale a vizat perioadapremergatoare crizei socio-economice din Romnia (2000-2009) cnd tendinta generala era cea de evolutie a serviciilor sociale.

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera la contributia lor la cresterea economica si la cresterea calitatii vietii.

Contributia serviciilor la cresterea economica

Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith,D. Ricardo, S. Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in servicii personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau intermediari utili in masura in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare de valoare. Activitatile pe care Clark si Fourastie le-au grupat in sectorul tertiar au fost considerate de slaba productivitate pentru ca prin natura lor nu sunt susceptibile la mecanizare, la introducerea progresului tehnic, la productia de serie. Serviciile ar constitui o frana a cresterii economice fiind un factor inflationist deoarece cresterea salariilor si a profitului nu ar corespunde unei cresteri a productivitatii.Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei, revizuind conceptia despre cresterea economica. Paul Heynes pune ca cresterea economica consta nu in sporirea productiei de lucruri ci in productia de avere. Avere este tot ceea ce oamenii pretuiesc ca valoare.Evident lucrurile materiale pot contribui la avere si

sunt intr-un fel esentiale in producerea de avere. Dar nu exista legatura obligatorie intre crestereaaverii si o crestere de volum, greutate sau cantitate a obiectelor materiale.In acest context functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante creatoare de avutie materiala si spirituala. Ele sunt: 1. de cercetare dezvoltarea ei este consecinta si premisa a evolutiei tehnicii de productie. Pana la inceputul sec 20 imbunatatirile noii tehnologii si schimburile in modul de productie proveneau in cea mai mare parte din experientele acumulate de om asupra masinii pe care o foloseste. Foarte rar ele erau rezultatul unei munci organizate si finantate printr-un departamentde cercetare. In jurul anilor 1920 se produce profesionalizarea cercetarii.Datorita complexitatii crescande a noii tehnologii si nevoilor crescande de aplanifica riguros dezvoltarea si realizarea lor. Astfel activitatea de cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii noi, adaptarea cerintelor pietei la cresterea calitatii acestora, la obtinerea lor intr-un timpmai scurt si cu un consum mai redus de factori de productie. 2. de educatie (invatamant) este strans legata de activitatea de cercetare-dezvoltare, de cresterea gradului de complexitate a economiei.Utilizarea noilor echipamente, aplicarea noilor tehnologii nu este posibilafara calificarea superioara a personalului. Daca in societatea preindustiala stiam sau aveam nevoie sa stim sa citim, azi intr-o societate informationala majoritatea persoanelor trebuie sa stie sa lucreze cu calculatorul. In economia moderna cresterea economica presupune investitii din ce in ce mai mari in capitalul uman. 3. de aprovizionare cu materii prime si materiale necesare alaturi de functia de cercetare si educare demonstreaza ca serviciile sunt implicate inpregatirea productiei si chiar in derularea procesului de productie propriu-zis. Este vorba de servicii de intretinere si stocaj atat a intrarilor cat si a rezultatelor. Ele pot fi considerate parte integranta a sistemului de productie. Importanta si costurile lor au crescut proportional cu cresterea complexitatiiprocesului de productie. 4. de distributie fara de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor. Aceasta functie cuprinde ansamblul operatiilor tehnice si economice care au loc din momentul iesirii produselor din procesul de productie pana cand ajung la utilizatorii finali. Este vorba de distributia fizica (deplasarea produselor pe teritorii geografice din ce in ce mai vaste, la consumatori din ce in ce mai numerosi, la distante din ce in ce mai mari) si operatii economice (stabilirea numarului de verigi prin care trec marfurile de la producator la consumator, de alegerea furnizorilor, de

alegerea formelor de vanzare practice). Se adauga activitatea de promovare a vanzarilor si activitatile financiare legate de decontarile contravalorii marfurilor livrate. 5. utilizarea produselor intretinerea, refacerea sau repararea si potentarea valorii de intrebuintare a acestora. Cu cat un produs este maiavansat cu atat aceste activitati sunt mai complexe si mai costisitoare. In plus prin prelungirea duratei de viata a bunurilor industriale sau de consumse realizeaza importante economii de resurse materiale si umane. 6. gestiunea si reciclarea deseurilor este considerata una din cele mai importante functii. Este pusa in evidenta de maturizarea revolutiei industriale si de dezvoltarea productiei de masa.Deseuri au existat din totdeauna, ele sunt produse anexate oricarui tip de activitate sau productie umana. Dar dezvoltarea si concentrarea productiei au determinat inevitabil acumularea si concentrarea deseurilor. Astfel au aparut probleme legate de gestiunea deseurilor mai ales a acelor deseuri a caror reciclare este foarte costisitoare sau a deseurilor care nu pot fi reintegrate in circuitul natural.Aceste functii ale serviciilor inglobeaza cu diferentieri in functie de naturaprodusului pana la 80% din costurile totale ale acestora.Dar serviciile sunt extrem de eterogene si prezinta anumite particularitati. Ca urmare nu orice dezvoltare a sectorului tertiar contribuie in egala masura la progresul economic intern, la obtinerea unor avantaje egale de pe urmapracticarii comertului cu servicii. Din acest punct de vedere serviciile seimpart in: prestatii intensive in munca presupun un volum mare de muncamanuala, mediu sau mai putin calificata prestatii intensive in inteligenta necesita un personal relativ putin numeros dar cu calificare inalta iar aportul lor este decisiv in cresterea economiei.Contributia serviciilor la cresterea economica poate fi cuantificata cuajutorul functiilor de productie Cobb-Douglas. Serviciile si calitatea vietii

Calitatea vietii este un concept complex care vizeaza atat latura materiala a vietii oamenilor cat si pe cea spirituala, calitatea relatiilor umane precum siperceperea subiectiva a tuturor acestor elemente de catre indivizi. Este greu de exprimat printr-un singur indicator sintetic, de aceea se utilizeaza mai multi indicatori partiali. Se recomanda gruparea acestor indicatori in treicategorii: economici, socio-demografici, ecologici. Dintre indicatorii economici cel mai semnificativ este

PNB/loc dar elreflecta mai ales latura cantitativa a bunastarii nationale. Cea mai dificila este exprimarea aspectului psihologic, a elementelor subiective, a satisfacerii intereselor personale. De aceea vom sublinia contributia serviciilor lacalitatea vietii luand in considerare trei aspecte considerate relevante: 1. consumul de servicii 2. relatia serviciilor cu timpul liber 3. mediul inconjurator.

BIBLIOGRAFIE

-Teza de doctorat- Dinamica serviciilor sociale -www.slideshare.net/NiceTimeGo/1-rolul-serviciilor-publice-de-interes-general-in-dezvoltareasociatatii -www.scritube.com/sociologie/asistenta-sociala/Furnizorii-de-servicii-sociale232511220.php

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

REFERAT MANAGEMENTUL SERVICIILOR ROLUL SERVICIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

CREATA ANA-AMARIA IULIANA GRUPA 147, SERIA A

FACULTATEA DE MANAGEMENT ECONOMIC