Sâmbătă, săptămâna I din Post

SÂMBÃTÃSÃPTÃMÂNA I DIN POST

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Pe Cristos Domnul, care a fost ispitit ºi a pãtimit

pentru noi, veniþi sã-l adorãm!

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Pe Cristos Domnul, care a fost ispitit ºi a pãtimitpentru noi, veniþi sã-l adorãm!

Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacãInvitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

Când lumea rãnitã se zbate ºi geme,Din ceruri ne vine prielnicã vreme;E darul pe care chiar Domnul ni-l face,E timp de iertare, de har ºi de pace.Cristos strãluceºte, el este luminaCe face s-aparã pãcatul ºi vina;Ne iartã de vede-ale-ntoarcerii semneÎn faptele vieþii cinstite ºi demne.Aºa cum Cristos a-nviat dintru moarte,La viaþã cãinþa pe noi sã ne poarte.Mai mult rãutatea sã nu ne rãpunã;Pãstreazã-ne, Doamne, dorinþa cea bunã.

Sâmbãtã, sãptãmâna I din Post2

Acum ºi-n vecie, Treime Preasfântã,Întreg universul te-adorã ºi-þi cântã.O datã cu plânsul cãinþei amare,Primeºte smeritul prinos de-nchinare. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Cel ce se va smeri, acela este mare în împãrãþiacerurilor.

Psalmul 130 (131)

Încredere de copil faþã de DumnezeuÎnvãþaþi de la mine cã sunt blând ºi smerit cu inima

(Mt 11,29).1 Doamne, eu nu am o inimã îngâmfatã, *

nici nu privesc cu trufie;nu mã îndeletnicesc cu lucruri prea mari *

ºi prea înalte pentru mine.2 Sufletul îmi este împãcat ºi liniºtit, *

ca un copil înþãrcat la sânul mamei sale.Da, sufletul meu este în mine, *

ca un copil în braþele mamei sale.3 Sã nãdãjduiascã Israel în Domnul *

de acum ºi pânã-n veac!Ant. Cel ce se va smeri, acela este mare în împãrãþia

cerurilor.

Ant. 2 Dumnezeul meu, în simplitatea inimii mele,cu bucurie þi-am jertfit toate.

Psalmul 131 (132)

Fãgãduinþele dumnezeieºti fãcute casei lui DavidDomnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatãl sãu

(Lc 1,32).

I

Oficiul lecturilor 3

1 Aminteºte-þi, Doamne, de David *ºi de toate suferinþele sale!

2 Cum a jurat Domnului *ºi a fãcut aceastã promisiune

cãtre Cel Atotputernic al lui Iacob:3 „Nu voi intra sub acoperiºul casei mele, *

nu voi urca în patul meu sã mã odihnesc,4 nu voi da somn ochilor mei, *

nici odihnã pleoapelor mele,5 pânã când nu voi gãsi un loc pentru Domnul, *

o locuinþã pentru Cel Puternic al lui Iacob”.6 Iatã, am aflat cã este în Efrata, *

l-am gãsit în câmpiile Iaarului.7 Sã intrãm în locuinþa lui, *

sã ne aruncãm la pãmânt la picioarele sale.8 Ridicã-te, Doamne, ºi vino în locul tãu de odihnã, *

tu ºi chivotul puterii tale!9 Preoþii tãi sã se îmbrace în dreptate *

ºi credincioºii tãi sã tresalte de bucurie.10 De dragul slujitorului tãu, David, *

nu-þi întoarce faþa de la unsul tãu!Ant. Dumnezeul meu, în simplitatea inimii mele, cu

bucurie þi-am jertfit toate.

Ant. 3 Domnul i-a jurat lui David într-adevãr: va întãriîmpãrãþia lui în veci.

II11 Domnul i-a jurat lui David într-adevãr *

ºi nu-ºi va retrage cuvântul:„Din rodul trupului tãu *

voi pune pe tronul tãu.12 Dacã fiii tãi vor pãzi legãmântul meu †

ºi poruncile pe care le-am dat, *atunci ºi fiii lor vor sta din neam în neam

pe tronul tãu”.13 Pentru cã Domnul a ales Sionul *

ºi a voit sã fie locuinþa lui:


14 „Acesta este locul meu de odihnãpentru totdeauna, *

aici voi locui, pentru cã lucrul acesta îl doresc.15 Voi binecuvânta din plin roadele lui *

ºi voi sãtura pe sãracii lui cu pâine.16 Voi îmbrãca pe preoþii lui cu mântuire *

ºi credincioºii lui vor cânta de bucurie.17 Acolo voi face sã odrãsleascã puterea lui David, *

voi pregãti o luminã pentru unsul meu.18 Îi voi acoperi cu ruºine pe duºmanii lui, *

dar peste el va strãluci coroana”.Ant. Domnul i-a jurat lui David într-adevãr: va întãri

împãrãþia lui în veci.V. Cine face adevãrul vine la luminã.R. Ca sã se descopere lucrãrile sale.

LECTURA ÎNTÂI

Din cartea Exodului 12,37-49; 13,11-16

Plecarea evreilor.Legi referitoare la Paºte ºi la întâii-nãscuþi

În zilele acelea, 12,37 fiii lui Israel au plecat dincetatea Ramses spre Sucot, în numãr de aproximativºase sute de mii, afarã de copii. 38 Împreunã cu ei a maiplecat o mulþime de alþi oameni, precum ºi turme de oi,capre ºi vite. 39 Din aluatul pe care l-au luat cu ei dinEgipt au copt turte nedospite, cãci aluatul nu era dospit,pentru cã ei au fost alungaþi din Egipt ºi n-au avut timpsã se pregãteascã pentru cãlãtorie.

40 ªederea fiilor lui Israel în Egipt a durat patru sutetreizeci de ani 41 ºi, la sfârºitul celor patru sute treizecide ani, chiar în aceeaºi zi, toate armatele Domnului auieºit din þara Egiptului. 42 Noaptea în care i-a scos pefiii lui Israel din Egipt a fost o noapte de veghe pentruDomnul; ea va trebui sã rãmânã pentru fiii lui Israel dinneam în neam o noapte de veghe în cinstea Domnului.


43 Domnul le-a zis lui Moise ºi lui Aron: „Iatãporunca privitoare la Paºte: nici un strãin sã nu mãnâncedin el. 44 Sã tai împrejur orice rob cumpãrat cu bani ºinumai aºa sã mãnânce. 45 Strãinul ºi cel plãtit sã numãnânce din el. 46 Sã nu fie mâncat decât într-o singurãcasã; sã nu luaþi deloc carne afarã din casã ºi sã nuzdrobiþi nici un os. 47 Toatã adunarea lui Israel sã facãaºa. 48 Dacã un strãin, care va locui la tine, va vrea sãcelebreze Paºtele Domnului, orice parte bãrbãteascãdin casa lui va trebui tãiatã împrejur; apoi se va apropiasã-l celebreze ºi va fi ca ºi cel nãscut acolo; dar nici unnetãiat împrejur sã nu mãnânce din el. 49 Aceeaºi legeva fi pentru bãºtinaº ca ºi pentru strãinul care va locuiîn mijlocul vostru”.

13,11 „Când te va aduce Domnul în þara Canaanului,cum þi-a jurat þie ºi pãrinþilor tãi, ºi când þi-o va da,12 sã-l închini Domnului pe orice întâi-nãscut dintreoameni, ºi pe tot întâi-nãscutul dintre vitele pe care levei avea: orice parte bãrbãteascã o vei consacra Dom-nului. 13 Sã-l rãscumperi cu un miel pe orice întâi-nãscutal mãgãriþei; iar dacã nu-l vei rãscumpãra, sã-i frângigâtul. Sã rãscumperi, de asemenea, pe orice întâi-nãs-cut de parte bãrbãteascã dintre fiii tãi. 14 ªi când te vaîntreba fiul tãu într-o zi: «Ce înseamnã lucrul acesta?»,sã-i rãspunzi: «Prin mâna lui cea atotputernicã, Dom-nul ne-a scos din Egipt, din casa robiei; 15 ºi, fiindcãfaraon se încãpãþâna ºi nu voia sã ne lase sã plecãm,Domnul i-a omorât pe toþi întâii-nãscuþi din þara Egip-tului, de la întâii-nãscuþi ai oamenilor pânã la întâii-nãs-cuþi ai animalelor. Iatã de ce aduc jertfã Domnului peorice întâi-nãscut de parte bãrbãteascã ºi rãscumpãr peorice întâi-nãscut dintre fiii mei». 16 Sã-þi fie ca un semnpe mânã ºi ca un semn de aducere aminte pe frunteîntre ochi; cãci prin mâna lui atotputernicã ne-a scosDomnul din Egipt”.

RESPONSORIUL Cf. Lc 2,22.23.24R. Pãrinþii lui Isus l-au dus la Ierusalim, ca sã-l ofere

Domnului, * dupã cum este scris în legea Domnului:


Orice întâi-nãscut de parte bãrbãteascã va fi declaratsfânt pentru Domnul.V. Au adus jertfã Domnului pentru el o pereche de

turturele sau doi pui de porumbel. * Dupã cum.

LECTURA A DOUA

Din constituþia pastoralãdespre Biserica în lumea contemporanã Gaudium et spesa Conciliului al II-lea din Vatican

(Nr. 9-10)Problemele cele mai profunde ale omului

Lumea de azi apare, în acelaºi timp, puternicã ºislabã, în stare sã înfãptuiascã cele mai bune sau celemai rele lucruri, iar în faþã i se deschide calea libertãþiisau a servituþii, calea progresului sau a regresului, caleafraternitãþii sau a urii. Pe de altã parte, omul devineconºtient cã de el depinde buna orientare a forþelor pecare le-a pus în miºcare el însuºi, ºi care pot sã-l stri-veascã sau sã-l slujeascã. De aceea, îºi pune întrebãri.

Dezechilibrele de care suferã lumea de astãzi sunt,de fapt, legate de un dezechilibru fundamental, înrãdã-cinat în inima omului.

Într-adevãr, în însuºi interiorul fiinþei omului, maimulte elemente se luptã între ele. Pe de o parte, încalitate de creaturã, îºi experimenteazã în nenumãratefeluri limitele, iar pe de altã parte, se simte nelimitat îndorinþele sale ºi chemat la o viaþã superioarã.

Solicitat de multe atracþii, el este necontenit con-strâns sã aleagã ºi sã renunþe la unele dintre ele. Maimult, slab ºi pãcãtos, adesea face ceea ce nu vrea ºiceea ce ar vrea sã facã nu face (cf. Rom 7,14 º.u.). Deaceea, este divizat înlãuntrul sãu ºi, de aici, se nasc atâtde multe ºi de mari dezbinãri în societate.

Desigur, foarte mulþi dintre aceia a cãror viaþã esteimpregnatã de un materialism practic sunt prin aceastaîmpiedicaþi sã perceapã clar aceastã stare dramaticãsau, copleºiþi de mizerie, nu reuºesc sã reflecteze asu-pra ei.


Mulþi socotesc cã îºi pot gãsi liniºtea în diferitele în-cercãri de a interpreta lumea.

Unii aºteaptã numai de la efortul omului adevãrata ºideplina eliberare a neamului omenesc ºi sunt convinºicã viitoarea dominaþie a omului asupra pãmântului leva împlini toate dorinþele inimii.

Sunt unii care, socotind cã existenþa umanã este însine lipsitã de orice semnificaþie, se strãduiesc sã-i deao semnificaþie completã, în mod subiectiv.

Totuºi, în faþa evoluþiei actuale a lumii, creºte din ziîn zi numãrul acelora care îºi pun întrebãrile cele maifundamentale sau le resimt cu o nouã acuitate. Ce esteomul? Care este sensul durerii, al rãului, al morþii, care,în ciuda oricãrui progres, nu înceteazã sã existe? La cebun aceste victorii plãtite atât de scump? Ce poate aduceomul societãþii? Ce poate aºtepta de la ea? Ce va urmadupã aceastã viaþã pãmânteascã?

Biserica, însã, crede cã Isus Cristos, mort ºi înviatpentru toþi, oferã omului luminã ºi puteri prin Duhulsãu, ca omul sã poatã rãspunde vocaþiei sale supreme;ºi cã nu a fost dat alt nume sub cer oamenilor, în careei sã se poatã mântui (cf. Fap 4,12).

De asemenea, ea crede cã în Domnul ºi Învãþãtorulei se aflã cheia, centrul ºi scopul întregii istorii umane.

Pe lângã aceasta, Biserica afirmã cã mai adânc decâttoate schimbãrile existã multe lucruri care nu se schimbãºi care îºi au temeiul ultim în Cristos, care este acelaºi,ieri, astãzi ºi în veac (cf. Evr 13,8).

RESPONSORIUL 1Cor 15,55-56a.57; Lam 3,25

R. Unde este, moarte, victoria ta? Unde este, moarte,ghimpele tãu? Ghimpele morþii este pãcatul. * Mulþu-mire fie lui Dumnezeu care ne dã victoria prin Domnulnostru Isus Cristos.V. Bun este Domnul faþã de cei care îºi pun speranþa

în el, faþã de sufletul care îl cautã. * Mulþumire.


Rugãciunea de încheierePãrinte veºnic, întoarce spre tine inimile noastre,

pentru ca noi, cãutând totdeauna singurul lucru necesarºi sãvârºind fapte de adevãratã iubire faþã de aproapele,sã-þi slujim numai þie. Prin Domnul nostru Isus Cristos,Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tinevieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþivecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

Când alungi în zorii zilei bezna nopþii-ntunecoaseªi pãmântul în luminã îl îmbraci din nou, Cristoase,Fã ºi-n sufletele noastre, cu lumina de afarã,Soarele iubirii sfinte ºi-al virtuþii sã rãsarã.Ne e inima bolnavã de nelegiuiri enorme,Însã harul tãu e-n stare sã o schimbe, s-o transforme.Am umblat pe cãi greºite ºi-n pãcate mai-nainte,Ne cãim ºi ne propunem sã pornim pe drumuri sfinte.ªtim cã pocãinþa noastrã, Doamne, nu e pe mãsurã,Cãtre neputinþa noastrã tu priveºte ºi te-ndurã;Doar iubirea ta cea mare, rãstignitã pe o cruce,Ne va scoate din pãcate, la salvare ne va duce.Ziua învierii tale va fi zi de primãvarã,Tot ce zace-n întuneric va veni la viaþã iarã.

Laudele 9

Mâna ta asupra noastrã totdeauna sã ne fie,ªi pe toþi ne va conduce cãtre culmi de bucurie.Îngerii în cer, Treime, îþi aduc cântare-naltã,Pe pãmânt, fãptura toatã te slãveºte laolaltã.Peste noi sã cadã haruri precum picurii de rouã,Ca-ncepând o altã viaþã, sã-þi cântãm cântare nouã.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Din zori se îndreaptã ochii mei spre tine,Doamne.

Psalmul 118 (119),145-152XIX (Coph)

145 Am strigat din toatã inima mea,ascultã-mã, Doamne, *

ºi voi pãstra îndreptãrile tale.146 Am strigat cãtre tine, mântuieºte-mã *

ºi voi pãzi poruncile tale.147 O datã cu ivirea zorilor am strigat, *

îmi pun încrederea în cuvintele tale.148 Îmi deschid ochii înainte de strãjile de noapte, *

ca sã meditez la fãgãduinþele tale.149 Ascultã-mi glasul, Doamne, dupã îndurarea ta, *

dã-mi viaþã dupã judecata ta!150 Prigonitorii se apropie de mine cu viclenie; *

se îndepãrteazã de legea ta.151 Dar tu, Doamne, eºti aproape *

ºi toate poruncile tale sunt adevãr.152 De mult timp am cunoscut îndrumãrile tale, *

cã le-ai statornicit pentru vecie.

Ant. Din zori se îndreaptã ochii mei spre tine, Doamne.

Ant. 2 Domnul este puterea ºi tãria mea ºi el a devenitmântuirea mea.


CântareaEx 15,1b-4a.8-13.17-18

Imnul victoriei dupã trecerea Mãrii RoºiiCei care au învins fiara cântau cântarea lui Moise, slu-jitorul lui Dumnezeu (cf. Ap 15,2-3).

1b Sã cântãm Domnului,cãci strãlucitã este biruinþa sa: *

a aruncat în mare calul ºi cãlãreþul.2 Domnul este puterea ºi tãria mea: *

el a devenit mântuirea mea,el este Dumnezeul meu, pe el îl voi cinsti; *

el este Dumnezeul pãrinþilor mei,pe el îl voi preamãri.

3 Domnul este un luptãtor viteaz;numele lui este Domnul. *

4a A aruncat în mare carele ºi oºtirea lui faraon.8 La suflarea nãrilor tale, apele s-au strâns grãmadã, †

valurile s-au ridicat asemenea unui dig, *abisurile s-au întãrit în adâncurile mãrii.

9 Duºmanul a zis:„Îi voi urmãri ºi-i voi ajunge din urmã, †

voi împãrþi prada ºi sufletul meu va fi satisfãcut; *voi scoate sabia ºi-i voi ucide cu mâna mea”.

10 Tu ai pornit furtuna ºi marea i-a acoperit, *au cãzut ca plumbul în apele învolburate.

11 Cine este ca tine între zei, Doamne? †Cine este ca tine, mãreþ în sfinþenie,

temut ºi vrednic de laudã, *tu, care faci fapte minunate?

12 Ai întins dreapta ta ºi i-a înghiþit pãmântul! *13 Ai cãlãuzit în îndurarea ta

poporul pe care l-ai eliberat,ºi cu puterea ta *

l-ai purtat spre lãcaºul tãu cel sfânt.

Laudele 11

17 Tu vei duce poporul tãu *ºi-l vei aºeza pe muntele moºtenirii tale,

în locul pe care tu, Doamne, þi l-ai ales ca lãcaº, *în templul tãu cel sfânt,

pe care l-au zidit mâinile tale.18 Domnul domneºte de-a pururi, *

în veacul veacului!Ant. Domnul este puterea ºi tãria mea ºi el a devenit

mântuirea mea.Ant. 3 Lãudaþi-l pe Domnul, toate neamurile. †

Psalmul 116 (117)

Lauda îndurãrii DomnuluiNaþiunile pãgâne sã-l preamãreascã pe Dumnezeu pentruîndurarea lui (Rom 15,9).

1 Lãudaþi-l pe Domnul, toate neamurile, *† preamãriþi-l, toate popoarele.

2 Cãci mare este îndurarea lui asupra noastrã *ºi adevãrul Domnului rãmâne întotdeauna.

Ant. Lãudaþi-l pe Domnul, toate neamurile.

LECTURA SCURTÃ Is 1,16-18Spãlaþi-vã, curãþaþi-vã, înlãturaþi dinaintea ochilor

mei faptele voastre rele, încetaþi de a mai face rãul!Învãþaþi sã faceþi binele: cãutaþi dreptatea, ocrotiþi-l pecel asuprit, faceþi dreptate orfanului, apãraþi-o pevãduvã. Veniþi sã facem judecatã, zice Domnul: de-arfi pãcatele voastre ca purpura, se vor face albe cazãpada, ºi de-ar fi roºii cum este carminul, se vor facealbe ca lâna.

RESPONSORIUL SCURT

R. Domnul mã elibereazã * de laþul vânãtorului.Domnul.


V. ªi de cuvântul cel rãu. * De laþul vânãtorului. SlavãTatãlui. Domnul.

Ant. la Benedictus: Rugaþi-vã pentru cei care vã prigo-nesc ºi vã defãimeazã, ca sã fiþi fiii Tatãlui vostru careeste în ceruri, spune Domnul.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.

Laudele 13

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Rugaþi-vã pentru cei care vã prigonesc ºi vã

defãimeazã, ca sã fiþi fiii Tatãlui vostru care este înceruri, spune Domnul.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l preamãrim pe Cristos Domnul, care, pentru a-iface pe oameni fãpturã nouã, a orânduit baia naºteriidin nou ºi le-a pregãtit ospãþul trupului ºi al cuvântuluisãu. Sã-l rugãm, zicând:

Reînnoieºte-ne, Doamne, prin harul tãu!Isuse blând ºi smerit cu inima, dã-ne o inimã îndurã-toare, plinã de bunãtate ºi de umilinþã– ºi fã-ne rãbdãtori faþã de toþi!Învaþã-ne sã fim cu adevãrat alãturi de cei nevoiaºi ºiîncercaþi,– ca sã te imitãm pe tine, Samariteanul milostiv!Fericita Fecioarã, Mama ta, sã mijloceascã pentru fe-cioarele consacrate,– ca ele sã-ºi trãiascã tot mai intens în Bisericã dãruirea

totalã faþã de tine!Împãrtãºeºte-ne darul îndurãrii tale– ºi iartã-ne de pãcate ºi de osânda lor!Tatãl nostru.


pentru ca noi, cãutând totdeauna singurul lucru necesarºi sãvârºind fapte de adevãratã iubire faþã de aproapele,sã-þi slujim numai þie. Prin Domnul nostru Isus Cristos,Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tinevieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþivecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.


Ora medieV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

Sã-ndreptãm iar gândul nostru spre Isus,La aceastã orã când pe cruce-i pus.Chinuit de sete-n agonia grea,Bãuturã-amarã i se dã sã bea.O, Isuse, Doamne, Salvator divin,Fã-ne s-avem parte ºi noi de-al tãu chin.Foame, sete mare, chin mistuitor,Pentru cele sfinte dã-ne tuturor.Împietrirea noastrã, Doamne, s-o înmoi,Revãrsând pe Duhul tãu cel Sfânt în noi.Potoleºte focul patimii fierbinþiªi alungã bezna rãului din minþi.Te slãvim, Cristoase, ºi-n acelaºi cântÎl slãvim pe Tatãl ºi pe Duhul Sfânt.Dumnezeu Treimic, nouã tuturorDã-ne fãrã preget sprijin ºi-ajutor. Amin.

PSALMODIA

Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moarteapãcãtosului, ci sã se converteascã ºi sã fie viu.

Psalmul 118 (119),33-40

V (He)33 Aratã-mi, Doamne, calea orânduirilor tale *

ºi o voi urma pânã la sfârºit.34 Dã-mi înþelepciune ca sã urmez legea ta *

ºi s-o împlinesc din toatã inima.

Ora medie 15

35 Cãlãuzeºte-mã pe calea hotãrârilor tale, *cãci pe ea mi-am gãsit bucuria.

36 Înclinã-mi inima spre învãþãturile tale, *ºi nu spre dorinþa de câºtig.

37 Întoarce ochii mei,ca sã nu priveascã la lucruri deºarte, *

ºi fã-mã sã trãiesc pe calea ta.38 Împlineºte faþã de slujitorul tãu promisiunea ta, *

care este pentru cei ce se tem de tine.39 Îndepãrteazã ocara care mã înspãimântã, *

pentru cã judecãþile tale sunt bune.40 Iatã, eu doresc poruncile tale: *

fã-mã sã trãiesc în dreptatea ta.Ant. Cãlãuzeºte-mã, Doamne, pe calea poruncilor

tale.

Ant. 2 Cei care-l cautã pe Domnul nu vor duce lipsãde nimic.

Psalmul 33 (34)

Domnul este mântuirea celor drepþiGustaþi ºi vedeþi cât de bun este Domnul (1Pt 2,3).

I2 Îl voi binecuvânta pe Domnul în orice timp, *

lauda lui va fi fãrã încetare în gura mea.3 Sã se laude sufletul meu în Domnul! *

Sã audã cei umili ºi sã se bucure!4 Preamãriþi-l pe Domnul împreunã cu mine, *

sã înãlþãm numele lui împreunã!5 L-am cãutat pe Domnul ºi el mi-a rãspuns *

ºi m-a eliberat de orice teamã.6 Priviþi la el ºi veþi fi luminaþi, *

ºi feþele voastre nu se vor ruºina.7 Acest sãrac a strigat ºi Domnul l-a ascultat *

ºi l-a scãpat din toate necazurile sale.


8 Îngerul Domnului vegheazã lângã cei ce se tem de el *ºi-i scapã din primejdie.

9 Gustaþi ºi vedeþi cât de bun este Domnul, *ferice de omul care se încrede în el.

10 Temeþi-vã de Domnul, voi, sfinþii lui, *cãci de nimic nu duc lipsã cei ce se tem de el.

11 Bogaþii au sãrãcit ºi îndurã foame, *dar cei care îl cautã pe Domnul

nu duc lipsã de nimic.Ant. Cei care-l cautã pe Domnul nu vor duce lipsã de

nimic.

Ant. 3 Cautã pacea ºi urmeaz-o.

II12 Veniþi, fiilor, ascultaþi-mã, *

vã voi învãþa frica de Domnul.13 Cine este omul care doreºte viaþa, *

care vrea zile multe ca sã vadã binele?14 Fereºte-þi limba de rãutate *

ºi buzele de vorbe înºelãtoare;15 fugi de rãu ºi fã binele, *

cautã pacea ºi urmeaz-o.16 Ochii Domnului sunt peste cei drepþi *

ºi urechea lui ia aminte la strigãtele lor.17 Faþa Domnului este împotriva celor ce fac rãul, *

pentru a ºterge amintirea lor de pe pãmânt.18 Când cei drepþi strigã, Domnul îi aude *

ºi-i scapã din orice strâmtorare.19 Domnul este aproape de cei cu inima zdrobitã *

ºi-i mântuieºte pe cei cu sufletul mâhnit.20 Multe încercãri se abat peste cel drept, *

dar Domnul îl elibereazã din toate.21 El vegheazã asupra fiecãruia dintre oasele sale, *

nici unul dintre ele nu va fi zdrobit.22 Pe cel nelegiuit îl va ucide rãutatea, *

iar duºmanii celui drept îºi vor primi pedeapsa.

Ora medie 17

23 Domnul elibereazã sufletele slujitorilor sãi, *nu vor fi pedepsiþi cei ce se încred într-însul.

Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moarteapãcãtosului, ci sã se converteascã ºi sã fie viu.

LECTURA SCURTÃ Is 44,21-22Adu-þi aminte cã tu eºti slujitorul meu; eu te-am

format, tu eºti servitorul meu, Israele, tu nu mã veiînºela. Eu îþi ºterg fãrãdelegile ca un nor ºi pãcatele caceaþa: întoarce-te la mine, cãci eu te-am rãscumpãrat.V. Întoarce-þi faþa de la pãcatele mele.R. ªi ºterge toate nelegiuirile mele.


pentru ca noi, cãutând totdeauna singurul lucru necesarºi sãvârºind fapte de adevãratã iubire faþã de aproapele,sã-þi slujim numai þie. Prin Cristos, Domnul nostru. R.Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele I




IMNUL

Pleacã-þi urechea, bunule Tatã,Spre ruga noastrã înlãcrimatã.Îþi cerem milã ºi îndurareÎn timpul sfânt al Postului Mare.

Duminica a II-a din Post18

Sã se ascundã nimeni nu poate,Faptele noastre tu le ºtii toate.Noi ne întoarcem iar cãtre tine,Tu ne aratã calea spre bine.Ne recunoaºtem faptele rele;Mila ta, Doamne, sã ni le speleªi spre-ndreptare sã ne îndrume,Ca sã se-nalþe sfântul tãu nume.Prin pocãinþã, post ºi-nfrânare,Vrem sã aparã voinþa tareDe-a nu ne-ntoarce nicicând, Pãrinte,La viaþa tristã de mai-nainte.Mâna-þi deschide, darnicã, plinã.Dã-ne putere, dã-ne luminã.Postul ce-l facem, roade sã poarteAcum, în viaþã, ºi dupã moarte. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob ºi pe Ioan, fra-tele lui, ºi i-a dus la o parte, pe un munte înalt, ºi s-aschimbat la faþã înaintea lor.

Psalmul 118 (119),105-112

XIV (Nun)

Meditarea cuvântului lui Dumnezeu în legeAceasta este porunca mea: sã vã iubiþi unul pe altul

(In 15,12).105 Cuvântul tãu e fãclie pentru paºii mei *

ºi luminã pentru cãrãrile mele.106 Am jurat, ºi mã voi þine de jurãmânt, *

sã pãzesc judecãþile tale cele drepte.107 Am fost umilit, Doamne, peste mãsurã, *

dã-mi viaþã, dupã cuvântul tãu.108 Jertfa gurii mele sã-þi fie bineplãcutã, Doamne, *

ºi învaþã-mã judecãþile tale.109 Sufletul meu este în mâinile mele totdeauna *

ºi nu am uitat de legea ta.

Vesperele I 19

110 Mi-au întins nelegiuiþii cursã, *dar n-am rãtãcit de la învãþãturile tale.

111 Poruncile tale sunt moºtenirea mea în veci, *ele sunt bucuria inimii mele.

112 Îmi plec inima ca sã împlineascã orânduirile tale: *în veci, pânã la sfârºit.

Ant. Isus i-a luat pe Petru, pe Iacob ºi pe Ioan, fra-tele lui, ºi i-a dus la o parte, pe un munte înalt, ºi s-aschimbat la faþã înaintea lor.

Ant. 2 Faþa lui strãlucea ca soarele, iar veºmintele luis-au fãcut albe ca zãpada.

Psalmul 15 (16)

Domnul este partea mea de moºtenireDumnezeu l-a înviat pe Isus, dezlegându-l de durerilemorþii (Fap 2,24).

1 Pãzeºte-mã, Dumnezeule, *pentru cã mã încred în tine.

2 I-am spus Domnului: „Tu eºti Dumnezeul meu, *fericirea mea e numai la tine”.

3 În sfinþii care sunt pe pãmânt, în cei puternici, *în ei era toatã plãcerea mea.

4 Îºi înmulþesc durerilecei care umblã dupã zei strãini, †

dar eu nu le voi aduce nici o jertfãcu vãrsare de sânge, *

nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.5 Domnul este partea mea de moºtenire

ºi cupa mea cu sorþi, *tu eºti acela care ai în mânã soarta mea.

6 Sorþii mei au cãzut pe terenul cel mai bun, *într-adevãr, moºtenirea mea e minunatã.

7 Îl binecuvântez pe Domnulcare mi-a dat înþelepciune, *

la aceasta pânã ºi noaptea mã îndeamnã inima.


8 Îl am mereu în faþa ochilor pe Domnul; *dacã el este la dreapta mea, nu mã clatin.

9 De aceea inima mea se bucurã †ºi sufletul meu tresaltã de bucurie; *ba chiar ºi trupul meu se va odihni în speranþã,

10 deoarece nu vei lãsa sufletul meuîn locuinþa morþilor, *

nici nu vei îngãdui ca sfântul tãu sã vadã putrezirea.11 Tu îmi vei arãta cãrarea vieþii; †

în faþa ta sunt bucurii nespuse *ºi desfãtãri veºnice la dreapta ta.

Ant. Faþa lui strãlucea ca soarele, iar veºmintele luis-au fãcut albe ca zãpada.

Ant. 3 Moise ºi Ilie vorbeau despre plecarea lui, careavea sã se împlineascã la Ierusalim.

Cântarea Fil 2,6-11

Cristos, slujitorul lui Dumnezeu6 Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, *

nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu,7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav †

ºi devenind asemenea oamenilor. *Dupã înfãþiºare era considerat ca om.

8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, *ºi încã moartea pe cruce.

9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat †ºi i-a dãruit un nume *care este mai presus de orice alt nume,

10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: *al celor din cer, al celor de pe pãmânt

ºi al celor din adâncuri,11 ºi orice limbã sã proclame,

spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: *„Isus Cristos este Domnul!”

Ant. Moise ºi Ilie vorbeau despre plecarea lui, careavea sã se împlineascã la Ierusalim.

Vesperele I 21

LECTURA SCURTÃ 2Cor 6,1-4aVã îndemnãm sã nu primiþi harul lui Dumnezeu în

zadar, cãci el spune: „La momentul potrivit te-amascultat ºi în ziua mântuirii te-am ajutat”. Iatã, acumeste momentul potrivit, iatã, acum este ziua mântuirii.Noi nu dãm nimãnui nici o ocazie de poticnire, ca sã nufie defãimatã slujirea noastrã. Dar în toate, noi neprezentãm ca niºte slujitori ai lui Dumnezeu.

RESPONSORIUL SCURT

R. Aratã-þi, Doamne, milostivirea, * pentru cã þi-amgreºit þie! Aratã-þi.V. Cristoase, ascultã rugãciunea noastrã. * Pentru cã

þi-am greºit þie! Slavã Tatãlui. Aratã-þi.Ant. la Magnificat: Isus s-a schimbat la faþã înaintea

lor, iar veºmintele lui s-au fãcut foarte albe ºistrãlucitoare. ªi li s-au arãtat Ilie ºi Moise ºi vorbeau cuIsus.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.


54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Isus s-a schimbat la faþã înaintea lor, iar

veºmintele lui s-au fãcut foarte albe ºi strãlucitoare. ªili s-au arãtat Ilie ºi Moise ºi vorbeau cu Isus.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l preamãrim pe Dumnezeu, care poartã grijã detoate, ºi sã-l invocãm, zicând:

Doamne, dã-le mântuire celor rãscumpãraþi!Dumnezeule, dãtãtorule a toate ºi izvorul adevãrului,revarsã din belºug darurile tale asupra colegiului epis-copilor– ºi pe cei încredinþaþi grijii lor pãstreazã-i în învãþãtura

apostolilor!Revarsã iubirea ta asupra tuturor acelora care se împãr-tãºesc din unica pâine a vieþii,– ca sã se bucure de unitate mai strânsã în trupul Fiului

tãu!Dã-ne harul sã ne dezbrãcãm de omul cel vechi cu fap-tele lui– ºi sã ne îmbrãcãm în Cristos, Fiul tãu, Omul cel nou!Dãruieºte-le tuturor harul ca, prin pocãinþã, sã dobân-deascã iertarea pãcatelor– ºi fã-i pãrtaºi de rãscumpãrarea adusã de Cristos,

Fiul tãu!Cheamã-i pe cei rãposaþi în pacea ta, ca sã te laude fãrãde sfârºit în ceruri,– unde sperãm sã te preamãrim ºi noi în veci!Tatãl nostru.

Vesperele I 23

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, care ne-ai poruncit sã ascultãm de Fiul

tãu iubit, întãreºte inimile noastre cu hrana cuvântuluitãu, ca, purificându-ne privirea lãuntricã, sã ne putembucura de vederea gloriei tale. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

O, Cristoase, nici un soare nu te-ntrece în splendoare;Toatã bezna o alungã raza ta strãlucitoare,Cum Biserica îþi cântã, eºti Luminã din Luminã,Pentru cei ce te contemplã fericire eºti deplinã.Câtã vreme peste fire noaptea neagrã e stãpânã,Mâna ta asupra noastrã cu iubire sã rãmânã.Mãdularele trudite sã gãseascã tihnã-n tine,Sã ne fie somnul dulce ºi visãrile senine.Deºi ochii în neºtire dorm cu pleoapele închise,Urmãrind ce-aduc privirii iluzoriile vise,Inima rãmâne treazã, pentru tine-n somn sã batã.Cãtre noi cu drag þi-aratã faþa ta cea minunatã.Când suntem sub vraja nopþii ºi a viselor domoale,Apãrat de întuneric, duhul rãu ne dã târcoale.


Sã nu-ngãdui ca duºmanul cel viclean sã ne rãpunã.Te rugãm trimite-un înger sã ne ia sub paza-i bunã.O, Cristoase, îþi aducem jertfa buzelor curate;Rugãciunea de-nchinare, tu primeºte-o, Împãrate.Tatã veºnic, de asemeni, îþi aducem fiecareCa ºi þie, Duh Preasfinte, sfânt prinos de închinare.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã-ciunea mea.

Psalmul 4

Aducere de mulþumire

Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviatdin morþi (sf. Augustin).

2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; †

din strâmtorare, m-ai scos în larg: *ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea.

3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? *

Pânã când veþi iubi deºertãciuneaºi veþi alerga dupã minciunã?

4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minunipentru cel credincios: *

când strig cãtre el, Domnul mã aude.5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! †

Meditaþi acestea în inimile voastre, *în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi.

6 Aduceþi jertfe de dreptate *ºi nãdãjduiþi în Domnul.

7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” *Fã sã rãsarã peste noi, Doamne,

lumina feþei tale!

Completoriul 25

8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea *decât au ei atunci când li se înmulþeºte

grâul ºi vinul.9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, *

cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã.Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã-

ciunea mea.Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

Psalmul 133 (134)Rugãciune de searã în templu

Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui,toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5).

1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnulvoi toþi, slujitorii Domnului; *

voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului.2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar *

ºi binecuvântaþi-l pe Domnul.3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, *

el, care a fãcut cerul ºi pãmântul.Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este

singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeultãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toateputerile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi leporuncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºisã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pedrum, când te culci ºi când te scoli.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.


Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Isuse Cristoase, blând ºi smerit cu inima,

jugul tãu este plãcut ºi povara ta este uºoarã pentru ceice te urmeazã; binevoieºte a primi astãzi rugãciunile ºifaptele noastre ºi a ne dãrui odihnã ca sã te putem slujicu o râvnã reînnoitã. Tu, care vieþuieºti ºi domneºti întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,

pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


Documents

Sâmbătă, săptămâna I din Post