SCHIMBARI GEOGRAFICE ÎN PERIOADA TRANZIŢIEI ŞI PROBLEMELEMUNICIPIULUI ALBA IULIA ÎN RAPORT CU ROLUL ŞI POZIŢIA ÎN

REŢEAUA URBANĂ ACTUALĂ

Prof. LAURA ARABOAEI - Colegiul Tehnic “Apulum” Alba IuliaProf. MARCEL ARABOAEI - Colegiul National “Horea Cloşca şi Crişan’’Alba Iulia

ABSTRACT: Geographical changes during transition and rhe problems of Alba IuliaCity against the role and current position in urban network. By the role and position withinthe national and county urban network, Alba Iulia city is an important urban ensemble in thelarge passage of the Mureş river, at the crossroads of major units of relief, where the cityexpansion and its functional areas have generated a specify binuclear and radial-tentaclestructure of city street, along his major transport axes. The street configuration in relationto functional zoning of the city and its problems, as well as restrictive limits, have generateda specific urban traffic, which highlights major traffic arteries and areas of the city, certainpoints of connection to the national grid, a series circulation problems and other issues thataffect the life and work of urban residents.

Keywords: urban settlement, geographic change, street network, functional areas, urbanproblems.

1. Rolul şi poziţia municipiului AlbaIulia în cadrul reţelei urbane

naţionale şi judeţene

Municipiul Alba Iulia, resedinta judetuluiAlba este un oras de marime mijlocie, cu opopulatie de 63 536 locuitori (daterecensamant- 2011), ceea ce facea sa sesitueze pe pozitia 39 intre orasele tarii.(Orasele Romaniei - 2007, O. Mandrut). Prinvechimea bimilenara de la Apoulon,Apulum, Balgrad si Alba Iulia, orasul aavut, si are un rol important in aceasta zonadin culoarul Muresului, in aria interferenteia trei unitati majore de relief, spre care aredeschidere prin vaile unor afluentiimportanti din aceasta zona: Ampoiul,Sebesul si Tarnava. In reteaua urbananationala poate fi considerat oras de rangul4-5, cu importanta si influenta cea mai marela nivelul judetului, insa prin multe aspecteale influentei urbane, depasind limiteleacestuia: oras devenit nou centru universitaral Transilvaniei, sediu ADR pentru Regiunea de Dezvoltare ,, Centru”, alcatuitadin sase judete din zona centrala a tarii,centru de arhepiscopie ortodoxa, orasul

Unirii de la 1918, in prezent, orasul cel maimult legat de ziua nationala a Romaniei,s.a.

La nivelul judetului Alba, situat incentrul acestuia, Alba Iulia, devenitaresedinta de judet in 1968, este cel maiimportant oras, situat in sud - vestulTransilvaniei, in culoarul Muresului, la zonade contact dintre doua mari unitati de relief:Muntii Apuseni si Podisul Tarnavelor,unitati despartite de culoarul larg al rauluiMures, care prin convergenta unor afluentiimportanti in aceasta zona si a vailor lor aatras si impus principalele cai de transportce strabat aceasta parte a Transilvaniei, de lavest la est - E 68, la care s-a alipit recentautoastrada A3 ( sectorul Deva - Sibiu), dela nord la sud - E 81, conectat cu E 68 si A3spre Sibiu, si spre nord-vest DN 74, care pevalea Ampoiului permite patrunderea sitravesrsarea muntilor Apuseni.

Asezare urbana s-a dezvoltat pe maluldrept al Muresului, in zona confluenteiacestuia cu Ampoiul, la o altitudine medie de235 m., orasul propriu-zis fiind asezat in ceamai mare parte pe prima si a doua terasa aMuresului, care formeaza un aliniament de

Schimbari geografice în perioada tranziţiei şi problemele municipiului Alba Iulia 71

Fig.1. Imagine a municipiului Alba Iulia de la poalele dealului Mamut

Fig. 2. Profile transversale prin culoarul Mureşului, la Alba Iulia(A. la nord de Alba Iulia; B. prin Alba Iulia)

1.Conglomerate,gresii,argilite (Wildflisch); 2. Conglomerate, gresii, marne cu Inoceramus (fliş grezos);3.Conglomerate, gresii, argile marnoase vărgate şi violacee; 4. Conglomerate, gipsuri, tufuri şi gresii;

5. Marne, marne nisipoase şi nisipuri; 6. Nisipuri, argile marnoase şi pietrişuri; 7. Pietrişuri şi nisipuri (terase fluviatile); 8. Pietrişuri şi nisipuri (depozite de luncă)

poduri de terase prelungi de 8 - 10 km. si latede 2 - 4 km.

In aceasta zona, orasul ocupa o suprafataadministrativ - teritoriala de peste 10 000 de

ha. si o suprafata construita de peste 2 800ha., impreuna cu localitatile suburbanecomponente: Barabanţ, Miceşti, Pâclişa siOarda. (fig.1)

Portiunea de culoar a Muresului la AlbaIulia se desfasoara intre confluenta acestuiacu Galda, la nord si cu Sebesul la sud, sectorcu o lungime de peste 15 km. si o latimemedie de 4- 6 km., care cuprinde lunca sicele sapte nivele de terase. (M. Buza, 1986)In sectorul orasului Alba Iulia, cursulMuresului se abate mult spre partea stanga a

luncii, fata de sectoarele din amonte si avalunde cursul urmareste preponderent parteadreapta a luncii ( Fig.2), fapt ce face caspatiul vaii in acest sector sa fie generospentru amplasarea si dezvoltarea orasului lanivelul terasei de lunca, dar mai ales peterasele a doua si chiar a treia cu poduricare au o extensiune apreciabila in zona.

Laura Arăboaei, M. Arăboaei72

Situat pe E 81/DN 1, care face legatura cuautostrada A3 si E 68 in zona Sebes si DN74, care face legatura cu muntii Apuseni pevalea Ampoiului, si la magistrala feroviaraSimeria - Teius - Sighisoara (sector feroviarin constructie pentru linie ferată de mareviteza), orasul Alba Iulia are un rol importantin reteaua urbana a Romaniei si o pozitieavantajoasa la reteaua rutiera si feroviaranationala.

2. Evoluţii şi schimbari la nivelulteritoriului şi a zonelor funcţionale

ale oraşului Alba Iulia

Evolutia, de la o simpla asezare neoliticala cea de asezare urbana importanta inprezent a orasului Alba Iulia, a fostdeterminata fara indoiala de pozitiageografica si strategica deosebit deavantajoasa. Asezarea, pe promontoriulterasat ce domina Valea Muresului, precumsi vaile Ampoiului si Sebesului in zona decontact a campiei aluvionare cu dealurilesubmontane de sub poalele MuntilorApuseni, Alba Iulia a beneficiat de-a lungultimpurilor de avantajele pozitiei sale si debogatele resurse naturale ce le-au oferitzonele din jur. Pozitia strategica si cailelesnicioase si variate de circulatie din si spretoate directiile, au completat conditiile careau determinat evolutia orasului ca centrupolitic, administrativ, militar, cultural sieconomic.

a) Influenta cadrului natural asupraevolutiei teritoriale a orasului. Orasul AlbaIulia este situat in sud-vestul Transilvanieifiind plasat in Culoarul Muresului, in zonade contact a doua unitati naturale: MuntiiApuseni si Podisul Tarnavelor. Reliefulspecific zonei de culoar si reteauahidrigrafica reprezinta elementele sistemuluifizico-geografic care au impus vectoriievolutiei teritoriale a orasului si trasarearetelei stradale in timp

Relieful culoarului Muresului in zonaAlba, prin dispunerea in amfiteatru la bazadealului Mamut, cu etajarea sistemului de

terase, din care terase I de 8-12 m, a doua de16-24 m, cu cea mai larga dezvoltare, si atreia de 30- 40 m, precum si lunca larga aMuresului, prin configuratia, morfodinamicasi riscurile specifice au influentat alura,estetica si dezvoltarea orasului Alba Iulia.Cursul Muresului, prin caracteristicile sale,a afluentilor (Ampoi), si a luncilor aferenteau influentat extinderea orasului sidezvoltarea retelei rutiere, asfel orasul estelimitat in dezvoltare spatiala de Mures spreest si de zona montana / piemontana cuversanti inclinati si terase inalte in partea devest.

b) Influente istorice in evolutiateritoriala a orasului si dezvoltarea zonelorfunctionale. Orasul Alba Iulia cu vechimebimilenara, cu rol important in antichitate,siin Evul Mediu a devenit resedinta de judetdupa 1968 si a cunoscut o evolutiespectaculoasa a populatiei, de la 16 000locuitori in 1945, la 72 000 de locuitori in1992, o dezvoltare importanta a sectoruluiindustrial in perioada 1970-1990, si oevolutie urbana specifica pentru perioadacomunista si cea de tranzitie, cu extindereadeosebita a unor zone rezidentiale noi si aserviciilor dupa 1990.

In timp, se pot remarca 3 etape inextinderea orasului actual. Din Evul Mediu,dupa anul 1713 si

Pana la Primul Razboi Mondial, orasuls-a extins si construit in zona ,,Orasului deJos” pe terasa de lunca, sub CetateaBastionara. Dupa 1921, Alba Iulia se extindepe o arie restransa si in partea de sus acetatii, iar dupa 1968 pana in 1990, orasul seextinde in ritm rapid pe Platoul Romanilorin ,,Orasul de Sus”.

Dupa 1990 apar noi cartiere rezidentialein partea de nord-vest, in zona Schit si Alba-Micesti, in nord, in noul cartier Orizont si insud, cartierul Paclisa-Recea. Tentacular, peaxele importante de transport, spre Cluj -Napoca si Sebes se extind noile zone deindustrie si servicii.

Spatiul construit a crescut dupa de la 11000 ha. in 1990, la 20 000 de ha in prezent,

Schimbari geografice în perioada tranziţiei şi problemele municipiului Alba Iulia 73

iar cu localitatile componente la 25 000 deha.

c) Functiile si zonele functionale alemunicipiului Alba Iulia. Municipiul AlbaIulia, chiar daca este de marime mijlocie,este un oras cu functie complexa.Semnificativa este functia administrativ -politica, municipiul, fiind resedinta judetuluiAlba, detine sediul institutiilor la niveljudetean, masate in cea mai mare parte inzona Centrului Civic, in sedii mai vechi sauunele mai noi, aparute dupa 1990, construitein diferite puncte ale orasului: DirectiaJudeteana Veterinara, Directia Judeteanapentru Agricultura si Dezvoltare Rurala,Registrul Auto Roman. Fiind o asezareurbana veche si avand una din cele mai marisi bine conservate cetati, cetatea Alba –Carolina, cu dezvoltare in mai multe etapeistorice si reabilitare moderna, la functiaadministrativa se ataseaza ca functieimportanta, cea turistica si culturala. Cetateasi obiectivele istorico-turisitce au fost supuseunui amplu proces de reabilitare, remodelaresi finisare, ceea ce face sa atraga din ce in cemai multi turisti. Alba Iulia este cel maiimportant centru economic si comercial aljudetului Alba, chiar daca o buna parte aindustriei din perioada socialista a fostabandonata (societati vechi precumArdeleana, Resial, Ardealul, Vinalcool),dovada, fiind noile societati comercialeTransavia SA, IPEC SA, Sewr-R SA, RekordSA, Elit SA, Albacher SA, Megavox SA,Fair Play SA, ca si cele pastrate, precum:Saturn SA, Apulum SA, Incov SA, AlbapanSA, completate de o retea de centre maricomerciale: Ambient, Dedeman, Kaufland,Alba Mall s.a. Acest lucru se datoreazapozitiei favorabile in centrul judetului,faptului ca este strabatuta de DN1(E81) si seafla la distante relativ mari si egale de altecentre urbane importante, ca Sibiu, Cluj siDeva.

d) Zonarea functionala a municipiuluiAlba Iulia. Cea mai veche parte a orasuluieste Cetatea bastionara, bine conservata carea cunoscut mai multe momente importante in

dezvoltarea ei: pe vremea romanilor, a luiMihai Viteazul, a ocupatiei habsburgice sirecent, dupa 2007. Urmarind planulmunicipiului Alba Iulia, se constata caCetatea constituie nucleul central al orasului,in jurul careia acesta s-a dezvoltat, avand omorfostructura stradala radiar-concentricagenerand o extindere izometrica sitentaculara, in perimetrul caruia s-auconturat si dezvoltat o serie de zonefunctionale: zone rezidentiale, zoneindustriale, zone de agrement, zone cu dotarisocial - cultural - turistice si zone detransport si gospodarie comunala.

3. Zonele rezidenţiale

Pe teritoriul municipiului Aba Iuliazonele rezidentiale se pot clasifica in:

a) Zone rezidentiale construite pana in1990. In “Orasul de Jos”, zona rezidentialaveche se remarca prin cartiere de case cu P siP +1 si o zona mai noua, aparuta dupa 1970,cu cateva blocuri P+10, si cele mai multeblocuri P+4 la axa strazii principale si incartierele Ampoi I, II si III. In zona Tolstoiblocurile P +3 si P +4 sunt construite inaintede 1980. In “Orasul de Sus” constructiiledominante aparute pana in 1990 au fostblocurile P+4 si P+10 (mai ales in zonab-dului Transilvaniei) care au generat ceamai consistenta zona de locuit, cunoscuta cazona rezidentiala cu numele de ,,CartierCetate” sau ,,Platoul Romanilor”. O pozitiesi un aspect aparte prezinta aliniamentul,,M-urilor”, blocuri cu un aspect arhitecturalmai deosebit, si cel al cartierului de vilevechi cu P+1, situat la sud de Colegiul,,Horea, Closca si Crisan”. O caracteristica sio pozitie aparte o reprezinta microcartierelede blocur i P+3, P+4 din zonaCaroline-Gemina si Caroline-Apulum, zoneaflate de o parte si de alta a Cetatiibastionare.

b) Zone rezidentiale construite dupa1990. Dupa 1990 s-au construit catevablocuri P+10 in “Orasul de Jos” in zonacentrala si o serie de blocuri P+4 in “Orasul

Laura Arăboaei, M. Arăboaei74

de Sus” raspandite in zona Stadion, Alba -Micesti si Orhideelor. Dupa 1990 a inceputsa se dezvolte si sa se extinda zonelerezidentiale de vile si case P+1, P+2 din zonaSchit, Alba-Micesti si zona spre Paclisa,constructia de case si vile din aceste zone,luand o amploare deosebita dupa anul 2000.

c) Zone si cartiere deosebite. Peteritoriul municipiului Albei Iulia exista douaastfel de cartiere: Recea (in sud) si Orizont(in partea nordica). Aceste cartiere seremarca prin proiectarea si trasarea unorretele stradale noi, cu o trama rectangulara,prin omogenitatea stilului si modului deconstructie si printr-o anumita separare,chiar izolare a lor, fata de restul orasului.Cartierul Recea - Rosia Montana este uncartier de 250 de case tip P+1, construite deGold Corporation, pentru familiile din RosiaMontana, care s-au mutat in Alba Iulia, iar,,Orizontul” va reprezenta un ansamblu de1000 de case si vile in spatiul dintre Micestisi Barabant.

d) Localitati componente. Localitatilecomponente municipiului Alba Iulia sunt:Paclisa (in sud-vest), Micesti (la vest), Oardade Jos si Oarda de Sus (in est), Baranat (innord). Aceste localitati sunt foste asezarirurale cu case tip P sau P+1 si uneleconstructii mai noi, tip P+1si P+2.

4. Zonele industriale

Zonele industriale, de productie,depozitare si mai nou, unele comercialeprintr-o serie de intreprinderi si societaticomerciale s-au dezvoltat in functie de zonelerezidentiale si cele de transport si in unelecazuri in functie de caracteristicile spatiuluigeografic (relief) si impactul asupra mediului(Saturn SA, Apulum SA).

a) Zona industriala de nord amuncipiului Alba Iulia. Aceasta zonaindustriala si de servicii de tip ,,pana” estecuprinsa intre cartierele Ampoi siAlba-Micesti si cuprinde societati comercialemai vechi: Transelectrica, Incov, Imsat,Alsting. In aceasta zona industriala in urma

restrangerii, dezafectarii si delocarii unorintreprinderi (Albalact, Vinalcool, Alsting)au aparut spatii de servicii si comert:Dedeman, FLIPS, complexul de saliMercur, s.a. La aceasta zona industriala denord, izolata, in nordul localitatii Barabantpe un spatiu de terase ale Ampoiului siMuresului, la sudul dealului Bilag se aflasocieatea comerciala mai veche in domeniulprelucrarilor mecanice, Saturn S.A.

b) Zona industriala si de servicii pe axade transport spre Cluj-Napoca. Zonaindustriala este in general una noua,dezvoltata avantajos pe axele de ransportrutier si feroviar spre nord, cu societaticomerciale numeroase: Sews-R (componentemasini), Record (incaltaminte), IPEC(ceramica), UTEPS ( in restrangere) siunitati de servicii: Ambient, Unisem,Viva,Dacia-Renault s.a. . Singura intreprindereveche inchisa, vanduta si dezafectata inparte, care ocupa un spatiu extins este ResialSA, candva singura unitate din tara profilatape ceramica refractara speciala. Paralel cusoseaua de centura apar noi societati indomeniu indusriilor si serviciilor.

c) Zona industriala de sud. Aceasta zonaindustriala cuprinde axa de dezvoltare siprelungire a orasului spre Sebes si cusocietati comerciale mai vechi: Albapam(panificatie), Apulum( ceramica) si mai noi:Transgaz, Elit (industrie alimentara), Mova(materiale de constructii), Termotehnica,Agras, Albacher (bere), Transavia, uneledezvoltatea in localitatile componente Oardasi Paclisa.

d) Zona industriala in interiorulorasului. In interior, societatiile comercialesunt dispersate si au dimensiuni mici. Printreaceastea enumeram societati comercialevechi: Intas-Ardealul, Ardeleana, Progresulsi mai noi: Megavox, Blue Tex, Alumil s.a.

5. Zonele de agrement

Zonele de agrement, spatii verzi siamenajari pentru sport si timp liber inmunicipiul Alba Iulia s-au situat sub nivelul

Schimbari geografice în perioada tranziţiei şi problemele municipiului Alba Iulia 75

cerintelor mult timp. In perioada 1980-1990si dupa 1990, pe masura organizarii,amenajarii si modernizarii spatiului urban,amenajarile pentru agrement au cunoscut omai buna dezvoltare si amplasare in cadrulorasului, astfel:

– Zona de activitati sportive “Cetate”este ceva mai veche si cuprinde un stadion cuo capacitate de 20.000 de locuri si terenuri deantrenament, terenuri de tenis si un bazinolimpic acoperit. Zona este amplasata inpartea de N a orasului.

– Zona de agrement ,,Schit”, carecuprinde terenuri sportive, strand, terasa.constituie un nucleu cu potential deextindere, beneficiind de un amplasamentdeosebit de pitoresc.

– Zona de agrement “Pâclişa”, aflat inpartea sud-vestica a orasului, care beneficiazade terenuri de tenis, de fotbal, de volei etc.

– Centrul complex ,,Alba Mall”, situatin ,,Orasul de Jos” care poate gazdui intalnirisi manifestari diverse.

– Complexul sportiv “Winners ClubŢălnar”, cu terenuri de fotbal, de volei sitenis, cu strand, terase, sala de fitness, etc.

Spatiile verzi amenajate ocupa o suprafatadestul de mica in cadrul zonelor centralelocuite, iar dintre acestea, vechile parcuri,,Parcul 1 Mai”, din centrul de jos ,,ParculTineretului” in zona Casei de Cultura aStudentilor, si cel mai mare, situat la vest deCetate pana la ansamblul de locuinte al,,M-urilor’’- ,,Parcul Unirii’’.

Spatiile verzi s-au extins in santurile deest, sud si nord a Cetatii si recent in zona nouamenajata a santului spre Parcul Unirii, iarin interior ,,Parcul Custozza”s-a transformatin piata civica unde pot fi organizate diversemanifestari culturale.

Spatiile verzi se compenseaza cu cele dinin zona noilor cartiere de vile si case caredispun de gradini amenajate, la fel in lungulunor artere de circulatie urbana, unde au fostplantati arbori ornamentali si amenajatealiniamente florale.

O noua zona de agrement si spatiu verdepentru timp liber, se contureaza in Valea

Popii si la marginea padurii Mamut, unde sedezvolta proiectul de amenajare a parculuidendrologic si a ,,soselei de padure’’ dintreValea Popii si Paclisa.

6. Zonele de dotări social-culturaleşi turistice

Zona de dotari social - culturale situristice nu se dinstinge la ora actuala ca ozona de sine statatoare, ea fiind constituitadin nuclee care concentreaza diverse spatii sidotari cu asemenea functii, astfel aceste sesitueaza si pot fi grupate pe zona Orasului deJos si a Centrului Civic al orasului, in zona cultural- turistica din cadrul Cetatiibastionare si zona Orasului de Sus.

In Oarsul de Jos si zona Centrului Civic,functioneaza pe langa institutiileadministrativ- politicejudetene si municipale,patru unitati de invatamant liceale, treiunitati gimnaziale cu gradinite afiliate, teatrude copii, casa de cultura pentru studenti,obiective de cult, asezaminte de asistentasociala, sectii si cabinete de spital si asistentapentru sanatate.

In interiorul Cetatii bastionare, unitatiledin domeniul social - cultural si turistic suntnumeroase: Universitatea ,,1 Decembrie1918” Alba Iulia cu sedii si spatii deinvatamant, doua unitati de invatamantgimnazial si liceal, Biblioteca documentaraBatthyaneum, Muzeul si Sala Unirii, douaobiective de cult reprezentative: Catedralaromanao catolica si Catedrala Ordodoxa,numeroase palate, vestigii istorice, statui sigrupuri statuare.

Pe raza Orasului de Sus sunt importanteunitatile de invatamant liceal si universitar,unele reprezentative, cum sunt: ColegiulNational ,,Horea, Closca si Crisan”, ColegiulLiceal Militar ,,Mihai Viteazul”, Facultateade Teologie, alte unitati de invatamant licealsi gimnazial, unitati sanitare SpitalulJudetean de Urgenta, Statia de Salvare,numeroase obiective de cult noi, hoteluri sipensiuni, unitati de asistenta pentru persoanedefavorizate s.a.

Laura Arăboaei, M. Arăboaei76

7. Zonele de transport şi gospodăriecomunală

Prin pozitie, rol si dezvoltarea in timp,transporturile la nivelul zonei si orasuluiAlba Iulia au jucat un rol important,asigurand tranzitul si circulatia urbana Sepoate separa zona importanta de tranzit peaxul Muresul, formata din magistralaferoviara, cu cele doua gari (Alba Iulia siBarabant cu ramificatie spre Zlatna) sivarianta rutiera ocolitoare a orasului pentruDN1/ E81, care traversa orasul pana acum20 de ani. Zone care concentreaza activitatide transport si transporturi intense sunt celeindustriale si comerciale, cele de intrare -iesire in municipiu si inelul de transport incomun cu intersectii, statii si ramificatiispecifice.

Zonele de gospodarie comunala suntconstituite din sediile institutiilor de profil sidin dotarile specifice, precum cele ale statieide epurare a apelor uzate ale orasului,amplasata in partea de sud a orasului, laPartos, bazinele de apa din zona Schit,puncte pentru depozitare si ridicareagunoiului si deseurilor menajere ale orasuluisi a platformei de depozitarea a acestora.

8. Problemele municipiului Alba Iuliain perioada tranzitiei

In functie de etape istorice si economico- politice de evolutie si dezvoltare, oraseleajung sa posede o ,,zestre urbana “ specifica,care influenteaza rolul si functiile orasuluiactual in raport cu cerintele si nevoilelocuitorilor. In viziunea specialistilor peprobleme de planficare urbana, conceptul noude urbanism, surprinde cerintele orasuluiactual in: organizarea spatiului, zonareafunctionala a teritoriului, a echiparii cudotar i social - culturale, reteletehnico-edilitare, cai de transport sicomunicatii, conditii de mediu, punerea invaloare a monumentelor, cresterea eficienteiactivitatilor economice si sociale asocietatilor si institutiilor, imbunatatirea

conditiilor de munca, locuit si recreere apopulatiei. ( V. Surd - 2005)

Plecand de la principiile de organizare siamenajare a spatiilor urbane, care au invedere in primul rand: economisireaterenului, accesul optim la utilitati,satisfacerea nevoilor umane de baza,randamentul maxim, integrarea functionala,efectul negativ minim si extinderea spatiilorecologice si protejate, rezulta si principaleleproblemele care se cer a fi rezolvate lanivelul oraselor cum sunt:

a) delimitarea teritoriului si a stabiliriiraporturilor optime intre intravilan siextravilan;

b) zonarea functionala a spatiului urbanin cadrul perimetrului construibil;

c) stabilirea regulilor de inaltime aconstructiilor si a regimului de distanta;

d) stabilirea si dimensionarea retelei decirculatie majora;

e) stabilirea circuitelor si traseelorretelelor edilitare;

f) stabilirea zonelor de conservare,protejare si a siturilor istorice;

g) stabilirea elementelor de estetica,imagine si personalitate urbana;

Municipiul Alba Iulia a mostenit, preluatsi gestionat un ansamblu de elemente sicomponente urbane, care-i confera ospecificitate aparte in reteaua urbana aRomaniei, de unde si problemele actuale aleorasului, probleme care pot fi grupate pentruperioada tranzitiei astfel:

– Restructurarea, reconversia si tranzitiaeconomica a orasului;

– Reteaua stradala si circulatia urbana;– Regimul constructiilor si a spatiilor

construite;– Organizarea si amenajarea spatiului

urban si imaginea urbana;– Problema spatiilor verzi, a zonelor de

agrement si recreere;– Problema salubrizarii si curateniei

orasului;Una dintre aceste probleme, de mare

actualitate o reprezinta reteaua stradala sicirculatia urbana in municipiul si zona

Schimbari geografice în perioada tranziţiei şi problemele municipiului Alba Iulia 77

municipiului Alba Iulia.

9. Retţaua stradală şi circulaţiaurbană în municipiul Alba Iulia

a) Configuratia si caracteristiciletramei stradale si rutiere. Alba Iulia cu ostructura binucleara, dezvoltata in jurulCetatii Bastionare prin ,,Orasul de Jos’’inzona terasei de lunca si ,,Orasul deSus’’dezvoltat pe suprafata terasei a II a,Platoul Romanilor, prezinta o structuraspecifica a tramei stradale cu o forma radiar- concentrica cu prelungiri tentaculare peaxele importante de circulatie, spreCluj-Napoca, Sebes si Apuseni.

Se poate vorbi de aspectul concentric alretelei stradale de baza, cu un prim inel injurul Cetatii si al doilea, care unestesegmentul din Orasul de Jos, candva cu rolde sosea de transit, intre intersectia ,,Gara’’si cartierul Ampoi III, cu B-dul Revolutiei sial Republicii, in cartierul Cetate pana la str.Lalelelor (magazinul Lidl).

Aspectul radiar este dat de segmentelearterelor principale:

– Calea Motilor - Str. Zlatnei (spreZlatna), pe DN 74, spre Muntii Apuseni;

– B-dul T.Vladimirescu - SoseauaClujului (spre Cluj-Napoca), pe E 81;

– B-dul Ferdinand I - Soseaua Sebesului(spre Sebes) E81;

– Str. Marasesti - Soseaua Drambarului(intersectand soseaua de centura si caleaferata, trecand peste Mures );

– Str. Brandusei - Soseaua Paclisei, spresud-vest.

Cea mai mare parte a retelei stradale debaza este dimensionata la 2 benzi pe sens(exceptie Calea Marasesti si Str. Barndusei sia unui sens dinspre Micesti spre Alba Iulia)unde arterele de intrare - iesire au ramas lanumai o banda pe sens si raspund greu dinpunct de vedere al calitatii la nevoilecirculatiei urbane in zona. Modernizareasectorelor de intrare - iesire spre Cluj Napocasi Zlatna si construirea unor sensuri giratoriiin unele intersectii au schimbat aspectul

calitativ al circulatiei in Alba Iulib) Specificul circulatiei urbane, de

tranzit si penetratie. Acest aspect areprezentat o ampla actiune de monitorizaresi cercetare a circulatiei la nivelulmunicipiului, efectuata de elevi aiColegiului,National,,HCC”Alba Iulia, careau monitorizat circulatia in oras in orele demaxim al traficului rutier si pietonal (ora7,30-8,30 si 15,30 - 16,30) si in intervale alecirculatiei normale pe parcursul zilelorlucratoare ale saptamanii. In acest fel, au fostsupuse monitorizarii 12 intersectii dintrecele mai importante din oras (4 in ,,Orasul deJos’’ si 8 in ,,Orasul de Sus’’), cu denumirispecifice pentru a putea fi supuse observatieisi analizei. In cadrul monitorizarii, elevii aucompletat fise de observatii cu referire lanumarul de autovehicule care au circulat peun anumit sens si directie din intersectie,tipuri de autovehicole, specificul traficului inintersectii, probleme ale circulatiei specificeintersectiilor si impactul asupara mediului(poluare, zgomot,vibratii).

Tipurile de intersectii selectate au fostdiferite sub aspectul formei: intersectii ,, incruce’’ (intersectia ,,Gara’’ si ,,Stadion’’),intersectii ,,in T’’ ( intersectia dintre B-dulRepublicii si B-dul T. Vladimirescu)intersectii in ,,T’’ si ,,cruce”: ( intersectiilede la Magazinul Unirea si Hotel Cetate custrada Closca) , intersectii ,,in unghi’’(varianta spre Cluj si varianta spre Partos) siintersectii ,, cu sens giratoriu” ( Piata Cetate,Calea Motilor - B-dul Horea).

Circulatia de tranzit: Cea mai mareparte a circulatiei de tranzit se realizeaza pesoseaua de centura, sosea care selecteazapeste 1/3 din traficul de intrare in zonaPartos si cel dinspre Cluj.

Astfel din nord, intra in oras in timp de oora ( 9.00-10.00) 650 masini si trec pevarianta 250, si ies din oras spreCluj-Napoca 550 de masini, la care se adaugacele 300 de pe varianta.

In partea de sud, la Partos, intra inacelasi timp in Alba Iulia 500 de masini sideviaza pe varianta 300 si ies din oras 450 la

Laura Arăboaei, M. Arăboaei78

Fig. 3. Aspecte ale circulaţiei în Cartierul Cetate

care se adauga de pe varianta 260 de masini.O parte a circulatiei de tranzit se desfasoarasi in alte zone, precum in zona de intrare -iesire spre Zlatna, insa este greu de vazut deunde converg spre iesire, sau spre ce directiise indreapta dupa intrarea in municipiu

Circulatia pe varianta prezinta, in ambelesensuri,o pondere mare a traficului de masinigrele intr-o proprtie de 25-30 %. Circulatiade tranzit este afectata uneori la iesirea sprePartos si Sebes din cauza problemelorpodului de peste Mures (ingust, calitateprecara, restrictii de viteza, intersectia spreOarda fara pasaj de ocolire s.a, si uneleblocaje in zona intrari- iesirii spre Elit s.a.).

Circulatia în cadrul oraşului: În cadruloraşuluji, circulaţia este influentata denumarul populatiei unor zone rezidentiale sicartiere, amplasarea zonelor functionale sicaracteristicile retelei de strazi si aintersectiilor. In urma monitorizarii, rezultaca la ore de varf traficul este aglomerat petoate arterele importante afectand fluentatraficului in intersectiile mari si blocandintersectiile mici.

Exista sectoare cu probleme ale circulatieidin cauza unor benzi ocupate de parcareamasinilor mai ales pe bulevardul Revolutiei1989, de la Stadion pana la Piata Cetate si dela Spitalul Judetean pana la Str. Lalelelor(fig. 3)

c) Propuneri in vederea eficientizarii sioptimizarii circulatiei. Chiar daca AlbaIulia este un oras cu o populatie sub 70 000locuitori si o desfasurare spatiala destul demare a teritoriului raportata la populatie seconfrunta cu multiple probleme ale circulatieiurbane: trafic aglomerat, lipsa spatiilor deparcare, problema intersectiilor.

– Fluidizarea traficului: Importanta inceea ce priveste optimizarea si fluidizareacirculatiei in Alba Iulia o reprezinta masurade interzicere a parcarii pe o banda pe marileartere, de largire a unor artere, undecerintele o impun si spatiul permite (ex.strada Mircea Eliade, in prezent cu sensunic, de la Schit spre cartierul Alba - Micestiprin spatele Liceului Militar, B-dulRevolutiei de la magazinul Lidl spre sud,

s.a.), stabilirea unor noi sensuri unice peunele strazi secundare spre intersectiile maricu semaforizare si modernizarea unor straziin cartierul Alba - Micesti ( str. Varese,Abrudului - care ar asigura mult mai facilaccesul spre Valea Popii si cartierul Orizont.

– Problema parcarilor: Este una dincele mai importante probleme careinfluenteaza circulatia urbana, prin blocareaunor benzi de circulatie pe anumite sectoareale unor sensuri a arterelor de circulatieimportante si ingustarea zonei carosabile pemulte artere secundare. Problema parcarilorpoate fi rezolvata prin alocarea si destinareaunor spatii pentru constructia si amenajareade parcari moderne (de suprafata, subteranesi supraterane) cu plata in zone aglomerateale orasului si a deconcentrarii unor institutii

Schimbari geografice în perioada tranziţiei şi problemele municipiului Alba Iulia 79

Fig. 4. Amenajarea intersecţiilor în municipiul Alba Iulia

si arii de servicii din zone aglomerate alemunicipiului in prezent.

– Problema intersectiilor: In vedereafluidizarii traficului in aceste puncte ,,cheie’’se impune modernizarea si modificareasistemului de trafic si a circulatiei urbane,

unele puncte si zone care pun probleme, cumar fi rediminsionarea unor intersectii sigasirea celor mai bune variante de fluidizarea traficului (semafoare cu cronometrare atimpului, pasaje pietonale, sensuri giratoriis.a.) (fig. 4).

– Problema amplasarii unor constructiiin aria care afecteaza circulatia urbana: Sefac greseli prin avizarea amplasarii siextinderii exagerat de apropiata aconstructiilor de arterele de circulatie si dezona unor intersectii. Totodata, se impune omai buna corelare a spatiilor destinatecirculatiei rutiere cu spatiile destinatepietonilor (pasje de trecere dezafectate, statiide transport amplasate necorespunzator,trotuare uneori exagerate, treceri pentrupietoni in cascada) cu zonele destinatetraficului rutier urban.

d) Pentru optimizarea si eficientizareacirculatiei si a tarficului in zonamunicipiului Alba Iulia venim cu o serie desugestii si propunem urmatoarele:

– Conectarea D.N. 74 care vine dinMuntii Apuseni in zona Micesti – Sard, princartierul Orizont si localitatea Barabant inzona soselei de centura cu artera E 81 spreCluj-Napoca si viitoarea autostrada Sebes -Turda in vederea evitarii circulatiei prin orasspre zona industriala si de servicii situata inpartea de nord a orasului pentru cei din

Apuseni si cei care vin din nord spreApuseni.

– Conectarea bulevardului Revolutiei1989, prin modernizarea strazii IoanLancrajan si legarea acesteia prin pasarela detrecere spre reteaua cartierului Recea si alocalitatii Paclisa, si in continuare spre zonaPartos cu legatura la viitoarea autostradaSebes -Turda.

– Legarea cartierului Orizont mult maidirect cu orasul prin intermediul straziiAbrudului spre artera importanta Alba -Micesti.

– Legarea cartierului rezidential nou,Recea - Rosia Montana si a zonei rezidentialecare se dezvolta spre Paclisa cu artera deiesire spre Partos si cu viitoarea autostradaSebes- Turda, in zona Partos-Apulum, pentrua evita aglomerarea traficului pe singurul fircare cobara din Cetate spre zona Gara si sprePartos - Oarda - Sebes ;

– Conectarea cartierului Orizont cuOrasul de Jos prin zona statiei electrice,respective a strazii Gh. Sincai sau EmilRacovita.

Laura Arăboaei, M. Arăboaei80

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel Gh., Mahara Gh., Anghel E.(1982), Ghidul turistic al judetului Alba, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

2. Apolzan C., Apolzan A.(2009), Carcteristicile geomorfologice - premisa a organizariispatiului in partea de sud - est a Vaii Ampoiului, revista Pangeea nr. 9, Edit Aeternitas,Alba Iulia.

3. Araboaei M., Araboaei L. (2008), Influenta reliefului si a zonelor tip ,,axa’’asupraorganizarii spatiului geografic si a dezvoltarii teritoriale a judetului Alba, revistaPangeea, nr. 7, Edit. Aeternitas, Alba Iulia.

4. Buza M. (1986), Culoarul Muresului la Alba Iulia - Observatii geomorfologice. Studii sicercetari geologice si geografice, Edit. Academiei, Bucuresti.

5. Mandrut O. ( 2002), Romania geografie regionala - Edit. Univ. de Vest,,V. Goldis” Arad.6. MorariuT. , Bogdan O., Maier A.( 1980), Geografia judetului Alba , Edit. Academiei.7. Neacsu M.C. (2010), Imaginea urbana. Edit. Pro Universitaria, Bucuresti.8. Surd V. (coord),( 2005), Amenajarea teritoriului si infrastructurii tehnice, Edit. Presa

Universitara Clujeana, Cluj Napoca.