SCRISOAREA IIRDOVElde

DIMITRIE OANTEMIRDonanula 1E1.

EditatA Int Al la Mita mAniutrel1825, Augusta In 19

sulta Domnia Jut

LOAN SANDU STURDZA V.V.11 cu bine.-cavantarea

-1Pre srantulü i nevtersii din memo-I-laArniepisoopil I Mitropolitil

Moldovtil I Sucevel,

GRUM BOLDOUR-COSTACHI.Beedllatii la anulii 1868LiVoenavrie in 28 fide, de e.

13o1clour-LataseuRetlaclorii cliiarului Moldova".

l'A'S I.Imprimerta Adolf Bermann.

itsatirv2z..

411e,

()amen:lova,

Precubtare.

De prisosa este sg enumerama aice, toate muncele, toate jdrtfele ce tie arna impusü spre triumfulaprincipiului pentru care luptfima :

Reinloarcerea cu ori ce pretli a Moldova) la

vechia sa splendoare.nricare Ins5 au fostil silincele ce ama pusti spre

a insuila pupti via1, puinü focti In acesta corpil atatde vioiti o-dinioare. attitil de amortitti, de inerta pentrumomenta, care sn mai alma) Natiunea Moldovanii ;tottlik departe de a fi etarpitU 1nc5 toate rnijloacelede care este capabiM persseveraMa omineasel, puternice hotarire a patriotului nestramutatil In credinta salavemti deplina convictiune cti suntemil able la ,Inceputula missiunei noastre.

4

Una WI din aceste mijloace, cat'li treaba -pe vorbdpe serisa, este reamintirea suvenirilora noastre

istorice, adecd : adueerea aminte de cea eeamei fostra lucru uitaUi, sa Nede, acumil la noi,sail dad- mai exista inca p'intre Moldoveni, existiunmet in stare de halitnal.

adeviTra ; halima si pare ace epopee, glo-rioasa intre toate, epopeele glorioase din Lame, incare o nmtuiA de cameni, Incunjurati, cercuiti de 'eella acilrora piciore :.in atate randuri au tremurattiOminirea, traversii um"' drama lungil de cinci seculilutregi; drama crudü, infioritoriti,. In curaerea eartviatoi.agula constitua tow dreptult, publicü pe pa-manta ;

Insamna fie-care popes') al acestei lupte de ,yriesi prinvictoriele i virtutile lora cetatanesti; iesa neatarnati

mosIoara care'i hrdneste din cataclizinula careimbite imperil, destruge atate marl natiuni; candala maluld Scaparei, la .pragula fericirel. cel contra a-carora barbatlie s'ari zdrobiai in limpula seculelorahordele muzulmane, polone, tartare, magiare I tiga-nesti, pier, inteund momenta victirne celei mai copilti-resti d'intre Insalaciuni I I

Suvenirile istorice suntd penteo Natiune, ceatemelia la o cas. Natiunea fart% istorie, adeca Wetsimbolula strdmosascil in giurula caruia sf s grupeza, sandrueSte ca s'o casa gra de temelie, lipssita de punc=tufa pe care sprigine greutatea el.

Mai mita de cat aceasta : 0 Natiune faril is-torie fuel Natiune, caci Natlunea nu'l constiturtaprin o sInguril generatiunel ce prin mai multe gene-

Sin

§i

s'60

nu'i

ce'l

5

ratinn- care s'aii .saccedatti .una altel. t care gene-Niuni la ma Jodi numai an cea ce s nume0e : is-torie,formeaza cen ce sA chiamti : Natiune.

Pe cat nu sA poate contesta adevarulit acesluiprincipiA, precum nu sA pate nega lumina soareldi,pe atata dar este necontest.,VA pentru eel de ra-tiune, cu minted siinatousA, bine s'IntelegecA o Na-tiune existA ast4. pentru ratiunea cl e ati .existatfi laurmfi, In curgerea seculelorit mai pa tinil sau mai maddepartate, I cI o Natiune, o Nationalitate, an sapoate improza precumil al improviza unit bal- maselie,unti ea§cavalti, VI olio lueruri de .o durata tot atilt destatornic t Indelungata, ca I tiinpulü trebuitoritipentru confectionarea lorA.

0 Natitme improvizatii, opera unoril nebuni carevorit sit anticipe it pesle opera seculelorii, peste ge-

tendentele genteloril, care sti desfasur5 ?lianaIn curgerea unoril periode Intregi, 0 nu prin surprin-dere, prin unü clap0osil carnavelescti; o Natinne impro -vizata, cticermi, e tot atilt de stabilä, ea I globula de so-pona e0til din trestia copiilorü, c'elü privescil cascaunifcu admiratinne pAnA ce plesneste tocmal In momentulticAndii ii S'a0eaptA vada luAnd proportiuni gigantice.

Spre a veni, ca tot-de-una, cu facte In ajiutoriulAprincipiilorti noastre ; spre a proba c numai exis-tenta acelorti Natiuni nu'i efemera care au de temeliesnvenirele istorice, traditiunele lora stramo§eqll, vornilha o proba 'hire sute.

S5 liisinü numeroasele populatiunl din Nistraplinft'n fundulii Rosqiei Athel mal departe luck pa-

niuld §i

s'eld

6

nd la extremitatea Po 1011; toate bine distencte

intre ele, populatiuni pline de barbilpie, dar careln lipssa de traditiuni, de apdaminte istorice, e-xistaii nu In stare de Popoare, ce de populatiuni, degloate; trilieu, cum s'aril dice, in bobote, ptina cenaturalmente toate aü picatü prada celui mai ghibaciil

indraznetii.. Ne sa va replica poate cd aglomera-tiunea acestai imperiii provine de la faziunea lo-gica a elementului Slavui, A0 trage cauza din affini-tatea rasselorb, care din instinctil s'ati apropietii cu

IncetulA uncle de allele. Nemica mai gre0til de catasamine sustinere. Lasandti cd originia genie-100 nuconstitue nici cum Nationalitatea, ce din contra luandOde norma asemine teorie amil ave unit rezultatil cu

totulii opusii, adeca Cozmopolitizinulti; ne amil treza in

fata gentei Omine0i intreagd, (eaci top ne tragtemadin acea0 vita ; lOsandii cd Natiunea, Nationalitatea,Patria, nu suntil constituate de cat prin cerculti, pac-tele I denumirea subt care ail traitO POrintli until

Poporii, acei care NO transmisit drepturile, numele,rimantulii, I inainte de toate experienla lora ; %fin-du-le aceste, apol Inca 10 millioane de Tatari, fuzi-onati tn collossulti Rusii, nu santO §isn'ati fostO Slavi

; asitmine §i Calmucil canda s'ar cauta bine. Tata-tarulti de Cozacil, Calmuculn. de Lipovanii sa deosa -baacti tot atilt de patina ca §'unil Cliinezti de unit Spa-

; I dacd toate aceste rase aii perdulti astadi

nai pand t suvenirulO lora, aceasid provine din ca-m cii ele n'au avutil suvenire.

UsandO de o parte marele Statti Americanii, ca-

.

:

niolii

st

7

ro are oament mul, despune -de tezaure, de nenumarate flote, do armate cAt Ii trebui, si care -cu toateaceste o Natiune, convultiunele lui interioare noo probg, si care nu'l de cAt o tovgrA§lie, 1 Inca" o

tovArAqiie mAr§av5, unde celti mai siretti si cell maicoltostil cautA s'Asl fad partea leului. '111 adevArg,

este ace cNatiune, o Patrie, acolo unde nici unü seriitoriq, nici unit representante'n camerg, nici unit oratoriii la tribunti, nici unit jurnalistil, nici unit professorti cAtrA elevil sei, unit armuitoriti in publia, nu poate StrAmotitit ituttltri I nu poato

invoca aceste sacre cuvinte care mi§cli fibrele pUni

§'in celti mai neslintitoriti ?Lasandti, dicer* mii de alte exemple pe care

le amti pute cite In agutoriulti nostru, sA ne oprimfija unulti ; sti JuimA pe Helleni.

DacA aü gustatg vr'o Natiune fazele cele mai extreme al* soartel, care suntil partea oamenilorti pe a-cestii pilmAntti; culmea gloriel alli puterei ; alit puterei morale prin luminele, geniulii ç1 civilizatiunea

sa, alA puterei brutale prin bravura copiilorti ei ;

decadenta ce mai curnplitg, cAnd pe de o parte Lumeaaft privito in robia barbarilorn, iar pe de alta numete Hort' el ajunsA peste piirv a piimAntului ocalificatiune de risil, badjiucoritoare ; apoi aceazitti

Natitme aü fostil Natiune Hellen5.DupA ce at! invietit Lumea insufletind'ci grin tiinartele I exemplele ci ; subjugatA Mail de Romani,

Subil care au fileutti parte din Imperiulti Sisantinti lahatie truachieri a Imperiului Romanil ; in urmi pe

nu'i

nici

()Ice

tvle,

till

8

giumatate libera pentFunti momentil, o data cu pica-rea Tarigradului In manele sectatorilorii lui Mahomet,pica i e pentr'unil lung5 timpil subti ce mai atrosAsclavie, pe care ati suferit-o vr'o Natiune subjugati.

Orasele cele nemuritoare disparii, glorioaselelor5 insule sunttl pustiete, monumentele cele care fa-cet:I admiratiunea Lamer stint(' destruse, si din atAtaglorie si marire nu ratnAne pe p5mAntulii acelor e-mi-lei de cAt mine, iarii in lumea Intreaga, iatoria

acelei Gigantice epoceHelleni flu raniftnii de at cu fiere pe corpl,

dar In inimA, cu suvettirulti ceiei ce an fostti!Dupfi mai multi seculi de robie, acele suveniri

aprindti in inimile lora hotartirea de a. redobAndi

vechia lorii prositiune, sail de a peri pAnA la cellmai de pe

Si if ar5 fi peniü. dad fi . istorie nu era serial,câ assassinatul5 constitua o itnfarnieacaria solidaritate trebuie s5 s'intinda, farA diatencp-une, peste ominirea IntreagA.

Acestil simtimentil ail fostii atAtii de tare, in cAtdelti aii invinsti astA-dati egoismul0 celti race a po-liticel Occidentale, I facAndit pe comendantii escadre-

oril Europeane sa treacA Mature cu instructinnelece le pelt de la guvernementele lora respective, aütrasnitii pe turci la Navarin, I libera Grecia !

Nici concursulti de din afarA, lief acele sfilnice

111 paria1e acte In nauntru de unit eroizmil fgrä asa-manare, n'arit fi venit5 In agiutoriulii Greciel, daca e11'111.0 fi avutti pentru sine, unit apgriltoriii mai pu-

Hellenilora, aril

union.

9

ternia : Istoria el; 'Let' Lumen nu q'aru aduce curespect(' §I admiratiune aminte, de numele lui Pe-ricles, Homer, Leonidas §I atAta ; daan cuvintele deAtena., Lacedemmia, Sparta etc, n'aril simV toV. oputere magicA t irrezistibila.

Mamele Hellene, cAnda leagAnfi pe brutecopil le spunil cea ce ail fkutil tacit loci' la Ter-mopile, la Missolonghi, la Arcadium ;. t ace"' copil,devenicl oameni, §tip ce imturalmente facii ?

Mort" pentru Patrie, sail Invingii!AsAmine chndfi aI istorisA Moldovenilorö, cea

ce ati fog(' §I cea ce ati fficutil PArInVi lorti ; ce

nume este alit ce iarg ail stAptinilii din vechime;eine le di fostu amid, pe eine 'id' avutfi in curgereaseculeloril de inimici fire§ti i neimpacatj, atunce 1.4aceqti adevarati Moldoveni te v'oril Intalege;.. vorüqti care le'i numele, uncle le'l Patrin, §I -de care Na-Vune suntti ; exemplu. de In pArintil Ioncare afi avulti celii pupil atAta minte I patriotisinacAtil §I noi ; admitit-o macart aceasta v'orii fi ceace ail fostil, urrna cea ce ail facia cei de lacare ii sâ tragii ; arü agiunge atfita pentru binele

pentru mfindriaDar spune cuiva, cif _nu este Patria lut ace pe

care ail apucat-o de la pfirinVi set) §I efi are altit

tarA subil scufia Ceriului ; spune't cii elfi e din altiNnOune de cAtfi din ace cária ail apaginutii strimoq11lui, t aceasta pentru raOunea ci suntil dot, triI an!,tint Dome' bolnavil In hallucinatiunele lui lucra pen-tru unire, t &unEt nebunil ail efectuat-o cAtil-va

lora,

§t lama

lora.

v'ort

Ora,

timpa In urmn, apoi oare acela n'are destula motivaca sa sa tavaleasca de Asti ?

Ada pe unit munteana in Ie§I §1 spune Moldovenilorti AcestaI v'el frate, are sa conlucreza cuvoi la marirea voastra NationalI, la fericirea voastra ;fortneaz tot o Natitme cu Vol,. pentru ratiunea ca'ncurgerea unul Orti de secull Vail pradata tara, eafostil initnicula vostru cela maI neimpacata ; pentru'ea hi coada Ungurilori, Le§llorti, Turcilora §"ala Tatarilorti ail purtatil periodicti fierulti §1 foculti pIntrecaminiile voastre, call arsa casa, call stracata Bise

_rica. cati tâietll tatula, sugrumata mama, t'aa violatll sora oare aceste vorbe credet1 volcã arll trece adresate altora de cata triidatoriloril

§1 sub(' protectiunea ticuri1orll muntene§ti?Celora care ne aril taxa de exageratiune, le

arm) replica cu istoria in manit, adeca cu documentele-unei Natiuni; ,cu acele documente care reguleaza numele, nationalitatea §i drepturile until Poporil.

Ace istorie care mil scrisii de noI, qi ea asiimine nu poate fi prin urmare bEtnuita ca nene§te, nu numal consacra drepturile §1 Natioualitateanoastra, ce insa este unit calauzti experimentata pentrucopit Moldovei, Intocmal emu este In curgerea vieteisale pentr'unti onill, experienta celorti ce au Mita.

Aceste sunta ratIunele care ne fact' sa publicarna

de acuma inainte in feullitona Moldotiei tota ce sa

atinge de istoria pril noastre, de istoria Noldovel.Una din principalele cauze aliT nenorocirilorti

noastre, este rani' Indoiala pentru cft Moldovenil nu Via

Cart

10

Ora-

11

Aid nu'sl bath capulti sA stie istoria 1ori. fl careeunoscil In perfectiune viata mai tuturorn .genteloril,nici nu cetescii macarti afarA de cAte-va rare exep-tiuni acea a Natiunel I

II nu stir' ce an fostil it odatA, ideie prinurtnare de cea ce pierdil acunin, eAci alt-felti &aril

propi, can este titnpil IncA, pe nialulA prApastiel.Incepemn de o-datA en ;scrisoarea Moldovel de

Dimitrie Canternir, Domnulii ei" pe care cu dreptti

cuvfintil o putemti nurni partea economicA a istorielnoastre, t pAnA a nu veni la partea el militarA, la

acele acte de glorie sI de eroismA prin care s'atiimortalizatil strArnosli nostri, desfa'sura probeleIntftleptiunei si geniului acestoril oameni, totil atAtA

de marl la cArma trebilorn, In conducerea socie-tAtilorti, pe cAtti an fostil 'de marl pe cAmpiele

CAndil v'eti afla pAnA la ce pundit"' "geniulii

luminele acestorti PArinti at Patriot, pluteü pe de a-.supra ieresuriloril, nedreptatel i privilegbieloril carepe timpuln unorfi secult de Intunecime, au formaibaza totil dreptului publicn pretutindine afarA de cAtilIn aceastA tarA, o dinioarA altitn de fericitA.

CAndn ati studia bine onestetatea, liberalismulii,IntAleptiunea si moralulti institutluneloril cu care celce i'amil mostenitit s'ati Inzastratil Tara, pe cAndütoate cele-lalte tAri era prada Oligarhiei sI Feoda-lismului, atunce numai v'eti InA1ege mArirea acelortioameni, de la care unit din noi avernti nerneritata(moue sI ne tr«gemn.

I n'ati

d

v'otai

bAtallielorl.

12

Curiozil Nen] !Pe c(indit Lamest intreagA, Trizoniera In fierele

fendalitatei, era proprietatea, mosiia unei singure ca-ste. si ori ce positiune, or! ce carierti. orsi ce vii-toriii nu suride tie cAtii cAlor-va priveleghieti, subdgingulti cArora multitudenele, restuld oam niloi ü ge-men robi tn stare de anitnale ; pe arida guvernareanici unel alto Natiune, nu mat era o magistrature de-legata de e cuiva pentru buna chibzuire .al afaeeri-lora el qi mentinerea .ordinel In interesultice din abuzfi in abuzil, din uzurpatiune in uzarpati-tine degenerasti plinA la punctulii In cat aceastA liisarcina re devenisil o puture absolutA I fArA celii mai

mkü controlii la dispositiunea discretionaril unoril pro-prietarl de popoare care s'a le transmittii din lat:i Influ intticm-t ca pe niste turme de vite; unoril despot!,care in betfia omnipotentei loru agiunstisii de a stri-ga : câ Pepord si Staff"' suntii ii, c interesele .si o-noarea Natiunelord ce doming' sl yesumii toate a -ceste in individualitatea lora! Inteunii cohisoril alii.

pArnAntului, cati-va oameni inscriii in asAdAmintele

lort1 cA: de la micii plin5 la mare Patria e a tuturoril;ca eel(' de pe urma ciobann poate deveni LogoratiiMare; cA funqunea de sefti tatultri va Ii incredin-tat unuI magistratül VodA, (Duce, .condueetoriii), a-ceasta InsA pe nal tirnpü Iimitatü, fArA dreptulii deiransmitere, t cu conditiunea sine qua no de a II

PA tintele i Aptirilloi iulii Pattie! ; in Intfileptluneadreptatea lora tie cugetil proclamA pe atunce incAmaril principii al moralului demucratiet de care

sociala,

§t

toll

1 3

Lumen moderna cucinci suit de ani mai targliil trebue SAsit glorifice astacli, t urmasli acelorA oameni, In locdde asi consacra adoratiunea, una cullti In inirnele lorasuvenirului unort asamine .strfibuni, sa credil mai cucap5 de cat ill filed sudeti acolo unde nu eraa decat cetatani, robi fara ea s'ai subjugecalan pieinare cenusi eroilortl, mormintele parintestispre a Malta peste ele negatiunea vitalitatei Nationale,adeca strainismuld ; inogureaza privfleghiulu ereditaritiacolo uncle era .democratlia traditionabi, t zvarlindilpe de asupra secularia la pandacea ce pentrn ii aipIarnadiLtt strabunii In gloriosoldlorti sange, .scuipa cu despretti peste niste opere, pe-ste unti patrimonid care erau nn numal a lorficAciasa llindu, ama tâcedar, sll luainti bine aminte, s'aviitoarelorti generatiuni de cohoratorit nostri I

AcestaI In scurtii speetacululti, speetaeuld curiozti,dupA curnii amd clIsti mai susii, poate privi mi-ce gratis pe acestii teatru dramaticii In care s'aiiprifacutu Moldova de la unire Incoace. De acea dar

intentinnea care ne face sa publiefirnii de' acuminaintte tutu ce sa atinge de traditiunele stramosesti,de a pune subll ochit presenttlorti viata ParintilordPatriot, ineepiindti cu operele Jul Canternir.

Pare ei vieemti de pe acum, pe cuconasti no-stri raclinda de limbagiulti simplu, de stilulti celti nepresurata cu flori retorice al parintilorq nostri.

Domnisorilorti, dar amti don pentru feri-cirea Tarii I onoarea D-stre, sa aveti mai pulinaeleganta In linabagtulii vostru, In chipula -de a vA suci

s thu

vor it4Linhnicului

cell

si

nimine,

TAW',

1 4

pe cA1cil, t o flirmAturA macar din cea ce Patria laori ce ocaziune In inimile i capetele celoro carev'a0 precedatti In aceastA tarL

Cea ce punemU suba ochil voWi, nu suntil fortretorice tirade asurclitoare, care amepsctI pe unii,surprind5 buna crediTO altora ; este ace ce dare nevoie de scAnteile geniulul, de flacArele vorbilorti pompoase spre a fi Inplesti ; este expunerea simpra aliiadevArulul, adecA limba patriarcalA acelorti care v'aulasatti mo§tenirea lorti.

Nu §tima acumil cea c'eV lase vol, mu§tenitorilord voqtri I

rr. Etoldur-I, av as ow.

g5si

Preouvaxatorea.

primelut editoril.

Ctrà inbitorit de tftihift eetitort.

Poate sti va putt oare-carora cartea aceasta(druia alcfituitoriuld et' ad datii acesttl nurne : vScri-soarea Moldovel." nu atät de nevoie, iar mai alesitcelord ce aü Imbr4osâtil viata ruonabiceascii si pus-piceascfi, netrebnic5. Iarti iubitirilord de lstoriede stiinta, o socotescil a fi foarte inbita sl pre fo-losItoare. Iarti de nu, apoi de unde s'ad IndemnatabarbatIt cel InVtlepti si Matimaticil de ail tAlmacit-oIntl% a le lord limbl, sl au tipfirit-o. Pentru aceaçUcü sl eli ce aii Isti Filip Jul Nadanail : st.

Ceteste-o IntAl, o pre cinstite cetitoriule,atunce insust o v'et cunoaste-o, 1 v'et IntAlege-o.

Cartea aceasta de alcAtuitoriuld et s'ad MouldMoldovinesti, de pe care izvodd s'au talinAcitd Lati-nesti ; de pe Latineasca Nemtasti talmticitti 1 s'au

tipfiritd la anulii 1769, In Berlin. Iar cum aceastilcarte impreunA cu altele, ale InaltatuluI alcatuitoridmnitd InVaptulut Dimitrie Cantemir Domnuld Moldovei,s'ail Intorsii din Rossia, vecli Inainte fOle etc. etc.

Vinfi§t

§t

It

sl

16

De aceastil carte, care atunce era neltiuta depatrio(I, nu stilt In ce Chipti sad 1ntiinath, Infocataravnitoria spre iota folosulti de ob§tel iar mat alestispre inmultirea cilqilorti, nu numal acelorti canonistteBiserice§ti, ce §I acelorii politice§tfl.care nu aductl veoprihang pravoslaviet, Pre Sfintulii, ()Ica, Arhiepastorialtinostru. pe care judetand-o_ .Pre. Sfintlia Sa a 0 nuname vrednica, ce §I cu. necuviinca §I en prihan4 anu o ave patriotli, pentru acea la anula 1806, au

iconomisItti Pre Sfintia Sal de s'ati talmacitd din cenemtascal caci izvodulti celii Moldovinesca nu s'au a-

; §t atunce o ara Ii i tiparitti, daca- §tiutele In-tamplari a vremelorti nu l'ara fi zaticnitd.

Decl, dap& gate schimbari,' o t uita-sA PreStintlia Sal iard e era pazitg de unti Inalta §I precinstitg ipochimentl, carele dna au socotita vremeacuviincioasa, au publicat-o.

SI a§a pre cinstituld ipochimenü (carele este PreSfintitalii I sporitulti Intru Bogoslovie MitropolituldUngro-Valahiei, Kirio Kir Crigori,) au indemnata spretiparirea ei. Pre Sfintltuld nostru Arhiepastorill cudragoste au blagoslovitii, §1 pre cuviosulti nostru starittlau bine-voila, §i not en bucurie amü priinitü, i dorict

sunteing pururea a ne nevoi la ni§te ascultarl §I poroncica aceste, spre tiparirea, Icü, folosttoarelorti carp.

Al Pravoslavie Voastre tuturorg pre plecata, §Ica sit cg§tigaiii ainiindoue fericirile doritora.

Gheronlie Ieromonalud.

flatil

VIATA LUIinfamatquirearitc. acitik.rta9ar ENE Ea

Molcióvei.

Domnulli Dimitrie Cantemir *) niiscutn la tr-

nulii 1673, Octomvrie 26, §1 tatal iiti Constantin

Canteutir era atunca munal sardariil, adecii drega-toriti, **) §i mat .mare peste o*tile aCeloril trei ti-nuturi din Moldova, adecli : Liipsna, Orheiul, §i So-roca. La anulti 1684, s'ail rAnduita tatAlü slu Domna

*)

**)

Aceastä scrisoare pentru viola lui Canteinir, s'au talinAcitil Inlinaba nenitascii din istoria turceusca ce ad acestil Donald,pe car.e ad dat'o Intru utia tipari ininunatil nenIlescn la anuld1745. Verthaitner inid, iiilznâciioritdll bibtici celd Invalatil, de patalpficirea ce Inglizascá, I talinácitoriuld neld ingllzascii al ca-rnet& lucru aü e¢itg la tipari la anuld 1794, sit vede a II l aleti=

tuitoriuld scrisoril viclil ace§tia a lul Canteinir, lufindil izvodil dela /WWII, final acestui Domnd, I dupii cuing socote§te D-nuldMiler, sfetniculii Colegiilord, ai timid izvodd §i de la Baer, pro-fessoruld Petersburgului.

Constantin Cantimir an avutd patru solii, §I ce de a trie estemaica alcdtuitoriului artii noasiire.

2

s'afi

limit,

omnulii

IsMoldovel, siViindil cI Poarta Ottomaa ail eeruli a-.maneti pe unulii din fkil shi, pentru aceia au trimesqelti pe Antioh, fmlb sUi celii mai mare la Tarigrad,cu tov5rAsIie cu sAsA flciorI tineff de boieri. S'apoidup11 trii ani au trimestl pre Dimitrie la Tarigrad, easi schimbe pe fratele hiT. tntru ace vreme era Con-.stantin BrAncoveanulti Dona In tam munteneascii,era vriijmasii de moarte easel ml Cantemir. Acestii

BrAncovean, en chipil ea ski strice numele celb bunqa !III Cantemir la Poarta Ottoknanti, au adusii pre-pusil vizirului celui mare, dupki ce an venita Dimi-trie la Tarigrad, zicAndb : C5 nu ar 6 fostil elti albdoile flu a lui Constantin, ce alLii omit tinArb, pecarele pusb elti sub acesti nume, ca sA amii-geascA pe turel, ski scoati din milnile Ice"' pe drepMIliuli sAu Anlioh; iarb vizirtilil ca ski cercetez5 pri-cina, ui poroncitti ea s6 chieme pe Dimitrie la at-nesi, t viizinduli, indalii ail zisti : &I BrAncoveanulti

au mestesugitil ce mai de stricliciune nNpbstuire; cadInaintea ochiloril sA vede baltrAnulti Cantimir In fetatAnArului Dimitrie. Si cu unii euvAntti Dimitrie laaceastb, d'intal aratare, inaintea celei Intbi slugli alb

ottomanicesti, ficAndi cu acestil feliti delucrare de la sine, dAndul atAte probe de mintea sace coaptii, sl de purldrile sale cele. intelelgesti, In

cAtfi s'an facutfi pe sines1 vrednicii pita acea a fi finaln acestul fail de tatA-.

Eli an ramasil la Tarigrad la anulb 1691, §4

atunce schimbindu-sii de fratele silt Anti* s'att In-torsi Inapoi la tatili sib. la vreme oilt au Irian elb

tmpilriei

fl

fan

19

Tarigrad, Sail indeletnicita cu limba t muzicaturceasca, care le ati adusa dupa vreme la atata de-plinire, In add ela aa scosa Intaia0 data la turcinoatele in cantgrile Iorü, I alte multe feliuri de can-t5ri aü adausa In muzica lora, care sa anti' la thin-§li i pi-Ina In diva de astildi cu multa dulceap. Inanula 1692, Seraschieriut Deldaban, facanda Virela Soroca, au mersa I ela cu tatala sail la caste, un-cle au ca§tigata multa multi* il ocotirqa de laacesta voevoda turcesru.

In anula 1693, la 14 dila ale MI6' luI Martie,au murita tatalti su, i Inca pe patula care zace,au poroncita si chime la sineqi pe fiiula salt §.1 pe

boierL, §i i'au rugatii pe dan§il, ca pana a nu sa. des-phr1,1 ela de lumen aceasta, aleaga inainte mduna urmatoria la Scaunula Domnesca. Deci, boieriicu Ling glasa au alesa Domna pe Dimitrie, t tatala-

cela ce mure s'au bucurata de aceasta In§tiiqare,mangaindu-sii ela pe sIne§I ea \ra Intari qt Sultanulaalegerea fliului salt. insa banii au avutil mai multitrecire la Poarta Ottomanil, de Ma slujbele cele facute de tatAla, §I de cata darurile fliulul. Drepta a-ceia, s'au pusa altulii !Wm aceasta dregatorie, §I Di-mitrie an fosta nevoita ca. sa'§i parfisascil Patria sa,§I sa sa duca la Tarigrad, la fralele sAu. *) Dupa

aceasta, la anula. 1697, au mersa ela la batalia de'la Senta din poronca vizirulut celul mare ; insa fiinda

*) Ieste de socotitd la aceasta, cii ficiorif Domnilorif din Moldovasi din tara munteneascd, cdI 1 Domini eel m,jz1IiT, era6 Indato-rill ea sii tritiasei la Tarigrad.

la

s'AsT

20

Ca era nnmai de voia sa, nu au fo( t elti la lovi-;rea o§tiloril d'impreunA, ce an fright' eu turcii §i

venitit inapoi la Tarigrad en rAmA0ta otil. Bran-coveanulA care mAna totii inainte vrAjmil0ia ce a-ye cAtrA aieslü peamii, gone pe amAndoi frati dince mai de pe urmh pulere a sa, §i Dimitrie InfocasA

urAciunea lui, fiindü è eHi era In mare socOtintA latotil ragalta 'portli, cAd elü InviltasA nu numal limbaturceascA, ce I ce arApeaseA I persseaicA ; I inbireade oameni, i firea ce deqteptatA, .asalil face, In cAttidli celorA mai bune adunari in cetatea imprAteascAle slujA spre veselie, §I pentru aeeia credo BrAnco-v earth], cA Dimitrie aril A numai singuril unti oratil,de carele ave sit srt teaMil ca de unii ibovnictifirneil sale; §1 pentru acea an crutA nici banii, mciosteneala, ca sit aducA la cale su sii izFfoneasc peDiraitrie de la Poartil. Si mai pe urmil prin o sumAde bani au ;I c4tigatti elli izgonirea vrajma§dui sAu.Dar In zadar, cA Dimitrie IuAnd Inviintare despreaceasta, s'aii ascunsti pe sIne0 in casa until* pa§A, ca-rele. nu numal pe dinsulA cu toatii casa sa In 40 deole Pan inntti cu mare ce IncA Fati lucratil

intoarcerea holArArei, §I Pau fAcutA ca

si arAte la Poartii cu mai mare slavA de cAtSI aceasta era pentru BrAncoveanul durerea ce maisimpoare, mAear cA dli ave 1 oare-care pricinA casit urmezA a§a, cfici Dimitrie atlitil pofte de cu sAte

ajungii la Domnia tAril Muntene01, flindil a OA dece din Moldova . s5 aparas In donii rAnduri, mAcar

cA Intru amAndouA rAndurile s'ati dAruitti, dupA a lui

art

a1 5

cilibillett,

prilejti stt

total.

sii

21

cerere, fratelui lü Antioh. I dap.5 ce au purcesilfratele situ acolo ea sti iei Domnia in s!ApAnire, la a-nulti 1700, Pau IntoydrA0til I Dimitrie, §i

atunce cu Cassandra, o fatl a ml irhan Can-tacuzino, carele fus5sa Domnil in tara MunteneascA.

d'intru aceastif cdgsatorie, sau niscuti lui Dimitrie

In Moldova o fiic5. S'apoi dupd aceia In scurtii vre-me au foski nevoitk ca sl pArAsascd aceastA tarA,

IntoarcA inapoi la Tarigrad d'impreuM1 cu fra-tele sat', carele st mazAli-s5, facAndu-sA I acolo pil-rinte a patru feciori, 0 a patru face. in vremea andera Dimitrie in Tarigrad cu lacuirqa, flindu

treahA mal mare nu aye, s'au apucatü faeft .casA

cuno0inta de obiceiurilr oi lucrurile .pfunAntutui sle aducA la cale, 0 la aceasta au avutil eld In multi

ani vreme bnn, pentru ci Oil nu s'ail alAtoritii mainainte din Tarigrad pfina la anulii 1710, and PetruCel Mare, tariulii Rossiei, au vestitil rAzboiu celord ne-credincio0. DupA ea s'au apropield ImpAratulii acestacu ootile sale la hotarfile MoldovineW, atunce aü gas-situ cu cale Poarta Ottoman:I s5 facA pe Dimitrie Doting)acestii ri, cAci stApAnitoriuld el de pe atunce, Nico-:lai Mavrocordat, railcar a era omu inaaW, 0 erain mare socotinta la Poarta Turceasefi, dam nu eravre-unil crud istetrt in vreme de rAzhoid, hindui CA nuave aid. harbAtiie, nief ispita In hicrurile razboiuluiDimitrie an fostil tlitü ca sã primeascA aceastft dre-gatorie atAt prin vizifiulü catti I prin induplecareahanului tatariloril, carele aduce aminte

=mai eld arii El, intre cristiani vrednicil a face slujbe

s'ail cIs-&Mortal

,0

sii sii

ca alta

Porta, ea

salt ,

li

22

grele la vremea aceia. Pentru aceasta au §I lipssIttcu totulti aceia ca st dei Dinfttrie Sultanulul §I raga-ului turcescii darurile cele obnwV. Ce mai Or-host aü poroncitt Poarta, ea deisa't hil 20 pungI debanl, pentru intimpinarea cheltuelilort sale.

De abie ajunst-sA Oil In I41, orckplii celt marea Moldovei, §i ail Nett poronct de la Pond& ea sAfact pod t peste DunAre, ea sA treaeA oastea turcea-scA, I pe langa aceasta ail ceratil Vizirta ca sal tri-[luta Jul §I ragalil, banif ce sA cuvintl pen -tru luarea Doinniel. I pentru poronca aceasta maide pe urinA elite sat supAratt Dimitrie, In efit, an

§i hotarAtil intru ace dipalA, sa'0 rAsplitteasci In pro-tiva Vizirului, I si sA aPuce de prilejult ce era defaVA st'§i mAntuiascA Ora sa de giugult tnreeset.Deci, spre bunt noroeire trimesAsA la dAnsuld tocmaIntru ace vreme, Petru Celt Mare pe tint daftortgreet chiema Policala; si raft poroncial sA'l facApre folosltoare ifigaduinte ; t fiindü lucru spre slujbaunui Domnil Cristianescil, I spre bind° a Insn0 no-rodului siiü, pentru aceia aU venial intru sAvArsirepre lngraba a§azarea sa cu acesta imparti(ll, dupA care :

1) Moldova iarA§I st'§i pue la loct hotarAle salecele vechi, §i s tei sub ocrotirea Rossiel.

2) Domnult d'inpreuna cu norodult sAn st fedijurAmAntult credit4ei mArirei sale eel ImpArAte01, In-data ce v'ort Intra o§tile russA§ti In Moldova.

3) Domnult lntru aceia§1 vreme, Intorloaceovile en ale tariuluI, i cu unite puterl sA se lupteIn protiva tureiloril.

celd

say

23

4) Domnulil atAt cAt t urmAloril sAI, s aibA hi

Moldova de a purure stApiinirea ce nehoOrAtA subocrolirea ImpAraViloril russfisti.

5) .Nici unit obrazil altulti sh nu. poatA incApe laDomnie, p:infi cAndil nu set va stAnge de toth nea-mull; Cantimirescii.

A ceste toemell de aqav.re impreunA cu yeacAle-va allele s'au intarith de tarulit la Lux in taraLeascA, 1711, April in 13, §i. s'ati peceiluith cu

pecetea ImpArMeascA l cu unil adinsii al 10 sarifrilliest) la Domnti I dupa urmarea acestorn a-

da. Dimitrie lui din vrerne In vrerneInstiintitri de stujbe, pentru o§tele ce era sit i le a-ducti liii, i pentru chiputli I mijlocirea cum sCsi

pue tn lucrare trebile sale.Pe lAngh aceasta nu contine elti nici cu lucra-

rea podului de peste DunAre cu cheltuiala turcilorii,iar lemnalir trebuitoriii la aceasta, Alti da Moldova§1 ttra MunteneascA, I pentru cà gAtirea lucrului eranumai asupra sa, In citt era In voia lui ca sAlii pre-lungeascA, pentru aceia Alit §.1 prehinge, fAcAndii o§ti

din ce mai din afarA virtute a sa, Fara de a aduceasupra lui celit mai mich prepusii de vre-o unire enRossia. t pe 1AngA aceasta, Indemna pe ariu1ü ne-.contenith ca sa grAbeascA cu o§tirea pAnA a nu shgAti podulh de ispravA.

Dar spre toatA nenorocirea nu s'aii urmatit sfa-tulit sAü, ca aln until omit alti cAruia credintA incAnu era deplinit IncredintatA, cAci tariula amAgith li-inda de Brancovennul, Donmulit Wei Muntene§til ea

lAzArt,

.

2.4

nedejdele sale ce't facusa, ai ajunsti pre Wet, Ineit nu an pututi sâ inl opreasca treeerea turcilorgpeSte Dunare.

Tariulti an venilti itlliie fn atuld 1711,mule boerii t noroduln Moldovel l'ati cunossutn p6dtInsulti de stiipann, t i'au juraln de ob§te jurnmAnthin credi*1. Si Ilindti ca toata curgerea acee.tulhicru sa povestWe pe Iarg In istoria ce turc'easeaa lui Cantemir, pentru aceia va fi desta ea .sa p6menitnti aice numai aUita, ca ariulü -pentru lipta mijloacelorti celorii trebuincoase de brana, au fostti nevoitil ea sa faca o pace pagubitoare en turcii; Ins

eu toate aceste, spre lauda hit ce nemuritoare, an

ail pritnitil elti cererea lord, ca sa le del pe DomnultiCantemir, nebfigandii In sama, ca Insu0 ell §I CaSn

Jut, §1 oastea a sA afla intru ce mai mare nevoe ; cc

an &an poronea vechilului sau ca sa clica ciltra turd,ca Mu-multi nu aril Ii in tabura sa, i elü In.vremeaacestorn lucrari, era ascunsn in carnta Im.taratesei,ne tiindeIti nitnene alliilu, fAra numal o sluga care%educe mancare.

Deci, vaclindit Domnull ci nu poate ei mai ramaie in goldova, ail luatn o carte descbisn de la ariulti intru care't fagaduie Int §i boerilorti Moldoveipentru paguba ce le ail ficutii, rasplatire cu bine,scapare s itoasi In irile sale. Prin aeestn uricücare s'ati iscira la Moviliti in annlii 1711, August1, face chi pe Dintitrie i pe mo§tenitorii Ini, Demi

imparticiei yusse§ti, cu titlu de inalptidarnitdul Int voluicie ca nhnirui fara nu mai insu§i

laIn left',

pl

al

25

tariulul sA dei envAntti t dispunsa, iar Moldovenii cariiara merge la Rossia, sti fie numai suba ascultarea

DupA aceasta asazare de tocmalii, s'ail trasa eh) afar5din lest en aI sM, l eu averea sn urmAndil taberelerussesti, tn tovArAsiie cu mai multi de o mie de boieriIVIoldovenT I slui, earil pentru vela lul s'a4 pfiras-sita moslile lora, sl s'at'I alazatii cu totti, In anulti.1711,1a Harcov In Ocraina care i sa dAdusA sprelAcuinta lui, t boierilorti Jul.

Aice au trAita pAnA la anula 1713, cAndil?all dusil la Moscva. DupA porta sa, nu.numat cAtmpirlLü tariula intre boieril Moldoveni pAmAntulti ca-re'la dasA ce IncA o mie de casede inchirieta care erau ale CoroneT, pe care le ayetaril tot -de-una in stapAnire, t sA socote a fi celemai Imre intru loath impArAttia, atat pentru starealora, cAt t pentru mult,tmea bleuitorilort. Mtlrirea

sa ce ImpArAteascA i'ati mal voitti lui peste aceastaIna I o leafA buna pe anti, care! s'ati data deplin4all ail Witt"' ela.

In seurtA vreme dupA venirea Jul Dimitrie laMoscva s'ati bolnAvitil soVia sa Casandra _ de friguri,pentru c5 de pururea sii mAhne pentru perdereapatriel sale, si a rudeniilora el din Moldova si dinsara Munteneascii, unde 1 mosiile sl ale sqiefsale, erau trase de Poarta OttomanA; i prin inestiintaspitAriului dAndusa unit serbetii de curaliinie pre tare.,dupa o slAbAciune de putine clile au murita in floa-rea vfirstel sale, in 12 clile ale lunii Jut Mail 1713,fiindil numaI de 30 ani. E era o Doamna en mare

3

elina

Vag &mild 1

lui,

lui,

26

minte 1 In lepiune, l cu totulil plecatA la cetirealuAndii aminte pe lArigA aceasta cu mare pur-

tare de grip I trebile casAl I cresterea copiiIorisal; frumsseta Qi din care nu ave vre o parte mica,era ce mal mica pedoabA a et E s'all ingropatii InMoseva, Inter) Monastire greceasa la care sotull eiai ajutatti multii spre didirea unei Biserici frumoasa.

In anultI celü urmatoritI 1714, au venilii Dimi-trie la Petersburg cu arban, fiiul sii cola al treile,'are era numal de sapti ant. Acestii tinAril bezedean spusii In 4,1tha Pastilorti Inaintea imparatului unit cu-vAntii in limba greceascii, pentru care fail datii 1m-paratu1 d dart.] bunü, i primal" In polculiisAu.

DupA aceia tn anulil urmAtoriti 1715, cAlAtorindiiimparatulii in tail' strAine, au luatil I Dimitrie pri-prilejti ca s'Asi cerceteze mosiile sale, petrecAndti s-colo pAnii la anulty 1716, isprAvindit atunce I istoriace an fAcuro pentru ImpArAtlia Ottomaniceasca, pecare o IncepusA la Tarigrad. I 'au al-Rah] Mtn'acestil anti 1716, st puterea care fo daruisA linpa-ratulfi asupra boierilorii Moldoveni, Ia emit sA ImpAr-tis'a satele acele din Ocraina. Fiindii cA acesti boieritot-de-una sA adunail la ospete, sis'au IntAmplatii o-data In betiie de s'au sfAdii Intre dAnsIi si an scosiisAbiile unulit asupra aituia, it la aceasta din neno-rocire s'ati omorAtq doi d'intre dAnsli," st multi s'au

pentru care s'aa datii jalbul la Donmil, si a-cesta 'au poroncitii ca sA sti aducA vinovatti Inainteahut, i dupA ce aü fAcutil cercetare, au hotArAtti pe

cArtiloril,

unu

ranita ;

l'al

27

trel d'intre (NIA la moarte, i pe vr'o cati-va la ca-tarp), macar ca pe uvula an schimbata hotararea 'nor-Oi Joni latru alta pedeapssii, care s'au I inplinitii de-savarstal, I toata lucrarea judecittil s'auda catra imparatula. SI poate ci In istoria russascaeste numai singura pilda aceasta pentru unit supusAcarele s'an aratatil putereat Insusi numele sau, asupravigil si a mor(II.

in ;ninth 1717 fiindtl Imparatuth chiematti a Casapentru tulburarlIe care s5 starnisil In tam sat s'au

intorsa §i Ditnitrie inapol la ilioscva. pentru c ela

do multe orl merge la mfirirea sa ce impilrateascatIuAnd I eth asamine de la dimsa cercetari. La

purcederea imparatuM la Petersburg, la anulü 1718,an Juatil I Dimitrie poronca ea sAIü Intovarasascb.pana acolo, iar ai sal au ramasti Inapol 19 Mosevat

Smaranda, (Ilea sa ce a dona, boIiiav de oftiga.Duptt ce an venitü elU la Petersburg, s'ail In-

tamplatii la o adunare de opste de care sii fad' intoate iernile dap obiceiii, de s'au invrednicitii si vaditpc flica ce de a treia a Domnultii Trubetcol, care aufosiii la .urnA arbistratig ()start.' Russesli, ce era cemai frumoasa de pe vremea aceia, indrAgind'o, aucerut'o in pucine qile dup5 aceia la tatAIü ei, si s'aucastigatg cererea sa. s,i s'au fusoViii co dansa In in-cepututh iernii. Putin mat inainte de a si Insotl cudansa, s'au rasa barba i 'an scbimbatil portuth sat]

eIü moldovinescii eu cclii frantualtscil. Tarinlii anbinevoitii a sa nfla insusi de fata la aceasta,duca la Biserica, t ispravindusa In Biserica terimo-

iiindu

iscalita hi

si

It sflit

28

niile eununiel, l'au adusil iarA0 Inapol, d'Arumdulti, fa

acest5 prilejü cu o sable de multA pretti.Dupa prAznuirea nuntil care ati, 1nuth trel ule

la care ati fosta de faVa 0 Maria Sa en InpAriiteasaSa d'inpreunA, t cu doamnere cele de neamil',. 1 enboerimea ce adunatA din Petersburg, s'ausfetnicti de think

Copiii sAi s'ati dusti dup6 dAnsur la Petersburgla anulti 1719, afarA de Smaranda, Rea sa, atria pe

cli ce trece II era ma rAn, In eAt au morittl In 4 Oleale lei lulie, In anulA al 17 al vrAstei sale, mAcar

ca acea paguba s'au !mei iarA0 la locii prin altä fiicace au nAscutil sotiia lui ce a doua intru acelasI anti,in '8 lle ale LW Noemvrie, la care au fostil comatril imparatulfi co ImpArAteasa, puindul asememeaceia numele Smaranda.

In anulA 1720, at luatti eJ porona ea si meargfi dupA Imparatuld N Perssia, crinpreunA en grafalitTolstoiti l co admiraluld Apraxin. Irani aceastA ()Virepurta Apraxin grijA de perencile peste oaste, 1 Tolstoiti d'inpreunfi cit Dimitrie ave grija oeftratilirei trebilorfi politice0i, 1 acestia tustrel face sfatula celide tainrA a] .ImparAte0ii

Elti au intovArA0tA pe Imparatulti pAnA la Colomna, o cetate departatft de Moscva ea 90 de verste*)

4.) a verstd face 4,086,969 de picioare Raid, s'arr 122,609 minuteale unel mile nenitti1tl, ql 90 de vesste, aunt 18 mile nemp§ti,14 minute. Sii came eineva cercetarde academia din Petersbugla cartea d'intfii, fata 428, §1 iardql sti mai nomfird105- verste l nod gr.idd ostand ald ecvatorului core cuprinde 25de ceasuri de rale- pentru aceia 90 de verste vede a fi ca.22 de ceaeuri die cale.

Wind elti

màrir

intealtd chipil

sii

2g

ee este fa .gura apel Moscva unde sN varsd In a-pa Oca. Aice au aflatii clii pe at srti, carii venistl

duptt dânsulti pe apt), I intrAndil In corabie, s'au ci-iâtoriti Inainte la Astrahan, uncle au sositir la palmdile ale land lui Julie, antilii 1721.

indatit dupâ ce au purcesti elü din Golomna, ansImtitti o durere la rArunchi d'impreunii en niste fri-guri ascunse, din earel vine acelil feliii de slihriciu-ne ate o-dattl, In eAtii era nevoitil ea sâ pltreacii In.patti trii I prinN la patru dile ; insii aceasta nu Nuoprita pe elti de la lucru ca sá Nei anti tipariti tur-cescir, pentru ea aa tipareasch en &unsaid descoperi-rea rhboiului tariului pe care au, volt(' elü sA o fa--di de obste cunoscutti intru aceastri lirnbfi in Perssia,,

corabia cealalta Mira care merge era foarte hatpentru acestit lucru, lii at pima" vrernea care an,agiunsti tariulil la Astrahan, era toate gata cas N tipN--reascii descoperirea risboinlai. La August s'au dusl-,

Dimitrie de la Astrahan diipi Imparatulti. la Perssia,Inteo fregat4 Cu 20 de tunurl.; I toata oastea aütrecut5 peste apN cu Imparatulti, i aü agiunsti in pa-tine dile la Ioculh unde s'au diditti de atunce GalateaSf, Grace. i ninth) c Dimitrie au trebuitit ski mean-gii de acolo cu imparatulii pe useatti ptinN la Derbeml,,pentru aceia au trimesu pe Fregata sa Inainte cu.

calabalieurile drumulni si cu slugile sale ca sill as-tepte acolo. Dar din nenorocire sã mama corabiade o nutting Intennii ostrova de n'asa'pii, unde osil-bitii de oameni, toate allele s'att pripiiditii, impreunii .

fläcriulti cu Serisorile, t deosabita o istorie scrisä

§1

Ia

§I

si

30

de la mineinosulii pro roca Moharnet, p:ini la Olman,sultanulii d'int5ia ala turcilora ; o carte care auWW1 mult5 ostineala pe alcatuitoriulti ei, l putelie vrednic5 de norocire mai India.

SlAbaciunea Domnului sA adtuge pe toata 4lua;s1 nu pule sin aflo pricina el nici ela inuT, nici"doftorii; cu loate aceste s'au cillatorita eI lnainte la.Derfiend, si inlr'o vrewe simtinda este mai u-sort, au mersa de au vil4util cldiulii cela vestita,pe muntele Caucazula (turceste Kafdagen), pentrucare au data professorula. Baer o instiintpre cu a-maruntula In c:irtea ce d'intAi a lucrurilora acade-mieI din Petersburg, pe rata 425 sl pe allele. La in-toarCerea inapoi de la Derbend s'au aflata Ca boalalui Dimitrie era curgerea de nude care atilt de ta-re fila sl5be, in dal till pule sa incalece, si socoteInsusl ela cA i s'au apropiela moartea.. Pentru aceiaau sl facuta diatA 1 o an dat'o in mAna TariuIui pu-ind'ela Implinitoriii la aceasta i epitropa copiilora sAT.Ficioril lui cei mai marl erau cu dânsula, iar so-Iia sa cu fetele si cu copilula sAu eelu mai micararoilsilsa Inapoia la Astrahan. Tariula aü purcesa Iaaceast5 celate sI au lasala Inapdia pe Policala, dof-torula inipflrfitesii, ca sa poarte grij5 pentru Dimitrie.

la Augusta au venita I Oa la Astrahan, a-cela fela de istovita, Iii cAt abie Pau cunoscutil pri-etina sal ; I la inceputula lui Decemvrie s5 afla Intruacestil felia de primejdie, In c5t aü socotita estede trebuintil ca s5 s5 ispov5dueasc5 si s5 s5 Impârtâ-sascii ; astept5nda moartea pe toati clipala ochin-

sti

cal

ci

cell

31

lui. Admiralulti Apraxin, graf Tolstoi §i DentinGheorghie Truhetcoi sal graben sa-V ie erificiunea cemai de pe urm5 de la dAnsulti; 5otlia sa, copiiislugele easel, stAte5 inprejiurulti lui eu ochii plinl delacrimi. tar elti AT rnAngAie pe dAnsii en mare bAr-bAtlie, Inchina Voevopor5 celorti trei mai de sustipomenit.1; Ai sfAtuie ea s5 aib5 Intre dAn0i dragoste§i unire tare dupA moartea liii. barn aceastA nevoepre mare §'au adust aminte cA pe un5 doftorir In-gleat din oaste, IncA nu l'au fostii chiernatti la gait).Pentru acea an trimesil la dOnsulti fart' de zabavA;

acesta prin istellmea sa, au* strAintorit5 boala a-tAta de tare, In en au dobAndit5 Dimitrie atAta pu-tere ea s5 meargli In qiva -de CrAciunti ra Bisericace mare din Astrahan. Deci, ennoscAndusA lel5 cA pe

testa cllua sti mai Inttire, an hotArAtti sA pArAsase5

Astrahanul, t s5 sit dila la ,mo0ile sale, dobAndind5voe 0 de la imp5ratul5 spre aceasta. oti au fAvitticAlAtoria sa In 14 clile ale lui Ianuarie, la anulti 1723 ;

era foarte greti, nu numai pentru deyartarea eice mare, ce §i pentru intoarcerea boalei sale. Cu

toate aceste an ajunsti elti acolo la luna lui Martie, cuo sanAtate destuld de bunA, §i acolo. In cAt II da voesanAtatea sa, Asi petrece vreme cu desfAtArile celeobicnuite ale [5rii, eu indreptataln trebiloril easel sale,

cu 4.10irea unei Biserici, pe care au inchinat'o Sf.Dimitrie. Pe urmii, In 15 clile ale buret lui Augustil,ni0e friguri ce 0015, l curgerea udului atuttal'au doveditil, In cat an mural In 21 ale ace0ii luni, laanulii 1723, liind in vrAstA de 40 an!, 7 luni §I 5 qile.

sl

rail

32

Ela an fAeuld cu sepia sa ce dintAi, 6 ficiori,§I 2 fete; iar cu ce de a doua nurnal o fatii. Una dinfete §I LlOi ficori. an 11-lariat In vremea vietli sale, §i

ala au ramasil In urma douA fete, Maria §I Smaranda,§I patrn ficori, Mallet, Constantin, arban t Antioh,caril impreunit cu top IncA triiesca*) ; t aceld maimidi este triines soihi depIun aihl impArAtesei lAngA

Crainla Gheorghie, §I an adusa cu dAnsula la Ingliterascrisoarea ce latineased a tatAlui sAu, pentru istoriaottomanA, de .pe care s'au fAcutti tAlmAcirea ce In -glizascA.

Diniitrie era mil omii de lungimea statului deniijlocü ; mai multa istovitii de cAta grashl, t ave oInchipuire de fatA veselA, 1 grAe purure cu osA-biã dulcea0, cu blAndetA 1 cu Inpleptiune, §I eradeprinsa sA sa scoale dirnineata la 11 ceasuri, I becate o liule de tiutiuna cu una felegeana de cafe, du-pA obiceitila turcescA. Dupti aceasta sA Intorce pe sl-ue

4clitr5 InwitAturA pal la vremea mesei de amia41-4t, pe care o obicnuie purure la §Ase ciasuri; §I eraobicnuitil a mAnca numai cAte unu fela de bucate,mAncarea Jul ce mai iubita- era pui de gAinA cu mA-'oriel; la masa .tot-de-una be apA cu vinii, §I betnaIi era vrajma§ula cell"' de moarte, cdci dacA be numai 0 datA pre multil, apoi li era pre rAil cAte 14

DupA masa sA culca de dorme patina, §I ceelaltiivreme a IJei 0 pitrece cu InvAtAtura pAnA la unaciasti de noapte, §i sfi duce la 6 casuri de sA culca.ins5 acesta felia de traiti au fosta nevoita s'eld sohim-

*) Aceasta este s si intildagii din anuld 1734.

gt

33

be oare§ce, dupii ce saü Vicutti sfetnicti de taingIfingg- Imparatula Petru, i dup g. ce s'au luatil so-Iie tgn'grâ, caci slujba statului sãui, Iiic I frumsetele

unei sotti tiniir t frumoasil, liii sminte de multeori de la invatilturg.

Moartea taUllul sAu ce grabnicII dna eln Incaera cu totulü tanarti, traiulti sau celü Indelungatil laTarigrad fArig de slupg, I stApfinirea ce puling in Dom-nia sa, i'au luatti prilejulii de a'si pule arRa istett-mea sa In ocarmuirea lucrurilorti celorti

biirbiltfia la rilzboiiI, macaril c de amandodi nu eraelg IipssItul. In toatii vremea viecli sale -child sgde

sa sile ca prefacg mintea sa, despre ca-re stl 1 viidd rodurile In cgrVIle luf cele de Inviita-tura, d'intre care cele mai de frunte suntti aceste:

carp tiptiritra.1) Istoria pentru cresterea t scgderea Impgrg-

tiel Ottomane, o scrisoare cu mana In limba lating.2) Sistima s'au starea legit turcesti, In limba rus-

sasch In Petersburg, la anulit 1722. Coala in doug.3) Lumea liinba Grecasg t Mol-

clovineasca. 0 carte pentru naravurile cele bune cosit cuprinde in vorbil,

4) Starea Moldovei In limba Latineasca d'impre--una cu harta tarii, ce talmAcitti In limba Nem -1.aseA, t s'aii data tnttliast datA In tiparig de cgtril

dascalulti Bising, la anulti 1769.

arti netipârite.5) Istoria veche §i noufi pentru Dachia, o carte

4

politicestf,

t suflelulfi, In

s'ag

et

sa'si

34

mare pe coala Thdoiti scrisA In limba Moldovineascii,iarAsT aceastA carte scrisfi in limba LatineascA s'attprApAditii In marea CaspieT.

6) Istoria facerii cu tAlcuri de InvAtAtura firil,scrisoare cu mAna In limbo LatineascA cu total Te-ologo-fisica.

7) Istoria caselorii ale BrAncovanuluT st a luTCantacuzino, o scrisoare cu mAna In limba Moldovi-neasca, coala in patru

8) Istoria mohametaniloril din vremea mincinosu-lui prorocil Mohamet, !Ana la ImparatulA celfitàiti alfi turcilorA, s'au prApAdittl In marea , Caspiei.

9) 0 carte de cAntAri pentru muzica turceascA,coala In patru.

10) PovAtuire la muzica turceascA, In limba Mol7dovineascA, coala In patru.

AfarA de aceste Carp' depling savArsIte, mai areInd si alte multe Inceperi pe hhrtie ne isprAvite, caresAntil Inca si ODA acumii. Elli graie turceste, pers-sastel arlIpeste, greceasca de acumii, latineste, Italie-neste, russaste i mo1dovimmete 1 Inplege foarte bineellineasca, slavoneasca 1 ce frantazascA.

Sill* lui ce mare o pane la istorfi, macar citsl la filosofie I la matitnaticA s'au silitA in destulA ;

aceasta de pe urmA au iubit'o mal malt, mai a-les mestesuguld clidirei, cAci Bisericile care le au fa-cutfi elA In cele trei sate ale sale, sAntA din croialaçd aflarea sa.

VA an fostA ImpreunA mAdulariii alfi academie!

InvApturilorit din Berlin, si toctna Intru ace vreme

d'in-

o

81

35

chnei ati venlig st In Petersburg tnstiintare pentrunioartea sa, au luatti i Rezedentulii Itnparatului nerntAsca ce era ac,olo, o carte descbisA pentru reposatulti Domni, prin care carte al face pe Domini

alü impärfittei Romanesti*), pe care au trimes'o Reze dentulfi iarasi Inapoi la stapanula situ.

11) Simplu nue onorifIc5, pe car'ela &idea monarhil Austriacl !i-nert fele illustre, attit straine cat ft d' intre supusli lora Printilal Santului hnperiO, sau Printa Imperiulul Romanil."

(Noticie .de T. B. L.)

rilE

36

lnpiinçarea 1u Bilcing, Dascalnlii Scripturilorei.

Pe aceasta carte minunatil 0 ma scogil eti Intiliaq data la lumina de pe o scrisoare latineasca cu

mono, pentru care sfarqita mi'au lasat'o Domnulti Miler, sfelnicula Colegiului; iar chipulti cu care ati dataela de dansa, sa poate vide la Predoslovia lui cevrednica de cetire. Scrisoarea acea este latineasca,iar eu ama socotitti a fi de folos5 ca sa" o clan sas5 talmficeasca pe limba nemtasca, ca sä poatatrebuinç l acelora care au §tiii limba latineasca. Deci,dumnealui loann Ludevig Redslov, iscussItulti profesoraa corpului cadettlora de aice, an stivar§itil aceastatalrnacire, 1 alaturando de amaruntula cu izvodulticelii latinescil, santii raspunzatoriti pentru adevarulaei; iar tibia ci izvodula acelil latinesca au avuttivreo cateva gre,Ilert mid, i locuri de§arte, pentruaceia an trebuita ü Intro 0 lr- talmicirea aceastanemtasca.

S:rsI iii Bnlin, la anulti .11139.

ii de

A

Cuvântlii inaint e.

Dimitrie Cantemir, o dinioarA Domnulti sau Go-spodariulil Moldovei, este indestulii de cunoscutti dinistoria care o au fficutti eUi pentrff impArfiVia tur-ceascA, din scrisoarea viepi lui care este adaosAla ace istorie.

InvAtAtura ce mare sl snit* 1imbi1or celortimulte, covAr§Aste pe toate acele ce este de a -s5 cerede la untl Bezede care nu au Invat-atti aiurea nicAiri,de cAtA numai la Tarigrad, de la grea cet de acolo.

InsA, trebui sii arAttimii cA Dimitrie face cu to-tulA altA inchipuire despre vrednicide Grecilorö ace-lora, de cAtti obi§nue§te a s gAndi pentru

(CautA In istoria lui ce turceascA, la via0 lui Mo-hamet al II, ft!ta 143 0 144): Unulii d'intre ace§tia,Aftanasie (nu Anastasie) Conduida, din. ostrovulii Cor-fu, pentru care pomene0e Dimitrie la acelA Jodi

cA i'au invaNti pe copiii silt, mai pe urmA cu adeva-.

lui

MHO.

38

rata s'au cunoscuth In Rossia otnti pre Inv Matti.

Petra celii Mare l'au fAcutd Intai Igumenti la Mona-stirea Tolscoid, nu departe de Iaroslav, i iinpreundmadulariti alü slintitului IndreptAtoriului Sinod ; dupiaceia s'au fâcutfl Arhimandritil la Monastirea Spas-

la Iaroslav; dupii aceia Arhiepiscoph la Vologdape urmd Arhiepiscopu la Sujdal, unde au si mu-

rita Mira ace dregfitorie, la Octomvrie In 10, anuld1737.

Dimitrie, dupd ce au scapatti Domnia, t ad fOstttd5ruitii de Imparatuld Petru en mosii bane in Ocrai-na, tit prin Imprejuruld Moscvii, s'au pitrecutd vre-mea sa mai multd cu Invätura, isprdvinclti acolo

Multe serisori pe care le au fostd Inceputti la Tani-grad; si o scrisoare pentru eresuld turcescii, au is-pre' vit'o din nod, a-011dd la aceasta poronci de la tin-paratulti, care s'au. tipgritti In limba russascd in Pe-tersburg la anula 1721, cu titlu : Sistima awl starealegil turcepi" coala In clod, In 379 de fete, sI este vred-nic5 de a sa tdlmiici In fieste care limbA, cad cuprin-de In sine atfite lucruri none I necunoscute, In cutnu sd giiskiste asdmine nici la .unti istoricu carele adsuristi acestd fella.

cum en elti all alcAtnitti o carte pentru na -

ravuril e cele bune, sub titlu : Lumea i sufletalii,"ce sA cuprinde In vorbA, In limba muldovineasca, neInvAtdmil .din .scrisoarea vietli sale.

Iar pentru oare-care scrisori cu mAna care sifi prApAditt1 In marea Caspie la stricarea cor5bieil

poste sa fie Indoiala, [cautA la adanarea istoriilord

St

coin,

SI

no

39

russAsti, cartea a MI. feta 256) insA aceasta olase nehotArAtA. Imre cele-lante scrisori care adramasd de dAnsuld la .moartea sa, sA vede a nu fi a-devaratA ace pentru cAntArile turcesti, pentru cd In-susi Dimitrie face pentru dfinsa o nedejde pre cuIndoialA la viata lui Selim. 1. Nota o, la istoriace tnrceascA.

Scrisoarea vieIl lui pomeneste cA nrA fi fostil

Improuna mAdularid alA academiei invAlAturiloril din

Berlin, insA la istoria acestei academei este netrecutil ;si Hindu eft lexiconuld celd de InvApturA a lui leherAla aratA a fi elA directord alA academie! din Peters-burg, zictindA cd ard fi multe addogiri ale Jul In iz-voadele acestei acedemei, aceasta este o rlilcire ye-deratl, cAci, cAndii s'ad fAcntil academia Petersbur-gulni, era mond Domnuld Cantemir. lar acea ce sAgAsAste de dAnsuld la izvoadele acestei academei, sâ-cuprinde numai Intru ace scrisoare a lui, pentru zi-

celii vestitil de la Dervend, care ad fostd de

trebuinta reposatului professor(' Baer, la scrisorile num-Ulu! Caueazus, In cartea ce d'intAi a lucrurilord a-cademia

Baer and fi tipiritA i istoria ce turceascg aDomnului Cantemir, daca im Farr' fi impiedecatii du-cerea la .cara Inglizazci a lui Antioh, fliulA cell mai

timdrii a Int Dimitrie ; cdci Antioh au Mat(' scrisoa-rea cu sine, ca sA o deie In tiparid in tam Inglizascl;InsA, In toed de latiueste au tipdriro In limba ingli -zascA, de pe care s'an data mai la urmil si in tipardfrantuzdscii si nemidscd; sit macar c Intru aceste

v'omtl

diubi

40

tillmAciri nu s'au pomenitil nitnicA de ace a professo-ralui Baer, insA totil s vAdil Intim dAnsele

lui pe la mArgeni ne osAbite de cele-lalte prin steli-viare; I krisoarea vjet.Ii IncA s vede mai multfia ti alciitujt de dAnsalii.

TAltn5cirile acele potil sâ lie pre bane, MO toliipoate sA Li intraln Intru dAnsele niscaiva gre§Ale,pentru aceia am6 t poftti ca stApanitoriulti acestil

de acum0 alii scr14orii eel vechi latinetf, s voia-scA a o da In tipari, macar de o va 1 socoti cinevaa 6 de prisosii, pentru celelalte tAlmAciri ce s'au Meath.Lir cel iubitori de istorie, fArA de Indoialii v'oril ti

Intr'unA gandil cu mine.Acum, s5 pominescii ql. de scrisoarea acea a

Domnului Cantemir care ne au Indemnatii spre acea-sth predoslavie, adecti- scrisoarea Moldovei, unu lu-cru care nu poate lesne s sA rAsplAteascA de cAtei

geometrii care lumineazI pre frumos5, istoria, obi-ceiurile cele vechi, impreunA §I toatit Inchipuirea

Eu cunoscil scrisoarea aceasta aproape la 40 deant, cAci Bezede Antioh inva0 pe atunce la acade-mia invturilorii de aice, §i Ivan Ilinschii, o dinioargLogoftitA alü Domnului Dimitrie, au fostil unulii dinthImUcitorii ei t mie mi si pare cA amü au(slitil a-tunce, cum cA izvodulti Farü Ii fostii alcAtuitil Dimi-trie In limba Moldovineascii, t apoi acelii Ilinschii arIi prefActifo In limba latineascA. Bezede Antioh auluatfi scrisoarea Moldova ca I istoria turceascA, §.1o an adusA cu sIne0 la anulti 1732, in Ora Ingli-zascA, 0 de acolo la Ora Frar4nzascit.,

adiiogirile

§t

oh

41

Dupa acea au =rad 13ezede Antioh, vt r&na§t-Vile sate s'au vanduta I allindu-s5 atunce la ParisGraf Ftomzon, unü ginere a lui Berhave celui mare,au cumparata scrisorile batranului Canternir, pricinu-mud(' prin ace de au ramasa RossieI, pentru cd dupdmoartea lut, le an damn Cucuana sa unchiului el A-vram Raav Berhave, care au fosta o dinioara profes-sor(' la academia Invataturilora de aice, §i de la a-cesta Pau luau(' prin clironornie Domnula Crime, sfet-niculd politiel I doftorna al imparatuluI.

Und oma adevarata Invatatil, l prefacatorid In-viipurilora, este multamita ea sa sA arate poiltiel cuslujha prin o Indelelnicire de acesta fela.

Deci, cu ncesta chip(' l Domnula Cruze mraa da-mita mie scriscarea Moldovel, dandu'Ini volnicie nehotaratil, ca sa lucreza cu dansa dupa ennui v'oidsocoti.

s'ara fi cazuta ea si Impodobescil acesta hi-cm 1 cu oare-care adaogire de la istoricii ,leqd111,ungure*tl I turce§til Inca §i din Insu§1 istoria cetarceasca a Domnului nostrn Dimitrie, dar Anil lips-sliqte vremea ce trebuincoasa la aceasta.

Petersburg, anuld 1764.

la. F.

---1+111611.11114---

5.

nitty.

C u vAn tit tnainte.Folosulii scrisoril acestia este destülti de CUTIO-

scut5 do cgtrtl eel invAtati, caril au avueo Inainteaochilorii lora ; I Doninulti Miler sfetniculil Colegiei

s'au pre Invrednicitil politiei, pentru a au Invredni-citii pe dumnealui D. Bising ca sã o del In tiparin,

o puie tn bibliotica sa ca pe o notlii istorie i ge-ografie, t altele. InsI pretuhl celti pre mare alü nu-mite! bibliotici, au iinpiedgcatti pe nit' mai multi iu-bitori de a pute cunoaste MA de aproape, tara intracare s'au IntAmplatti pe vremile noastre rhboaielecele mai minunate.

Aceasta au Induplecatii pa poroncitoriulii tip5ririlacestiI da a doua, ca sä puie In lucrare altil tiparideos5bitti pentru scrisoarea aceasta a Cantemir,

firif de a urma pre cu am5runtulti tipariului celuiputemti s Incredinpmil cu Indrriznire, cumii

cI s'au Indreptatd muitime de gresâli care Intrasâ In-acela tiparti, mai Iamultindu'o si on oare-care ado-gire cu slova, T. adec6 a tipografului acestui de ahldoile, care era pre de trail-it**, pentru multi ceti-tori, la care este de a sti lua aminte, ell adilogirileacele care skiff' insfiamate cu slava B. santil a D-luiBising; iar cele-lalte care mi au nitI unti

santil a pre InaltuluiCele-lalte aratari asupra scrisorel acestia poate

le yap cetitoriulil la Instiintarea Jul Biing, t lataainte cuviintarea Miler.

fill

alcAtuitoriti.

au

lui

ail

d'Intili,

SCRISOAREA MOLDOVEIDE

DIMITRIE CANTEMIRDonauuta

Parte. halal' as Geograllei.111. 31C

Pentru numele cola vechi i aceata de mum a Moldova.

Toata tam pe care o numimti In cliva de astâcli:

Moldova, Impreuni cu pimânturile cele de calra A-pasii ce s hotirscü cu-dAnsa. le"an stiphnitil d'intruInceputti .silnicil In scurtii a celorb trii ptirti ale 1=61,adecii Schicii. insa, Intru ' c iT dupii

obiceiulii lora strtnno§ftscit, umblart strilmtfindu-set dela unit loci' la altulii. Afara" de numele celete care le pane acestorii irT, arderele animauna dup alta! Numeii I Greet pe16cuttorii târii ace-

une-ori Goti, alte-ori Daci.; iar mai la ur-ma sub stapânirea Romanilorti au doveditii mat mult

numele Dacia !riga' mai In urmil dupa aceia prApidin-

coolS relit,

'mai-

f

I.

htiel,

44

dust norodultt acesta pe Decheval Crainili su. Lomitafiindil de veteazuld Nerva Traian; stAngandn-sd de Mto parte de noredg, I alta parte ImprAstiindu-sa Incoace §t In colo, apoi toatil Ora pe scare o

s'au prifacutil In Ora Romanü, impartindu-saIntre politicii roman!, deosAbindu-sA In trii pArti:

In ce de pe termuri, In ce mai din lAuntru, si in- cede cAtrfi munte. In ce d'intAi numarati ii o bucatA aUngariei acestii de acum, si tara MunleneascA.

Intru ce de a dona, Ardealuld, si. Intro ce maide pe urmA, era partea ce mai mare a Muldovelnoastre, care este intre DunA re §1 Infra Nistru im-preund cu botarale tAril Muntenesti ce s5 helArdste

cu &Ansa. far ape! mai la urmA pe cAnd al Ince-putt"' a s5 aculunda stApAnirea Romanilorii, au pustietàMoldova si pe deRc5licatorii Romani, WI aadirele celeadese ale Barbarilord, adecA a!e SarmatilorA, a .Hu-niloril sI a Goldoni ; si au strdmtoritil pe descA-licAtorii Romani ca sA fugA prin munp, st WO Ca-ute In partea Maramorului *), Jodi de scapare deIra strAsnicia Barbarilord.

Si dupi ce an trdit ii nolo vre o cdteva sutede ant, sub insusi pravelile i cmii lorü, fiintlii pa-ovi din pricina greutfitele locurilorii intro care lAcuetilan soculitil mai la urmd dap ce au Inceputil a siInmulti lãcuitorii, Drago unü feciord aid Craiului

*) Sub nutnele acesta, Maramor, nu poate Cantenair si bOleagliMei o tars alta de cat numai Ardeaiulü, i adeca partea lut cedespre miaill-noapte unde sa Incepe ape Marc:quirt,

q

ii,

ea-

45

lora Bogdan, ea sa sa ispiteasea Intal numal eutril sale de oameni in chipa de van)torl, I s meargapeste mnnti, asupra Basaritulni. La aceasta din intiimplare aa afla1t elil pe muntlI acestii unit bivola,pe care eiti nnmesca Moldovenii Zimbru, I l'au gonitapapa la poalele muntilora, jar molda, o copauca Lanara a Jul pe, care ela coarte o Mbe, s'au slohoclitaen intime asnara Zimb rut ni, I acesla fugindii inleoapa fan ueisa vanatorii en sagetile, iar e cerean&fa pe dansola in apZt. an luaro inainte repeginneaapel, i spre pomenirea acestii iiitauip1ari an numit'oDragos Intti pe apa area Moldova; iar loculü undes'au intamplata .aceasta, ran numita Boman, de pe numele norodului san, l capnla Zimbyului luata

same' de sterna domniel Jul cei nouh.apoi dupil ce au cereal(' ela laturile cele mal

de aproape, gland(' Intra dansele campi adueatori deroada I adapati en ape bone, eeti tart' si tirgurilcare erau parasite de loeuilori, au povestitá patriotilora sET, i fan indemnala ca sa jet In stapanire unaparnAnta asa roditoria. I asa Romanil eel tinerl ur'nand' bueurosi i eu voe ,buna dap Domnula lora,au venita CU ddnsula peste_ munV o gloata mare, st

s'au asazata pe Ia loeurile care le an data en acestachipu minunatil, si an numita pe .aflatoriula lora, pe Dragos MLA Douala al. acestut parnanta. Deci, flinch

") Bising ia geografia litutuovel face pomenirea eltrei acestia_ §I opune pe.e Mara sfarsitulii veacului al 12, isr din vre o catevaadtiogiri ale akiituitoriului nostru, ee urmeaclii Inainte, sft vet].luminatil ca trebue ad si soeo teased cu 50 de ant mai tirt115,dupii cutn Vomit arata mai jds, In loeurile ,nviineonse.

l'au

a

")

46

Ora ImpreunA cu pravila el ce politiceascA, s'au ficutiscu acestl chipl iarasi parte de mostenire stilpaniloril el,celorl mal de'nainte, pentru ace s'au lipssitl de numeleDachicescii 1 Romanescii, numindusa Dacia Moldova,de pe apa Mo lda, atat de catri cel strfiint, catsi de insusi loeuitorii el; dar t numirea aceastaMeg flu sN obisnueste pretutindene, cAdi turcil Intl:Auditde multe orl In Moldova *) pentru Ori le care le di-stiga de pe la megiesii din Europa, au numitii peMoldoveni d'intru Inceputil Acvlahi **). Iar dup5 a-tea inchinfindu-le lorii Bogdan tara sa dupa voea cede pe urmA a tatillui sAu Stefan cell Mare, au In-ceputl it a o numi Bogdan, dupi obiceiuhl lori ceAlti an, ca numeasea 06 le cu numele Domniloriicare le stApinescii pe ele, Ins& numele cell vechilltotus p"AzItl necontenit in limba tAtârascA.

Les li t rusli cari hotarAscil de altti parte cuDacha, numescl pe Moldoveni Volohi, adeckItalieni,iar pe Valahii ce locuescii peste muntl, II numescdMunteni, sau oameni de cea p.rte de munte.

ICALME°1 I.Pentru starea locului Moldovei, pentru holardle ei cele

veche, i cele noue, i pentru vazdultulti el.

Moldova ei Intinde I latii de la 44 gradosta-

it)

*)intrarea co In Moldova au fScueo turcif la anuld 1330.Mai bine no I% lac, adecd Valahl alb!, spre deosithira de Cara

lilac Mal° Valahii cei negri, cari locuesen in tiara I srainageisaa Maateneaseit.

ad

s'atia

i

d'intat

47

murl, 54 minute, pAnA la 48 gradostamuri, 5 minute).Lungimed el este nepotriviti; cel mai multi geografisocotescii partea el ce despre Apusti care si a tingede Ardeal pe 45 gradostarnuri, 39 minute, sl sfirsitul6el celti despre BAsAritil ce este ascutitti la cetatea,Alba' sau Akerman, elti numArA pe 53 gradostamuri,22 minute **)

o parte a tArii care sa. atinge deArdeal este cu mutt', iar .cea-lallA parte de cAtrA

tara Lesascal, de Mil Besarabia sl de cAtra. Dunfire,este sttsti, pentru acea nici Azduhulti nu este In totti

potrivitti. In partea muntelui este aerulfi matrace, dar si mai sSniitosti. iar In partea cAmpulul

mai cfildurosti, lnsü cu vanturi mai putin folositoare

sAnAtAtii. Dar cu toate aceste, In Moldova nu sAqua atAte boale ca In alte tAri .mai calduroase. CateodatA InsA, red., sA stfirnese emma. i unü .feliii de

friguri rale (lungoare); t ispita ad. aratatil CA ciuma nu sfi stirneste din vre unti vAzdulni stricatti, ces'ati cA rAzbate In tArile aceste une or! din

tara LesascA unde este mai iute, iar alte ori princorAbiile Egiptenesti I Tarigradesti, care obicnuescila descfileca la schelea de Galati. Si frigurile cele. .

Adecil de la coasta despre Amiac1S-01 la GsIa carä Dunhreaping, la ce despre Amiacl li-noapte la Dumbrava Bucovina cfitrii

Nistru. la 100 de ceasurl de cale, ce sä numari cite 24 la uniigradostami.

Dupä harta Mt, Hans din pra ungureasca, este 48 gradostamurllungimea el ce despre Apusi, unde s atingi dimpreunti, Moldova,Ardealul, Ungaria sl pra Lesascii. lar ce despre visa ritti la A.kerman miträ Mares Neagri 43 gradossamurl, care cuprinderalitati 150 de esasurl de sale.

cii

load

MO lead

)

ce40

Di Sushi

")

8

rale sunta cu mult mal tntru altü chipil de cat Ultraalte larl ale Etiropel; caci ele mai tie multe orl

atata small de iute, si mai ea §i ciuma. In cat Belacarii le dobandeseci pe ele, multi pia la a triatrebui sa moara, si pre petiei traiespil paitA la a siiptea

st eel inai putini cinbandescil sanatalea Juni ca

mai divainte.Aceasta boala este atata de zmreduileare, in citt

oamenif mai malt sa tema tie dansa de cat de ciu-_

ma, st nici cu prietinula loril cehl mai bunif nu sA

InsoVise0. i pentru ca locuitorii nu ajunga batri-nMe adanei, nu poate sA fie nimica alta pricina, de catori timpu rile cele nesiint-itoase, ori obiceita vieuireI

san insiii vre o slabuciune fireascA a virtutei,caci pre rar sa esuite eale mid oma de 70 de any,st en greil ate unul de SO de aui. tusii viata lord§'o petrecil 'mai multa cu sanatate. rasphitiudu'si prinaceasta lungimea ue mica a vietii lora, pentru ca if

petrecti vremea vieiei lord mai molt eti virtu -tea desteptatA i ftlra de hoale, care lipssaseii pe omitde ce inai mare parte a fericirei vietli sale. Osabit,taranii .ajunet mai adanei batrinel?e de eat cei tie frunte,§1 de cat cei ce traiescii in bine st ,ereseii in odihnii.

Cutremurele care Impiedecui desfala rile mai intoate riIe cele calduroase, sA intampla rar, I Incanu s'au aucitta sg sd Ii pustiettsi cand-va vre unit targasau vre munte din pricina cutremurului.

Moldova nu au . avula tot-de-una tot acestast1

hotarg, ce, cuprinderea el era une ori mai latFil altoori in ai ingustA, dupil crestere san sciiderea republi-

4'1

loril,

uii.

1;li,

cei ; iar Stefan Voevod celti Mare au pus'o mai hiurml Intru acestall hotarti care sA tad si In. vremeanoastrii. Spre A rniadi-clA tot-de-una si intinde pAniila Dun5re, ana ce mai mare a Europe, I departe Insus la gura ei unde s5 varsA in Marea NeagrAla Chilia, ce s5 numeste Licostolul Celti Vechil

Spre Rtisaxitil merge hotaruht ei in vremile vechipAnA la Mama Neagril; iar dupii ce an .luatil turciicu sila in sOpAnire Basarabia si Benderulit, apoi s'aumai micsnratil tara de aceastii parte, si acum merge.hotarulti el de la gura Prutulni ptini la seal Jul Tra-ian, si de acolo groapa lui Traian prin apa Botnadrept dupI gura fliculni unde sti varsA in Nistru,dupâ cum sA vede pre InVilesti de la hartA.

Spre Miacli-noapte o desparte Nistru ce s5 nu-meste turceste Turla, de cAtrA Iei t de c5tr5 tatariDeocacov. Mai nainte era tArmarile Prutului numalpAnfi la Hotin sub stApfinirea Moldovei, si de acolotAie hotarulti pArpi aceia drept prin Prut 1 prin apa

Iar dupii aceia prin vitejiia lui StefanVoevod celui Mare, s'au adusti tt,ra ce este de ceaparte de Podolia, sub stApAnirea Moldovei, Orli un-de aN vars5 pirAu1t1 Sarafinestii; I aceste ape unitela oIaIt, Inchidti Moldova*despre Miadt-noapte, adeciNistru, Sarafinestil, Colacinul I Cirimusal, uncle este

CAmpulil-Lungn russiscti.Spre -Apusii bid este Moldova acum mult mai

mare de ctit In vremile cele mai denainte, cAci ma-inte de Stefan Vodii celti Mare-, top numpi cu caresi Inchide Moldova acurn, era sub st4Anirea Ar-

pftei

Cirimusului.

si

50

tare despre partea aceasta era foarte tn-gusta. Iar prin vitejlia acestui DomniI fiinda biriiitde multe or Matias, Craiuld ungurescit, t -ardelenirgonici InapoI, au fostd stlii ii ea WO parasascii pa-guha acea prin invoeala sa nn pagubeasca malt ;

dupa tractaturile de pace ce au facutd, au data luiStefan Voevod totl munpI cu care s'au doosabitd aceste doua tarl, poroneindti locuitorilord de prin Pun-turile cele ce. santil /titre vaile apelord celord ce

.vaisa In Moldova, Ca s cunoasch stapAnirea Moldova.S'apol s'au trasit drept O. linie, din obarsta Ci-.

rimusulai, 1 prin obarsta Sucevit, a Moldovel, a Bis-tritei, sl a Trotusului, pana la Milcov, st s'au pusddesparttre hotarului Intre amandoue rile.

Mai nainte si prime Stretiuld t Trotusulii, hotardtariI Muntenestl. Insa dupil acea iarast prin vitejiaacestul Domnil Stefan celit Mare, s'au

Siretiului sub stapanirea Moldovel, In cat acum ledesparte Milcovul t Siretiul pe amandoui ariI. Iarpartea despre Amiadt-dit o Include Dunarea.

Intre hotarale aceste, aratat cuprinde Moldova237 de ceasurl, sail 171 mile italienesti. hr mainainte ptina a nu fi Basarabia Imprejurata de ostileturcestt 1 tatfirasti, ave Moldova In cuprinderea el274 de ceasuri, sau 222 mile italienesti.

MegiesII Moldovel sunt: despre Apusii ArdeleaiiMuntenik despre Miadi-noapte Leii, despre 115-

sAritii i despre Amiadt-dt Tared l cu top acestiaKu avutti MoldoveniI multe valuri, In vreniea and1! aparad it slobozenia lord; pentru care scrie und

dealuluT., T

mat

sii

tg

luatil putuld

sl

.

51

istoric lesascU vrednica de credinta, Oricovie Anal,la lit. 1552, dicandil : Acesti Moldoveni cu firea,rcu naravurile 1 cu vorba, nu santti cu mult osli-,,bitt de Italieni; ii santii oameni salbatici Insa fortevvitejf, c nici unit neama nu este care stapAninda oAare-. asa mica ca dansli, sI stel a dansli pen-tru cinste la razboiii, cu asa vitejtie In protiva tu-/5turora vrajmastloril megiesi de prin prejura, st deate or! sa r5dica, acia asupra lora, sa sa apere envbiruinta. SI mai adauge clicandii :

II sang"' asa de viteji, ca Inteo vreme cu topvrajmasti de toate parttle b5teit razboisti necontenit ;ca. Stefan Voevod Gehl Mare carele domne mai na-inte In Dacia, numai Inteo vara au biruita prin granrfizbolli pe Baiazet Imparatula turcesca, pe MatiasCraiula Ungurescri, i pe Ioan-Albert Craiula Le-sasca.

Iar la urma dupa ce s'au rastpitit Republicaprin stapanirea turceasca, apoi nu s'au mai radicatticu r5zboiti nici ii, nici asupra Joel, de cat nu-mai tataril de la Nob!, ciirora le dadusa turcii Ba -sarabia pentru lacuire, can I tn vremile de pace demulte or! zurbalniea Moldova prin navaliri, prAdand-ost aducand-ola starea co mai Ronk Intru care stigala st in 41oet de astadi.

Pentru apele Moldovei.

4U.AllEa

Cu gra s va pute gast Intru alte tart ca stMoldova de mici, mai multa api cu firea asa Impo

'st

alpi

XXI-

52

dobild ea nice. Nei patru ape mare umbritoare decorfibii cure prin trAnsa: Dun Area, Nistru, PrutaStretiu ; I macar cd DunArea adapA munal o partemicA a Orii, care este acum supusii Domniei

dovel, dar tot educe Ora cal mai mult folosil ; cad,osdbit cli potil multe neamuri si vie_ pe dfinsa cucorAbii i sA deseklice la §clielea din Galati, educelocuitorilord MoIdove i indemnare ca sA'!,4 aducAmarfa lord pe Prutii la Tarigud, i la alte cetMi depe Maga Marea NeagrA, din care nu scold putIn

folosii.

insa pentru apa ei §1 pentru bunAtMile ei celesupuse trecernii, cu viderea inteadins.; pentru cd mainainte de noi an apucatii aita de le au scrisd.

Intru &Ansa sd versa Prutuld, care mai nainte sinume Hierazie, la Potolomei Gerazie, la Aminian, Pa-rota §1 la Ellini Piretu ; care vine dupA hotaruld Mol-dovei celfi mai din afara despre Lev', §i toatA Moldovao tae prin inijlocii. Apa lui este ce mai usoarA,mai sAnaloasA, insd tulbure pentru nAsApuld ce'l ducecu sine, iar puind'o cineva inteund vasd de steclAs'A stet, apoi sa wad nAsipulii in fuuduld vasului, §iapa rAmüne ce mai limpede I curatA. Eu cand e-ratnii in Moldova anai fIcui ispitd, i amd gasitA,100 dramuri de apa de aceasta, cu 30 de dramuri maiu§oarA de cat altd apA luata d'intru alto OM.

Siretiuld curge din muntil Ardealului §1 mergeprin Moldova spre insA sa versa In DunArepe douA crengi. EA este o apA latA §I adancA, §t

pentru cà In totii loculd este cuprinsil cu dealuri §I

Mol-

51

51

Mia51.1-511,

53,

cu patina, avandh i intru un5 1oci I intru altuiüostroave de misip5, pentru aceia inch nu s'ail pututii

face bun5 deplin5 penirn umbletulit corabitloril.Spre Miacli-noapte sit adapa o parte

mare a Moldovei cu Nistru, ce mime mai nainteTim, la istoricii eel nol grecesti, din Aptrig, si laturd Turla. Acesta este- mai cunoscutb de cat sh so-totescii a Ii de lipgsg, de a mai pomeni ceva pentrudansulti. ; numai aceasta voescb sh aduc5 atninte, caturcil toata zahereua brit de la Tarigrad, o trecti pe

peste Marea Neagra la Bender, .st mai nainteo trece si la Caminila, st in clioa de .acum la Hotin.Apa lui este foarte !impede; insa gre i sanatatilfoarte stricacioasa; la cetatea Alba si varsa In Ma-rea neagra.

Pe langa aceste, mai satitit ape si mai mici careadapa Moldova. Adeda :

In Sireti sd varsd:Barladulb, care curge prin t1nutul5 Tecuciului

despre Rasarita spre Apustl, t sa uneste cu Siretiultila satulit Sarbitnestii.

Suceava, o apa care au data nume orasului Su-ceava, ce au fostb mai nainte Scaunti a1 Tarei.

Moldova, pentru a caria nume amb vorbitii laeapulb

BistriO, care curge din munVi Ardealului, si esteatata de rapide, In cat cele mai marl pietre le surpadin munte, si le duce cu sine.

Trotusul5, o apa Inca asamine (le rapide, a ea-ria obarslie nu este departe de a Bistript.

s

dansuld.

d

pi

54

us Pna s varsd:

Cirimusula, care face hotara Intre cara Lesa ScaIntre Moldova, st maI josii de aceasta i varsa Jtj lia.

Si in Nistru sd varsd:Bantu la, care face la Orhet o lialth, Intru care

aflA .unti ostrova minunata. Botna care este pegiumatate a tatarilora de Bugag.

parae Inca are Moldova maI nenumarate, din

care voimil sa aratgma aice time pe cele ma! mailpentru a carora nume amü Intglesa.

Aceste curg4:

In Stretiri: W.-11'1i la, Molnica, omnulü cela mare steela mica, Valea neagra, Faraon, Racatau.,

Gerula, Sehu Milcovulti I Putna si uneacii ama-ndone, .sl Siretelula de osabi curge In Siren'.

Pe Suceava o m5reste, Sucevita, Solca 0 Solunqula.

In Moldova s5 varsg: Homerula, Slatina, Nearnlitsca, Topolica I Valea Alba.Cu Bistr4a s uneste Craca'ulti.In Trotusl -sa varsa pe din josii de Ocna:Saratil, Oituzula, CaInu1i, Valea Sad, t Va

lea R.Barladula s adauge en BarlAdMula,

Telna, Bebricia, VasMula, Vasluetula, Bacova, Crasna, Lohan, Docolina, Holbana, Horinta, &lila; Curova, Berheciula, Zeletinulfi; Coradii111.

Cirimusula este: din Cirimusula, Alba, 0 Cirimusula Negrul st din Patila.

slt

omusulti

I

-

Taz-Multi

ocoviguld,

st

tuld,

55

In Jtjtia c varsA, ubana, Sitna, MeletinuM, Ba-Bah1ueuI t Siren.

Prutulti duce cu stne, Colacinulfi, Cosman, Cu-curulii, 'Ciuhur, BasAuld, Corovia, Caminca, CAIdArasa,

GArla Mare, Valea Bratulenii, Mojna, Nirnova,Lapusna, StrAmba, SArata ee despre A-

pus(' t ce despre RAsAritti, Cighirsulit celti Lath st

In Nistru s varsA: Saratineculii alü cfiruia guraInchipuieste unghiulii Moldovei despre miaclt-noaote,

Ciorna, Ivilu, IsnovAtulfi, Btcula st Co-gAlnica.

BAutula primeste pe Soluner, Ciuluculti celfi Ma-re, celfi Midi 0 ail de Mijlocil, Dobrusa, Cola .0Cogtlnia.

Cahululti, Salcea t Elpuvulti, care pAntfi in Mol-dova st In BasArabia, Intirescti Duniirea ; I d'intruaceste trii, numai Elpuvulti curge necontenitti, iarcele-lalte doue stint(' mai multfi stiitlitoare de cAt cur-Otoare. AsIlmine t CogMniculti nici izvorulti mitt

nu are, ce nurnai atunce s poate numi Orlin cAndse- umple de ploilo cele de toamnA, iar peste toatilvara este uscata, t numai ca o groapl Ia videre.Pentru aceasta dobitoacele titarilorti de Bojeg BE it=s ucii de sate pentru lipssa de op.

In Moldova este asAmine lipssi de btlti cht st deap1, st d'intre cele multe care sAntti fAcute atilt

din fire, cAt st din mestesugii, sAntil vrednice eincide a sA ariita de osAbi. Adeci :

Jijiia,

BicovAlulh,

blonde,

Elanuln

biintle

56

/a) Bratisul5*) intre Prutil sl Mire Slretiii, lartrgulil Ga latti; latimea lui este o mila giumate;eitatieneasc5, 1 lungimea dou5 mile. Nu are izvoare,Tara numai o garla mica nu pre adincii, ce s nu-

si (And creste Prutulii de ploaesit adapa i "elii d'intru dansula. Jar une-ori ramanegarla uscat5 si aduce hu1Ii putrejune. Jar andample Dunarea primavara prin topirea onultului, apoiriu nurnal Ca scoate pe Prut iflapJi, ce Inca umple sttoata balta cu api proaspàda sl cu pe,Ite, pe carelaprina Cara de osteneala oamenil cel ce locuescil peacolo dupà ce scade apa,

b) Balta Orheiului, care este din apele Bautulii,Cula, la acelasi targO, 6 mile de lunga st 2 de

lungirnea i Winea el o mareste un iazü, pecare- l'au facuta Vasile Voevod Alvanitul, ca s po-

preasca apa 1 sa Lica mon .pe dansula. Iii mijlo.-

eta el este una ostrova tin pre mare cu vie, careera foarte slavita 1 Impodobitli cu alte 'oshbite ro-duri sadite.

c) Bdta Dorohoiului, are numele de la acela§1targii ce este hinga &Ansa, si nu este departe de o-barsiea Jijei. t este vrednica de a sa arAta pentrumultimea pestiiorii ce are.

d) Balta CoIacinuUL pe hotarn16 din Lesasca,o pomenima nurnal pentru ca din partea el ce de-

spre Miadi-no.apte 1 despre Bfisaritil curjri dou5 ape,

8) Bake aceasta BrativiI5 BA yecle a fi Insatanata cu alunele (-UV!

vechid Britologhi, care ea aruta la Bonfinius.

§i

niqte, Prule}tdii,

§i

§1

57

Colacinulii l Sarafinetulii, care facfi hotarulti Moldo-vei i alii Orel LeslIsti Intre Nistru i Intre Prutti.

e) Ce mai de pe urmA si mai vestit5 este baltaJul Ovidie, ce sft numeste de locuitorl, Lacu Ovi-duloi, la Akerman In Basarabia, este osAbit en -noscutti pentru numele ei, penlru cA sA 4ice : CA

Ovidie poetulti celti vestal aliT Romanilorti ar fi fosttiacolo surgunitii In tichlosIia TnT. Aceasta sA varsA InNistru prin o gArlA strAmtA, nu departe de varsareaNistrului, care este ImpresuratA cu atAte mlastini, IncAt de douA mile italienesti nu poate sA sA apropieomulA de dAnsa, si are si unii podii peste dAnsa careeste foarte vechiti dupi cum sa vede de pe fAp-tura hil, cAci atAt thria lucrulut eAt i inrirnea pietri-lora d'intru care este alcAtuitti, aratA aceasta pre cu

Toate aceste mai sus pomenite ape curgAtoarestAtAtoare, suntil pline de peste pre frumosii, I o-

sAbit pAraile acele 'care curgti din munti, au pestelecelti maY cu gustil §I sA numeste de locuitori: PAs-trAyi, Lostote §1 Lipeani, care la LiIiIe cele de postAsA aduce tot-de-una viii pe cal*, pentru masa Dom-neasc5.

Burguturi _nu stintii In Moldova, pentru c Mol-dovenii credit ca. apa Prutobil este destulA doftorie inprotiva tuturori boalelorti.

7

IntAles0.

§I

58

1C19.11P

Pentru (inuturile fi tdrgurile cele de arum, ale Moldova

In vreinile vechi era Moldova tmprit In trilpartl:

In tara de josii, In Ora de susa, 0 In Basara-bia, intru care sa numara 23 de tInuturI. lar dupace s'au luatü Basurabia sub stipanirea turceasca,supuindu-sa turcilora 1 Benderiula cu patru tinuturi,prin tradarea Jul Aron Voevoda, apoi Mi ramasil Pom-nilora Moldovel numai 19 tInuturil i nici aceste In-tree.

Tara sau partea de jest"' cuprinde 12 tinnturimai mici. 0 In mijlocil este:

1) Ttnatu lesnlui; Mtn' dansula este lesula,lane apa Bahluiulul cu patru mile mai hits de var-sarea lni In Pruta.

Acesta este Scannula Tdrel, pe care l'au mutataStefan Voevodil acolo din Suceava, ca sa poatâ aparaOra mai bine din mijlocula ei de catrii n5vfiliri1e tur-ciloril 0 ale tatarilora, pentru ca ela pre bine videa nu pute sa sä apere asa lesne din Suceava, pen-tn câ este departatA de hotarulil turcescii. Mai na-into de aceasta, era tàrgula numal ca unit sata prosta,Intru care able ski ashasa tnt sau patru gospodari ;

ave I o moard In care era unti moraria bdtrfinfice sd chiema loan, (sau dupd cum It ziceNumele acestut oma l'au data Domnula -acesta o'rasn-Int ce l'au Meta, Intru care au 4Iditil !Win I o Bi-serica, Intru cinstea Sfäntului Nicadi, care este a-cum Biserica ce mare ; §1 dupa aceia 1 nile Fah-

11,67 .

pi

lapli).

59

tuff peniru dAnsulti I pentru boeril lul. Iar BaduVoevodii rau imprejuratii cu urmlitorirau 1nfrumusAsA1ii cu alte podoabe si. (Pdiri vederate,hi cit acum sa numArA intru dAnsuld mai mult40 de ,Biserici, care pre' frumos suntil lucrate, a-tit de piatra cAt de lemnü. Mai nainte cu 50 deani fAcAndusit conscriffie, s'au gasitfi Ultra dAnsulti

12,000 de case, iar apoi aNindti de multe ori,qi pusLiindusa prin navarile tatarilorti si a kIlorde abie au rainasil a tria parte nemistuitti. OsAbit

de Curtea Domneasca, care trage la sine venituriledin toata tars, sa mai zabfiveste acolo I Mitropo-Multi rir necontenit, macar cA nu are numele de_

Mitropolit ah Ieu1ui, ce alA Sucevii, Scaunulti celti maid'intaiii prir. Iar In lies! este numai anti proto-popti, pentru carele v'oinA arata mai malt mai josii*).

2) Cu tinutulti acesta sa hotArAste spre Aini-Jl-çli tinutuld Carligaturii, intru care este Tirgul-fre-mosii, 8 ceasur! din Iesi asupra Sucevei tot Rugg apa

sf nu este alti nimicA, de at nfimai MidTirgusorti, cu o casA DomneascA, asupra ciria sA o-rfindue§te unit osAbit poroncitoriti ce sA clice In lim-ba Parcalabti. Mai incolo cAtra Aptisti sA intinde:

3) Tinutulti Romanultif, celti InIiiA, intru cares'au a§azata cetele Romartilorti, care s'au intorsti in-

n La annI'd 17U, 1739 §1 1769, s'au luatd ora§uld de ciitrd Butt,lu anuld 1753. au arsd huprennii en =tea Doranenscd 1 veo

cdteva Monastirl catolicetti, o Biserici de piatra fourte bogata, qiBiscrita luteranllord, pe care o facusd stance.

clidia,

I.

Wit

qt

t cia2.1-altt

do

ala

Itahlainta,

60

napol de la Ardeal clup5 ntivfilirea Batie *), cfi-ruia au pusi I numele lorfi vechi5 ; aice estetIrgu1 5 Romanull, asupra ciiruia sii orAnduesdi 'de laDomnie dol Parealabl. Cei multi I1c, cà p5mantenilnostri s'au asazatil Intäili acolo ; dar top* nu v'orticread5, pentru ell nu departe de acolo t vede!oat In malulil Siretiului, despre Rgsfiritil, care II pinacum sa numeste de locuitori Smidorova, si ne a-ritfi efi acolo arü fi iditü ii ce dintii I mai mareCetate. Cu adevgrat este, c en mult mal Incoaces'au lnoitil acea de Stefan Voevod celti Mare, sl aufostil pusil iar In starea el ce mal d'inainte. larapol dupti multi an!, nu still din ce pricin au r5si-pit'o iar5s1 Petru Voevod Rarest, sI an poroncitil lo-cuitorilorti ca s sä mute in Roman. Cu aceste s5hotarte Intre lnutuIü lesului st a Cgrligaturii :

4) Tinutuld Vasluiulul. liana .dansulti este Va-sluiu15, 12 ceasuri din lest', pe drumulii GalatuluI, 15n-

gura pgrAcului Vasluiului, uncle s vars5 in Birlad,sl era ate-o-datti &multi Domnescii, unde acuin

s5ntil casele de fatil. Obduirea lui s'au dat5 asupra.ispravniculul de VasluI, dupg ce s'au asazatil Dom-nia In Iesi. Spre atnia4i-0 s Intinde de a lungulii,

Batie lianulif de la Hipcae, nepot6 Hanului Jamchis, i sa supuneBosnia, pune lesasca supt haraci6, oluoarä in §Iezia multe mit deCristianl, tit la Intoarcerea 95 pustieste Moravia, Ungaria i Orilepe 16nga Dunfire In sus, ptinti la Mama Neagrii, sl au murit6 lala anuail 1256; aceste n6vhlirI s'au fficutii duph anula 1237, qidach Drngos Voevod s'au Intorsa cu oamenil sat de la Ardeal,dupii n5vilirile liii Batie, spot aceasta lntoarcere trebue sii nil socoteasch cu (Aice tilmacirea nu s'a6

Int

cela

g5

c1

giuMau-te , isprtivit).

sii.

aILS

*)

61

5) Tinutulii Tutovii, care s'au numitti asa depc apa Tutova ce curge prin inijlocnlü lui; scannulti(inutului este Bfirladulti, Ing apa cii asamine -nume,care era o dinioar foarte mare, far acum s'aupt1stiet I s'au lipssilii de toate frumussMele lui.

Aceasta este scaunulti Vornicului de Tara de Josii,dar pentru c eRi trebne sa fie hi Carte in Loath vremea, pentru aceia s orAnduescii aJi doi Vornici malmid. 0 mila de locii mai in josil la malulti acela savndil rAmasiVle unit' cetM1 foarte vechi, ce sä 4iceCetatea de ParnAntil, dar nu s'au aflatiT nici 6 tomelie de casii, sau alta samnii, din care sa s poatA

canoaste luminat de eine s fi fosta iditl, cad nueste alta nirnic5 fAra numai unti cilditi de pamAntil,pentru aceia socotesca, câ IdiriIe acele, au trebnitiisi1 fie fAcute In vremile vechi de-locuitorii c5rii, penIra ca Tsa propeascii navnrea Barbariloril.

6) Tinutulti Tecucialui, sit megiesNste despreApusti cu Barladulii; acesta este mare, dar pentru nimica' alta este de a sa socoti de at numai pentru Orgusorulri Tecucii 1ing5 apa BArladulii, 8 ceasuri din

BArlad asupra GalaOlui. Nu are nici o Idire, i estescaunuhl a cloi parcalabi, clirora le este data in samaoblilduirea 1nutuIui acestuia. In malulii Siretiului spre

.Apusti este.7) Tinutulii Putnii, care s vede ca are name

de pa apa Putna ; aice este Orgill(' FocsAnii pe apaMilcov, la hotaruhl çltrii Muntenesti ; starostdetrgului acestuin are si stapanire asupra tinutului.

Mai este intru dansula 1 AgiuduRi, unü targuloril fru

t

at

62

mosil pe Sireti in snsti. La piciorula muntelui Vran-cif, aproape de Mira, o Monaqtire fAcuta de reposa-tula Constantin Cantimir Voevod, s gtisiisca ramast7tile unit' cetAti foarte vechi, la care tra s'au pututaafla aid nun Omar, nici pentru vrernea In care s'ail

dar niet pentru Iditoviuü ei. Locula acela

sh numeste de locuitort CrAciuna. La cela-l-altii malanih Stretiului, in mijlocil Intre Slretia, Intre Durdne

Intre Pruta, este:8) l'inutuld Covuriniului,- care sn chiama asa

de pe gArla Covurluea, care este 8 ceasnri de limgii;InsI mat malt uscatd de cAt .eu apa. Aice este dea sa socoti: intal G:datIi. arra WO, tare In cAtpentru marimea t urzala NI, nu este atAta de Iu-data, ce numai pentru ca este locula cell mat yes-till de negutitorie pe IIngii toati Dunarea, crict In7tm dAnsuld nu vino In toti anil de doua sail trei orieorabit numai din cetatile se sAnta pe !Ariel MamaNeagra, din Ostrovulii Krimului, Trapezonda, Sinope0 din Tarigrad; ce si Insusi de la Egipeta st de laBarbarid, pe care le Ineardi cu lemne de la Mol-dova, stejara. coma, brada, cum si miere, sare,until, sllitra I pAne, din care nu seal putin folosalocuitorit Moldovei.

Na departe de Galati, la game Siretiului de clitraBasirita, sii vede rImitsIta unii certi vechi, care siacum o nuinesca locnitorii Gherghina, I cum ca s'aa4idita pe vremea lui Traian, ne Incredintacla atilt

/mil, cat I o marmura ce s'ah sapata din moludulaei, in vremea noastra, In care marmura s'au aflata

sl

dart,

.

siiptitura aceasla in limba .1atineasc11, adecd :

9) Imparatului liesar, dumne4eiescu1u1 fi a .luiNerva Traian Augustd, pre inal(atului a toatii Ger-

,'mania si a Daciei, Patriarhulni celut pre mare, pre

» Anfericitului si bine Dictatorii al 16, Int -paratd aliu 6, Plirintelui Patriei, In vremea cAnd ad

Publie Calpurnii, Marco si Caiol Aurelio, Rufo,Concull In Roma'.

D'incolo de acesta pe Pratt'', este :9) Tinutuld Filleiului, Intl% care este Fdlciuld,

und trgfl frumosil lane Prutui, i cum di ard fi

sfizuld Taifalii intru dnsu1ti, md incredintazd urmele ,

unei cetali pre yechi, pe care le am& descoperitd in-sumi ed nu departe de acolo, act 'cetindit ed o datfiIntr'o scrisoare cu mAna din istoria lui Herodot,cum ci neamuld ae1ti rdzbOinicti alü taifalilord ardfi toenail pe Pruitt, cale de tril %Me de 'la Duridre,,st arü fi çliditti I o cetate foarte mare ; i ne putfindil

eu a gdsi niut Inteund inutti rmiiiiJe ei, auld tri-mesa vre-o c.41-va oameni care stied bine partile lo-curilord ca sd caute In padurile cele de pe lAngäPrutti, doer v'oril pute afla niscaiva sAmne, din caresd sd poatii vide luminat, pentru starea ce mai ale=vdratd a cetqlt acestia ; si viindil ii inapoi an po-vestitil cd in padurile cele mai dese despre Apusii,In cuprinsuld de cinci mile italienesti de a lunguld apei,arü fi gdsitti temelii de clidiuri si de turnuri clidite cupietri arse, care macar c pe cAmpuld aceld d'inpre-jiur de acolo, nu sd mai gAsdscd alte rmAie, dartot ad bnnll de veo ocolire mare. OsAbit de a-

63

foslti

64

ceasta s mal IntAreste chibzuirea ine, i cu numireaaceasta de acum a tinutului acestuia, cAci Insamna -

rea adivereap all sll fi izvoditti FAlcii din Taifalia.Mai sus in %ultra tinutului este Host, MA IA r

gusorti mica, Scaunulti anui Episcopg iar pentrunu este de a si socoti fArA numai pentru rAzboiulAacela cu care Petra celii Mare Insugi, oblAduiteriulA,

toatA Rossia, in 4 clile cu pupa oaste, cu marevitejte au suferitil 1 .au stAtutil in protiva celoril demulte ori poftorite nrivaliri ale turcilorti, la anuld 1711.Nu departe de acestil Iocü, si vede o movili marefAcutA de manA de omil, pe care o numescii tatariiHantepesi, adeci movila Hanuhri, iar de locuitori sAnumeste movila llllbAei. Pentru izvodirea el santAmite chibzuiri; o samA de tatari Oka cA ar ti uciAacolo Moldovenii pe unit Han cu toata oastea JuT, i

pentru pomenire fi facutil aceastA movilA ; mar

altil povestescil, cA o CrAiasA a Schitilorii anume

BAbea, arA fi peritii acolo la acelti locil, viindti cucaste asupra Schitilorü celoril ce locuieu Moldova,

fi ingropat'o acolo oamenif el. lai acea ceeste adevaratii sat neadevaratii la pricina aceasta,nu Indraznescil a hotari la o Intunecare aga mare aistoriei acestia.*)

10) Cu putulti acesta sA hotiirriste spre mia-41-noapte inutuIA LApusnei, de aceasta sa tine odinioarii Tiginea, la turd BenderiulA, o cetate care mainainte era fon rte intAritA, 1 acum au Inmultit'o gi

*) La metal loc.6 s'aii deschisil rAzIlcu, attre Rnt 1 Intre Turdcu hula, anuth 1770. ,

alta

gi aril

izb.hidireu celorü diutiii la

a

&aro

65

turcii cu multe lueruri de tdrie ; e este pe iNtistru,0 au fostif pe vremea noastrii scaparea Crain lul

Svedief carele au flight"' de la bhhillia de la Poltava n.Turd! pdnd a nu Ii al supune lord, de multe or! ta-hrã asupra el In ()abr.; tns1 neputAndd if an' facdnimicA cu stla, au lual'o apoi prin viclesuguld t tra-darea lig Aron Voevod, ciruia if diced Moldoveniftiran ; cci old fiindi izgonitii din sail de boierT, pen-tru -grozdvia I tirania ee ave asupra Moldoveni-lord, au scapatii,la tinparatuld turcescd, t i'au ftiga-duitil, cd v'a ajuta s sii Intoarcd, iardsi inapolla Scaunulti she, eld va da ostasilord 6.1 Benderiuldeeld de multe on cerutti, impreung cu 12 sate, si cii

v'a ddrui In veci sAlif stdpilneasci. St SultanuluipldcAndil daruld acesta, au pusd pe Aron iarA0 InstdpAnirea sa. insA pentru oatineata lui s'ad popritaceld mai mare orasti in toara sant, t e mai marecetate de Mil lesi 0 de cdtra tatari. St pentruarea 'este acum Ldpusna locd de cgpitenie intru acestd

lAngA apa acestuiesi nume, asupra cdruiaan rAnduesed de la Domnie do! parealabi.

Mal este "Intra acestii 1nutii t Rasca, und tAr-gusord nu pre mare pe apa Biculuf; nu departe deacolo vede und WW1 de pietre foarte marl, caresAntti puse in dreaptd linie, ca cAnd and fi inadins

pose de oameni ; insi atAt hingimea straguluT, cAt

mnrimea pietrelord, nu ne lasa sa credeaid acea-

Din snvintele aceste sii vede eti Cantirnir au trebuitdall alctuiaacil saisoarea acoasta la anulA 1713 eau 1713, cicl Inanuld 1714, Carl al XII, au era la Varnili la Bindirig.

8

deli!

relit

s

putt,

a) lamina;

66

sta, c5c1 unele crintre dingle Ora In patru colturi,ate de trii sl patru cot! de lungi, I lungimea Oragului merge pana la giurnatatea ostrovului de Cram,peste Nistru. Acesta lucru sa numeste In limba äriiCheile Bicului, I prostimea 'la socoteste a fi vre olucrare a duhurilora celora necurate, care s'arasfatuita sa astupe apa BIcului. Cu adevarat este, caunit din Domni s'au ostenita ca s5 astupe garla ape!acestia care merge o bucata buna p'intre viii, vrandaea sl prifaca In vre o balta partile, acele de acolc,co era numai pentru %nate, Insa nu au pututa ca staduca lucrulil the! la o cale. D'incolo tie acesta paNistru este :

I I) Tlnutula Orheiului, care sit numeste asa depe tArgula Orheiului la'ngfi apa 115utula, care macarcii nu este pre mare, dar este impodobita i cu Indestulare la toate cele trebuincoase pentru hrana oamenilora.

Belie, Orheittlui care este spre Rtis5rita nu de-.parte de acolo, t Ostrovula cela minunata ce esteIntru dime, pentru care mil vorbitii la capula ala III,Asti di hrana sa din destul. in matula b1tii despreApusa sa vada urmele unui Or* foarte vechia, Inmijlocula padurilora celora dese, pe care eh! numesctilecuitorii Orheiula cent vechni, st de pe starea lii siasamana cu orasula Petrodova In Dachia ee veche.

12) Tinutula cela mai tie pe urma, ce este pemalula Nistrului o bucati buna de cale, este tInutulaSorocel; scaunula lui este Soroca, ce sa chiema mainainte Orhionia, langa Nistru sub deala, peunu szistI,

fi

67

macar a este mica, dar in cilt7dupll vremea Intrucare s'au fAcuta este foarte tare, cu 4iditt foarte ta-pAna In patru ungbiuri, aparatil cu turnuri destul deInalte,' st este pin de bicase, care santil CU Indes-tulare pe dealurile de prin prejurti. I fiindade cAnd s'au data Benderiula, este cetatea ce mat defrunte despre Lest, pentru aceia s orAnduesca decütrã Domnie dot stApAniteri pentru epararea Jul.

Partea din susii a Vnutului acestuia, nu sit' poatelucre pentru lipssa de lemne I apA, I pentru aceianum! sIngara parte aceasta de ptimAnta din Mol-dova este pustie, dupi cum st In hArtile cele maibune ski areal pustietate.

Partea de sus, 00 "sa slice de locultorlTara de sus, are 7 timituri mai midi.

Tinutula Hotinului, care sK Intinde pe dinsus de alit Sorocii pe lAngA Nistru spre Miailt-noapte,'Intru care este Hotinulii, o cetate pe Nistru de ci--tri CaminitA, ce s socoteste Intro orasele cele maimarl ale Moldova Aceasta era mat nainte despreApus IntAritA cu clidiuri foarte Inalte, t cu santuriadAnci, t despre malurile cele ()able aleNistrului, i cu Wind. Iar In rAzboiulti celti maide pe urmã cu Rusti, au biruitil tura cetatea la a-.nulii 1712, sl au surpatt cl?diurile ei cele vezhi de-spre partea d incoace, iar despre cea-l-altA parte atiltale-au Intaritil cu multo lucruri de tArie dupA obice-iula de acum, lArgindtfo mat multa de ghimatate,

ctt ela

1)

si

Rfisarit cc'

CS

in ctit In cliva de astâcli este vredniA de a s5 socotico mai fruthoasa :st mai mare cetate, de cdt cele-J-alle7a1e Moldovei, t and Inca era Sub stApfinireaDomnilord Moldova, sd Incredinta until osAbitil po-roncitoriti ; iar de and au luat'o turcii, o stfipane-ste und pasd ln protiva askjamAnturilorii de pace cead legatil cu Lesli, In .care s'au fostd hotArAttl, cA

nici o dinioarA sa nu fie ostire turceasca In cetitileMoldovel *).

2) Spre Apus este tinutuld Dorohoiului, Intrucare este Dorohoiuld nu departe de obArstiauiiit targusopd putln cunoscuttl, sl este scaunuld vor-nicului de tare de Sias ; Insa In loculd orAn-duescit a1i dor vornici mai mici, pontru c eld tre-bue sd fie la Carte necontenit. Mai este intru dAn-sulti sl tfirguld Stefdnestii langa Prat", In care aa11(3110 turcii la anuld 1713, curAtindil apa, und podilde dubasurl si magacHie, pentru ()stile de la Hotin.

3) Mai In gios j, este tinutuld HArldului, Intrucare. este HArlaulit, unit targusord mid, asupra cfi-,fuea sd orAnduesto und osAbitU parcalabii.

SI targuld Cotnaril, ce este vestal) numai pen-`ile Int cele sltivite, care pe toate allele le to-

treed. Stliptinirea asupra lid este incredintatA Pa-

Parille acute, Tneli sl ale Swoon], de obqtele:arati cii au lostd lacalurl ale :tstarilorti Lipeani, II pasteea Cantimir au uitatil at pomineascii de acea ; ciel elli are

isteria ImpirAtiel turcesti, aa acelti tatial LipcanT s'attstrimutatd din Lipcania In vremea,lul Sultan Mahomed al IV,

poste ct Ii s'au dat Ioc 4e asadare in ptrtile aceste a le

Moldoycl.

lui s

ru vi

ttici §11nsuip dieing

Jljliel,

te In

69

harniculuI celtiT mare. Papista§/1 an In transuldBiserird de piatrii pre frumos

Targuld Botosenii, ale arida venituri Impreu,en ale pirtilord ml cele din impreginr, le trage

la sine Doamna, pentru a carora rklicare este orfinduitti de Cdtra &aim und câmara§d ald ei. Pe acestd.

tinutd Iü Impresoara la and cercii.4) Tinutuld Cernautului, care sà Intinde dea.

lunguld hotarului .despre tara le§ascA. Oraphi Iucal de capitenie este Cernautulii, pe maluld Prutululdespre Miactinoapta; ohhiduirea Jul este data Spateriului celtil mare. Aproape de satuld Cozmin, peapa Cucuruld, nu departe de varsarea ei In Prutd, saviidd râssipjile unii cettiti foarte vechL Ins5 pentru facAtoriuld et niei und sfimnit nu mid pututil alla, penAra care aind ai ispititd de multe sit Pe maluld.

despre Apus este :5) Tinutuld Sucovil, Mtn' care este Succava,

ce au fost mai n stints ()rasa de capitenie a toatdMoldova, §t Scaunuld Domniei t alft Mitropoliei : iaracum este mai de tot pustietd, §I este pe apa Suceava, de pe care tft Oraulii s'au chiematil op, pe unddealt' netedd, Imprejuratfi cu idinri roarte in-Iteen ,anturl, t ave pe zaporia dialului mahala foartemhre, §i osiibit de purtea Domneascd ai de alte casemad, s.i numara Intro acest Orap 40 de Bisericipiatrit I de lernnii, §I 16,000 de case, care toate Auazutil dupA ce s'au mutatii &multi Domnescd de acolt). Acum 'este asupra Hatmanului.

trg t Scaunii until Episcopt, Med

0.

clidita.

ni

Sier(iului

de

BAdautli,

l

este Maga apele Suceava §I Siretiuld, In cohlii. Sire-.iiului uncle s5 Intoarce spre Amiac1I-41. Aproape dingios este :

6) Tinutuld Neanqului, care sg tntinde o bncatiibuna intre apele Moldova §l Bistrit.a. intru &insult"este Neamtuld,,cetlituie pe and deald MAO langa apacu acestii nume, care din fire este £1§a de tare, In catpoate sI stei In protiva nivi1irii tuturord vrajmI-lord. E au fostd Incungiurattl de multe-orl, dar bi-riiiti numai de doug ort, o data de turci sub stapani-rea Int Suleiman, si alta-data pe vremea noastril deloan Sobietchi, Craiulii lesascd, t niel atuncf 'nu andfi biruit'o, de nu arii fi foot(' t1it de foame putinteifostasi Moldovenf ce erau !atm (Mina, dupa tabarIreaa multe One, ca s'o Inchine lovtlord. Mai nainte eratmpregiurat en doug tthuni, cl aye numai o poartg;iar dup5 acea, rasIiiindd tureil Miuld celd pe din da-rk au ramasti acum Moldovenilord numai celd din li-untru. I in vremile pang a nu fi Moldova supusii tur-cilorti, la fielte care Intamplare de razboid ttsi tri-meted Doranil copii t visteriele lord Mtn] dansa, eaIn ce mai cu nedejde t nebiruità cetate. Nei qtacum este pentru locuiteri ori qi la ce vreme de rez-meritg unit locd foarte sigurd de scapare. Pentruacea I Domnii mai nainte an iditO intro dansa pa-1.1turi marl care .11 scum sa. potil . ide, ln a nu anpurtare de grija dupi cum Ii s aide. Dreptcolo de dansa este targnlii Piatra.

7) Tinutuld Bacgulut, asupra ciruia ezte- und

osbitü Vornicti ce ide in Baciü, and targt1 ce eAte

7o

din -

pe uni pstrova pe apa Bistrita ; 1 este vestitii pentrurldirea merelord st a altord roduri; are sl mid VII-dica papistashscd ce s 1ce Vladica de Barad. pen-tru e In tlauturile cele de pa langa munte santa multilocuitori, calif atat pentru neamuld lord cat si pen-tru lege, ii numescd papistasi ; pe caril i'au asuzattipe acolo Stefan Yoevod dupi ce au biruitfi elü peMatins Craiuld ungurescd, 1 i'au lmpiritü pe la bo-ierii si. Osihit 1:11 satuld cal mare alb lui Canti -mir, ce si numinte Faraoanii In ttnutuld Romanuluf,santil mai multI de o add de gospodari, earl): toVi stipug de Biserica Apusului, t au t o Biserica de pia-tra foarte veche.

Ocna t Trotusulti, doud targuri pe apa Trotu-sold, care santd de a sit' socoti numai pentrw Ocnilecele vestite ce sd g'isdscd prin pregiuruld lorn. Pe

aice merge drumuld celti dreptil din Moldova InArdeal.

BESSARABIA.

0 dinioard a tria adied 0 es mai mare parte a MoldovaTotti piimantuld acesta este sasil si nu are nici

dealue, nici codri, I s adapd numai cu Elpuvu ca-re curge necontenit, pentru acea locuitorit ca sd siajutoreza de lipssa de apii, santd nevoitl a sapa fan-taut foarte adanci, sl In locula lemnelord sd slujiiscdcu gunoiulü dobitoacelorii, pe care'lli usucd la soare,

cu ânsuli colibele lord. Pe aceastifparte de tuft au luat'o turcil Inca" !Ana a nu fi toatifMoldova supusii lord; pentru acen- niet mai este acornsub stdpanirea Domniloril Moldovei. ma car de si

t

mai

Incalclasca.alat

72

sttnta targurile el st satele de pé Ing Duntre plinode Mold oveni Hristianl, earii rahdd stiipanirea ce ti-riineasc5 a tureiloril st a (atarilorü. Locuitorii santiigiumatate tuici giumatate tater!, carii sfintil sub

st4iinirea until Seraschierirl. Acestii pantAntri esteImpArtitil In patru VinuturI sau raiele: adecii a pugia-gulul, a Akermanului, a Chiliei si a Ismailulul.

1) iinntulit celii &MUIR" este In mijloculii a-cestel buI de ari intru care este Bugiagulii*), unitlacasii ce, datil tatarilorti de Nohaia, carii sa" IIcüunit de Buginga**), Olt tieBilgorod, pentru cti la ve-leatulit turcescii 976, iar de la Cristos 1568, vrAndiiHama t t:Jr5scil din pot ottca lui .Selim Voevodil, s5I'mpreunezâ Dmthlri cu s'au devzhinatii d'intrudfinsile mai milli de 30 de gospodari tatarl Nohan-,

Bugeaguld, thee Bieing, este und locdprostd lInga Nistru, Intrua caruia phi( an fostd o dinioaril Tires, s'au Ofinza;, pentru a-cestii toed mai Braid 0 Hans in Harts sa, puindu-M intru dfinsalungs Nistru aproape de Akerman, iar Canteinir st inpotrivfi

la anAndoufi povestirele aceste, aritfindd pe acestd a fi In mij-loculd partit aceetii de lard.

Bugeag sd Intlilege tn limba tiitiirascfi: Ungbirt. I sâ nnluegtaaga pentru cä pdtnfintuld Intre Nistru qI Intre Dunfire asupra W-rit Negre s tntinde de a. lunguM el face und Unghid ascuittd;ei sa vedi cfi aceasti numire aril fi asimine cu numele celdvechit, Besis, care nume rat push ecestuf Tinutd Istoril qi He-ografil eel vechi, i poate cd d'intru acesta start t izvoditei int-rude Bessarabia, dupi cum sä vede de la Ovidie carele clic. cu

glasa tristii: 'filmset cu tn pârtite Besoscvel; I Pto-touted aerie slicktdd: din sus de Muth, hicuesed Polchinit

Bastarnii. Cum ca Bastarnit este una cu B,si. clice Intro alliel Malted Pretoruld clicandd :sintri o same earl( cvedd Ca Bus-tarnit art fi told acekagt noroade, earl odiniourg sit chiaardt Ba-

si, 11 sewn ad tiled 11easurabiaui adeell acil earl It/lased In Bessarabia.

l

Volga,

*)

tied..

Ye)

s'ad

73

ce§ti, ce fusasii sub stipanirea russasa, t ean dusiila Cram, sit pentru ca ostrovuld au fostil pre miende a'l pute primi pe top, Ii s'au dat alte locasurI Inlinutuln Ilugiaguhii; I dupii vreme atata s'aii tnmul-Inn acelti nearnü, mai venindti spre &Insult"' cl gos-podarit acei noi de la Nohaia, in cat acual santO lanumärti mai de asamine- cu

si ImplirtAscil In drma neamuri: In Oran-UglitIn Orumbel-Ugli, i Foarte'§i spica neamuluI,pitrecerea. lora este pe arnpi lob o dup:i ohiceiuldprintesc, §11 targuri nu au do cat numai Causenit,langi apasBotna, care pre putin atinge de acela pa-Infiniti. Dar cum cii mai nainte ati trebuitu sd Afttinutuld acesta targuri deitut de frumoase, ne adi-vereazi rtissIpiile de didiri veal, ce à afla In coaces'In col°, Intro allele st niste bJinri surpate ale ,uniicetii0 foarte veebi pe malulii ,Nistruluf, care s 1 acumst numeste Tatar Punar, adec puuI tatarilorn, st

santd de asupra pe o starlet' foarte Inalta, d'intru acaruiapiciord curge ad' izvorti pre !impede, dar nu s'augiiAltd aid o scrisoare sau aUiI sininn, din care sllpoatii cunoaste cineva pe diditoriuln el. Langa El-puvd,- nu departe de gura mal ggsdsctI urmeleunit cetalI Inca st mai vechil ce sa chiamil Tint.

tefan Voevod eel Mare o rtidicasi din ctickitura ei,dar turcii iarasi gala an rasslpiro. In cat acuin de ablead poate cunoaste loculn eI, §i din moluzulti ei de ceaparte de (Musa s'ati cetate, care vt acumsI dal It s'a chiama Tobak, si este langii Marea Nea-

9

pazascü

si

lui, sti

11

4iditit OM

74

grA*), ponte ci la loculti acela uncle a fostti EpoHum cëlt veal.

2) Tinutuesau raiaoa Akermanulnl, Intru careeste Akefmanulü, ce si numeste de locuitorI Cetatea

o dinioarA name de Romani Alba IulitA

de Greci, Moncastron, iar de lesi Bialogrod, pemurile Mrei Negro, cetate Indestul de Mare fp

de Int5ritA, si and Ina' era a Moldovei, o stApAnelogofatulti celti mare, iar acum este asupra .ostilorteI, una osgbitti ienicer Aga. in vremile aceste meid'incoace, s'au slAvitti prin SfAntulti loan celti de I.SuceavA, carele an suferitti Intru dAnsa Muceniceasea sa moarte, sub stApfinitoril turcesti. Moastele luicola' fAcAtoare de minuni, lmpreun en toate odoareltcare le au fostti dNruita buna Indurarea a .DomnPorri

Moldovel, ,le'an luatti l le'au dusti din Moldova kenCrainiti lesAscii, la anulii 1686, clicAndii,

ell)* s lupt5 pentrtr Hristos, §t pentru Bisericii; purtAndil :Papa cheltuiala aceasta.

3) Din gios de aceasta, pe *muffle DuariI,II Intinde pnutula sau raiaoa Chiliei, Intru care este

eetatea Chilia*), .ce sa chioma o dinioara Licostomil,

*) Ake poRte cit este gretala tipartiluL pentru cli In harta ia ariadlocul6 acela a 11 Maga Dumire.

Chilia s'ati chiematü de Moldovenl , iar de Turd, Chili, 0 deGreeil eel not. Licostomon. Alpt dupti cum socotesc6 efi, nil

serif; bine Litrostomon, ;I Liftostromon. Dupii cum ell giisiiste IseLaunelavie Panted, 146, Boufiniu4 impreund cu opt o socotestedrept Ahiliem. Stanislaw; Sarnichius eke : cil este TOR109, cetatea

n s'ar6 ft yestit6 prin surgunirea lot Ovidie Nazo; iar e6 no potilsit hottirliscii oar* sit Ile adevaratti din chibauirlie asesta mite alscriitorilortl.

s

crt

4)

ter..

Sobietki,.

75

guya despre Mia4INoapte, pe care obionuescii coribierit greceoti a o chiema totii cu acestüname, pentru cà sa" pare caloi varsä apa ca d'intr'oguru de lupü. E nu este aoa mare, dar vestitil pentru negutttorie, cltei e nu s5 cearca- numal de toatecoribiile cetzitilorti ce sAntil pe lang1 apele ce BUMSlinprejur, ce Inch 0 de cele departate de la Egipet,de la Venetia st de la Ragusa, pe care le Wearer'.de acole cu cearg t cu pier crude de boü. LocuiOrli el nu sfintit numai furci, ce t evrel, hristiant,armeni 1 alte deosabite nearnurl asupra arora sa-randueste unit Nazir. Sub stapitnirea Jui Suleimanau aratil Moldovenil toattl cetatea, ot de atunce nu anmal pututil si ajunga- iarnol In starea el .ce mat denainte. Pe tfirmurile Dunarei d'inlauntra estertinutultiIsmailulut; Intru dansuld sntü yrednice de a stl areta:

4) Ismailulti, ce sä chiema o dinioara Ia Moldoveni o cetate care nu este de Wild, of

este cu oaste turceasci, care are ,unii ostibitO Mutevelie.

Cartal, Iingf Dunbre unde 55 vars3 Elpuvu, deeea parte de Isaege; pe acolo au facutti turcil podsla anulti 1711, and au avutil rAsboill eu ruoti *).Pentru paza cetfitti sn orândueote unti Dizdariu.

Renii, dupii cum s5 chiema o dinioarl la Moldoveni, iar la turd Tamirova, este o cetate totñ Whit acesta0 chipti lifinga Dunare, nu departe de guraPrutuluf, i macar de ot stg sub stiipAnirea turcea-:

*) Asimias au fcut iT i la razleoittlii din anulti 174s.

La Donhr11

Smilult;

7 6

scii, 1114 nu este intru (Dm nici und turcd, ci os-talli el Banta toti Hristiani Moldoveni, alü cdrora Be-elleaga este asdmine suposil oredintel Hristianevti,sta sub peva de la Silistra carele este tot-de- unaSeraschierid.

Aceste santit toate cetatile t oravile Moldovetcele ce aveu Intru sine privelegii, pe care apoi iardvlle an apasald tirdnia ce nedreapia i republicel vd-tamatoare ; vi nici istoricii eel vechi nici eel noi nuaratd pre (J1ditorit lord, vl.nicr paua actin nu leanpututil gs1 vr'o descoperire pentru dnii nici prinscrisori nici prin alte samne; cad nici una nu arevre unü samnii de cortovtiug, pentru vretnea in cares'au facutti, sau pentru neamuld care l'au facutd §t

prin didiurile lord nu s gs.ite nirnica sapatii, faranumai cand s'au Inoltd vre una de vre unit Domnd.Numai singurd cetatea Suceava are in didiurile ei opiatra foarte mare, Intru care santil .sapate vapte tur-null' care Banta acoperite cu- o corona imp5rfiteasegice o tind doi lef. Osabit de aceasta, sti mai vediIn temelia turnuriloril o piatra pe care Riau dot pevlisoltovi, cu capetele in jos vi cu ccdile In sus, vi

sub anvil capuld unui Zimbru, vi in coarnele luiarata o ste cu vasti raze. Si hindu c dupd a douavenire In Moldova a Romaniloril. s'au a,-Iiizatti copulaZimbrului de sterna Moldovei, pentru care amil vorbitiila copula I-il, pentru acea si intalege, ca piatra a-cea, aril arata mai vartos pentru Inoirea didiurilordSucevii, de cat pentru facerea ef.

pentru cif top istoricil novtri anal Inteunil

;

se

77

cnvAntn, cum di Moldovenit drip& ce s'au Intarsa fna-poi din 'Maramorn§, iara§i In patria lorii ce 'vechie,arü fi allatfi orase t celñl tari, care nu aveii nielunfi Iocniloiü. pentru acea sã Intllege cicute cu malt mai In vremile departate; cad aceasta

sa. adivereazA trial-A de allele, I on lucrulii ijidiuri-orü celoril mai multe celAti, care &Wit nu poate

fie de eAt aRI RomaiiilorU. Marti de vr'o cAte-vaallele, pentru care anaii aratatti mai sus, c& ara fifosal Write In vreinile aceste mai de pe !mini Irn-protiva latarilocti ; insa toate aceste sa

covAr0scii prin martoriile istoricilorii Romanel, ca-rit arard c Traian imparatulil Bumanilori an adusil

in Dacia mulle sloluri de Romani politici, qi.cumurrnAtoriulti ski Adrian dAndil In parteamulte tart barhariloril, Pau fostil popriiii de a pârAstsi Dacia, numat ca sä nu.1 pustiascil pe thine. SPreaceasta s adauge I sAinnula acelti de vecnicsa po-menire pentru pricina acPasta, §antulli sau groa-pa imparatolui Traian, care vi pAnA In dioa de as-Ur)i ñi tine numele facötoriului el. SI eu ma mierit

nici unil din istoricii cei noi I cei veal, nu auscristi nimicA pentru clAnsa.

Aceasta dupA cum eil insumi amil vAzutill sii In-cepe cu (lona lanturi, de la Petervardin in tare Un-gureascii, pAnA la Montele Dernurcapu, adecti Poartade Ferri, §I de acolo numai cu mill arila merge prinOra Munteneasci, qi prin Moldova, I taie prin PruRi

pe la satin Traian, t prin Botna. pe la thrgulfi Cii-§I dupA ce trece prin !oats+ tara lAttirascAl a-

sAnlil fit-.

sii

ntivAliritorti

cii

adecii:

ci

ligegriadut

nagnii,

'75

poi s sfArsAste Ia ps Don, st pith& In 4loa de asiãI incii este paste 12 coti de adancA, de unde lesnesit Intalege, eand s'au fAcutir, an trebuitilmai fi fostü Inca pa atata de lata st de adAnci, Im-protiva navalirilorii de catr5 vrajrnasi o aparare pre

Dect dar hindu .aceste adevarate, apol numaiputernti inOdui pe acia carit au vrutil siidovideascii*),clicandii :-eettittle din Moldova aril Ii idite de Ghenuech pentru cii ostasli Romani, caril totdeunaeran multitne in Moldova pentru paza ârit,. nu antrait(' Intru (lama farA de cet4 fill de case; ..

nici este de creclutil. cum eit Ghenueclii care cauthnumni pawn negotatorie, s sa. Interneiezh la Youth,arü fi vnilü ii In mijlocn!fi Moldova! ea s'i'st ()ideasea cetati tocma la aeele locuri, . care slujilscii matmult pentru plugiritt1 de cat pentru negotAtorie.

Jar vrandA cineva s c arü Ii idite de Daail eel yacht cand erau sub ataptinirea Ini, Decheval,It apoi luandusA de. Romani. s'arti fi dath ostasilorklord ca si locuiasca Iritru dansele, atunce nici notnumal Indraznimit sa fimil Improtivitori la aceasta.

Bilschius la toaia 239, Oka cli noreadole Pecenighileri, 11 aleLincanii care dnpg ce ad eqltd din pgrtile Mg-

rii Chinabril, intei rd li facutil prieicqugh cu Ghenuecii, care le-cuieu o juingiate de Ostrovuld Criwü ; ql corn ci ii linpreunii enMoldovenii ql Bassurahienii, aril fi siditfi volatile Mancob, Cherchel,

grlmutfi, Atovfi, Cafa, Chilia sat Ahilia, Moncanstrorn Tgrcavisea.

.

'cdci .s5

hand.

.s1 .

Poloblilorti, aril, Ii

;

st

dicif,

79

IICAlkile° r-Pentru Munrii I snetalurile Moldova.

Deapre Apusd unde sA hotiir?Iste-. eu Ardealuldst tara MunteneascA,. este Moldova mai peste (cidpresuratA cu Munti foarte Inalti; pentru acea o I nu-.

me Romanii: Dacia muntelni, iar cea-l-alth parte a eidegpre RAsiirita, are eAmpi foarte aducAtort. de reedit

Dealurile sAnta erescute peste tot din fire cuPoint l alti copaci roditori, carii prin alte tAri tre-bue sl fie sAditi. t maga p'intre dAnsde praiIeIecele mai limpecli, care pe aice st pe acolo sJ varsAeu meld desfatatil 'din vArvulti. muntilorii I sii ash-mAneaqA prattle aceste eu cele mai frumoaskiCAmpii ai daa sAnninaturile eu indestulare. pe careIn partea muntelul nu- le Iasi aerula celd race.creaseil.

Muntele celit mai tnalta este Cialildula, carele des'ara fi fostii pusa. In basnele celori batrAni,. era fitesta asimine de vestita ca I Olimbuld, Pinduld sauPellas st este In Ilnutula Neamtului, nu departe deobArslia Tazliu1uI, t mijlocula lul este neeontenitacoOrita eu clapadA, Ins pe vArfula lui nu este a-tfita ca cat aril socoti cineva, pentru c5 sa pare a Ii

Malta de cfit notil cet de zapadA. Din .pisculd luicare s5 Inalt11 In chipuld until turnil, sA sleboade Ingiosit unit pfirn foarte limpede, I cu mare sunetlsurpAndusa, peste stanci oable, sd varsA in Tazkia.In mijloculd muntelul sa vede unit stAlpti de piatrAretitle vechf, de 5 coil de Walla. pe carele sil Inchi-pueste o babA eu 20 de ol, d'intru ai eAHa Parte

livedi.

55

ml

trti-

fi-

reascA curge necontenit un izvorü, 1 en greit poatocineva sI Int7leagill din fire ski fie pe acolo curge-rea acelut izvorU, sau ch s'au lacratil aa prin mAnavre anal nie§terti iscussild; cAci slAlpulii nu are.nici unit

ce este tmpreunA crescutti 1 legatti cu cea-laltA stancA, iar pAnteeele lui §i spetele sAntü slo-bode. SI macar de §i aril gAndi cineva c i s'arti11 Ural crapAturile cu niseaiva vrü cu melte§agt,(dupti cum §I not bucuroqi marturisimö, c de acestrtfella de iscodire ale celorii bAtrAni, s'au §1 pierdutriprin lungimea vremilor0), dar tot nu poate lesnesi IntAleagA, cu ee chip s'au adusti Indreptarea apeiprin piciord In firea chipului *); pentru cit prin pre-aiurti niettiurea nu sh vadii orme de vr'unü izvortito

sau vr'uni tñit. (adecil balth).S5 vede cu adevArat c5 au fostil pllganilor5

pentru inehinarea ido1easc5, a carora Inchinhlori era5ohienuiti art prin mijlociri firel, ori prin farmecesl Inca vre tinü lueru cu care s5 aduca minunicugetAri de dumnecleire, pentru prostimea ce Josuecredincioasti.

ce mare a muntelni tit poate cunoaVede aice, cl elit tocma de la Akerman, care cetate

Cu acest6 cuvfintO: In fire, vra Cantirnir filrfi de lndoialii totilaceia sit zicS, pe care nI numit`o i mai sus parte fireascii; pen-tru Mita nu are nicl o greutate tfilcuirea lucrulul acestuia, politeMI uiit megterit afi vficlutd curgindli unfi izvord Wino!u

aceastd stlnci, l istetimea Int i'afi datil la cugetd, ca sti clop-leased piatra In chipil de firneie, toga In mit sit fie izvorulfi Ia

toculti trupulut se este eurgerea ce fireasa, ft aqa nu rah Ire-huiti ineltrqugurl marl, aid farinicI.

80

piciora-

tnâllmea

fuel

sa

t

81

este 60 de ceas.uH departatii de densule, la vremelimpede la apttherea soarelui; sil poate vide tote siasa de curate ca audit are 6 aproape, care lucrucii greil se poate dice pentru alti munt,i, inch sI pentrucele mai vestite piscuri, dupe cum socotesce

Pe dealurile de prin pregiur, se &ascii pre-bttsite in pietre urme do cat, de cent si de päseri,asiimine ca (tend are fi trecutil pe acolo vre o datao cilhrime mare: Locuitorit povestesce pentru agestehicru multe basne, Insti cercatorii firei cei portitorldo §tiinte, si ispiteascO adeverulti acestut lucru..

Mai este inch si a11 5 Intinsoare de niutite cenuemste 'de locuiterf Inctilil, spre Miaqi-Noapte, la apaCirimusulti, In cotule unde "sh impreunA hotarule Mol-dove! cu alu trei Leti §I ale Ardealului, carelepentru inelpie nu este de a se asametta cu cela,l-altil;iar pentru altfi oshbitil naluctl fireasci, care- pe aiu-rea nu s'au mai vegutti, este In tocma de a sh sucolL

Adece, locuitorii culegti roua care cede pe frau-tele buruienelore, mai nainte de a rilseri soarele, sipuind'o Iutr'unti vase, gestiscil pe de asupra apei plu-find(' celii mai frumose until, care nici la mirose, nieila floare. nici la guste, nu are ostIbire de untulii ce-l dar nu este peste tote anulii, ce nutualIrani aceste tnt Iuni Nartie, Aprilie si Mat.

Untule acesta Are In sine ateta putere de braneiin cfit and sue oile la muffle, intru ace vreme s5

* Cu banate este, efi olvetuitoriultt face aim amide aduceraaminte

pentru allarea acestul lueru, n:c1 au ati &relate macar mit delid i Ilie rota In vase, fl la micettle, sun la eildure.

10

a-l-altil*),

sit

at

Bat

82

Iniidusasca de niulta grasime pentru acea p5storiImil still. AO popresca turmele lora In lunele acele,nuinal la poalele muntelul.

Muntli nostri nu au lipssa nici tie acele daruri,care aduca mun$ii, adecii metaluri. Lisa mai naintenu au Ing'6duitii siiparea lora, ant Indestularea Dom-nilora, cat si lipssa pentru baesi; iar pe vremilenoastre, au Impiedecat'o stiuta lacomie a turciloral

frica, ca de y'ora umbla siipandu, vara pierde Im-preunii cu tara Inca 0 osteneala 1 rodulii el. Darcum ca muntli nu stinta saraci de acesta fella de co-morI, adivereada priritele care curgtt din transii;pentru ca acele flindil lnguste, I ump1andu-s5 de multeon en apa de ploae, sau cu topirea omatului, szi var-sa din Oda lora, st dup5 ce scada iar1i, r5mane a-pol pe locula acela unde au varsata, niste n5sipa.,in care s5 g5s5sca multhne de griiunti de cela maicurata aura, pe care le stranga tiganii, i cure-tin-du-le, scota Mate aura din transele, in cat potaaduc5 Domniei In tota anulii In loca de bird, cate1600 dramuri*). Pe malula Nistrului In tlnutula Ho -tinului, nu' departe de cetate, sii &Ascii ghiulele defiera lnsusi din fire ficute, care santii asa de ratan-de, In cat, far5 de a le mai lucre, poate cineva saIrnpuste cu dansele. insa materia lora este Mats deproasta, In cat la lamina nu poate sii slujasca pAtO

Astimine facd qtganii qt la Ardeald, uncle dupii aratarea tel Gbetingherd, ce face pentru lucrurile de Inviipturii, Cap 30, nnutil1770. hrtineqte l apa Abanioa 900 gospodarl igani, earlt culegd auruld d'intrinsa.

sN

;

si

*)

83

a 'nu si topi lii focd ; i ma nainte pfina a nulua Hotinuld, le care cu grainada la Caminii5; iarIn vremea de acum, gandescd ea en gred v'ord laseturcii, ca spre stricaciunea lord, sa le strAngA IeIi

le tali cu Indestularo la razboiti.In putuld Baciiului nu departe de tArguld Tro

tusului, scuati ocne foarte bogate de sare, care nuau trebuintii de nici und mestesugd pentru curalltd,ca-ci siipanda parnAntuld de und cotd sau doi de adAncd, sit gasaste sare pre curata, care si privedeca cristaluld s'au porfira, 0 nu este amestecat5 cupamfintil nici cAt de putin. 8i aceste ocne nici odinioarii nu ieu sfersItii, macar de lucreaz5 In trimsele multe sute de oameni, pentru eg In tot loculii

unde sii tae drobil ceI de sare, sti lasa Intru und'toed st Mtn altuld stAlpi de acestii cristald de sere,ca s sprijineascii pmantuld boltiturilorti, I s aibiloci.' de a s lãtI vinele acele none; st asa ape! boltele aceste, atata' si umplu de sa're pAn5 In douiizeclde any, In cAt nicI sa cunoscd ca dear an fostil

desartate vre o data. SA g5s5scil lntre dAnsele

uneorl pesti ImpreunA crescutt, earl nu au osAbirede pestil cel firesti ce sa and prin pArAele de prinpregiur.

SI intru alte locuri s mai gsisA multe ocne deaceste, ilns5 Domnil an popritil sh nu s5 destupe, pentru ca nu flindd pre multi sere ssil scaclA pretn15,

fiindIi c5 acele ce sã lucreazA agiungd Indestul pdntru trebuintzt

Inca. 0 dealuri Intregi sAnta In Moldova, care

sti

ct sit

.

84

v!Idd a fi plini de sare, luandu-4 fat,a pmantuluideasupra lord.

De la aceasta sure nu numal Domnia, ce qi toatltart' ar6 mare folosil, caci osabitil de locuitori, yin §Ide la Bugeag; §I de 1a Crthit, Inca §l d'intru altelari mai departe, i o cars In toti anil cu

Sllitra o fad mai 'in WO loculd, pentru ca pti-mantuld Moldovel este negru silitricioill.

Pe Tazlauld Sarah'', nu departe de satuldIn tinutuld Badului, curge lzvortl

curd cu apA aroestecata, cu care sii slujilscd caraniipentru unsuld carillord, i died, ca de s'ard pute scur-ge bine de apa, ard fi en mult buna pentru tre-buinta easel de cat dohotulii,

1101i1P 11711E.

Pentru edmpii pddurile Moldova'.

Campii Moldovei care nlui litudati pentru ro-direa lord, atilt de istoricii cel vechi, cat sl de celno!, lntrecd en mult bundqile mun9loril pentru careamui vorbitd mai sus; caci acia care sanld In mij-loculd celord mai multe tinuturi ce santd desplirtitecu dealuri:e §i apele Moldovei, macay de nu'i mai

'grije§te nimene, dar tOt tI dau rodirea lord la toti.Siimanalurile care nu sa paid samana la munte pen-t ru rceah, eresed attlla de frumos pe fleet

nclezi, In cfll. griluld in anii cel bine roditori, Ii da si -manta sa JcuitoriIorui cu dond zicI t paint de partimai mull, saeara zdcf de- pirtt, orzuld

'RS

Moino

mai

fi

cn trU

cordbfile,

I

alit, dintr'unti. Pd-

edinpil

85

cu âsiI zeci de p541; iar malaiulil, de nu v'a videcineva 1nsuI, cu greii va crede, cci acesta

mrinta sa cu trii sute de parti mai mult de cat65mliniitura.

Pentru oviis5, nu este Moldova asa roditoare eapentru cele-l-alte sAminaturi, t nici este obicinuit5pI.n5 la atata pentru. cä caii sa hrinescii cu oral

locii de ov5sil. Malaiuhi creste attita de fruinos.In tam de josil, In cAt este la putinc5, pentru aceia

taranii aceasti slicere : ca malaiulii in tarade jos sI merele in Ora de sus nu a5 coajg.

Pe .acesta eld frâmn I ell fac5One, sI eli ma-nlinc5 maT vartos cu untA, and

este caldti.Livesli nu se gAsesc5 pe cImpii acestia, ce nu-

mai pilduri Intregt cu copact aducatori de roada. A-cestia crescii din fire la munte, iar la camp s5 hul-tuescd, I pentru aceia sAntil t mai cu gust5 ;

Indestularea rodurilerii lora 'este asa de mare, In cAtLesii panda' aveu In vremele vechi sA mearg5 cu

oaste la Moldova, credeu cA nu a5 trebuint5 de altazahera, Ca. rodurile (adeca poamele),care sAntii .cu ,Indestulare In tar5, fi de ajunspentru tetii &tea. Ins5 ii prin asa mare obicinuire ce anla aceasta, s'a5 pricinuitil de multe ori multe boale, princare foarte tare au c5slutti, far5 de armele vrAjmasiloril1(1)111, Iapoi s'ail I inv5tatfi a s5 piizI mai tare de dinsele.

Viile cele de frunte, ce sant(' o bucat 5 bunide lost'', Intre Cotnari I intre Dun5re, IntrecA petoate cele-I- alte bunAtMi ale carit ; cAci ele atAta sAntii

1T da

ail 0

mAciandu-10 ii,

in

st

dicfindii:

86

de bogate, In 61 nurnai min pogond, dg cAte patru§I cinci sute vedre de ving.

vinuld celd mai bung, ad face la Cotnarid,ung tdrgfi .in tInutuld ; iar afard din tarAnu este cunoscutd, cad dacd elti scotri din card steld clued pe apd sail pe uscatg, si nu an vasa-lepurtare bunA de grip, apoi fisi pierde puterea sa.Iar eu fArd de acea Indraznescd old socoti a fi .celdmai build de cat toate cele-1-alte vin4uri ale Europe!,Ina st Smits.' de cfit celii de Tocaia, cd tlinduld ci-neva trit an! In pivnitd adAnc I boltitd, dupd cumeste obiceiuld la noi In tartl, apoi Intru alit patruleand, dobAndeste aceld feliii de putere, In cdt ark,ca rachiulg, t celd mai mare betivd, abie.este vred-nico sd bei trii pahard si nu sti Imbete; Insi nu a-duce durere de capri, t &area Int este osdbitd deale altorii vinaturi, cad este verde, 01 de ce sA In-vecbieste, de ce sli sa" Inver4 fiste.

De a colo spre Miasli-Noapte, numai sAntO dievii care sA poatd face vind bung, cad in partea mun-telui Cotnarit despre MiaclI-Noapte, Inca nici und stru-guru macar nu sii coace, dupd cum de multe-oris'au ispititd ; I sa vede cti firea Indreptfindti celor-l-alte tinuturi rodirea viniilui, 'au aratatg puterite'salenumai Ia acestg locg. Dap vinuld acesta, set soco-teste a fi mai bung acela care sd face la Husi, In

tinutuld ; ald trielea, celii de la Odobe$1.,In Vinutuld Putnei pe ; aid patrulea, alil Ni-corestilord, In tinutuld Tecuciului pe. Siretig ; attl

cincelea, celri. de la Greceani, In tinutuld Tutovel, pe

Härlaului

mai

Falciului

-

Milcovii

87

Berhecid ; f ald sAsale. aceld din viile de la Costesti. 4ot d'intru acestti tinutti ; osibit de alte locurica vii mai proaste, pe care le treed acum cu vi -

Aceste potgoril nu slujfiscii numal pentru tre -buinta locuitorilorti, ee Inca pretuld celti micü aid vi

trage la sine I pe negutatorii russasti, lesasti,cozacesti 1 ardelenesti, ba Inca ti pe eel ungurestt;sl dual pe totd anuld In tarile lord multime de vind,',akar de t nu Intrece cu bunatatea pe alit lord.Bessarabia mai nainte pana and era a Moldovenilord,: Inca nu ave vii slabe, iar della ce au Inceputd a o stapani turcii, .hulitoril de vii, au caclutdacele, 1 acum name cat asi tinti hristianiicuescil In tInutulti Chiliel I ald Ismailului, vr'o car-teva vii, din care de able scold atata vind, cat leeste pentru trebuinta lortl.

Cu codril Inca este Moldova foarte Itnbogotlta,alü carora lemnd nu este numai pentru herestepentru foci!, ce I coped aducatori de roada indestula.

Lucratorii de corabill cauta mai vfirtosii stejariimoldovinestil sit Ai hada a fi mai bun! pentru corabii, de cat told celalaltii kind, sI mai tare Improtiva cariului; Insa ii au MO lest! la acestit lemnil, cadna nu curata bine coaja Jai ce alba ce este pe dedesupt, I sti Intampla de ramtme cat de patina,apol In scurta vreme pricinueste totil bortede cart ; iar curatandu'l bine pelita aceasta, apoi peacestti lemnd nici intr'o suta de an!, nelti vatama nici

rendle, nid vizduhuld, sl nid spa.

st

until 143,

lemnnlui

derea.

natal,

88

Doi codri au fostil la Moldoveni mai vestiti decat toti 'cia-l-alti, adeca aü Cotnariului I alti Tighe-ciulul.

Alü Cotnariului este aproape de targult acestu-ensi nume, si nu s'au facutti din fire, ce insusi sar-guinta locuitorilorti Pau &ARA; cad pe vrernile mi

Stefan Voevod 'Mai Mare, 'era acolo numai uni

anvil mare golit ; jar dupa acea, leii cu o pastemare asidandu tabara acolo pe TAmpulti acela,napadindull Stefan- Voevod, 1 au Watt, 0 le all robitil

tabuira, i luandu'i pe fugA, pe cei mai multi i'au o-borAtii, I peste 20,000 ,au prinsti robi, d'intru careeel mai multi erau boieri. Si apol pentru rascumpa-rarea lorii invitandu-lti Craiulti lesAscii cu o soma marede bani, nu au pritniro elti, pen tru ca nu era inhi-toriti de argintii ; ce au voitti mai vartos faca

asa unti samna de biruinta, care SA% vesteascA vite-pile sale si In veacurile cele viitoare. i pentru a-cestii sfarsitti, an injiugat5 'elii pe toti lesil la plugii,O ail poroncitti de au aratA totd campull cela, pecare sau Intamplatu razkoiniii, care este de douil unitede lune' t o mila de lath, st ati samanatil pe dtinsultighinda care era &lig pentru ace trebuinti, din carenu crescutti acorn paduri indestul de largi si de fru-moase, care sA numesca Dumbravile roIi, pentru ca&au udatil cu singele le snot ; iar leii le numesciiBucovina, st nici odat no pominecti fart de lacrfimipentru acestü locii *)

") Mee 1ntru adevira cite lucruth crin inai cu gregal5 am isvoun-

lui lul Canteluir, pcutru cam pumitteetc Biving Ia 1uttiiniarea ea ce

ate

si

89

Altti codru d'incolo de Pruth, Ia hotarulti Bas-sarabli, ce sl chiama Teghecifi,- cuprinde inlUuntrumai la 30 de mile italiene§ti, §1 este pentru Moldo-yen! apararea ce mai tare in protiva SchiVlorti, ca-rii de multe ori l'au napaditii dar nici-o-data nu l'au

§1 inacar cit. copacil Intru dansulti santil foartedar stair foarte desi unulii de altulti, in cat

nici pedestra§i nu poate s strahata prin transulii. faranurnai pe police, care Banta §tiute numai de locuitoi,I.

Mai nainte sa numiira pe acolo peste 12 mu delocuitori, carii erau ostaii cei mai viteji In toath Mol-dove, iar acum (Ilya ralboaiele §1 caderile celemulte de abie au ramasti butt mil. Ace§ti oa-meni au cu tatarii megie§i tie la Bugiag oca pe totu anulti sa le dei o sorra de grindi, pentrucK In Bassarabia mai tot-de- una este lipss5 de lemnii,§I aceasta invoiala o pazascii §1 panii In dioa de as-tadi foarte ; iar cand voiescii tatarii sli cake pestetocmala §I s iellemnii mai multi!, care de ['mite orisa I intampla, atunce ace§ti locuitori de pe acolo,sa apara cu mane Inarmatill izbandindti de multe-or! biruinth,

scurtii. Alciituitoriuld numeste pe 'acestii codru, ath Cotnariului,pentru cã arti Ii aproape de Coturtrid, 1 adauge cä leIi lid nurnescit Bucovina. §I sub acestii nume este sl stiutd. a

fi und codru aproape de Nistru t harts Inca III aratii a fi acolo.Deci Cotnariulii este cu 30 de ciasuri celd putind departstd deBucovina, spre Ameachi-tIt. Pentru aceia so vede CO CantemirvoltO sa ardte pentru doi codri, I jail amestecstO pre amândolunuld cu Auld, sa ca ad grequtg tOtinOcitoriulli celd latinescd,pentru care pomineste D. Miller la Ina into cuvtintarea sa, poate neInIalegincld bine.izvodulfi edit Moldovinescii aid Domnului Cantemir.

1.1

lean,

illcandb:

sa

!IWO,

invotald,

90

4171-A1.1E0 WYK-

Pentru fiardle cele stilbatice, fedobitoacele cele dumessice.

Pentru fiarale care Santa in Moldova asamineca i in cele-l-alte WI de prin pregiur, nu este tree-ba noastra ca s facemit o scrisoare asa lunga, pen-tru Ca not nu ne tuna apueata ea sa arable.' turme.-le cele ce umbla prin codri, adeca cerbi, capri-care, vulpl, rasi st lupl, ce numai ea sa povestimapentru dansele ce emit cu osabire la acestefiare din Moldova. 1 asa ami aduca aminte, c la

noi sant!i tril soiuri de of, aele de Munte, si acele deSeneca, I cele salbatice ; der nu si stie bine, cate &WW1

de marl turinele de ol ce sä afla la Munte, pentru c toatepaqile Moldovei despre Apus, care nu santti aabane pentra samanaturi, slujascri pentru pasunealora, cu care s In mai vartos lonuitorit de .peacolo. Pentru aceia belic9iii dual la Tarigrad pe totilanal(' oi de aceste, ce sa numeseti In limba turcea-sea, Chivirdic, mai multi! de 60 de mii, pentru cuh-nea Sultanulul, pentru cii carnea Icai sii preVileste deturci mai mult de cat toata alta came, atat pen-tru gastula el eela bunii, cat. t pentru usurhita mis-tuitului. In locuri sã R..ste de ostibit bunipune, in Campula Lunga russscii, pe Putila, in Cam-pulti Lungil Moldovinescii pe Moldova, 1 pe munteleYrancea, in inutula Putnei.

La campa stint(' oile ca melt mai marl, ineimai putine de cat la,munte, I d'intre aceste santii dea sä scent! deosabit acele ce santa In tinutula So-nocei, eaci toate au ate o coasti mai malt de cat

I . afield

oi-

tril

91

cele-l-alte, t cM triiiesed ele nu a pi-erdt, iar tre-eAndu-le Intru altil tinutt, fat; mica la alA treilea antnumai cu acele coaste obienuite, t asgmine I alteoi de pe aiurea, aducAndu-le Intru acestil Villa, fatgmien CAte cu o coastg mai multti de cAt ele.

. De cAt aceste, sAntil mat cu mult deosgbite oilecele salbatice, ,care cu greii sit y'ort .gAsI t pe laalto locur4 buza lord ce do asupra spAnzurA In giosde douA degete marl, pentru. aceia sAntll nevoite casA Rasa mergandil IndArlipt, I grumazulii bort estetapant Mill de Inchieturii, pentru aceia nu pott sirslIntoarci capult [lief In dreapta nici In stAnga sI pi-coarele bort sAnta scurte, insA aiAla de grabnice. IncAt nici cAnti and le gonesed mai nu pout sit-

le agiungi, t adultnecarea lora este atAta de asprg,In cAt de o milt nemtascA departe .adulmecA pe vA-nAtoriult, sau pe hiara care vine eu vAntult asupralord ; iar cAnd yid asupra bort Improtiva vAntuluf,mi potil sit% adulmece pAng cAnd le prindit. .

Oamenii locuitori de pe lAngA munte, au bol mkt,iar cel din partea cAmpulut, au eirecli marl de bolpre frumosi, pe care II duct prin tara lesasci la

Dantig pe Iota anuld mat multil de patru-pcf do mit,st de acolo Ii vAndt prin tArile de -pr ' inpregitir, Inlocil de bat lesesti; st in Moldova sg cumpiril Fire-chin de hal cAte cu eincl si iarna cAte en tril ta-Jeri nemtAsti, iar In Dantig if viindu 1 cAte cu 40,pAng la 50 de taleri; i boil cei mai grasi st matbunt sà gs1sct pe PArtult Saratil In tinutult FiUci-

pe pruIA liasAulit In tlautult CernAutului,alui, i

92

pentru ca acolo este cAmpulil foarte saratti, 1 iarbafoarte bun l IngrAsitoare, 1 atAta sAntil de multiacolo, ln cAt nu numai c5 sAntti cu Indestulare pentru schivernisirea locuitorilorti, ce Ind Ai potti plAticu dAnsli i birulil i dArile cele grPle, care le ieutura de la dAnsit.

Pe amAndou5 malurile Nistrului s ivescil ateo dali bivoli, dar sti vede c5 nu sAntil de loci], ce

sAntti trecuti din Podolia st din tara tAtilrasd pesteNistru, cAnd Ingiati din pricina vAnturilord despreMiadI-Noapte ce batti iarna In p&irIIe acele.

Pe muntii despre Apus sA afl altA tiarN, caremai ci asf adiveri cA este a Moldovei, 1 sà name -ste de locuitori Zimbru; la mArime sti asgraneadA cubola dumesnicA Insà capulii Jul este mai mica, grumadulti lungAretti, pAntecele svitioanA, sl mai Inaltii la

ciolane, coarnele subtiri, crescute drept In sus, sl

vArvurile lora cele foarle ascutite sAntil pap Intoarsti In afar5; o fiarA salbaticA 1 grabnicii, sl asAmine ca sI aprioarele sA poate urea pe stAncelecele oable, pentru aceia cu gret si poste prinde cu&Eta chipii, fAr numai cu pupa; si aceasta este tiaraalA cAria Capii l'au Matti de Stema Prei DrawlsVoevedil, DomnulA celt intAiA alA Moldovei.

RAmAtorii in tinutulti Orheiului la satulti Tohatin,Mire apele sI Riiutulti, nu sAntA cu c.opiteledespicate, ce Intregi, st mai ca si la cal, 1 rAmAtoarele care le aducti acolo din alte LAT, la alii trielea anti Inca faIA prAsil5 asiimene cu copitele intregi,si aceasta nu sit IntAmplA numai celorti dumesnicl, ce

Ichilulii

93

ce1orA salbatici, earl! sti plodesd multime prin.stuhurile ce sAntil pe Volga Nistru.

Cail moldovinesti In partea muntelul sfintilIa lapiarg asdmine celorii russgsti, Inski bowie var- .

tosi si trainici la muncS, si la copite asa de tad Incat nu au trehuintA de a A polcoviti, macar de au sla merge orl la ce drumuii grele.

Jar ln partea campulul sAntil coil mai mart, stmai frumosi la faptur5, potriviti la cidane, mai grab-nici si mai trainici, si nu sAntil iub41 numai de les):sl de unguri, ce st de turd, carii au i parimie (pro-berbii): Agem dilherl, bogdarn barghiri meshurdir,,adecg, rind tanAril perssescA, sl unü cala moldovinescii,sAnld mai shiviii de catil toti ceia-l-alti.

irnpregiurulil hotarAlorA Moldovei sri mai gtsAsciiherg bele! marl de cat salhatici, carii nu sAntil

cu nimicA altA osAhil de cel dumesnici, ce numal ciTskill' mai mid, 1 copitele de o palms de late, vAr-toase t rAtunde. Pe aceslia iT cumpfirg tatarii de 13u-geag, -s1 Ai tinil pentru ospeie, oft pentru slujba cas-sAi; cSci desire leamnS, cAnd este vre o parte de a-cele adapa!A cu plot necontenite, grefAcAndusg ca omlastinAl atunce hotgriiscil iT o sll locuhl unde slIsit adnae, I tot( cAmpii acei de pr Ai

umplu de chiute si de zbiarAte; deci cait cAnd auditchiutele care rgsung din tetite pArlile de pe cAmpi,

fugei Impraslieti Inteo parte si Intrti alta, st nu pi-sAscu nici unit locü sa lie frA de huetti, si apol cuacestii chip ii mAng In mijloculil vre unui sAsti deacele miiistinoase, pe care clii numescA, Ghioler, de

st

st

mid,

Mei st

"Inpregiurii,

94

unde ii pentru copitele lor cele late mi potZ mace rAmAnti acolo Inglodati; st a§a Ai ucigti

poi tatarii CU sAgetile I cu sulitile, i Al prindri peo sam5 st Ai Imp5rtAscti intro dAnsif dupAphicerea.

Pentru alte flare de care sAnttr codri no-stri, nu voiti a 41ce emir nimicA, adecil, pentru 1.44pentru jderi I pentru vulpi, acilrora blane foarteslujAscü frnprotiva frigtiluL

Iar pentru albine voiti macar cAt de pu-acea ce emit InUeü pentra iconomia lord,

nu este ne placuta, I nici este la .toti. tunoscut5..Locuitorii au de la dAnsele mare dobAndil, pentrutoV campii In toate locurile sAntir crescuti cu celemai frumoase st mai desfatate for!, 1 pAdurile Inca

le dau neincetatti materie pentru cearA si pentru mie-re ; i arti ave t .mai mare dobandii de la dAnsAle,cAnd cuteza ca s Vie pe top _roil 'care roiescaele in top' anii ; tns T pravila Orli este opritti caori i cine,, si nu Vie mai multi stupi de cAtii suferelocula san, ca nu cumva multimea lora si zAhiteasca-pe megiesi. OsAbit de faguril cei obicnuiti de mieresi de cearii, mai fact! albinele moldovinesti Inca.soiii de cearii cam neagrA si pre mirositoare, dar nupunil miere in trAnsa, ce o asazA numai Improtiva lu-cirii soarelui, pentru acea prissaearii, elind prindd ateunti cu matca apoi feed in vasulil in care'hipunil o bortii I in multe locuri crestrituri; t ele mainainte de a lncepe s lucrezA altA ceva, istupA bur-tile qi crestAturile cu ciarA de aceast6 neagrA, pen-

a

find, a-

i vii,lord.

plifi

dicetin, diet

arA

I altd

roil

ei

tot,

95

Iru ca ele nu pall s5 lucrezA, fAr5 numat la Intu-apoi dup'ct acea Incepti a lucre. Pe acea-

stfi cearii o scotii prissacarii la . vreme cu miere,Wind(' nial scuinpii, pentru c4 miros mai ca t .am-bra, st stA Improtiva razelorii soarelul.

S'au roil cari Mutt aproape de al -tti, and aR 1ntãluesci unulii cu altulli pnin vitzduhil,incept-1 rAzboid cumplitu, t.nu tnceteazii, pAna .cfind

partea ce biruitA este neyoild a scapa en fuga; sl deacole inainte partea ce biruitoare, nu*sl mai slrfingemiere de pe flori, ce merge In toate tiele hi tiu-beinili celei biruitil, t aT ie mierea el ce gAUt, pen-.tru cT e nu s5 poate ,apara. I apoT vçImn1ü prissa-cariulil câ albinele hit lucreazit cu strguin I sporidnu facil nirnic, atunce elu pe toate albinele care legAsAste In stinbeiulti acela le stropeste cu cridii mu-iet5 In apa, st a doua-cli merge la megiesuld sAu peale ciiruea albine are prepusii aratà petele lordcele albel 1 elfi sileste sii implineaseA paguba.

S5 mai g5ste Incii In Moldova, st pe holartilUPocutiei, o pasare ce set numeste de locuitori ie-runca, sl de lest gInsca, adecti surdA, sl este asi-mine cucosului de golcii, Ins5 mai midi, sl din tirenatanga t surda ; i dacti gAsáste vre unit vfinfitoriti

o sutA lntr'un copaciui, pe toate le poate inpuscade rAndii, i cele-l-alte privescil cum cade una dup5alta. Carnea lorii este foarte gingasi t albA, sl in-trece cu gustulil ei celit bund pe patarnichie,pe fasan.

aerial, 1

sl a

ea

Inca st

Inplesti

1

PARTEA A DOLA SI POLITIOUSCA.

ICAk_X. X.

Pentru ocarmuirea Stdpcinirei Moldova

Cela ce voieste BN fad o scroare politiceasciipentru Moldova, trebue dupâ enin gAndesciisit certetez6 cbipula mijlocirea cu care si ocAr-mueste ; pentru c a1lârnt eancâ t oamenii eel maiinvalati au greUü intro scrisparea ei.

Marl.. riile cele luminate ale istoricilorii

vechi, nici de cum nu ne laiâ sfi !hurl la Indoialii,

cam a tealA Daci4 clind era e Inca a Rumanilorii,nu c s'au odrinnitii numai de st.aptinitorii Romani,

ce IncA I dupA pravilele lortl. Iar dui:15 ddereaMonarhiei, ne mai trimetAndil Romanii intru dansa nici

nici odramitori, 1 bejenarli romani (sau ita-lienesti), ne mai puttindil suferi cele multeale barbariloril, pentru ca nu aveu aid ostasi, aid o-cArmuitorl, sA vede NI au fostil nevoiV ea sâ'si puelord si stapiinitori d'intre dnsii, dup5 pilda megiesi-Jolt lora; Instil inchipuirea stApaniril aceia nu sa" in-

India

celorti

osti,

navalirile

si

tAltge luminat, pentru cA istoria tutiirorti oroadelorii de pe vremele acele este intuneeatii, t numai

aceasta este stiutti, c1 locuitoril Moldoveni cari yenisa de la Italia, si, dupA acea s'au ciiutatti scaparealora prin munV pentru n'ayfilirea Schitilora 0 a Barbarilorti, au avatti Insusi Crail sau Domnif loril, de lacan sã trage_ loan celti RomAnescti, care este asavestitti de Nichita lIoniat, i tatulti lui Dragos ceIiIntAiii earele -au sfatuitti pe stramosii nostriIntoarcii iari fnapof _in patria lorti ce veche,' primina 0 dregutoria Dotnnif sale de la celti ce auvenitti In Moldova dupA dansulti.

Ai sal urmatori au octirmuitil eu atMa de maresocotintA staptinirea care o dobânde I prin alegerea

In at, macar c pentru puterea i marireatArii nu erau aquiline cu cei mai mulct PrincipfHristianesti, dar nici unil d'intru acestia nu aveu a leporonci nimia.

Pompele impAratesti en care s slavescii stapaflitoril cei mai mari, nu le lipssa lorti nici una, si

In cara nu aveti pe nimine asupra Ior, farii numai peDumneleti l Pravila, l nici la o stApAnire strAinanu erao pia inchin4 nici supusi. RAzboiulti, pacea,viata, moartea I averea tuturor5 suptisflorti Joni,era nurnai la Insusi voia lorti ; t la toate acesteaveu sA poronceasca dupti placerea lorti farA de a aye ii inprotivire de la cineva, macar de urma cudreptate sa CU strAmbatate.

Inca si Imparatulii Grecescii loan Paleologulti,pe yremea Soborului de la Florenca, dAruitil lui

12

ti

boerilora,

'an

sa 55

Alexjndro celi Bold CoronA CrAiascA InpreunA

CU mime de Despotil ; I an pricinuiUi aceStui DomnilrAdicarea vrajmasului asupra Jul. pentru care fiindiielu uevoitil izbAndeascA Inprotiva vrajmasoluiaceluia, , an poroncitti de au aincatil totil neamuliiarme in mAni, 1 cu acestil chipA, nu cA numat s'au

apAralil Moldova mime e singuri decigar .nApAdirea megie11orü ei, ce Inca 1 de c4Iriltulburarea turcilorg, lAtfindu-sA IncA. I hotarele multmai In lAuntru In tArile vrajmasIloril et, adecii in vre-mea stApAnirii lui Stefan IV. celni Mare *). InsA cur-marea stApAnirei lui, au fostil o nenorocire pentruMoldova, intru care au stAmpitil de a mai cresteInceputil cAnd cAnd a cAde, pAmi cAnd au equalmat la. urmii In stArile cele mai sAraee Intru care ovidemit aerial*); &id sub Bogdan. unit nu air/ sAb, deodatit sau stAnsil raza ce de frunte a slave! Moldo-vei. Voia de a mat face rUzboi'l st a lega pace, au perdu-

)

*)

Pentru acestd Domnd au mfirturishil Dlugog, unfi istoricticlIcandii: 0 ce Domnii vrednicd de minune! In tocmai de mare ea

VoevoOli eroice01, de earl ne minunduid atitta I care pe vremeanoastri au fostfi eeld Intitid lntre toil stapdnitorit Lumel, de anlucratd biruinti aga sltivite In protiva turcilorti. Elii dupd giude-_cats me, au fostii celd mai vrednicil sti i sd ft Incredintatd Dom-nia t stdpiinirea peste totd pdintintuld, gl mai vfirtosil dregiito-ria de Voevodd 1 arhistratig, In protiva turcilord, cu sfatulti ccldde obgte, cu Invoiala 1 hottirdrea liristianilorii.

La ahd lord, anuld 1774, foaia 531, numette elti pa acerldStefan luptdtoriti l Domnd treazd, mare ft de frunte ; gl !unite

alte laude sd gdsfiscd pentru dinsuld la acestd scriltoriti.Acestd Siefan al IV, au Domnitti inainte l &mit mild 1500.

Aceasta s an Inttimplatii la anuld 1560, sub Suleiman al II, in -piiratuld celtI putt:nth:II aid turcilord.

pA4Itil

§i an

§I

!Wised,

k.I

9$

seel

I s'a0

99

t'o, giurfindii elil Imparatului turcescil giur1rnAnti.15 crefAgliduindul s5 plateasca pe tot anulti patru mil

de galbini sirnnii de Inchinticiune. ler. o .bucata devreme tot au ramasil o umbra a slave! e ce veche.vi si pre ca republica arü fi mai mult sub paza

turcilora de cAt suh supunerea lorii ; poatt pentru cifturcil tin voieu sa tulbure cugete,,le cele ce. Inca nule erau de tot plecate a le supusilorii loril celoril noi,

purtau frica c5 del v'ora purta ca pe niste rohi,

le v'orii li h videre vrajmasi vi iar apoidupà ce s'an stänsii neaniilfl celii veal' alil Dragu-nilora CU Stefan MA X, thiulA lui Petru Voevodrev, apoi lAcomia de cinste acelorti mal mar!, carifaceu gAlceavA pentru stipAnire, an datti prilejti torcilor ca sti mai mareocii Moldovei. si sit onut prade incd si de slohodenia care mai ave piaatunce. I mai (NO vrerne, au rAdicatii de tot stputerea de a nui alege Domni, pe care Inca .o maiaveu boierii, trimet,Indfi In Scaunulti acesta pe all!down! strain! call le pNre lorii, pe tan IT scoten,

apal iarii ii p.bneu ; athesteCandii asa una cu alta,In cat au cAduta la urma sub ottoman! puterile celemai Inalte care le aveu Domnii mar lnainte.

. Aice nu putemil sA nu dicemil, ca î o sarna

din cei streini lacolni de cinAe, nu au fostü pricinala aceastA stricaciune. care nutria! ca sA aiba numede boning, tin socoteti intra nimicA a Ngticlui turciloriiori ce, sl a sA lipssi de (Date ale lorA; i apol_ ne

putAndi trai nunul din &rile cele obicnuite, s aflau

diMet,

rascolnici;

Ba-

birula

al

sit

100

sIliçi ea s5 stdrneasa alto chipuri de sareini, §t

le arunce asupraintru acestil chipti, Moldova care ãT Masa'

asupra'§i intAi numal unll jugd singurd §I nu pregreill au fostd sIlit ,pe urmit poarte indoitil,atA de la turd cat 0 de la Domnit ei eel streini.

ea sfi Odd de toate pe scurt: intdleptii imparatiat turcilorti, pentru din0i in vremileaceste buirn.dcite, toate acele ce all socotild cA le

trebuincioase; iar acea de -uncle nu aven ii sanedajdniaseA nici o dollandA, ad Illsat'o Domnilortl,

ea sti mulrneasefi cdt de putin eugetele cele iu-bitoare de cinste ale acelora ce voieu il sti faci Domni.

Puterea de a Incept rfisboid §i a face pace, alega aliantd, §i a trimete soli en trebninta republicelpe la stdpanirele de pr'inpregiurd, s'aii opritdpanitorilord Moldovei; insti le s'ad ingduitll togavolnicia, 0 mai totti acea0 putere care aved ii i

mai Inainte, a pune pravile, a. pedepssi pe supu0ilord, a face boieri, sad §it a le Ina boieria, a aruncabiruri Inca §I a pane Arbierel, InapreunA 0 allele

de aceste.Puterea lord nu este aumai asupra boierimei,

0 a locuitorilorii Moldoveni ; ce 'Med §i asupra tur-cilord negutitori, I &III ori 0 din ce stare ard fi,

cAn& sd aflail in Ord; §I viata §i moartea lord esteDomnilord, t giudecdinth ii pe cineva spre

moarte, spre hatae, surgunirt, sad spre pierdereatuturord mo§tilord, mabar §I cu strAmbatate §I gra-nie, apol acia cirora le pasd (adecd le este mild)

sit

said

'a opritU

sAntil

Iii inAnile

Viry.

sti

lotpentru acela judecata,, numal cAt pota s sii rougepentru -dAnsula cu gura, saü prin scrisoare, jar dea sA Impotrivi judeclitti domnesti, niinine nu cuteaz5.

Asljdere t cAnd voieste Domnia sa s1oboad5 pevre unulii carele este judecata la moarte de toati obstia,nici atunce nu poate nimine sà stet' improtivg, 1 lu-findu-la Domnia sub apararea sa, nu'kl pota omorA cuOa. SI toate dregatoriile cele ostAkt1 sl politicesti carespAnclur5 numai din scingur5 voea sa, le d5 celoraiubiti al sAi st le ie de la acei care ft sAntii urAlf,fl la Impkilrea lora nu are ii caute Mei dup5 unIcanona, sl voinda sit fac5 st pe una prang LogoritaBlare, care este boieria ce mai mare a Moldovei, ni-mene nu cute* s vorbeasch de faca Improtiv5 ;

asa sl and yoie§te s5 lipssasc5 Wintru una ca aceastape unult macar sI din neamula cells' mai de frunte,indat5 acela trebue sit sal supue bot5rfiriT Domnesti.

As5mine putere are nu numai asupra celora maide josa a Clirosului Bisericesca, ce !nal I asupraNitropolitului, sl a celor-l-alti Arhierei, Arhimandrili

Egumeni, t asupra tuturorti celora ce sAnta de

tagma Bisericiasc5; I cAnd faca.vre una rAii, sail dad

vre o smintea1 5 tmui miriana, sati cugetii ceva im-protiva Domniel, sail a obstieI, Mime sl filr5 de in-voiala Patriarhului de Tarigrada, ne impiedecata pates71 scoati din dreg5toria lora, fAr5 de ai lipssi de

darn% IIirotoniei. Si cerfinda trebuiMa, pate Incaql cu moarte s5't pedepssascii.

Partea Bisericease5 Ai alege singurii pe PIIs-torii cel noi, insA numal atunce and li chiam5

§I

102

Domnia la aceasta, la care slt cere t Tntarirea Dorn-neascd, adicii, di celui nod alesti, irnü toiagti ptisto-rescd maim sa, care putere ati-luat'o Papilcu me§te*ugii de la imparaVi Romdnesti, I nici unuladin principii Hristianesti nu o are mai 'mull Matnumal singurd impratulti

Aceste s:Int6 puterile Domnilord MoldoveT asa-pra supusilorti lord, cari nu li s'au Iasatui numal de lapoarta ottomaniceasci, ce 1nc ii s'ari Inthrith I prinhrisoavele altorti ImparaV mulV; Insk asupra mosiilord.locuitorilorii, nu le ad lasatti nicl o volnicie de aeeste,rad, and voieste Domnia ca sal arunce pe tarnniscaT sdrcint grele, .macar .cd nu poate nimenele abatd fard de primejdia vieteT, dar totti este sIlitdde curtea turceascd, ca sä del samd pentru assupririlelui ; i mai ales. atunce are sui astepte st mai marepedeapssd, cand Iui pArdste eine -va la vizirulii celdmare, pentru varsarea de ,singe nevinovatil (macardint' elii pota pArA); si and sa pluieste toatil ara,pentru srciniJe cele pre mail, apoi atunce de multeori alit pedepssAste cu surgunire, sau cu rapirea tu-turord mostiloru sale. lar pedeapssa mortil s'o pri-cinuiescd Domnii, numai prin rdscoald, I pnin apa-rarea de a nu plAti imparatului biruld de peste anti;lush- nici aceastd Incueloare nu este lndestul de tarede a nu sI pute strica, cfici daa s'au facial pri-etind build prin mitd t prin darari cu viziruld celdmare, cu chihaia t cu Tefterdaruld, I cu alte obrazede aceste care au lndralzneahi cfard Imparatuld, apoinu are s si teamd nicl de Ora boierilord, nicinci

eu insusi

elii

Mussiscii.

103

st de toat5 tarn; &ad un5 advocal5 la curtea tar-ceascii le e toale asupra sa, apere, and poateca sã arñte cu iscussinta lndreptarea pricinei acelieidespre partea lui.

St Intru acest5 chip5 sA apas3 Moldova foartegra cu tir5nia turceasc5 ; insa tot poate Domnia sisLivfirsasa ori ce voeste fail de fricii, I nimine nucuteaza stel Improtiva fara de a astepta pedeapssii;iar de a nu sine In sam5 poroncile celor-l-alti maid'inainte Domni, sau s5 aducn iarAsi din uoil inain-tea Divanului pricinile cele hotarate de dansii, chi

propeste mai malt obiceiult1 Orel, de cat vre o pra-vila unde-va. Pentru acea, macar de au l fostil oa-re-cari Domni In Moldova, cari 'au tras5 iarAsi lacarnara lorti mosiile cele &Amite de Domnil cei maid'inainte de dansIi, cu cuvfintti c5 ar5 fi fostifthiruiteIa oameni nevrednici; dam de ca-trA obste nici o datanu s'au tinutit In sami, nici s'au ; I oame-nii acei assupriti, tot-de-una ati dobIndi1ii dreptatea stIntoarcerea mosiilorti la Domnulil ce15

CALX° IX..Pentru alegerea Doinnilora.

Fiindii c amil vorbilti pentru puterea Domnilor5Moldoveni, cere ,rfindueala ca s5 scrimti oare-ce maipe larg, I pentru alegerea lor5 ce veche si ce deacum. Lenevirea celorti ce au fostil mai nainte denoi, arora le sta mai malt la inim5 sti facii fapte

stei

intlirit5

urnllitoriü.

silt;

104

bune, de cAl si scrie, este vinovata la aceasta, de nitputemfi spune nimicA cu adiverinVi pentru'vremile celed'intAiii a le neamului nostru ; iar daca sA v'ort tineIn sama prepusurile, atunce poate ca nu si dice fArade cale, cum eg Domnia Moldovei au fostii mosteni-toare In vremile vechi, si cum ch puterea alegirei,nu au aflatil locü fArA numal atunce cAnd era stAnsdde tot neamulil Domneecil ; si osAbit de temeiulii a -cesta, cum c5 la toate noroadele cele- de frunte aleEvropel, au fostii tot acestasi obiceiti pe vremile a-cele, s5 mai IntAregte Otcerea aceasta i prin arata-rea aceasta care nu este r5 adec5, catastihulti Dom-.ni1or5 celora d'intAi care 'wat t! luminat, ca rar s'aupusii In st6pAnire altulü strinü, pAna cAnd mai eravre o stAlpare din neamult1 celui mai d'inainte, I ea

sa stP poatil vide mat bine aceasta, socotescil c5 nu va

fi neslujItti ca sA arlita aice de rAnd pe top Dorn-nri Moldovel, pAnN pe vremile noastre.

Doinnula carele dup5 nAvAlirea JulBatie *), an agonisitil iarAsi stralucirea ce mai d'ina-into a Moldovei, au fostil.

1. Dragos ; t macar cii bronografiile noastrenu aratii pentru sp4a nearnuluf sAu, dar la noi sa Orenecontenit, cti au fosta din neamulti celü vechia alilCrailoril Moldoveni, si an avutti tat6 pe Bogdan, fiiu!ii

*) Aice s5 Intiiroqte din no5 acea ce ain ii mal sus, cd D rag*s'an strAinutatii de Ia Ardeala dupii ndydlirile lui Tataril Batie, a-did dupd anulti 1250; Inad pokle ca ad lammed annindouti ghn-durile Hewitt, de si v`orti prinn cloud una In gums-tatea ce de pe urinii a venuuluf aid XII, #1 alta In giumatawa ce

a veaculul nlii XIII.

celk d'intAiii

Walnut:id,

then.

1'05

lui loan, de la earele toV Domnii obicinuesed a1 punenutnele loan ; t cuvAntuld acesta este mai

vArtosii de a crede t pentru aceasta, cael en gredeste de a s crede, ct altuld din neaind, mai prostd

fi pututd cu o tovArAstie alainare si meargii la vft=riatd, earele au data prilejd la descoperirea Moldovel, star Ii pututd indeinna pe patrioti al sAi, ca

vie dup5 dAnsuld. UrmAtorid dup5 diinsuld la Sea-unuld Domnesed au fosta Hula :

2. Sas, dup5 dAnsulti fiiuld3. Lascu.

4. Bogdan I, cu porecla fiiuld lui Lascu.

5. Petru I, und fIi a lui Bogdan Mused, si pen-tru ei elti an inurita f5re de a ave copii, au urmatdfratele tatAlui sad:

6. Roman 1, filuld lul Lascu, I frate cu Mu-sat; st dup5 moartea lui, eau pentru nevrAsta Jul Ale-xandru, fiiuUi su sau in vre-o rascoalii, au alesd pe :

7. Stefan I.8. Petru ald II.9. Stefan ald II, fratele lut Petru st fliulil lui

Stefan I.

10. Toga, carele au gonitd cu slla din Domniepe Stefan ala II, dar nici eld nu au purtatA mult

stApAnirea sa ce cu nedreptuld, cAct incA pAnti a nuIniplini anuld, Pau hying]. :

11. Alexandru I, cu porecla celd Bung, fiiuld

lui Roman I, de la loculd sAn celd iApisA cu ne-dreptuld. SI asa prin acesta iariii s'au pusd nea

13

iscAliturd

sd

tut

ad

ltd.;

. Rapt,-

cia-l-alp

slit

106

mula Dragasasca la loca, in dregatoria sa ce mai

d'inainte.

Acesta este, carele au Mould cunoscuta numeleMoldovenilora care era pncin cunOscuta pe la altecad, adec5 prin aceasta, cii au tritnesti pe Mitropoli-tul5 st sold Moldovinesca la Soborula de la Florer4a,

prin apararea statornicti a invataturei cei Minuritesou invrednicita de au Matti de la loan PaleologulaImparatula Rasaritultil, numele de Despot, cinstindulaimpreunit st cu Corona Critias.cd. Dupa dansula auurmatil fiiula :

12. Illie 1, si dap Ucesta fratele sii :13. Stefan ala III, fiinlii lui Alexandru I. Ace-

sta an fosta cela InUiiü carele s'au Dmitri Domna inurma fratelui sea spre pagoha bezedelei, care In nr-ma, de multe intamplat. La aceasta pricindnu au fosta nimica alta vinovattil de cat ffumai a-ceasta, ca fiinda Alexandru I departattl de ScaunulaDomniei cu alegerea lui Stefan I, nu aü pututti cii

alt5 chipa si agiungi In dregatorie, fara numai pnin

alegerea boierilord, I aposi de acole au dobanditaboierit Moldovei mai mare volnicie la alegerea Dorani-lorti de cat aveu ii mai nainte ; insa cu hotarare de nucuteza sa aleaga pe altul5, fara numai din neamolrIDomnescti, daca mai era cineva. Tot aceasta'si randuialdsa pacla mai nainte de aceia si cu alegerea Crailortilesasti, si In vremea de acum cu. alegerea Sultannluiturcesca si a Hal-mini de Cram.

Dupa acesta, aü Matti Domnia :14. Roman ala II, fiiulii lui Die 1.

ski

on s'ad

It

101'

Petru all )V, un fiu all luf Stefan all§s1 ati avutl urmltoril pe full sal

16. Stefan all IV.17. Alexandru all II, unl fil all Jul Elie 1, s't

frate Jul Roman all II. hupa dlusull full :

18. Bogdan all II, qlt dap acesta au urmatafratele situ :

19. Petru all IV, ce s au tjls Aron, unti flu

lui Alexandru all II. Dupd moartea acestuia alagiunsil in Domnie :

20. Stefan all V, en porecla cell Mare, fulllui Bogdan all II. Acesta au fostti unit Dolma. cu to-lull vrednicti de laudii, i apiritoril veteaza Patriefsale, de clträ toate napàdirile vrajma§llorl sai, ori

din care parte si rädicau. Dupii dansull au urtnatlfliulil sau :

21. Bogdan all III, ce *417 cliee Chiorta, pen-tru o patimi ce ave la ochl. Acesta au inchinatil Mol-dova turcilorl, pricinuindl if starea ce mai ticlloasiiIntru care sI did acum; qt dupti ce au muritd, s'auimsti In Domnie fliull s5u,:

22. Stefan all VI., cell tanCtru. Acesta auinuritil fArd copii.

23. -Petra all V, caruia I icel Rare§, sau

MajN, unti flu afarl de cununie a Stefan all V,d'intru a ettruia alegere sI vede luminatl, cat de cdluare amiute pAtUI boierii Moldovei o dinioar5 ur-marea ce clironoaml a Domnilorl, caci ivirea ace-.stui Petru era la totT necunoscutii, or! pentru c ta

tall stlu s'au ru§inatil cu full slu cell afarl de cu-

15.

lui

III,

sIll

108

nunie, sau pentru cA nu au year' s5 deie pricinkca dupã moartea sa `starneascil sfada- ga1-

ceav5. Si insusi Petru carele nu stie nimica de nea-muld ski celti de frunte, alata au fostil saracilii, In

cat era nevoitti ca agonisascd brana sa cu van-'Area de paste, ce sa clice la Moldoveni majarie,sare pricinuitii lui numele acesta. t apol,dupa moartea Jul Stefan al5 VI, gandind5 cA s'aistInsi neamulu e1fl slavitfi alti Dragosastilorii, s'au

adunatil toti boierii ca sa faca alegere noua. Atunees'ail aratatii 1 murna acestul Petru, I aü scos5 unitbrisovii de la Stefan eel0 Mare, in care o arata eliipe &Ansa a fi sloboda de birii, I pe Petru fiiulü el,

ri1ü arata a fi drept5 flu al5 sail. Si prin acestubrisovii, a5 fostil totts plecati, fara de a s mai fa-tui, ca sa radice in Scaunti pe Petri], va pe tiiuI

Domnului lonil, i all cbiema in Domnie de la pfiacaris.Jar mai pe urma l'au lipssitti din dregkorie Su -

leiman, Imparatulil turcescii, yinovatindultt ca-

aprinsit Chilia, si au pusii In loculil lul pe :24. Stefan alit VII, carele s'au aratatt pe sine

a fi stranepotti lui Alexandra alit II, l sub acestil nu-me au agiunsil cererea sa la Iniparatulti turcescii,la boierii ee ati facia asupra Moldovei. Ins5 In scurtnvre me l'au ucisti boierii care sa sfatuish asupra lui,sit an chiematO la Scaunil iarasi pe Petru alti V, Ra-res, st apoi marina elti au lasatil Domnia filului

25. Illie alit III, 0 ne avandil acesta copli, l'auurmatil fratele sau :

26. Stefan clii VIII, asamine fiu lui Petru au

sti

rati I

se

se'si

art li

ci

sea.

109

V, si acestuia hied s'au intAmplatii de nn an avutdmurindd au fAcutil sfArsitii neatnului Drago-

sAscill atilt celui ales0, cA i celui ne a1es ; cfiruia

apunere s'au fAcutti ce mai mare pricinA a toate in-tAmplArile cele nenorocite, la care aü agiunsU Mol-dova dupA aceia.

Cfici ne fiindri aid unulti sA intreacil pecu vrednicia neamului, t sA poatA supune sub

ascultare pe urclitorii neodihnirilorü, apoi toatA tararAzvrAtitil i s'aii umplutii de rAscolnici ; iar

tura rabda bucurosi ne odihnirile aceste din lAuntrupentru cA ii aü cunoscutil cA Vorii pule purta mai

lesne dupa chiefulti lorti pe Moldoveni, daci 11

slab!, de cut and vor fi uniV si tari;, si asa, In vre.-me de vre-o câleva luni, pe multi Pail

iar scosii; pAnA and la urmu, prin Invoiab, celordmai IntAlepti, si pusil Domni de osil-bite famillii.

?7. Petru, stolniculd reposatului Stefan, iar laungere a dobAndilti numele, Alexandra alb III, Lii-pu§neanul; InsA altA parte a adustl asupra luT inScaunii.pe

28. Despot*), ce sa numeste de Istornicii nostri,mai vartosti rMeri, unü omU vicleanü i burfatorid., ca-rein au scosii din Scaunii pe Alexandru, cu agiutoriuliiturcescU, s'apol fiindü eli eel mai mulp cugetan eu rAu

Istoria acestui Domnü ad povestette mai pe larg, t cu deosd-bite la inulte pricini, intr`o scrisoare pe 7 coale Indoitt in 8,ce s'au 013446 la Vartava, la annlii 1759, ca acestii titlu, adeelt: alui -Antonia- Mariu Gralian", penku ben Heraelid, DomnulA Uoido-

copil, i

v'org

s'ati alesti'

:

eel-I-I-all!

eau

ahead, ¢IPad

a'ad

8)

110

astira Jul, ispitindusä de multe oft' sfilti sl otrfiveaseas'au fficutti c arü fi 'nun, st au datti In !octal sfiuiiltil chipti asAmine lui ca Ingroape, iar eat au fa-gitU in ,tara lesascii, ea sñ cunoasefi wal cu amfirun-tulti gAndurile Iorü. DupA ducerea lui au chiemattiMoldovenil de aldoile pe Alexandru III, LApusnea-u 16 ; lush- aceasta bucurie nu au tinutil atfita, cfiel viindiDespot inapoi din tara lesasefil l'au gonitO pre lesne cuagiutoriul6 ostilorti sale, pe care i le au Int:Arita IeiL

Nei, 1 pentru lacob dascalulh, fratele lul loan, de pe o acrisoareAle mina a biblioticei Zaligcicului.

Deci, &TR scrisoarea aceasta, este acestil loan nfiscutil laCandia, ql au fostit ficioril unui coribierill carinacitl. Elil an fosthpre bunii de caph, qi sirguinta sa ne marginita ; pentru acea andobindith prietegugil de aproape cii unit leraclid, de la carele auluatil WITH Ostroavele Pafos l Samos, pe vremea Imparatululnemtiisch Carol aid V; - al clironomil aceluia au cunoscuth peloan de ficiorti fratelui tatalui lorii, 1 i'au scosh l hrisovii de laImparatulil Carl. In care l'au aratatii a 6 Despoth 1 drept bezededin casa leraclidilord. l cu aceastä scrisoare apfirfitoare a In-alciuniI lui, s'au calatoritil eld prin lmpregiur, 41 mai ales In

-tarsi leqasca eau Incuibatil mai }milt, de unde au §1 Iniálesil pen-tru starea de atunce a Moldovei, al pentru uraciunea loeuitorilorhce aveu asupra Domnulut loril Alexandru; 1 pentru ca Dearmanlui Alexandru era din casa ah venitil ela la Certralui, unde Pau primitil cu einste ca pe o rudenie ; eapol pan§ isatata au vánatil pe ql penorodii, In cat nu mult dupi aceia,Intrandil eld In Moldova cu oqtile care le facusti In tars ungurea-sea ell In Ardeal, Pau primitil cu bucurie, 4I au allith pe Alexandruca sa párisasca Jira. §I cu bani au agiunsh Intirirea §I de la turci.

toate aceste s'au Intamplatil la andlil 1561, precum sa vede lahronografia lui Sigler, Ungaria, cartea 1, 1 a 2, eap II. fnsa eltinu itunial ck au asuprith pe suputil sit cu multe Insircinari,ce Inca partine l Arianilorh, fiindh qi Instql unulti de credintalord, prin care p'att pricinuith atita uriciune, In cat pima a nuInplisi del anY, eau pierdutii 1 Donmia ql

leraclidilord

boiek

sill

all

II

111

clupa moartea Jul, an Junta strIpanirea cu slla Jut :

29. Stefan Pla IX, Tomp, Hatmanula Id Des-pot ; InsA Moldovenil care in scurta vreme si sup-rasa cu stApAnirea lui ce au ne dreptulti, an chiernatade a tria oar5 din ara lesasca pe a lora dreptaDomna Alexandru alit III, §l biruinda cu razboia peSte fan,,l'au prinsil 1 Pau pedepssIta cu moarte, I dup5

asa multe Intarnplfiri schimbate, au gustata ela la urrniodihna, si au murita in Scaunt. MoiiJe I Domnia aulasat'o cleronomului I fi iului sari :

30. Bogdan alit IV, s't ne avandil, acestaboierii pe :

31. Ioan Armauulii, carele s'au chiemata rr a,

pentru c5 ela in postula Stint. Apostoll- au mancatiicarne dupa obiceiula arminesca. Eia au fosta unitoma foarte invatata In limba greceasca I latineasca

ati fosta tovarasil la scoalti cu acela vestita das-cala grecesca loan Lascari, a caruia ravase trimesela dansula start I acurn In cartea crup, ce s scrieturco-grecestI; I pentru c5 ela au voila s iasit desub stApAnirea turceascii, strAduindusi dupa sloboclâ-ale, pentru acea l'au prinsa tura cu viclesuga, i fauruptii In dou5 bucO, cu câmile, l au pusa in loculaluI pe :

32. Petru alit VI, Schiopula,- fiiulii lui Mirce II,Domnii din Ora munteneasc5: Lisa' boierii nu au voitas5 si lesa a fi stiipaniV de strainl, st au lucrata dePan scosa tura *), I all pull In loculd Jul pe :

33. Iancul, ce au fosta nascutii din OHO*) Mal jos, la capri XIV, ince alcituitoriulti, ci Petru mat bu.-

au alesil

si

Fapoi,

copil,

112

sasi,*). Acesta nu stiu en ce mestegugg, au sfatuitape cei mai mulV, clianda c ar fi din neamula Dra-.gosastilorti, insa apoi pentru curvia I trasnicia sa,s'au facuta la toti. uriciosa, i Pau ucisa boierii cares'au sfrituitil asupra st au pusti turd! In loculö

lui de alti doile pe :Petra ala VI, Schiopula, carele vadinduA pe sine

In turburiiri necontenite, t iubinda, mai vilrtos o-dihna de cat slava, au lepadati Domnia de bawl voie

s'au asaclata In Ardeala. Scaunula cal ptirasIta

de dansula l'au dobandita prin alegerea boierilorti :

34. Aron, mid oma strasnica t salbatica, pe

carele l'au izgonitil Moldovenii pentru Urania 10;Insa tura. &Mule elti Benderulti, l'au past. iarasiIn Scauriti, I dupa moartea au stapanitti o bu-catii de vreme:

35.. Stefan ala X, naclvan, I dupa dansulti,au alesa boierii pe:

36. Ieretnia Movilfi, 1 chip moartea lui fra-tele seu pe:

37. Sitnion dupa moartea lui au

avuta Moldova trii Domni d'intr-o tu1pin5, pe :38. Mihail I. fiiula lui Simion39. Constantin L, §1:

40. Bogdan ala V, Nati, fil ai lui Ieremia Mo-insa apoi Incepanda it iznoave, i vranda sa

curosd lasalli Semifluid, de mit au voillI se dei turciloril 12,000de galbeni bird, dupd cum au cerutd. it.

°) Und sasil de la Ardeald, §I mai josd 1Ifl nutnete alcatuitoriulti,Sardanapalulti Moldoyinescii.

Jut,

,

lul,

itt

Movilii, Ii

Movila,

c`se

ligdeT tara leelort, rau idgonitti boierJi. pentru c it(adecii borerii) nedejdnieti pre puVnii padii de la lee,§f apol Pentru credinta acea, Ora- de ostinealii

au dobAnditil de la turci Inta-rirea celui alesa detta

41. SeI!aiIX1, Tomlevit, pe care efli credeufi din neamulti NT Stefan alü Dupti acesta

all Urmatil:

Gaspar, niiscutti thilian, earele au fostil

mal inainte Dragoman fa poarta ottornaniceascii, §tl'au psi] tura ci slla Domnil in Moldova. Si apotvrAndti sà aducii in Moldova legea papistiiceascA,izgonitil boierii, qt au pusii turcii In loculti Jul pe :

43. Raduk carele fus5sii mai Inainte Dome'In tan Munteneascii, §I ave porecla, Lungulti,

duptl moartea. Id an urmatil:44. Miron Barnovschi, .11 pentru slujbele

sale cele multe, s'au primitti Intre boerimea Moldovet, §i prin alegerea celorti mat marl, an ajunsiiIn stiipanirea Domniei. In vremea acestuia an cAdutiiIn mAnele turcilorti toatà voiniciä alegeriicare Inca o aveu boieril pAn'd atunce cu insue voialorti; cud. stAraindusa rAzboiti intre 100 I Intre turd',acestil Miron au trecutil la lee, §I an pricinuitti prinacea o groznici n'Avtilire a tatarilorti In Moldova ;çt pentru acea boierii ca si nu mai ptitirneaseri §T

aIli dati vre o Int'amplare ea acea, §'au lasatii tarciIori toWi volnicia alegerii; Insil en acestii

ca sit ffe din neamti Domnescti I supusil CrediNeipravoslavnice; i a§a brig as5dAmAntulti acesta, au

14

aril

d.

Fau

§t.

leah.,

ci

el

Domnilord,

114

trimestl turcil Domnil, tAinda pa Barnovachil pe :45. Alexandru ala IV, socotinda ca Bra

fi din neamula lui Stefan ala V. t dupS moartealui pe:

46. Moiz, unit tia ala Simiona Movi1l, !

Inprotiva obiceiului l'au cinstita cu trii tuinri. !madupa moartea acestuia, rupandu-sn toate lewatUrile a-

*viclamanturilorti §I a obiceiurilortl, pre rar au dataii dregiltoria aceasta pe Ia fil Domnilora, t Ind §Imai rar pe la alp pAmAnteni ; ce mai adese ori andat-o celorti straini. SI Ifitru acesta chipil, InprotivaToil boierilera, numai sIngura prin bani mu41 au !IleaDomnia de la turd :

47. Vaslle de la Epir sou Albania, carele siichiema Lupu, Insa la ungera au dobanditi numele a-ceita *). Giugulti Jul rau purtata Supu§ii sai cu In-destulg rabdare multi ant ; tusi la urmI totuqi l'augonita §I au ma .In locula lui pe :

48. Stefan alg XII, Burduja, dobandindti ii t

de la turd Intarirea alegerei lui ; ql trecanda acestala leV, au pusa turcii pe:

49. Gheorghi Ghica, Albanezil, ce au fosta capu-chihaia lui Stefan la curtea turceasca ; si dupa aceapuindu-Iii Domnil In Ora Munteneascii, au pusa turcii pe:

50. Stefan alt.' VIII, fiulti tat Vasile Albanezultl.dupg moartea acestuia au alesa boierii pe :

51. Evstratie Dabija, dandu'i §`I turd! Intarire.Dupa acesta au urmatii:

*) Moldovenil au pravila lord de Is dinsuld. Eld au Domnitd lanceputuld celuea-l-ahil veacd mal dinainte.

.10

.

Dial,

11*

52. Elie alit III, fiulil luT Alexandra alit IV, Blies, cu voia turcilorti ; iar la urmti l'au scosti iarAsiIT, st tn local lui s'au puSii

53. Duca,unq grecO, care era din neamti prost5,dar prin vrednicia sa nu s'au agonisitti num.' Dotn;-nia Moldovei, ce i sotlie pe fiica lui Evstratie Dabija. tns5 dupA stApfinirea de stis5 lunT Pau scosildin Domnie, l In locula lui pusii tura iarAsi peElie ala III. Acosta au fostti cela pe care dtip5 scoaterea din Domnie, iarAsi l'au fAcutil turcilDomnil, care dup4 acea de multe ori s'au IntAmplatti;cad, apol Indatá dap dAnsulti au pus ii iarAst peDuca de a douli- oarA Domnq In Moldova ; apol

pArAndulti MoldoveniT, Pau scosii Ina pe drumil mergAndti la rAzboiii la Kaminip, sl In locula lui au alesti boieril pe :

54. Stefan aid XIV la Petreciak, pe careleturcii l'au Intaritti ; s'apot tocma cAnd s5 loveu ostilela Hotin au trecutil .la lesl, st au dobfinditil Domnia:

55. Damitrask Cantacuzino, carele au fostügonitti din tara Munteneascil "sI face la Tarigrad ne7gutAtorie cu pietre scutnpe, sl au dAruitil Sultanului oeiva de argintil lucrata foarte cu mestesngti. Insa peurtnd Pau scosii, st au pusil turcii In loculti lui

56. Antonia Roset, unti boierti din jarigrad,care era capuchihaia Moldovet. DupI dAnsultt au

urmatti iargsf Duca greculti, pe care Pau pusti turciiDomnii de a tria oars , §I robindu-Iti lesiT, au pusiiturcit de alit doile pe Dumitrask Cantacuzino, v1 a--

pe:

au

'

lt

116

randulti boierii pentru Crania lui *), au dolfandit5 ITde la poarta turceascrl ca sinzuri aleagi Domnti

asa au ales(' ii pe tatulti nostru:57. Constantin afil II, Canternir celti btaranti**)

dupii moartea hit Cara s'au Intfimplatil la anulii 1693,Mart 23, au alesil boierii In Scaudi pe fiiulü ãu celti

mai trinfira:58. Dimitrie Cantemir, t s'au t unsil tn Iasi

de dot' Patriarhi; iar pentru c !in an pututil agiunge Intfirirea de la poarta ottomanii, au fostii nevoitOca s faa loci" :

59. Constantin alti III, unii fit, all lui Duca, pecare turcil cu sila l'au indesatil Moldovenilorti ***),

prin rugtimintea boierilora inr6si l'au scosli, l an.pusil In locul6 lui pe :

60. Autioh Cantemir, fiulO celd mai mare aluluI Constantin alii II ; Insii Domnia au fostil dat'oSultanulii atunce mai Dimitrie Cantemir, I elti au darnit'o fratelui situ. Apoi Constantin BrAncoveanulii****),

carele prin halal lul cei muRi, stiindO cum silneaza pe lacomulO vIzirO, Pau- scosft pe dAnsulü dupice au Domnitti 5 ant,. st an adusil In loculii Int inrâT pe ginerele sAn Constantin ald III, fiulti lui Duca, puindusä de a doua oara' Domnd in Moldova.

acesta dup3 dot ani si giumalate, paranduIii

Tot la aceiall istorie 146 aratfi alcatuitoriul6 ca an lntrecutli matpe top patriolli slit cu invätfitura ellineasci l en filosofia.

Domn6 In tara Munteneascii.littimplOri ale Mt, le povest este alcatuitoriuki la isto

ria sa cc turceasca, la adiugire, fala 989.EIii iau Dieutfi Deland la acul6 1684, 11 au asuai.

ft

vâ

it ast ,

II

Irma' ii

..)e.)

stspiaitil

117

,bnieriI scosa, 0 au rAndnitd turcii In Iaculd ltdiarl pe Antioh Cantemir, a arida mactilie o au do,-.bandita Constantin Brancoveanula, vrajmasula celti denroarte alü neaniutul Cantemiresca, iarAsi prin chelrtuirea yisteritlorti sale, dupl.+ obiceiula sail, 0 Incula lui au trimesa pe:

61. Mihail al II, Racovitd, ce eve soft peSafta, fiica lui Constantin Cantemir, 1 fiinda vinovatade ctrl Seraschieriuld de la Silistra ca aril fi HOi

supusti, Pau scosa iurcii Indati dup5 aceal si

pupa pe :62. Neculal Mayroeordat, carele era atunce

dragomand mar la curtea ImpiirdteascA, urmAtoria

frinda la ace dregAtorie tatAlui slu. celui vestita Ale-xandru Mavrocordat; iar apoi strlcin-dua5 pacea inrtre rusi sl Mire poarta ottotnand, t socotindu-lti pedAnsulti a fi mai buna acriitorid de cat ostasa, l'au-ecosa din Domnie, t au pusa in locula lui de al doilepe Dirnitrie Cantemir, carele pentru voia unorti la=cruri folositoare au lasatd cinstea t indemana-rea, 1 s'au intorsti cu oastea sa cAtrA partea IIris-tieneasca*), si in loculti Jul ati venitti iarAsi :Neculai Mavrocordat, pe carele foarte Ala iubeu tur-

pentru credint,a sa st a tatqui sAu ; si prin aceastacredintii invrednicindu-sii ela apoi si de Domnia tArii

Alctituitoriulit vorbelte Rice pentru slnest 1naufi; po dinsuld Panpusii Doinnfi In Moldova la anulil 1910, al de Ririe au agiunna In

Seauna, dealigita an nate sureinl, In eat au aocotitti des'an Inehinata pe slneqt I Dornnia an 1mparatulul Petru 1, dupacunt Insufi pornineale la istoria aa cr turceavi, Iala 766,

l'au

ball

cii,

I Pan 1

au

Muntenestt, au pusll In Moldova iarAql pe Mihail Ra-covi, la anuIA 1713 *)

Not tie aim) vAclutti a fi nevoiti ca si vorbimp it§ape largii Mtn aceast5 materie, fiind cã s vedi, c5 matpe scurtii nu s'arri fi pututh lesne si sal aduci cu asaIntAlegere lnaintea ochilora celorti plecact asupra ceti-ril schimbkila aceste osäbite ale stare Moldovenilortl..

lar acum de va voi cetitoriulil sa caute ara-tarea aceasta care omit fAcueo pentru Domnil Patrielmlastre, va Inplege Ma de ostenealti:

1.. Cum c5 de la Dragos Intemeietoriulii Moldo-vet sl pang la Stefan celti Mare, cAt an fostil MoldovaslobodA, tot-de-una s'au pAcIttil cleronomiea In Domnie.

2. Cum ca acestil obiceiü s'au pitd §l sibstApAnirea turceasic5, In tocma nesmintitü, cAt anfostil neatnult4 Dragosfisca.

3. Cum ci de cAnd Iran stInsit neamulii Dra-gosAscti, t pAnA pe vremea Movilestilorh, an lasatdpa la boiert toattl volniciea alegerei Domniloril.

4. Ca Moldovenit tot-de-una s'au pusil Domnitpe unulii din flit san rudenia celui reposatfi.

5. CI dupA loan Armanulit carele au umblatOiasi de sub stArmirea turceascii, t dupA `prodo-

alma ltd Aron, au trasi-Gturcil asupra lora IntAiA numalInthrirea, iar apol t alegerea ; Insa aqa eat la altuldstrAinti nu sA desehide lesao drumulil la stApAnirea

Moldovel de cAt numai celorti din aeamulA Domnesct.

*) SS vedi eS Dimitrie Camemir, eratele &tin Antioh, Constant...alit III 0 Duca, Mihail ala II, Bacovita al Neculal Mavrocordat,liaqtacaro au featfi etas de dank on Dentad 1 a Moldova.

11111

sfi

19

6. 01. dup5 rascoala In! Joan Barnovschi, nusumaI ci au WA aceastii pravi1 5 din obiceiii, cest dreglitoria Domniel au avueo turcii pe la alp stri-int ca unu negottl

Pe toate aceste le v'om5 arata mat pe largt,and v'omil afla vreme s5 scrimil istoris5ste Intam-pl4rele Patriel noastre, de la Inceputtt piin5 pe vre-tmile ce stintit de fatii *).

1041111P

Pentru obiceiurile cele vechi ci cele fume, la punereaDomnilord.

Dup5 ce amll aratatil pentru acele care mai na-;inte vreme, cum ft In vremea de acum sti socotfi a fivrednice pentru stfipanirea Moldovel ; gAndescil cA estevrednicil de ostenea1 5 spunema ceva I pentru obi-ceiurile care si obicinuiefi mai nainte In vremile vechtla punerea Domniloril

In vremea celorli Asi Domni WW1 pfinn a nurtdica urmarea ce mostenitoare la Scaunt a Stn.-

piinitorilorii Moldovei cu alegerea lui Stefan I, careo aveil it Orli atunce, nu ,au pre avutii lodobiceiurile cele politicestt, sau nici cum nu au Ince-putil cfici mosteanuld Doinniei care s5 stie Inc5 pti-7n5 ce traie tatulll sau fratele sfiu, 1111 aye trebuinta

de nimicii la suirea In Scaun5, fârii numai veste

*) Aceastit ffigfiduinti au lnplinito Cantemir, tn cartea sa ce enVechie ;I notth istorie pentra Dacia" care Ina nu it'll u

Ina

ieftinil.

s

sti

Mau:

colt

lipfiriln.

120

Ia iva1i. Iar apol dupg aceia, de and s'au cerutgfatulti bolerilorti la alegerea Domalorti, s'au obicl-

nuitil mai multe obiceiuri ceremonil la punerea lorticAct IndatA dup5 moartea lui Roman I,. Domnulti celgde alti sAs5lea dupa discillicarea In Moldova, pentrune-vArsta fiului sAa .Alexandru celtif gunk eayele erapre slabg de a pate goni triapoi pe vrajnia4ti- carenripAdis5 In Moldova din toate pArtile, pentru acea thisocotitii boierii a fi mai bine, ca s'Aft aleagA ungDomnti mai harnictl st osteang bunii,,de cM sli puiela vfisla repablicel pe ung copilii, vi pentru nepri-eeperea hit s Ii si .lutAmple co mal mare primejdie.

Aceasti. putere care o even atunce toti boieriiau lAsat'o mai la urmi, din pricina turburtirilorti carele pricinue de multe or! multimea alegAtorilorti, nu-ma! celorg sApte boleti' marl al stfirif eel d'intAi,,

adecii : Logoftitului calf Mare, amAndurora Ver.,Hatmanului, Postelniculul, Spatariului celui

Mare, f t PaharniculuI celui _Mare, pentru ale cAroraslujbe v'omg arAta mai jos la capnl al VI.

Acestla IndatA dupA ce mure Dornnulii, obicinuen

a sA aduna In Divang, t deschideu diata sau tes-tamentulti Domnufai celui reposatg ; t dacA nu eranimerie Insamnalii Mtn ansa sA fie Domnil, apol ii

cu sfatulg bort Ii alegeu Domnii, insA nu il vestela ival5 ; iar dacA era Insamnalit vre 'multi din 14

Domnulni In diata stIti s5 fie Domng, apol §l

obrazele cele alegiitoare trebuien s5 rilmAie la .aceli

envanIrl. Ile mai fiindti volnici sg facA a!ti alegere.ispravindusii aceasta, ape! ii purtaN grijN pentru.

.st

tatillur

1 71

IngrOparea mortulul ; SI trupubi lui, dach flicuS5 vr'oBisericif pAnA ce ati trilitt, 116 puneu Inteinsa ; lardad nu, apoi lit puneu intealt5 Biseric5 maiT, i dupaIngropare, toV boieril I curtizanil impreun5 cu slu-jitorif cei de Oaste s5 Intoarceu de la Biserid Ina-poi la Carte) cu mare acere I cu straie jAlnice stfqe mfihnite, boierif dup5 aceia indat intrau InDivanult celt mare, si sfi asAclau tot intru acelesT

scaune i locuri, care le aveu pfind ce trdie Domnult,iar cetele ostasilorn, atAta de multe cat puteu sfi In-lind5 rfindli in Curte, cu pustile i steagurile Intoarse,asteptau punerea Domnului celui not. La aceastaobicinuie acela carele era s5 fie Domnii.- dad eravre unult din ET celuf reposatil, de sta la. Scaunulttathlui sü cu straie jalnice ; iar dacti era alest d'intreboieri, apol elmfine ne-miscatti la local sifu cel5 maTd'inainte; i dup5 ce erau toate aceste asaclate, apolNMI curma Mitropolitult f5cerea, I filce cu-vAntti de laudd pentru Domnult celti mortit,s5 jIuie pentru moartea lui I n numele republicei.Dupd acea cete LOgofiltulul celii Mare la adunare cu

_

pentruglast, testamentult mortului; eft dad sA In-tAmpla, dupd" cum sfi obicinue de multe off, stI fie

tnsarnnatil in diat5 urmlitoriu la Scaunti fratele celtmai- mict Inaintea celui mare, s5 stie fieste care, c5nu s'au fficutt cu voia celorti alegAtori, ce eau ffi-cut cu voia mortuluf,

Tott acelasi Logofilt5 Mare intM dup5 cetire,.sa. apropie de Domnult acelt not, si dad era dinneamult celui moral, apoi ii arata Inti, c I lul

1 5

t

. st

122

iar fl mpreund tánguire pentru moarlea thITtiT saillfraielni st apt' ii arala c aril fi eiü holArltaalesil de testamentlild reposatului ca sA fie Domnfi;115 ruga In numele tuturoril breslelofil Moldovei,

ca cAt a A cu plinth asa de In grabd s Intro In

stApfinire, i pe dAnsli sd voiasca ai stApAni cu drep-tate, ca pe supusli I slugile sale cele credincioase.

Dnpi aceia, trebue Doninuld aceM nod sd stetcu capuld gold, si cu putine cuvinte st rAspundi,

sii cAiascii pentru IntAmplarea acea, eLI an sca-rad republica pe unit Domnd asa bund, 1 sI arAteca em macar c5 nu este destul de vrednicd a purtasarcina ñrii, insd trebne s5 si piece atAt la poron-ca tatalui silu, san a fratelul sAu, 'cat 0 la voia a

toatA republicei; 1 pentru aceia vo..ste ca sA lei dre-gAtoria ace in viat5, I sil stapAneascd pa snpusii sAicu toatd dreptatea, dragostea

Dupd aceia Indat si scula toatd adunarea, d'in-preun5 cu Mitropolituld cu partea Bisericeascd,

pitrece cu mare alai p5n5 la BiseriCa ce mare,0 la usa Bisericei Ai ies5 Mtn' Intimpinare Mitro-politula purtIndil Inainte (loud facia, sit Aia cAde, st

Intinde Sf. Cruce, si Evangelia de o sUrnta, st Asiarata evlavia sa. Dupd aceia 'Mira In Bisericd I In-genunchie la Altariula dreptd usa ce trnpArAteascti,Ii mama capuld de Sf. Pristold, iar MitropoliluliiIi pune omoforiuld pe cap, 0 Al cete cu gfasA ru-gAcinnea care. obicinuesto sd s5 ceteascli la Incuro-carea imparatilord pravoslavnici, I apoi Ala tinge pef-unte en Sf. Mir. Dupti sAvArqirel acestorD Ake--

aT lui;

§I

sl §I

el

pi

st

ptm anila.

PiP

II

123

scula .Domntila In Picoare, si saruta alat Sf.Pristolii, caRl t SF. Icoane cu evlavie, i esinda deacole in mijlocula Bisericel, Lii pune Mitropolitula pecapa o Corona de aura Impodobitg cu mulle pietre.scumpe, I cantandti cantaretti: Cadesil s te

lua Mitropolitula de subsuoara dreaptrt, I Postelnicula celii Mare de subsuoara stanga, . t alil ra -dicau Intr'una Scaunil cu tril trepte ce este dea dreapta1,n ; st la ace vreme sll sloboclail tome tunurile ate erau, I muzican01 Iticepeu a alma.

Dupa savarslrea Liturgiei, ala Imbraca in pridvorula Bisericel cu CaLtanil. Donmescii, I Indata totiboieril duptt lepadarea straielora celora jalnice ce leaye]] pan5 aitince, Imbracau alle straie vesele 1 strälucitoare, I dup5 aceste ispravI, Incaleca Doninulaiari41 pe armasariii, sl A intorce la Curie sub pitrecerea atat cat st a tart Sfatula,sl la iritrarea lii ala ce mare sa suie pe ScaunulaDomnescit. La aceasta $eremonie obicInule Hatmanulade a dreapta, I Postelnicula cglii Mare de a stangade'i duce poalele caflanultii. Dup5 dânsula urma Mitropolitula I ota Sfstula, I fiestecare dupa randu

. iala sa, sa asaza pe scaunele lora ; s'apol inerge intiü Mitropolitnla la Domnult acela saclatoria pe Scaunit, si al* sartita mana ; i In scurta vorba, aid hiritisa poftindul noroca la Stapanire, I ala Incredinta ca.va fl rugatora catrit Dutnne;leil pentru dansula,ruga liii, ca sa fie sI ela aparala Imprcuna ca tor-Clirosula Bisericesca. Apol sa latorce calra lot

inn!, sii

fericimq"iuJi

i Nitropolitulul

§1 sA

124.

norodulE, Alü blagoslove, sfAtnie ca sA fie encredintA cfitrA Domnuld lorfi.

DupA Mitropolitulil urma Arhiereill 1 cea-l-allA

parte Bisericeascfi a Moldovel, arAtAndu-0 I aceltiacinstea Jori cAtrA Domnulti celti noil, apol merge

Logontulii. celd Mare cu boierl, 0 AI sA-rutau ninna,

DupA slivfir0rea acestoril teremonii, s5 soukDomnulii din Scaunulii sAu, l cu capulfi golii, mul-

lme la toV pentru cugetele cele bane ce aratail cA-IrA &Insult-1, t fAgfiduie Patrie mihi, dreplate §l a-parare, l dupli aceste cuvinte, Ai lua spatariulil celtiMare Corona de pe cap, §1 elA dup5 ce s5 duceu toboierii, intra In .cabinetulii san ce10 din liluntru.

Tot acestfi felifi de teremonie aratau giupAneseleboieri1or l Doamnei lui Voda, dacii ave, In alaDoamnei ; iar IncoronArii nu era parta§A duhovni-ce0e. E Inca ave stran5 In Biserid, Ins5 oare§ cemai gios de cfit strana Domnului ei, I in ala eluncle toate giupAnesele boieriIori ;wen locurl §tiutedup5 boieria barbatilorti, purta i e corona tot intraacela0 chip ca 0 a barbatului el, care sii poate vi-de pe la chipurile cele vechl.

tam acesta0 chipi s urma o-dinioarii Ia pune-rea Domniloril ln Moldova.

lar dup a. ce au cAclutil toate In neordnduialacu stApfinirea ce silnid a turcilorti, luAndil de la bo-ieri 1 volnicia de a0 alege Domni, pentru aceiacum sA pAzA0e 'cu altti urmare la alegereaunul Domuil Moldovinescii. indala fficandu-

§111

totulfi

Clef

11

a-

ari

125

Instiintare viztriului, a au murila Domnuld Moldovsan eand viziruld au hot:61.M ca seoatfi pe

avAndfi urn asupra hiT, sau fâcând e1i vre ogresalfi, apoi elti cauti altil Domnd nod d'intre fii

Domniloril, sau aIi boieri de Tarigrad, st la vremefle pace fagadueste efil Domnia numal la unit caacia caril II dau lul banf mai multi; iar la vreme

numai pe acela AO face Minna, carele esteeunosautfi a fi mai credinciostl sf mai veteazil,' qt.

dace' Invoeste eld cu Domnuld acelil nofi pentrudarnri sI pentru alte tocmeli, st e de la dansula serisoare pentru platirea banilorti, aPol t1 aratii cugetulti

imparatului, en o scrisoare ce S numeste Tarhise, cu aceste cuvinte:

Cutare Domnii stapAnitoriula acestil le acumff Moldova', assupreste pre tare pe supusil ImparaVe

tale, In cat boierii tarii, ca si scape "de tiranialui, santil sIlii s fuga prin alte lari de prin pregiur, I unii sfi nevoiescil a veni I aiee, ca sli

cearii Mtn] agiutoriii mila imparatiei tale de atria'1,unü Domna asa strasniciL Iar dacfi nu poateInvinovatasca cu aceasta, apoi fie adevaratil, off noadevaratfi, clIce à sfi fereste a nu phiti biru!fi, sail

c arui fi lenisti In Inplinirea porOneilorii, sau aruncit alta vin, pentru care este vrednicii de t

scoate din Domnie. . Si mai adaugo- çlicAnd I fiindii ea aceasta este en totuln improti.lra iinprIei

tale, st a folosului rit, pentru dceia daCii vace I Imparat;iei tale, ea" arnii socotitti a fi de folosa,ca sd sa SCO:ttii mai sus pornenitula Domnii, i in

el,clan

suld,

de

s

su

1)

WW1

ii

sit

:

pill

sfilil

rlaboid,

126

loculd Jul s sN pule (cutare), pe carele ert MI ea-nosed si 115 on, ci este mil dreptit, crediuelostil.bunti, I vrednic de mila aceasta.

SI dad. thgAduieste Imparatuld la pricina acea-sta, l deed nu std Inprotiva vizirulut nici ChizlartiAgNsA, aid altii slujitarit de curie, atunce obicinti-1

este Imparatuldv a aerie asa Insusi en mAna saMudge bindge amiel oluna. AdieN: s5 fie preen],scrie mat sus. Dupd ee primeste viziruld IngNdnireaaceasta a Imparatului, apoi chiamA noapte la curte peDornnuld aceld noil, dacA este ca sã sa ispriiveascalucruld pe tainA, t dacd poarti friei1 ei dacA ,va o-bhci Domnuld aceld ce este sA sA scoat'i, pentru ne-norocirea lul, sã nu fugN la vre-o stApAnire- hristie-neasti iar dacii nu este de a purta fricI Pentrauncle ea acekte, apoi 116 chiamh 4iva la curte,chibala bet aRl vizirului celul mare, Ilti primesti cutoat5 einstea, 1 Ilti duce in cabinetuld seii celti areIn curtea vizirului, I liii pofteste sap, s1 here-tIsindu-Iii din partea sa, II arata pricina pentru care

chiematd, care dupa obiceiulu curtli asa trebuesl partoreascA, Macar de si este stiut6 de celii ceeste sA sA puie Domnil, ui crice cA mania sa vi-ziruld pentru vrednicia tatillul sAti, sau a sa, si pen-tru slujbele cele credincloase care au Menai por[iiMom iniceti, au aratold imparatului, I Fan inderunatitpentru aceste, de au poroncild ea aid orindniasctiDomnii In Moldova, slid sfatuieste ca sä sii paarteeu vrednicie in dregaloria acea4A, si prin slujhecredinciose sA sA arete ea unti barbatti, t sd sA

.

l'au

sf

se)

sa

C

pti-

127

zascfi ca nu cum-va prin lenevire, . sau necredinta10 si fie vizirulti rusinatti Inaintea Imparatului. Si

dupa ce'l vorbeste toate aceste.merge In cabinetuld vizirului spune cum cd, clue-matuld acela carele este set sa puie Domnii in Moldova,arü fi venial acole 1 asteapta poroncile marii sale.Atunci viziru1i IndatN, dad nu are alta treabd, po-roncesle lui capigilarii-chihai-agask sau celui mai

d'inthid de la- perde, ca sâ aducd In Ifiuntru pe Dom-nulil aceld non, sl aducándu-Iii, asteapti pupil In salece d'inainte, .st nu Intr lii divanü sau In ortagasilpfind când nu santd tocmiti In randti toti slujitorilruin!, I oamenii lul eel de la camari pe de amfindoudpartile In 'said fiegte- care chip starea sa ; fit atuncemerge In lituntru, I sInchinl viiirului carele Ode!titre perini. dupd obiceiuld turcescii, I chihaia stde-a dreapta lui, st dupd ce s'inchind papq:eputin Inapoi §1 S'asadd de-a dreapta, iar .viziriuldrfidicandu-si capuld sat!, grava Aid

cu politick ql ai dice ; Hos geldi Bei,adecd bine al venild Printule. Pre Inaltatulil, pre

dreplulti sI pre milostivulli Irnparatula nostru, obli-,,einda cuin eli Domnulil acela carele au sttutii pand7) acum In Moldova, s'au aralalil lenisil la Implinirearporoncilord sale, 0 au asaprita pe supusli sal; pentruaceia au poroncitu ca sd fie scosii din dreg5toria ;

re en Varna rupta ea si t& pue po tine In lima'acelnia, flincla ea eu te tiü cd esti omd de treabk,,eiristiUi si credinciosil porU otlomanicesti; I In-In. tor pre puterniculd luiparatii an ascultati: rugA-

, iesA

Il

s

chihaia, si I

el aierdhirilisdste

128

mintea me, it .s'au milostivit asupra ta de Vau In-credintatti Domnia Moldovei. Deci, acum, datoria ta"este ca s6 te arati cunoscatoriti prin credinta cAtra

mil5 asa mare Imparateaset e i s'au facntil ; st

pc vrajmasi t pe priefint, aibi uniV cu not, stpe supusit tüi sa'i stApAnesti cu blandqa ; pe eeldrepci aperi I pe fAcatorii de rau sI nu'i treci

cu viderea. Cu veniturile Domniel cele dupà pro-vi1 t dupa obiceiti sa fit mulcamitilv 1 pa' supusli

cu nemica sa nul asuprevt! en ; iar birulüst darurile care esti indatoritii it le da imparatuluilsa le trimet1 la curte la vremea tii1t. I de v'eiurma tu aceasta, apoi Tat v'et trai, v'el gusta mila tm-parateasca ; iar de vet face Inprotiva apoi stiuttisali fie ca sfIrItulii UÜ Intru altti chipti nu va fide cat ne-poroncitti., Atunce Domnulti, daca slit)

Jimba turceasca; raspunde insusf la cuvintele viziru-lui, iar .daca nu stie, apoi raspunde prin dragoma-nulti celti mare alit curtti, 1 muliarne pentru ImpA-rateas6 facere de bine care l'ati Intimpinatti pe dAn-sulti ne-fiindil elü vrednicii, 1 fAgadnie c vit

urma poronciloril trimese ;. I toata virtutea, Inca stvia0 o va jertvi bucurosil la slujba imparatula,sa ruga ca sa nu'si Intoarca imparatula mila sa decAtra &insult].

Iar Capigilar-Chihagasi ,aduce din poronca vi-ziriulal unil caftan,a i utAiü Ala (la Domnuluf de altisAruta, st apoi imbraca pe dAnsuld peste cele-l-altestraie ; I dupa ce Fau Imbracata, s5 apropie deviziriula adoa oar5 si s'inchia la dAnsuld, sl AI

sal')

"tal

,

oeel

13iacluce Inainte pe CapuChihagast a1i lui ce Alti arecu sine, I sfi maga viziriului ca stAii primeasc5

st pe acela sub apararea sa; t dac âlii primesteviziriulh, apoi M rAspunde: nehos" adecii pre bine,

apol imbrach 1 pe aceltt CapuChihagast Cu tutucaftanit mai prostii.

Dupa sfivfirsirea acestorfi eeremonii, s'1nchin5

Domnulti de a tria oar viziriulul, 1 iesa din divanü ffirA de a mai clice vre unh cuvAnth, si mergeIn cabinetulit 1l chihaia, t indath duph aceia merge

chihaia thiph &Insu1t-1 tot acolo, hiritisfiste pentru dregfiloria sa ce noui, T clh cafe si serbeth,vorbeste cu dAnsn15 pentru a le Domniei, sau pentrualte

Si pn cAnd sAde la vorba, gAteste imirahorulfisan comissulh vizirulni unti calh, pre frumosh inpodobindulii, i bas,ciausil cu 24 de ciaust, t cu 4 ciatiri de at viziriulut pedestri, t alp agaleri sac singimarl de al viziriului din curte, t agaleril san

slugi de cash, asteaptA esirea Domnulut. SI indathdupa ce ie chihaia instiintare cum c5 toate acestesAntil gfitite en acelit obicinuith chiph alü slava, poronceste de aduch In Mantra mirodenii t afumit cudAngele pe Dornnultil care la turd este unit sfinmil,c5 trebul sh purceadtt. Dup5 aceia Doinnulit ie&du incalica pe calli , i ies5 afara de curteaviziriulni mergfindu'l Inainte 4 alai ciausi cu aceasta rAnduiala, adeca : Inaintea lui mergh atAta

ciaw, cfip cere elü, cu 'Du.-pi aceia urmeaza agaleril viziriului, t iciagalerii,

1 6

v1

Incrurl.

ciaus-l-ar-emini.

V

si

130

dup11 acestia urnieazii elfl IneungiUratti de patrucari mere, dol inaintea calului. st cei doi de pe a-mindoa prtile de ii ini picioarele Mi. In urml maiaproape de' &insult'', vine Capu-chihaia alit sAu., 0 du-

acela boieril din Moldova, dacN santit de !alit.;

sag aIv greci .hoiéri de Tarigrad,. care Opal" rudeniesau prietini cu Dornnuhi; 1 asa cu acestil' felit dealai iesa din cartea Viziruluh pe Poarta B:thee-CaPU,ce sA clice mai nainte Hrisopele, I iesti din, ce-tate afarit, t rierge drept la Biserica ce mare aPatriarhului din Tarigrad; I vil4Indu- lit ori 1 cluetrecAndil, fie tura,. sau !Trisha* frantic s S scoaleIn piciore, macar si de la him, puie mfinelepe pieplii crucis una pesie alta, st sA'si piece ca-pulii In gios. Ind 0 crInd trece pe la Poartil, tre-hale pe toate sfriijile ienieerilorif sii le asilild In ariacapitanii loril, i s'ilii heritisa"Seti pn thinsuM andfrece, asilthine ea st pe adecil Ast -plecti-ca-

petele lorfi, t inAiiele drepte le pima pe pieptil. t

slobodii in giOs poalefe cele d'inainte ale straiulut.Si aceastii mai de pe armii este la dgnsil (nth sâtrinitde cinstea ce mai mare, prin care dau a Intgh.ge,

ii intru atilta i1fl cinsteseti pe dinsulti, in clit

stau tuaintea Jul cu picioarele aeoperite, sl nu Intrnalt0 chipfi. fri nnmai din poronce lui s v'or5 misca

de pe la locurile Ioi1i I en aceasiii pitrecere a-jungiindA ehl la Biserica Patriarhief,stindil la ulitti, iar efl Intra In ograda Bisericel,

disciilica la scarii, adeci o piatri care este pusiima; Ortos pentru aceAtii lucru, 1 ceausl sVigieuvintele aceste obicianite

daft;

pi

_WO

rdmiind mmmii

131

ilac teala Padisuhumuze Bebe! efendimuze ciokiasaclar oimurier virsun devlet ile cioc iasa." Adeckdmptulg si pre Ina hurl Dumnecleu sã dei imparatuluinostru, Voevodului Domnului nostru, viata hide-lungatil, si 85 trAiascg multi ani feririV.

_ La poarta ce din-ararg despre ulita, Ai vina frauIntimpinare preopi cei tic 'mira al Patriarhief, I la

scara ce de mai sus pomenita Mi1ropoliui *) Ar--hiereii, t aJi barbati Bisericesti, carii potii RI tic de

rap la vremea aceia ; lar mai la urma intimpindPatriarhula la intrarea Bisericei pe Donmula viitoria,IJü blagoslcveste cu sfannala Sr. Crucii,*si merge in Ili--

serial cdatandil cAnttireVi Patriarhulai: agtv,§i in mijlocula Bisericei sa instanneaz5 spre Altariiicu sAmnala Crime!, 1 sdrutdnda icoanele Slintilora,sA suie In strana aceia care este fAcuta pentru Dom-nula Moldovei, 1 pAsinda tn treapta ce mai de josaa strdnei, ceteste intdiula diacona ectenia intru careAla pomeneste pe dAnsula, t dupit ectenie intr5 Pa7.triarhula in Altaria imhracata ,C11 stintitele vesminte,iinpreana cu patra MitropoliV sau mai =IV, si Domlnula hid merge in Altaria dupg Patriarha, t ple-cdndusi gienunchieie sale, Asi raclima ,capula de Sr.

Patriarhula puindu'i omoforula pe capii, Aiceleste rugAciunea care s5 ohicinuie a sa ceil odlilL-narg la incoronarea Iinparatilora, si unglindu-la cu Sr.Mir, sg scoalii pe picioare si merge inapol la stranaSe, cAntAndu't cantareVi Polihronala, i. apoi sa sate

Poote ArhirnandriV, 11 din nenimerirea Lã1niociri s'au pusd

Pristolti, i

4)

si

si

To' .zaza

i

:

132

Patriarlulg in strana sa, t poroneeste ca s fie

Were, e face Dommilui aceluia cuvantg de laud?i

In scull, sfMuieste sg fie cu frica mai Dame-deg st apArAtorig Bisericei. Dupl ctivAntii urrneazA

Polihronn pentru Patriarhil, I atunce vine DomnulgPatriarhuld In mijloculg Bisericei, iar Patriarhulgintareste pe dansulg cu impArtgsirea blagoslove-4

niel, t elU sArutii mâna Patriarhului; si la esirea dinBisericd, Rl pitrece Patriarhulii Wing la scara cepornenitg, i sgrutandu-si mita' .pe altulg, IncaIic eMpe calg, I d'inaintea ogrfidei Bisericei iIii primesciiturcii, pitreckorii sM, si de acolo s5 intoarce ina-poi la palatuM su, totg cu aceiasi orfinduia1 5 cu

care au fosta venitg, "strigfindu-1 ciausil _de multe-ort;dac5 agiunge acolo, pofteste la sine numai pe ca-

pitanil pitrecgtorilorti, si le dA duiceti si cafe, si leimpilinste bacsisulg celü obicinuitü. Dupg aceia he-retisindu-lii ii Impreung cu oamenii lora, sg intorcgInapol la curtea vizirului

Adoua-di vine Patriarhum cu Mitropolip,duPii aceia toatti boierimea 'care sg dm la Tarigrad,

heritisascii pe Doinnuld acelft nog ; I obicinuiescti-

solii imparatilorg si al republicelorg Hristianede liii herelisüscii Insuqi ii, sau prin dragomang loig,mai ales dacg au mai de-nainte eunostinti on dan-

in cele-l-alte 41Ie s zfibfiveste elti en pliitireahanilorfi cu bare este datorig pentru luarea

cu hacsisurile care . le au pun ottomanii en numede pisurisil adec5 dar de_ bung voie ; ins5 vederat

glii

§I

suit.

Domnit,

at

Mod al

isaAlii asuprescO cu, ddnsele duPd nessdttoasa lora l -comic.

dupd ce phateste acel bad pe giumatate, a-poi II trimetil sAmnele Domnieil cloud tuiuri trail

steagd, care s4 Chiamd In limba lord Ogren, mai cu,miiitti pompd de cat la punerea unui vizirid de aciacare sd cinstescil cAte cu trii tuiuri, pentru ca ace-,stora Ii s dA fAra- de nici o slavd, de la Miralem-aga 'care le are sub..stapanirea sa ; iar unui Domande Moldova, sail de tara Munteneasci, le trimete Cumare alai prin toati Cetatea, pAni la Curtea Sa ; cAcila vremea ce hotfirAt5, ciausIi I slugile viziriuluicare au fosta pitrecutii pe Domnü la Biseria, s5 a-dunã foarte dimineatii In liva aceia la Miralern-aga,adecil la acela ce pazdste steagurile impArAtesti, ca-roia nul este 'Mica boieria la curtea ImpArAteascd ;

Intaleganda Domnult) c s'au adunatO "top acia

acolo, apoi trimete I eh) Capu-cbihaialele sale, -st peboieril care suntil de fatg, Imbrdcati foarte, st maiales cu cal Impodobiti frumos, t mergir pe la Ba-bihumainlu sau Poarta cc, mare care este din afardla curtea umpArAteascd, t dupti ce soslscii acolo, Aiprimeste Miralem-aga cu mare cinste ; I indatd saaduce aeole tubullianaoa, sun muzica ImpArateasecare este oranduild pentru Domani), st incepandil tu-bulhanaoa aceasta a cAnta totii feliuld de rnuzicd caresti obichme la turd, atuncea tot alaiulA iesti cu orin-dueala sa din Curtea Impfirdteascd, l inceputulti Alafact) ciansil tot dol cu dot; dupi acestia urmeazU a-galerii viziriului tot cu acelesi .strae cu care sa Im-

t

§i

fa -I

bracI vi and' metil la ay-multi' ,siltanuliff.. Dupit

aceste vine Capu-chiblia alü Domnulai cii boierii Mol-..

Miraiem -agadovei, mai pe urmi cu

§1 (loaf tulo.rc. §I cu tubulhanaoa Inapoia 114;1' qi cu

aceasta randuialS mergit prin toati cetatea, §I toatestrAjile, fie unde aril fi, :MO I acele din curteazirulul, trebui sit ga toemeasa In randii la uli, t

sa'si sloboadii in giös poaleie straelor5 Wei sfi'§Ipuie rninele eruci0 pe pieptil, Wntru acesta§i chipti

einsteasra stunnele ImpArite§li.. 1 a§a so:4dd la Curtea Domneascii, ies5 Dom

nulti eu curtezanil d'inaintea palatultil sAu, tntru In-tiMpinarea acelut purtAtoril de steadsti- st Miralem-agaII da tut sAngiacul5 §i en capult`i plecatii, im-preunti cu acestil heritismosil : Ala teala mubarec èi-leie, adeed: Dumnediu WV del norocil la aceasta ;far elii ie sAngiaculil In manti I AT.I sArutil cu cinste,

0 /up di siingeetariuld sai stegariului sau, s poartegrip pentru dinsulil, poftqte la sinew pa Mi-ralem-aga fn sala cp Mare san divan, ql dAndu'l dul-ceci, cafe, 0 alte dupi obiceitiii turcescil, fil5 fm-bracit cu o blanii de samur, bac§I§ulil- celil

Atuncea 31fralem-aga cu slugile curtft s5Intoarce ,inapot la palalulit irnpAratesc5, iar tubulha-,n ace rzlirtine la Domnit. 1 canIA pe toatil ioa nen-bet san sAinniI de strap ate liii ceasao inainte denpuneren soarelul, care vreme s5 cuce la lure': ichindi.iii s5 cinstea aceasla o au numai 1)omnit de Moldova§i de tam Munteneaseil, hr pa0 tact annlii In vre-mea care sti athi In 'farigrad, nu poate aibA ace-Lista muzicA ostil§asci.

st imii -steagit

vi-

sii

tuinrile

si'l d o-biclnuitui.

'sit

1%5

El a§11: svr1ndt elli toate trebile care avela hotArascil cu curtea, st .01A linclti tort banil en ca-re estedatoriti,, atunee aratti viziriulul prin chibala",

cum ca Impiedieji de la intrarea ln stAp4-

nirea. Domniel t sa roagA Ca sA insa Inaintea

paratului, 11 ca si alba -voie de puices. t diipice s5 hotArAsie Ioa aceia, care alta liii .ohicinuieste

sti .fle, de cat .numal Duminica, sau, Martn, cAci'tru aceste iIe stt face 'divan inaintea Soltanulul, do -.0 ashclamantulA. liii Suleiman, apoi In .ctioa aceiafoarte de dintinea0 sA sdiinü la divan, viziriuld calmare mufti; st cadileschierii, viziri,, ienicer-agasl, silahdaragasi, i altil care duph dregfitoria Intlau filtrate 'slobodA, 1 giudeefi pricinile jfilaitorilorti; ht

care ascultb sit Imparatulti In dosulii nnorü parcav,att earns anritil ; si giudecata eceasta Vine palm cea-

surf, Owl cAnd nu mai este nitnine sti mai jAlueasca ;isprAvirea divanulut sa porunceste Dom-

nulul ca sti stet .dreptii in rfii.dti CU hoierit sM, dela *usa divanulur celui d'inafarl in Cube, si PAnA Ia

usa cu :care sâ Inchide Cubeaoa ce din Mantra, s'a-poi scuhindu- sA viziriulU celii mare de la loculti sAu,merge la Imparatulfi cu cia-l-alti vizirt I cu cadiles-chiarii,t I anal ',treat Asi pleadi Domnu'A capulit

sAtt cAtrif vizirinlii .celü mare,' sI la eia-l-alti§i intrAnd5 it la Imparatulti, iÜ Instiintaza viziriullfeta mare Rentru pricinile ce s'au giudeeatil in di-vanil, sau pentru, alte_ trebi ale Abstiel; I dup aceiaAi spune, cã slap sa Domnulti Moldovel s magica sti. aibtl voie a merge In Domain lul ; I &cif

.sa

nimidim

depA

vizirl,

etfli

It,

0

136

M d Sultanulil vole tle purcesii, apo Ii spittle ea-pugilar-chihaias ceia ce au hotArM5 Sultanulti,.0r-agasi poronceste ea sal pale pe capti o Cud lu-crala foarte cu mestesug5 de pene de strutil ; insti

care aceasla este mai värlosil o podoab5 a leniceri-lOr5; iar pentru c t Domnii s socotescil Intre ce-tele ienicerilor5., pentru aceia Ii s5 da t lora aceastipodoabli, care nu poate nimene altulil s5 leo puie pecap5, Bea nutnal muMur-aga, pe carele al5ta tin so-cotescil, ca and aril ave sub sinesi pe toate ce-tele ieniceriloril, numai pentru a este preste strajace din .curtea vizirului.

St Mtn acestil chip5 flindil e15 Impodobit5, lin Ira -brace I Tefterdar-basa cu nnü caftanii, d5ndii

boierilora lui 27 caftane mai proaste, s'apoi Ala ducaIn Ittuntru dot capugi-basi vArtos de sub-suori, Impreuml I pe a1t patru boieri mai de fruntece sunt5 cu dfinsulii, 1 viindil la usa divanului Iü

silesca aciea dud ca piece capulti pawlla pAnitlntil ; dupfi aceia Inci de &ma- ori pAsIndilate hit* pasi, s'apoi Kunkle stândil drept In Mijlo-curt divanului, fiinda cl nu este pre mare. tar Int-paratul5 din scaunuIi situ arat5 viziriuluT care st5de a dreapta sa cu manele puse crucist una peste alta,

dice ca srt spuie Domntilui ceia ce are de spus5.tar viziriula plectindu-si pAnn la pilmAnIti .inaintea Sul-tanului vorbeiae atril Donal aceste euvinte :

Fiinda ci credit4a l buna cuviinca ta, s'au fancutii cunoscutli mAriei side finparatulul nostru, ea-orele este seaparea a Watt). lumea; pentru aceia e1 5

1 nth.

§t

ce'lii sAV

111

137

s'aki .milestivitd asupra ta, t feu. datil Domnia, Mol-bdoyei. Deci, Ia, '§I de acum fnainte §A'ifif..credin-clod, -slujInda cu dreptate,, 1s fii iascultAtorid pas-

bronciloril Jul celord slate, cArora toatd lumea sibsupune, §.1 sä ramfl cu aceasti evlavie .cdtril clan-

pe supufit hit, al aperi §I s&i stdpilne§tlbcu blandeci §4 cu sIrguinVI s5-aibi purtare de grift

privighie la toateiz noavele vrajmaelord, trimeilnddbin toatA vremea In§tiintari Incredintate pentru unelebca acele.; avAndil purtare de grijd pentru .aceste dinbtoatii virtutea -ta ; §'apoi pre' bine vat .ce al sd a§teptl4bIar lenevindu-,te la :aceste, apol nu te ye! put() In-,bdrepta cu dizvinovAttrile cele de§Arte.

Atunce Domnuld dacd, §tie limba turciasa, rAs-,punde In scurtil a§a : bEu pe capulti meii m fagAdu-.biescd c voiescil a jdrtvi toati virtutea me la. sluj-,bele pre cinstitulut §I pre milostivului .1Imparatululbmeu, .numai de nu'§I v'a Intoarce fele sa ce miles-tivi de catril mine, -sluga sa ce nevrednici.,

Si dupg ce 41ce aceste euvinte, ala scotL Caafari .din ,divan tot cu aceia§1 ere-

monie cu care au §1 intratd, Insl cu dosuld Inaintelpentru ci nu este &bodil s arete dosuhl cdtrA SuI-tanulti.

SI In vremea acea grite0 und cald ardpescii,Buitic-imirahor sau comisuld cold mare ala Impara-tului; fthpodobindu-lii cu rafiit de aura batutd .cu pie-itre scumpe, t ctl ar§a .cusut5 .cu aur I cu§I de'a stfinga cu o spadd, §1 de'a dreapta buzcluga-nula, iar doi indiccii, sau slugi de, ia grajdiuld Im-

17

,9

iar

pigit-bavil iarAl

argintili

a

138

paratesca, tint ealula 'In poarta curIf, I pe lane dam,suiü stan dot achiulahlii cu comanace albe Pe capete,

doi alergMori cu etraie de lira, en comanace de argintgpoliite' en .aura, ce suntü %cute In chip de Table.

aqa ieIrkdü Domnulgi Incaleca po, calti, I a.r

Iteapta venirea viziriului celui mare,.- 1 poronce0eboierilorfi sal oa sil stei in Tana de'a : stfingapot sa Inching la viziriuld cela mare, 0 la cia-l-altiviziri cu plecarea', capulni I eu manele la piepta,multamindul I ii cu plecarea capuluL S'apof ducat'',dusi apestia inapol pei la palaturile lord, ies I eh)din curte 0 merge drepta la Biserica- ce mare, totcu tovara0ia acea en care au 0 venitil,, si en mu,zica de oaste sub pitrecirea . paicilora i a chiulah-liilorg imparate0i, I sfi ,prime0e de :catri Patriar-ihula 0 do cati5 barbati Biserice0, tot cuaceia0 poMpll ql teremonie precum amui scriso maisus; iar cuca O ie de pe eapg la Intrarea in Bise,rica, 0 nu o puue pAnã cfind nu iesa; I ie0nd din Biseri-,

merge dreptii Ia palatulti sfiu, acolo ala ducaIu divan agalerii acia caril l'au pitrecula ; si lufin,du'qi bac0§urile lora. s5 Intoreil lnapol la curte, macpaicii i chiulahliii ramang la 'dansulii I Ilb, unreel";

pfinA In Iesi, care este Scaunula I Ora§ula celg decapitenic: all" Moldovei,

A-doua-c11 Al tritnete Itelz-tfendi sau logoffi-t

tulg cela, mare alii Imparatului, hrisovula Domniejseriso foarte cu me§te§tiga slove de aurg, II ftrimete rfispunsa pa sa purceadg la, Scaung, . aqa' deIngraba cat al v:a i prin_ putinta pentru ca nici unat

"st

,,c11,

si

M

81

Id. s'a-

.

cia-l-alli

ad,

.

1,39

Domnd ,dupd ce merge Inaintea Iw paraLu1ni = nu ,poate

sd rlimde la Tarigrad mai mult de o aptAmAnd.,.La purcederea lui U. d imparatuld end schimi-

agasi, care dup cuprinderea cuvAnttilui, sdge .acela..eare sue pe Domnd in &aura, drega-toria iaceasta SI di numf, la slugele cel mai, din

lAuntru;: adecti,, lut.capijilar-chibagast, perdegiuluf sauportariului celui: mare, , lmirahorului. celut limare sau

celui de al: doi1e adecd comisii 'ImpArAtt sed, 0 nu prerar silahdariului t eobodariului, stintii'

Laid, nitre slugile cola; mai,din Malan' ale curtif. insaaceSti dol aid o dinioari nu' obicinuiescit a ,pitrece1nsu0 pe Domnd, :pentru trebuiutele lora cele :martce le an la ,curte, ce rimetti pe loculd lord.

I s mai trimete Jul I und capigi-basac cu pa-tru capigli mai midi,. t patru ciatii dol

dol ciatiri; 4 (10 paici Imparate0i, i o ciatii de mu-zicanV de care ate I viziriuld.

SI dupd ce sd savar§iscd aceste toate, apot cuo i inside de purcederea sa din a.rigrad s roagnviziriulul ca sal clef vole sa ineargg sA'0 tel lina bungde la dAnsulti ; qt dolianlinila vole,. merge- la .curteaviziriului cu capu-chihaia .alii huIt cu boierif ;, qisindd chi acole ild duce chihaia to cabinetuld vizi-rfului, t viziriuld Ala .sfiltue0e iarA0 ca sd fie . cu.

credinO, 0 II educe aminte pentru eele ce l'au in-v4atil mai nainte, i alte pentra care cere trebuincaea sin arAte.. lac eld if rAspunde ,dupd cum cere-trebuiW s'ii recomAnda . pe capu-chihaialele sale, §ip sInei tnsu§I ; qi . sfiaqindd'.voiha .s'Inchinii' la,

,intale-7

i.

, cats.

.

Oil,

'

at . ta

ettt In

aeldulahlil,

r

so-,

146

atunde filt1 'sloboslAste '.viiiriu15 do la stne ,ct a=ceste cuvinte: Eu te void urtheazA bArbAte-,,ste t vitejeste, l Dureneze0 sfili del norocfi t sa-,,flatatO, I 0'0 fie la toate tntru agiutoriti.

toupl acea poronceste de Mil Imbraca c'unil caftandare ti chianti ipm-cafian,, mita caftan de purcedere;i3ãvr1ndu-s l aceasta, merge denied lechlhaia .11 AVie citaa bunrt de la dfinsultivsl la ermil lecaled pe ealü, stMerge Inap0 la palatuld min; sau pe la tia-1,a1p vizirica si s Inchine st acelora: insti aceasta sà obicinuieste afi Mal 'de multe-ori noaptea de) cAt OM; pentru casä nn pricinueasc vizirinliii vrO'unü prepusilla§lcaut tnt alte rugele,' tau c 10' s1 are.

kdoua-,41 ies6 din cetate foarte beet, VI leer-,ge Cu' mare pomp5 st,tovArAsiie sub sfrigarea 'ciau-siloril, 'care -s5 obicinueste tot.-de-una la tnalecarest la deschlecare, precum amA 41sil mai sus ; st Ina-inte mere' calarasii de Moldoia, dacii suntti atuncede fat5; steagula liii duel Inainte; Aupii acestiaurmeazii o muzicil Hristiang ,cu pauce ji cu trimb4e;dupii acestia steagil albü, care este sämnii depace st de supunere, intre cele dou5 tuiuri carei s tin lui de la PoartA ; dupil aceste urmeazA Ca-

Dommilui si alp boiert de Tarigrad, pecare Ai Impresoarir doug rAnduri de ciausi pe de a-mAndoul parple ; dupe- acestia vinü pohodnicii Domnesti,de care nu poate s aibA mai multi de sApti, ea stalp vizir!, tit suntA Impodobip cu arsAle' de mare preld,

pe de amtindouà parple sunta Impresura0 de qfisasett& Domne§til §1 dup dAnii dol satiri ImpArAtesti,

'vide,

'unit

pu-chihaielele

II

st

'Ol

141'

dupii caril armeaza 1 Dombuld Imbracatil en turbanDomnescit

Capuld. sAu Ild acopArd 'del paid finpArA-testi,. 0 scArili le (Ind dot iedeclif. 'Pupa mai InapoiaInt de a -stAnga,, care este partemrce' Mal cinstitii laturcl, merge schimne-agast,,0 de a dreapta sfingeacagasi, sau .aceld' ce .pOartA de "grija peritru steague4ler dinapoia.1ui suntii slugile,sale , de la -carnera;tlup5 dAnli vechilii,lui sAnziaco.agast en trir4teagurtTose, st.steaguld celit ,din-mijlocil are .In vArvulti lutlime'giumatate, iar. tele-71-,alte .douli, Mime!, cite unabumbil poliitd. Dupd aceasta,. vine o, ciatd tie maltedsau muzicanti turcesti 4. care en pauce marl cn'trim-bite feed muzica rAsunAtoare. Jar mat pe uring suntaslugile, schimne-agasi. st NI. sfingiag-agast,alit mat ,prosti , care trebuI sii meargli .d'impreuntt,

. cu aceastii ,orAnduiafa merge alaiuld lncetpAnii la conaculd celd d'intAid, care nu este depart&de clidiurile, cetAtei .cele Mari, Iar apoi Ia druma deacolo Inainte, nu sa, pot(' pAcII asa . bine toate te-remoniile aceste, fAr5. numai cAnd Intrii In vre nulltargil sau ()rasa ; atunce iartist s5 bate . meterheneoa,st sit face ,strIgarea ce obicinuità a ciausilord, 0 al-tele ; I la drumil tot-de-una trebui sa mearg5 Inaintepfinli la ald doile gonacii doEciausi. t o slugä dom-neasca, ca s orAnduieasc5 salasd, f sii fad gAtirepentru bucatel care toate sã fact dupd voiacerirea. Domnului ; cci intre ace vreme, .din poroncaImparatului, trebut top' s 'asculte de dAnsuld ca andlard fi Insusi viziriuld eeld mare; .1 I ' dna: arati

calulul

ale-

i dupi

fl

lot

T

ad

142

vre unti tura cu nectiviin0.,. sau iiu voieste s as.culte de poronca lot, atunce Domnuiti poate prin besle .gasulti sau, meld pedepssascli duptt villa hit; sau da-cd voieste sfi fie mai IWO en dansulii, apoi lü dii .pe

mfna stapAnului sAu ca pedepssascA. ,

SI Intro acesta chip agiungandil : elü la Galary

orasula Moldovet celd .d'intaia despre Tarigrad,. IÜ

Intimpini acolo toti boierit de tara4e-Tiosti, sft unitIncA si din lara-de-susii, .carit -Santa mut pe aproape,t Ala pitreca pâni In; lest; l pe drama Inca fiindit

chit cerceleazi pentru sat, le ascultd jaIbelest le hotdraste pricinile.

0 ,mili de locti din lest afarti if iesS Intri'l In.timpinare Caimacanil, care santil pu§irde &Lisa incide la Tarigrad prin' scrisoare, Inpreuna cuboieri, ostasi I targovq: pe cari AI lasa de at sa.rulA mina sail poala, cdlare flindit eln, sl Antra In

orasA tot cu asimine ,pompi st eremonie; precuinan iesitti din Tarigrad, t discalicii la Biserica ce mad-re a SF. Nicolai, it In ograda Bisericii iesi IntruIntimpinare 101.60' Duhov-nicest! cu. smerenie, I Alit duct' In Biserici, phIndatot aceles1 obiceiuri Bisericestl precuin am aratatamai sus ;. i dupa savarslrea- slujbel eel Dumneddiesttiesindil din Biserici, sit primeste iarist de atrti to-vArdslia sa ce turceascd, ce aà rostti ramasti stAndiila ulitd, fdcAndu'i obicinuita strIgare t mudtee, I cupitrecerea acea merge ). la 'Curtea Domneascli.

St sosIndil 'acold.; Indati iila ie Schimne-Agasi,

due in Divanulii celü mare, I xlimAne stAndii

suptisii

ii

Mitropólituld.

sAid

old

14$

langd Scaunulti Domnesa ce este asadatti acoloeste cu trit irepte. k4;dup5 ce sti asap tpe Ia locurile lord, sit lasit In Divanii Itdregiitori de caste, st.- negutitorit cei mai bogall din

Jest', si apol. s poronceste s ,fie there, si .Schimne7Agest scoate poronce,.inpgrfiteascii care 65 dice Xiu,chime ,Tirman, o ,dit , s, o ceteasci secretarulti,deci DivanEfendisi, at-14 turdi ,pe care MO tine Dom,nula en bunti leaftt, in islujba sa,

Acesta firman: obicinuieste a is5 seri cu, a-Tceste cuvinte: si ,vreduicilorti boiert,mArhieret, pedestrasi t calarasl, tit voi toate slugele

supusit mit, shirsitulti vostru sà fie; fericitti. So-!Mudd la vol puternica poroncii pre luminatei noas7ire marire ciiriatoatii Lumen este ascultatoare,. säostitT ca In anult! (N), luna (N) mile noastrã ceonernarginità au vadOti credinta §I . slujbele cele f6-!o

*cute cu dreptate, aria pre alesu:ui I . pre vred-,niculut Domna, d'intra norodulti care crede in Isus,01 din , neamulti Nazarenilorü, 41 Tahiti cunosentii a , fi

odestoinicil I vrednict de milostivire, de ,m115

yde ,ajutoriulti ,nostra ;, pentru acea l'amd dmiluitti

remit pusti Domitii, In Moldova,: 0 j'amd poroneitO,lcu pre Intelesii, ,ca sã poarte grigi printeascrt penlotru boieri,f on 1. din care stare arti ,fil pent.ru ma-rJIM care suntU yin tinuturi, si pentru toti supusitslul, apere, 1 sIt fie plecatti asupra lora ; ,

poroncele noastre sa. le Inplineascti cu bucurie,ritioake slujbele -noastre sfi le shriirsasca-, cu credintiost cu ,direp tate. Jar yowl', V poroncescA ca s fill

boieriI

i. a-

.AlesIlord

00

,

sill

sl

cel-l-al$

st

al

¢1

144

"ascultMori tn toate lucrurile, ts l supunell In!cea ce v'a Poronci II vona din: poronca. noas-.9

"BlrguinlA' rani de 'iabava ; iarcare sil v'a arata cu iieeuviin ssI ea Inpotrivir4,

v'a fell de la; ascultare poroncilord Jut,rtunce elii pe' multi ea acelaQ orl din .ce stare aril

fi, poate pedepsSascfi rntfle ml eu sabials,you alte pedepsse preeure 11 V'a p1Ace 'Iui. Dec4r

opentru aceastfi voie pe acestil de, sus Pomenitd,

nsnil teunoastell vou Striptinfi st Down\ careld estei,pusli sl'oriinduitiVvouit de 'la .not.1 VN

nnu g5ndi Intruallil chip, sau sfi &mall Inproiiv54.St vit tncredell srnitiJut nbstrtrcelui iu totulti- pre.:

offintti..0 (Adecil Tura' sin iscrilitura Impfirfileascii).Aceasta s'o til data In Tarigrad, anulii (N) tuna (N),

= 1 apoi dupfi ce sfil eeteste; aceasta de okra.Divan-Efendisl, chin talmacialti fieste-eare .

dupä aItu1ü, rfispuridfi tqf hoierii en 'unit.cuvfinlil toll o-data: stt'efie' voia Imparidulut "Atunee

Schimne-agast Inbracti pe. Domini CU= nnü 'caftan ce115 educe 'cu sine, .0 IÜ nidic InScaunfi , cu mfina

ce dreapti-t; tunurile 'Mtn" aceffiandil ceansli ohicinuita strigare.

t Intim .acestii ;ehipti frindfilela lntilrith In Scn-.=unulil sfia, peronceste de Inbraca pe Schimne-agaslcu o blana. de 'sarnurti, t pe'l Divan-Efendisl st Pe

Postelniculii celii mare, numat ate etr unü caftnn"

obicinuitü:Dupg ispravirea:, obieeiurilorri .acestora.r. hiCepe

Intfii Mitropolitulti .sici-s.vorbeascâ In scurta, poftindul

-va" t

i,trã, facet! cu I

rtit s .

s51

..pac110

Mille etude

!

clipali

ad

salt

Sr

at

,

,

145

nOrocti la stapanire, sl H stiruta &ha, t blagoslo-vindu-Iii, sirutä I elil mana Mitropolitului. Dupa a-ceasta sii las5 Arhierii I alti boieri de starea d'intaica sal sarute miina i poala ; si numele lora le

spune Postelnicula celg mare, cu aceste cuvinte :Sluga Marie). tale (N) siruta precinstita poaIN cal-tanului Mariei Asamine slujba face st pos-telniculil al doilea boerilorii celora de starea adoua,

postelnicula alü treilea, boerilora staril cel de a-tria. Dup5 boeri urmeaza dregatorii de oaste fiestecare dupla starea sa, cum si neguptorit i a1i orgsanicinstiti din lesi.

Dupa aceasta Infra Domnula In cabinetula sau

cela din Ifiuntru, iar pe Schimne-agast Ala duce

perdegiulii sau portatiuld cela mare cu mare alai lagazda care i'au gatito.

Adoua-cli sa adun5 iarasi hoerii la Divanii,aklindusa pe la locurile lora, iesa Domnula mer-gindul Inainte postelnicii, si merge din §ala ce mareIn ce mtcll., adecii In spatarie. *) I asaclindus5 elii

acolo In Scauna, chiama Postelnicula pe toi boieriiceloril tril start., adeca fieste-care postelnica stareasa; apropiindusa de dansulti fieste-care boieriadupa starea sa, atunce ela sau Ii scoate pe dnildin slujba, sau iarasi II inoieste, san It inalta dintruo boerie mai mica Sutra alta mai mare ; iar sa scoatipe vre unulil dintru o boerie mai mare, si s'ala puieintru alta mai mica, nu ingaduieste obiceiul4 Oman-

nurneste a§a, pentru cS spafta dornneascti este tot-de-unape masA intru ace' odaia, l nitnine nu Intri acolo, ffira name!

tr gel Capte boerI wart.18

tale.a.

*) Sa

el

tI

sl

146

NMI ftirA 'numai atunce -and pofteste cineva dinbuna voia sa. insI la alle pricini poate sI unnezacu &MO dupa placerea sa, 'asamine ca ,ciind nu

ara ave asupra luf. pe nirnene in lume.Si dupi ce aazi pe toate dupa pofta sa, ,§1

pune In oranduiala repuhlica ce i s'au 'Incredintataatunce trimete iarasi Inapoi 1a arigrad

Schimne-agasi, 1 pe cele-1-alte slug! inparlitesti,cinstindu-le cu multe daruri I scotinduAe din ora0 enmare slava, petredndu-le lust's! elii o mie .de past'

din ora, si de acolo- le da anti boieria .ca saletreaca 0116 la Galap, iar el sa Intoarce Inapoi In Ie§ie.

,(Cilik 31-1Er.

Pentru intarirea sau inoirea Domnilord.

Intru -acesta chipa precum am aratatil mai sus,s di Domnilora Moldovef stiipanirea de la .poarta

OttomanN ; care, mNcar ca su vedi a fi pre bunt,InsA atata este de nestatornic6, In cIt ne avtinda

if cele tar! legaturf, nici gandesca dud le cadedin man! ; caci cu ce chip') sa arata Ottomanii a-supra Moldovenilora, an aratata if Indestula de lu-minat, bat cu dreptate si dice pentru duii a-ceasta paritnie : ca if nu gonesca pe iepure cu duice cu calulii, niel pe cala nu cautii amii-

'geaSca- en traista desarta.Caci ii au socolita a fi mult mai bine ca

Inblanzasczi Intiii cu magulire pe Taurula celo ne-2ndupli3atti a Moldovel, a caruia salbatacire de multe

10, pe

mai

sing

pi-,

ad

147

ofl ó cinicscusA ii pre paguba lord, de cAt sit in-4

duplice ..tulburarea lui cu ; pentru ci it au ne-,dejduitd cA chi dupA vreme fist v'a lepada siilbitA-

cirea sa, t mat slAbindd din putere, apol- pre lesneAid v!ord pute strAnge In chingi.

Deci, cu acestii scopti nu au scAdutil ii hdBog-dand III. fiiulti tui Stefan celd Mare, nici and obi-4

cei ald slavel, dupà co au Inchinatti clii am sit por-Ii Ottomanicesti; ce mat vArtos Pau IntAritd, pravi-

Iele tArei cele politice§ti 1 cele Biserieti; t i'aulased toate sfinmile acele de mArirea Domneascii aletttrei, si au foslit multiimitt Ca sl plAteascA it =litpe tot anulti 4000 ,de galbint ca und Offal de In-chinAciune, 1 dupa moartea lui Bogdan, alegrmddboierii Domnd pe flan siu Stefan alti VI, ca peund dreptfi mostenitord ald Domniet ce era, Pau emus-titit ottomanit st mat mult ; pentru ci Sultanulti i'au_

trimesit lui sold pe comisuld celii mare, st Pau he -ritisitii poftindu'i norocti multd la Intrarea in Domnie,si fan trimesti tuiuri, and singeacd, turbanii, t caf-tauui Domnescil, §I und arMasariii impArMescil.

Celor-1-a1V u-rinfitori ai sAT Ii s'an mai ingreuietddajdie, iar din obiceiurile miiriret nu au cuteclattiottomanil sA sminteascA nimica, sau sd nu primeascaalegerea vre Haut Domnit, pAnA ce au gAsild iT

vrerne cu prilejd in ilele tut Joan Armanulti, de aumai Inputtnatd slobodAniile cele vechi, st au aruncattiin arsA alte sarcini none nepomenite. CAcf,. a-cestii Joan apucAndusA stt facA oare care iznoave,

dobandindu-lii ii in milnele tori cu viclequgg,_ fauV

olla

J 48

pedepsslta en moarte, alcAnda parola ce i'au data ;ap au Inceputti ii de aceia s puie ri1 alte le-

gguri mai cu t4ie, botArAnda ca daca nu'0 v'a cereDomnulii IntArirea domniel de la poarta ottomanA,

apol sA sä pedepssasca ca unU vrajma0t la lmparrqie.Deci, Intru acesta chipa fiindil Moldova lipssitä din

puterea ei, 1 vAslInda tura, cA numai poate camai stel Inpotriva InsfircinAriloril lora, atunce ii

IndatA dupd acea, sub stApfinirea lui Miron Barnovschi,au inceputil SA Ned alte obiceiuri, cu care au Ia-sArcinata pe Domnii, ca sa meare it Insu0 la curtesA lei sAmnele Domniel, 0 la fie0e-care triime deani, sa meargA la Malta poarta sA sA arfite Inaintea

Imparatului. I pentru ca sA sA pfizasa aceasta .malcu amAruntula, pentru acea de multe off au schim-bata II pe Domna, §1 l'au semi din stfipAnire ; princare atata s'au IngpAimAntata Domnii, In cat nu nn-mai cA sa Indeletnicesca bucuro0 ca s ineargA

la curte, dupa ce trece una aria sau dot, ca sd'0ceara Inoirea Domniel ea o mila ImpArateasa, ce .

Ina 0 de frica lAcomiei Vizirului, cent de bun&

voie firmanula Inoirel, care lesne sA dA Domnului,

numai dacA nu are Viziriula vre unit prepusit la

credinla liii, sau dacA nu face altula Inviere cu vreo suma mare de bani; §1 atunce Vizirula datanului una cu aceste cuvinte:

Flinda ca (N) Domnult acesta de acum a Mol-;,dovii s'au aratata atAta ani cu credinVa In stA-

.zpanirea sa, vit nici de rhpunerea vietei sau a mo-Aiilora sale nu s'au fern In slujbele Imparatului,

51

Sul-

st

talhi1d

149

dajdia obienuitii o at piing in toll ani deplinanorocita poarta ottomanii, i osabit de acesteboiert t pe locuitori a Moldovei i'au

stdpanitil cu atAta bnnatate i dreptate, In cat ii

,,prin necontenite jalbe anita ca suntg multamiV cu,,stapanirea lui, §f sA maga mAriei tale ca a bine

"voe§ti ai Inoi Domnia lui, pentru acea, eü la

,,socotesca pe dansulti a fi vrednicil de mila impa-zratiet tale, si asteptd, poronca ce pre inalta a ma-rirei tale.

Scrisoarea aceasta o duce talhiciniu Ia Impa--

ratulti dupti ohiceiulü turcesca, si (Ilya ce scrie Im-paratnlii de desupt cuvintele aceste obicinuite Ameloluna" /Idea: 1,sti fie precum scriea apol o trimete tot cuacelg talhisciu tulle inapoi la Viziruld; insa Vi-ziruli macar ci au dobanditti vole. de SultanulA

ca s 1noiaso pe Domnii in stripanirea sa, iarpentru ca s poatä dcurge bani mat sa arataca cand nu arti fi ispravitil nimica cu Sultanulti des-pre ace treaba. MO i Chihaia cu tficerea sa, sta

Mtn' ajutorg lacomiel vizirului, 1 chiama la sine

pe capu-chihaielele Domnului, si dice catra

cum ca prin soptiturile i zavistiile attorü slugi im-paratesti, aratatu Sultanulg mai putin plecatii

In aceasta de cat aye ii nedejde ; sI cum ca mariasa vizirulg au fficutil de veo 'ctiteva ori aducereaminte frnparatului .pentru pricina aceasta, I Inca

tot nu au Matti rfispunsil depling. Atunce capu-cbi-haialele vgdindil primejdia aceasta a Domnului lorgca Jo sta inainte, sa arund la picioarele chihaia

la"pe

multi,

dansii,

s'ati

luT

net

cei-l-alp

a

150

si fild roagA pe dAnsuld, ca cat arr 11 prin putintil intot cWptild sfi steie pentru Domnuld lord, filgriduinditla urrnii ci ii v'ord mai marl darurile cele obicinnitece suIIIü pentru drinsuld i pentru intruacestd chipfl. joaca pe pielea bieuIor Moldoveni IA-comia de cinste, I lAcomia de argintii.

Si tot aga urmeaztr, ptinA dind le IndestnleazimAndria care 'II stilpdnegte pe.dangii, inpreuna gl FA-comia banilod.

Si la arm& InvoindusA amAndouil pArtile 1 u-nindusal la toate, I intaleganda chihaia 'cum ca numai are nimica sa mai scurgA, apoi lasfl de ld sinepe chihaielele, dAndu-le nedejde cd le v?a merge binetreaba.

*I a doua-4i trimete ra -nangit pe o sluga a

viziruhri, earele Inca nu RI intaarce Inapoi cu minadegarti, gl le da de gtire, cum cA viziruld au do-binditil la 'Irma voie de la imporatuld ca sA inoieascAIn stApTinire pe Dornnuld lord, gi le poroncegte ca-sA .vie la curte; I dupd ce vinI ii la curte, tnergtntAi la chihaia, i dupa aceia intrale arata cA eau miIostivit mparatuld asupra Dom-.nului lord, t dupd aceia Ii Inbreed cAte en uniicaftand dupd obiceiuld lord. Drip vr'o cAte-va clnetrimete viziruld la Domnd pe-sau pe a1t sluga din curte, cu Xrisovulii.celit nou aIDomniet, I cu Xiuchirn-firman, ea sEi le aducd

luI la &arra ; I Xrisovul-obicinuescd said NedasAmine ca I acela pe care AM ilau II Domnilord

ciind iIA pund intal in Sawa, numai cat in. locum

vizirula; I

ta vizirula, sit

capugilara-chihagasi,

151

,euvintelorti acestora ; CA din mila t milostivireanoastrA farnil dAruit5 Domnia."

plce: c5 din mila noastr5 t s'au 1noit5s'au st IntAritti Domnia.

lar poronca ace saa Xiuchim-firman,Intro acestasi chip5: Pre alesule d'intre Domnit 110-;rodului celui ce crede In Isus st pre vredniculed'intre cet mai 'ma-ri ai nearnulat Nazarinesc5, Dom-nule -stApAnitori5 de acorn a Moldovet (N), ajun-gAndti la tine acest5 firman al5 nostru, sit stit c5

atAt scujbele tale eele credincioase le amit vAclutti

31cat i pentru credinta ta ce tare ce at cittr5 not

amil lnAIesi1, cunoscAndri-te In totti chipul5 c5vrednic5 de mita st de milostivirea noastr5. Pen-tru aceia am5 data pornnc5 ca s'Att Inoieascri st'

salt IntNreasc5 Domnia Moldovel ; puindu-te In sta-:phire st putere deplinii asupra Moldove-nilorti supusi irnpAr5tiel noastre, citrA care sN tear5V en dragoste ca t p5n5 acurn, pe boierilst pe fieste-care 15cuitoriii off st de co stare arilfi, sS'i pAzti aperi, t sa nu te lenevesti aarata f5ra de zabava portii noastre co cu totuhl

pre laminate, nevoia i greutiltile I toate asupri-rele lorti, t s5 fit gata a inplini poroncele Imp5-r5Vel noastre care ti sit vorti trirnete, puindOCI

pentru not toatii virtutea ta cu poala rtdicath ;Xaraginhl Moldoveli de peste anti tritneV ile-

plinti la vremea hotraltut, la vistiria noastr5, 1 te

Aceasta este o tlIcere la turd, care s a tnOlege o gStirespre a face slujba cuiva.,

t t

etl

&Wulf

si

*j

1t sli'l

Il s'Ill

162

"pziiIe A nu giindestf," sail si urmezd Intro all-si crede iscAliturii noastre celei sfinte.'4

Datil la Tarigrad, anulti (N:) luna (N:).Intim acestfi firman mai adauge I vizirult1 o

scrisoare, cu care Intiinaz elil pe Domnil, cliandrielti prin rugAmintea ragelile sale, au doban-

dill) la urmii Inoirea Domniei de la mila ImpArkeascii.capigi-basa scrisorele aceste, vine cu

posta pAnA In Iesi, I ajurrendil la Galati., trirneteomit Inainte, ca sA InstiintAzA. pa Domnii pentru ye-nirea lui, t pontru cltua aceia In care sti Intre If1

intru aceia yli iesi Intru Intimpinarea MI Dom-.

nulti cu toat5 curtea sa, o mie de pasi din orasti

afarA, t inidlnindusa amAndoi, si Inchin5 unulti la

altultr de calare, f rnergit alaturea, capigi-basa de

n'dreapta care, si Intitlege la turci scam ce mai mid'',fntorcrindusä arnAndoi in orasil. Inaintea Doinnull

merge o slugi de a lui capigi-7basa, care duce InmAnele sale firmanulit 1mprtesci invâlitfl Inteo has-ma alba", si caftanulA Domnescii pe bratele sale ; iarInapoi vine o ceatii de mehteri impirAtesti, i cea-usii filar and sl and .obicinuita strigare, 1 cu a-ceastA orandueallii sosIndi ii la curie, st asAclAndusä

Domnula In Scaunulii sfiii, cu toti boierii in sala ce

mare scoate capigi-basa firmanuiü I Jü da In rnA-nee ml, iar eft' iil dâ Jai Divan-Efendesi ea sAlüceteascil, care asamine toate sA urmeazil, ca §I la

punerea Domnilorü, precum amü scrisii mai sus.OsAbitd de lnoirea aceasta care sir face dupA

chip's,

I,

Ieei,

y

453

tie§te-care tHi ant, 1 sii numelte Mucareruld celü

mare, BA mai face Inca §i alta !noire pe toldcare sa chiarn Mucarerulü celü micii, la care sa

face cu mult mai puttna eheltuiald de cat la aceiacare vomit arata mai josil ; insd la aceasta, nu SAInoie§te Iirisovula Domnief, ce sâ trimete numalfirmana nou, cu o sluga de a vizirului din starea de

caruia i sa da t bacqI§a mai pupil.

110.11k.31P1

Pentru scoaterea sau madilia Donanilord.

Fiindil câ inü vorhita pentru punerea §t pen-tru Inoirea Domnilorti Moldovei, pentru aceia chipdreptate poate sa ceara de la no! cetitorula celaportitora de ,tiinta, ca sA . vorbimil §1 pentru maIiIialora.

Dec!, v'om4 ramne la ace orhiduiald ceBain aratatü mal sus, qi din isvoirele care le avema,Inaintea ochilora, Vomit ispiti cu amttruntula o-biceiurile care sa urmau In vremea vechie cum qI

Mtn' aceste de acum, la scoaterea Domnilora,In veacurile cele Intru care au Incepula

Moldova sa fie Domnie deosabita, nu sa scote Dom-nii nici de scum din stapanire, st nicl pute nimene

sa'i scoatti, pentru ca ii stapaneu fArâ hotarare asuprasupu§llora lora, ca ni§te Imparati, fiinda ea puterealora era mo§tenitoare, iar nu o dobande prin ale-gerea boierilora. MacaP istoricii arala, precuin

18

ante',

d'intai

T.

ca

'154

eg unii din stapanitoril Moldovel an fostii isgonip dinScaling, insa aceasta s'au Licata prin turburarile celedin lguntru, iar nu de alla silg strait-1A, caci Mol-;

dovenit an Voieu a sti nasterea ce d'intaiii, care pri-cinuieste pe la staprinirile Europe! talburarile cele maimarl ; 1 laic! pra-vilele pArnAntultil nu ingaduieu -ea sil

ImparOsca fratit Domnia intre sine, st era numai invoia arinteasc.5, ea sa las& in diatA urmAtoria laScaung dupg moartea sa, pe gcela din fiii sgi pe

care 110 N-oie elA. lar cand sh Intampla vr'o data casg impiedece vr'o moarte grabnia hotgrarea a'ceastapgrinteascA, sad and vr'o lacomie nernAsurata acinstei, a iiiloril Domnului celui niortii, stArne

'galceavii pentru 1u3rea Doinniei, atunce chipg

nu pute sä lie, ce trebue sg sa seoale cu rgsboiii,apol acela lua domnia., cAruia slujg noroculg de

biruie ; iar dava pute sti scape, fuge la

Ardeal sau in Ora lelascA, cad' In Virile .aceste aveuDomuii mosii, l ask-pia acolo Wing ce gAsa Yremecu prileja, de ii inniultg puterea I ii intare oasteasa. Si d'intru aceasta s'au pricinuitg de adivereazaalgt istoricii eel lesfisti, cAt cei ungiiresti, Indem-nAndu-sA unulii de la tdtulii., dicAndg ca Dornnil Mal-dovel le'arii Ii fostil lord stylist *), I credg ca siafla nevoiV si o nualeascg supunere, care nu au fostgatilt nernieg, de cat oare-care asAdAmAnturi de pace.

VICe Bl§ing., Cii Crail unguresti maT lnainte de turcm, il supusd

Moldova sub dajdie, care fari de Indoiald trebuie sa lie luata dela isiornicii eel ungurest14., iar,cle este cu. Omit, nyt

Asamine aceasta sit vedi sl pentru lest, mai jos, Cap XVL

intr'altii

tiéei hi1 uliui

§i

*)

OM..

155

.0sAbit de aceasta, earl mai tutAmplatit ate odatil la unit din Domni de fan scosa boierii -dia-Scaunapentru tiranie sau pentru alte naravuri rale, pedeps-sindu'i ate o-data si,cu mOrte.

Tar afarA de aceste, nu era alta cliipu cu carepute 55 sà lipssascä Domnit din stApAnire ce acelacare apnea sa dobAndeascd Schiptrula in mAni, ila

si tine fAr5 tie nid o improtivire pang la sfArsitulavieW sale.

Aceasa orAnduialA s'aa calcatil Intdiii in (palelui Petru al V, Rares, fiiula tela afar5 de cununia luiStefan celui Mare, izionindu-la din scaunti ImparatulaSuleiman, clicAnda a aril fi aprinsa elil Cetatea Chinas-srinca trAinda elü, au push in loculil sari pe, Ste-fan al III, carele s'aii arAtata pe sine di este strA-nepota ala lui Alexandra L i asArnine intamplataaceasta si cu Petru alii V, Schiopulit ; cad alegAndu-laboierii Dom* clupà loartea ce strasnic5 a luiloanArmanulii, l'au scosii turcii din Scauna IndatA .dupaacea ; 'NA caindu-sa ii peutru dAnsulli, in scurta dupeacea, l'au push iariisi .in StAptinire.

Iar a tAie capetele Domnilora, obicinuieu

_Wade rani, si mai alesii numal la vre-o rascoal5 delata cAnd fAee vre unula, piinA ce au eAcluta pute-rea alegerii In mAnele lora aupa fuga lui Miron Bar7novschi, puinda in stapanire dupti plAcerea lora pe

Ilie alü III, fittlii lui Alexandru ala IV.. Cad dupdiacea nu au avula nici unula nenoiocirea ace rA.calie ucisii in Scaung, fArfi numal Istrati Dabija t tatAldnostru Constantin Canlemir. Ceia ce are pofta

_

turd'

sA

sI

,

eat

156

cercetezil mai cu amAruntula pricina aceasta, cautedacA va voi la capil aIi II, la catastihula Dornniloril.

Scoaterea sau Mazilia Domnilorti Moldovei

urmeazA mai Intra acestasi chipti cAnd hotArAste

vizirulil ca sä scoatA pe Domnii din Scauna, si do-bAndind5 la aceasta voie de la imparatulfi prin tal-

atunce foarte s prizAste la tain5, si nu spunenimArui ca sa stie, numai Domnului acelilca nu cmnva sit nu obliceascA capu-chihaialele Dom-nului celui din Scaunii. st sifl 1ntiinIüzâ pe &insult";pentru acea, poronceste chihaia ala vizirului Dom-nului celui nog, ca sA vie la curtea noastr5 Im-bracatil cu alte straie, 1 viinda ii poronceste capuie caimacani, i sA le porouceasca ca sa facA

acea ce este sa sA urmezA din poronca imparatulut,isprAvindu-sA aceasta, orAnduieste vizirula pe unii

capigi-basa, ca sfi aduc5 Domnului firmariulti si

ducA pe dAnsula la Tarigrad ; **) iar Domnula celünoa trimete cu capigi-basa_ pe una din slugile salecu citrtile 1 cu poroncele sale cAtrA Caimacant,

o scrisoare osfibitA cAtrA toatA boierimea. tar luicapigi-basa i sit mai clan 1 alte dotiA firmanuri Im-pArritesti, unuld cdtrA Domna, I altulü catrA caima-canii acei orAnduiti de Domnulil acela not]. Fir-

Mal sus la cap ald II, Pentru alegerea Domnilorti" niel unit cu-vanta nu sfi pomineoe pentru uciderea lui !strati Dabija el a luiConstantin Cantemir; Inca sl la Istoria Imparal(ei otomaniceol,undo aratfi In scurtil alcituitoriulil penult viala tatalui Bab, nuVice nici unit cuvantti de vre-o moarte cu primejdia lui, ce maivairtos slice pre trilbies cd au muritá la Inalti 1693, martie

*') Pottle la lap, e din gresald s'at pus Tarigrad.

fArA noti,

4.)

ad

,

hist,

set'si

at

sillS

Cu

157

manuld acela care este c1r Domnii, ohicinuiestefie cu aceste cuvinte ; Pre alesule, (mai efghenis)d'intre Domnil eel ce cre'dil In Messia st mai vred

), nictl d'intre cei mai marl din norodnIti lui Is. (Pentru câ Domniloril celora mazIlip le sA da tot(' ace.

lasi Min ca i celorti stApAnitori;) carele au fostAmai inainte Domini Moldovel, sfAr0tulfi tag sa fie

fericitti. Ajungandil la tine poronca Intru toti preluminatel impArAtestii noastre mariri, calla toatä in

mmea,.este ascultitoare, sett fie stiuta , cA tu printrAndAvirea ia la slujbele noastre i prin lenevirea

,,la Implinirea poroncelorg mArirei noastre celte ft:lentil vinovatii a lout fault) de pe

deapssii 0 de canonisiri; (ate odatA sA adauge,pedeapssii de moarte.) inset fiindti c Indurarea

mila noasträ este nemarginitil asupra ta pentraacea amii poroncitii ca sti iei numai Domnia,

In locula tan s puie pe (N.) Dec! tu Bra de a maizAbAvi unit ceasii, sati o clipala, sA te radio! en

toatA casa ta, cu slugele l cu averea, i sA vii lapragultI porili IrripArAtia noastre, ce Intru totti preluminatA ; t te fereste sA nu gAndesti, sau sA unymezil intru a1t chipil ; I crede iscAliturei noastrecelei sfinte. Data la Tarigrad; anulA (N.) luna (N.)

lar firmanulti ce este clitrA caimacamileste cu aceste cuvinte alcatuitfi ; Alesilorfl d'intreboieril norodului Messiel (N.) sfArsitulA vostru sA fiebunti; ajungAndti la voi firmanuld acesta alü ImpirAtestil noastre mAnn, sA cA ne'amil Instiintatfilcum cA (N.) DomnulD vostru acesta de acum,

sfi

impiirAtesti

si

edit

§titi

al

3

sill

158

.s'aa atatata lenisd la implinirea poronceloril noastre,-,,sI slujbele noastre nu le haga In samii, 1111 arepurtare de egrijA pentru norodd 1 pentru boieri,ne apArAndil pre cum sA cade pe -supusilne fAcAndu-le lord dreptale, ce mai vArtosti II asu-" p re§te si H scurge In tott chipuld. i d'intru aceasta,milostIvindu-sA asupra voastrA mila noastrft ce ne-mArginitA, anui poroncitil ca sA'16 scoatA din stApa-.nirea Domniei aducA la pre luminata poartAImpftrAVei noastre. Deci, voi trebui sit ascultaV

de firmanuld acesta ald nostru, I pe pomenitulti

Doumil ce scosd din stApithire snit dap cutoalA ,casa sa, slugele I averea, In mAnAle Jul Ca-

_

.pigi- basa alü nostru, ce rata trimesii acolo pentruaceastft pricinit; InsA vA pAdicl, sA nu vi aratatlcAtrA dfinsuld nici unuld cu necuviin, sau sA In-aE cAt de putind din averea lui. OsAbit de aceasta,

se" tmpliniti fArA de aparare toate acele care vaporonci vouft din porouca noastrg Domnuld vostruacestil nod, (eutare); si va paçIIi sA mi ganditi,sau sA faceti ititru altd eliipü, I credell pecetil

noastre bef Cu totuld pre sfantA.Data la Tarigradii, anuld (N.) luna (N.)

dacft au tura fricA ca sA nu factl Domnuldvre o rfiscoald, intAlegAndd pentru mazilia sa, sausft nu NO pe la stApAnirele cola Hristienestl de prinprejurill atunoe dad porOncA seraschieriului de Ba-badag, sau pasti de Bender, ca sA del Jul capigi-basa.veo ostast, cu cad s poatA apuca pe

.cu buns strajii sAld frimatit la. Tarigrad.

si

1

noetrif,

I stela

rand!

capva Doing,

159

Iar dacA suntil toate linistite In toate pArtile,-nu este pricinii la mijlocii pentru care sa fuget Dom-nuln, aporvine la Iesi numai singarti-capigi-basa cuposta mezilii, t cu ncele dotra firmanuri, cu alatagrabire In cat II este prin putinta pe care till--nuieste elü pricina pentru- care este trimesn, mai var.-tosil dupA ce sosAste la Galati, care este orasuln celdd'intili Moldovei de catra Turchia ; i pentru casi apace pe Dmitri fara de veste, Iice a este tri-

-mesii cu altA , poronca. Si asa Ii Intocmeste mersultisail, In cTit 'chiteSte sa sosasca In lest mat inaintede ameacla li, la care vreme top boierii

adunati laCurte. I asa sosindu elii, merge dreptilIa Curtea Dornneasca, i intrandn In Divanii, heriti-ste acOlo pe boierii ce suntli adunatt. t da fir-manuln in mAnele caimacamelorn, cari suntii oran7duiti deDotnnu1 celn non, pe care if arata la! cm

degetuln o slugA a domnului celui non, care estetrimesfi cu thinsuln, Imbracata in straie turcesti, st

cand le dn eta lora firmarmlii, le dice asa ; Dom-vostru este scosfi din stapanire, deci sa as-

,,cultati poroncele Domnului acestui non.apoi heretisindu'i In numele Domnului celui

non sl ace shiga alü liii, le da scrisoarea I po-ronca stapanulut sari. SI la urma adunandu-si topboierit In spatarie, ultra I capigi-basa acolo, viindri

-Domnuli pana hi ash *Mtn, intimpinarea lui, st In-chinandu-sa putin unuld altuia, poronceste Domnuluicapigi-basa ca sa sã suie in Scaunuln sail, fiindir

are- sal vesteasca o prone& ImpArateascit. Iar Dorn-cd

a

, l

all t

sii allä

§it

IGO

nulti este ascultfitorin la aceaSta, macar de §t pri-cepe din urrildrile aceste ci va s41 faci

si aacla in Scaunti ne iciiidü alt5 nimicii, de catnuinaI aceasta: Fie poronca pre milostivului 0 In-tru tutu pre luminatului impuratil.

clupti acea scoate capigi-ba§a firmanulti,

flu (la lui, iar eli aducindu-lti la gurA §t la fruntedupi ohiceii, iIi di lul divan-efendisl ca selti ce-teasel, sI

, in vremea cetirei s5 scoali Domnulii pepicioare, I capigi-basa I Impreunil §t totI boieril.Dnpii cetirea firmanului, ie capigi-ba§a pe Dominide sub-suoar I 1111 pogoar5 din .Scaunil,

lingi &insult] inteunil scannu mai josti. Dupd

acea si intoarce I Donniulti cfitrI capigi- ba§a,

II clice asa : Cif, elii este imparatului datoriti cu

nemirginitei multimire; pentru a nu au voila Sinpiardii Orli in sfirOtti pe shwa sa ce netrebnict,1,ce voie0e inveti nutnal prin pedeapss5 lini,,,cum ci elii toate acele ce sunlit -hotfirate pentruodinsultl, le asteapti plecatti, i 10 cunnaste vina salInsii nu Si desnitdfijduie0e cu totula de la mila un-prirsateascti.

mini 0 allele ca aceste, care socote0e elil c5suntti pentru gustulii turcilor5 ; I isprivindu-si eluivorba sa, ild lasa capigi-ba§a In sama boierilorti pemu clile, 0 le poronceste, ca pre in grab5 cat arti

Ii prin putinhl. si faci gitire pentru trAsurI §I pen-Lnii alte lucruri ce sunlit trehuincioase la druniti ;orinduindü elii aceste, merge de acolo la gazda careeste gittita pentru dinsulil de caimacani ; iar DomnuI

maple,

Si

apclandu-la

01

;ilia

al

aid al

ramane ln carton sa trit ztle. DipA acea avandntoata puterea. Domneasca ca 1 maFnainte, dandui'boierii tot acea0 cinste ea 0 cand era In Seauna.:0 indrazninda cine-va ca sa sa aride catra dansulaen necuviinfl safl cal (le patio ne-bagatoria de

ama, atanci eld fara de niinteala poate sd sdro-lieasca ciolanele aceinia en topornlit sau Buzduga-nulii ce i ?au datil lui de la Sultanula, and auWrath In stilphire; Inca cu sable sa .spintecandaelü pe vre unü boiera, macar l din cei mai marl,insa numal insu0 en rnflna sa, atunce nici de catraImparatula no sa socote0e a ti gr4aIA, pe-ntru catureii au aceasta. parimie:: O piatra care ail fosta

.1:pusa c-data .in vre o zidire, ramane tot piatra de§I,poate sa vie o-data vremea, Intru care

,va iara0 de trebninta la vre o zidire.In cuprinderea acestora tnT 1Ile, acei .ce sunta

oranduiti de eaimaca'ni, poarla grip pentru caT, Ira"--suri §1. alle suntii trebuincioase la drumii, pentruradicarea Domnulul ; i trecandk 1IieEe aceste en va-

purcede Domnutil din IeI catra Tarigrad -en

Walt\ Curtea, famil Ia §I avereu sa, clintru care Diminono cuteaztl. ingintea ochilorü lul sa lel macar preta

banfi, i iesd -din Curie prin poarta ce micace este de catra §i toti hoterii i dre-gatorit de Oaste, eld pitreca ,o de led din o-ra§ii, §i descale.candil de pe cal, ii saruta 'liana Cumare .cinste, §I sti despArtiiscil voe de laAlansula as.arnine ca I and ar fi §Agfinda in Scaunk;ar th le mullame0e pentru.cinstea care Faa ara-

19

1.61

1

.zidiii,

me

Ale,

Ale antiamiada-4i,

:milli

luAndtiV

al

II

162

Iatl 1 pentru pitrecerea ce A avutil cu dan§li,It sfatueste en politi& dupA obiceiri, ea 0 fie ascul-tAtori la poroncele Imparatului sl a Donmu luf celuinal st dap' acea s intorcii boierii iarAsi Inapoi

ia lest, iar pentru dAnsulfi 1as dot petreatori ca

s'AI poarte grijA pentrn tomer] i pentru gAtireamesei.

Intru aceastil cAlAtorie, sa pAzAste capigi-basaca s nu s5 intAlneascA Domnuld celil nog cu acelümazIlitü ; lay IntAmplAndu-sA anti ca aceasta, apoi acelaIncungiurA pe 11 face loci1. Dup ce

trece Dunarea d'incolo, are vole ca s trimeat5 Ina-thte la Tarigrad pe unil din slugile sale. la Vizi-,riulfi st pe la alti prietini buni, dacA are, ca s1 In-.duplice pe slugele cele mai marl de la poarta oto-maniceascA.

dacA ti ii cum voril sAtura lAcomin de

bani acelora mai marl ce sunth la vAsIA, atunce

ii pre lesne dobAndescil poronch cAtrà capigi-basa,ca s aduca pe Domnii la palatulfi ; iar dacA nupoLü scoate poronca acea, apoi ajungAndil capigi-basala Cetate cu atsteaptA cu 'Were pAnA cAndface Instiintare cu una din slugele sale lui chihaia,

41cAndil a A adusfi pe Dornnii pAnA acolo I asteaptA

poronca vizirulüi cum sA urmezA cu dAnsula.St dacfi este Domnulfi pArAtti cu vre-o vinA

mai mare, sau dacA voiescli turcii ca sA scurgA de ladünsulq ban! mai mulci, atunce 0 dA -poroncA lui

capigi-basa ea strAjuiascA (sl aceasta 0 facenumaT Mune and voiesca turcii s urmezA cu dan-

salt

at

4

cesta-1-altd, al

Si

sas

Domnuld,

i

163

maI cu milostivire) in casa Int capigi-basa saua lui bas-bachiculi, adecA a Visternicului; iar dacA

voieste imparatuld ca sa simtasca Domnuld mania lul,apoi ild baga pe dansuld in cele sapte turnuri, undenimine nu pate sA sada la prinsoarel farA numaidin insuAl poronca imparatului; Insa macar sa fie

alit ori si unde la popreala, tot nu poate sa fie lesneintru attA chip slobodit. de cAt nurnal prin bani

multi i daruri marl.SI dad pate scapa la urnia, traieste slobodil In

eurlea sa, pAna and mai gasaste vreme en prilejdea sa ie Domnia.

Si macar ca sA afla scosd din Domnie, darcAnd merge la Biserica Patrierheasca, sada In stranace DomneascA, intru care nimene altulti nu poatesada, fArA numai and este la Tarigradil vre urinlüdin cea-l-alti Patriarhi.*)

Asamine cinste are si Doamna lul, avandil intinda Bisericel stranfi osabilA pentru dtinsa, cara estemai inalta de cAt cele-l-alto strAne.

Osabit de acestea, st..casa Waste dupAplacerea sa, i o impodobeste pe cat ii este la pu-tinta; si are pitrecerea sa sloboda cu solii CurtilordEuropel, adecA al franpijJorfl. ai inglejilora, ai

Venetiei l cu aH ; pentru cA turcil credal caunuhl ce sa afla traindil in Tarigrada, nu poate

) Lesne s redi ca cuvintula Patriarld" nu are aid cr intalegereee poate cit vre sti zica Darnall de Moldiria fi (le tars Munteneasea; e5d dupa acestfi relit( de urinarl ale, turcilorti, nu poatefie lipssa Is Tarigrad de Doinnl drepil sail naztlitl.

s(

ii

oIl

sd

164

facA niel a luerare linprotiva portti otomanicestf. St

cAnd merge unde-Va, ie cu sfne patrn sau 1 ma.

Thuile din slugile sale, sf dacdvoieste, incalicit peImpodobil ü cu cele mai frumoase tacAmuri; i ltn-prettnü cu toafe stugile safe,- poarfa strafe on i dincard bole, dup5 con voieste, pe cAnd celbra-l-allfliristfani este _popriR A poarte slraid verdI 1 cibote

CAnd merge- elti Ia curtea viziruluY,

descalia la scarA, st- i s'a d'A titlü Domnesci de cA-,Ira Chihaia sl de allti;' i i sa d'a cafe st allele'dupa obicefulti turcescd, dAndn't toata cinstea care'obieintiescd turcii a 0 da Damniloril celorti stAptlai-.tori.. Mai Inainte aven, atAt Beizadelele Damni,lord cat sl Domnii cel mazlilli, de la visteria linpArMeasca 0 leaf'd itatArati pe toat5 pay dela cinct1an5 fa dAce tater! Imparillesti;. InsA mai la urmtV

scan ràdfcalii acestil obiceid St de bird este slobodtcu top' oamenii sift, s't pAnd in vrernea de acum; st paatedin viile Imptfrillestl asi fad vind pentru cur-tda iar vandA nu este volnicd; InsA aceastanici Domnii flU o ad ceruld nici odata, pentru ca laMoldoveni, sf. mai ales la obrazele cele marl, toldfeliuld de vandare sA socoteste a ft necinstit4 ash--1)ft de vaadarea panel care facil pe mosfiele loru.

Si Ounce are unit D4mnil s? mat mare norocireand nu s5 vAdeste la ivalti vina pentru card aldmazileascA, ce sattirA mime. Iticomia vizirulni; pen-fru cA dupti obiceiuld tnreescii, schitnbAndu-sA viziruldfaarte des, apoi viziruld Celd noit, ca sA descopereInsill-Aciunca .11 viclesugurile celtria-l-altd, face tadatft

cal

galbine:

sa; cliii

165

cercetare pentrn cele ce nil luatti etT. triltubatate

peste Soma hotArMA, de la DomnultI Meldoveitfirii Muntenesti. St apoi pentru ca sit mai mA

reascA elü vina celuia-l-altil, de multe on iartft pevre unti Domnil cu greple mai mici, t descopere lacomia numal ca sA dei inplegerepentru indestularea lAcomiei lut

CALK°Penfru Boeriele Moldovinefti: i penfru stpdnirile Ionic

Fiind6 cA pAnA aice amu pomenitti de multe orpentru boieril Moldovel, dupA earn §i in capeteleurmfitoare avernti sA vorbimil Ind 0 mai tie mule

pentru acea socotimil a el de folosii, ca sA arAtAmii .Cetitoriului celui iubitorii de stiintA, 51 pentruboeriele lora.

II sA numescil in limbA tArii*boeri", care mimeeste imprurnutatil de la slavoni, pnin schimbarea cuvtintului celui dreptil slavonesciiOolerid."

Noroadele s1avone0i ohicinuieti In Vremele veala numi cu acestri nume pe toti inegnatii lora.

Ivirea boierilorrt lorti este nestiutA, I intunecatiipentru lenevirea istornicilorti Moldovine0i ; numaT

atilta stie cat adivereazA piaclele noroadelorti celortide prin prejurti, a serbilort, si a bulgarilorii, cum cA,slujbele Mat suntti cu mult mai vechi de cAt discalicarea in Moldova.

insA stApitnitoril acei de mutt at Moldoviel,

nu 'impArtAti dregAtoiiile cele mai de frunte ale Curtii,

all

celnia-l-altii, §I

U-

sit

1 66

iia numai pe la hoeril Iorti. Lisa asa dup1-1 cum

sa urmeazil cu ele in dlua de astacli., suntti asadate deAlexandru I, CeI Banü, dupa ce a primitti On dela loan Paleologulti numele de Despotti sl CoronaCraiasca, voindfi ca sti's1 intocmeascfi toatfi Curtea Sa,dupa obiceiurile cup' impfirfitestI.

Si povestirea aceasta o v'a crede fiqte-care prelesne, numai de v'a alatura cu amaruntulti cu boeri-de aceste de acum ale Moldoveniloril, pe cele ce eraumarnainte la imparatli grecesti, pe care le'di scrisfi

Curopalatti, 1 Gheorghie Codin intr'u o carte osil-Si apol acela v'a afla la amiindona tot unil mime,

st tot o slujba a boerilortl celorti mari; care atilt

la Divanil star' langa Domnti, cat §i prin tinuturi im-plinescfi poroncile luL, i slujascfi Culla Dreptacea, sa imparpscil actin) in Moldova, ea st o-dinioart1 la Greci, in [went de Sfatti si in hoeri deDivanti.

Boerii de gala, adeca ace! care suntfi In IrebdetArit sfetnicii cei din launtru al Dornniei, suntti a-cesti siptel aded

I. Logoffitulti celti Mare, este inaintea tuturorti

si la toate sfaturile este Prezidentfi

directord carele intaiti pune inainlea cerora-l-altIgetnici, pricina acea pentru care este sA facfi sfatfi

din poronca Dornneasca; sl dupfi ce aude eh-) holt--rArea fleste-caruia, Instiintazã pe Dornnti pentru ho-tfirarea ce s'ati filcutil. SI cAnd este trebuinVi ca

sti fie Domnunl rugata In nurnele tuturoril hoerilorti

pentru oare-care pniciiii, apol numai sIngurti elü

hill..

il

:

celora-l-altt, st

167

poate si facd ace aratare. t pentru acea i s'aii

data numele _Grecescii Logofeta". Elemai are si tre-buinta hothi'âIu1u I desfacerea pricinilora, atilt

pentru stApanirea tarinilora, cat t pentru datoria ceeste la munca lora. Si curtenit inc suntil sub stii-panirea lui, adecti acei care Watt ajunsil in stareahoereasc5. Si pentru siinmula hoeriei lul, poarta' lagrurnaza gherdana cu lentil de aura, si In mann satoiaga aurig. Cana era Moldova inca deplia

floarea ei, era sub aceasta boerie I obthduirea_

cetatit Moncastrom, ce sit dice acum Acherman ;Insa dupa ce ad luata turcii cetatea de la _Moldoveni,,i s'aa datd cliciniala din tinutula Cernllutului.

II. Vernicula de Tara-de-josii ; poarta grij5 hiCurtea Domneasca, pentru toate trebile acestei epar-liii, si are sub sine toate. curtile cele dregatoresttce suntil In partea aceasta a Orli, I Inaintea lui saaducti toate pricinile lord cele de judecata politiciasc:5.Eld raspunde la pricinile cele de osindire, l poet@

1iot5rascii pedeapssa mortii la talhari, la ucigasi,la pradatorli de Biserici si la alit facatori de rale,

farX de a intreba pe Dornnd. Pentru samnuld bo..eriei Iui, poarta toeagii aurita dinioara candsa tine Besaratia de Moldova, 'era asupra lui ohla-duirea cetdtii ce sa dice Chilia, iar de . cand s'adluta Besarabia de_ la Moldoveni, i data Barladulsub stdpfinire; Insa, pentru ca elfi trebui si fie ne,contenit la Curte, dupa slujba ce are, pane incula sad pe alçi doi din beeri.

Vorniculd de Tara-de-Sus; are esamine

th

§t

t 4)

s'aa

JIL pu

0

nil

it

168

tere In eparhia sa, ca I vornIcula (le Tara-de-Jog,§I Inca poarta lii milni toiagra auritfi, pentru cinsteaImeriel lull vi sub stapanirea sa este tinutulii Do-

Hatmatmlii, sun Arbistrategicula a toata Oastea.Aceasta Aregatorie o liver in vremele imparatiloragrece§ti, ispravnicula cela mare ala curtli 1mpar4-1e§ti. :Ela este varfula tuturora calaraOlora, §I are

tapanirea sa pe 'Wald Oastea ce en leafd, atilt

calarimea cat §I pedestrimea. Are obladuirea asupralinntulut Sucevli, .§1 cami merge la- Curie poarla inmanii toiaga mita.

V. Postelnicult celii Mare ; orandniqte toate Iii

Curtea Donmeasca, s,I are sub sine pe toate slugelecele din lanntru ale Culla, §I pe calara§li care sunlit,oranduitt pentru poVa Tarigradului t4:1 a Cramulut, cesd numesea be§lit. La Sfatulii ee1 1e taina, nu areelti nici ioeü .de §idere, nici cap/anti-1 de raspungb.

insit de mite pri este §i ei.ü primita, on cu invo-sau din poronca Domneascil, §I a-

lance trebui siPla gocoteasca vechila _In locula Dorn-eului i are purtare de grijil ca sfetnici'cat le eurand, §I dupa vointa Domnuitil sau, sd ho-arasca pricinile uele mal piitrunqatoare ale Tarii.

Eld tire obladuirea Ie§ulta, §I este celii mai alesa ju-,decatora aiü lacultocilora lui. La Curte eI poarta to--

iag de argintii.VI. Spatariula eela Mare; este oranduita asupra

celora purnitori de spada Domneascil, §i are stapa-ilire peste, giumatate dc inntula Cernaucului. Lfa

roliojuluL

IV.

*sub

ala

;

celora-l-a61,

cel-l-alp

169

rraznielle cele mart ea s Oa Despot lee, sti Inbracain bine. de llr, I al unü turban cu pletre seumpe,11 la vremea In care asculta DomnuIii DumnedeeascaLiturghie sau sAde la. masa, poartit spada Domneasa.

VII. Paharniculit zela mare : la Praznicele colamarl, (a elü 1ntifl Domnului paharalii et';are supt sines pe paharnicl, I loge villaDomnestile ;are in purtarea de grija a sa, sllindli ca

sA lucrezA cu rAnduia1 1 .s sA tuleagl la vre-me. pentra aeea toti vieril stati supt stapanireaJul, 1 nimine flu este 1obd Iti loatti tars ste0,euleaga via sa, pana nu va Jun viye de la dansulaprin nare-zare ;darii .care voe sñ i1A de la dan-sutil mai ales la 14 clile Ie mud liii Septemvrie,

aceasta ii ptieinaieste lui .deStUl enita, t Oabit .de aceasta are 0 stphiire asuptaCotnaria.

VIII. Cu ace01 Sfetnici sA maT ocotesteVisternieulii ceiü Rare. iteesta strange banil

flitului Domnescii, I plateste ANA() made i s po-Tonceste .de Ia Domnü,. are sama theltuielelortiA venitrUriloral l toi soriitorii visteriel ce An Oicl,diaci de isterie., trebui s5 asculte de foroncele,st mimai pentru ,ca are la masa sa deile - de lacasts sfatukui de staink pentru acea sa .Socoteste ir

optulea Intre sfetnicl; 1isa nu are intredin01 "lid loon de lidere, mid cuvantti. Iar- candeste Ia sfatii vre-o prieind de a le visteriel, tunce

eld Ode de'mpreund; Insfi -nu pentru t a si fie §1:

elb sfituitorifil ed !lima! ea sa aseutte potoneetece1or4-41 01 s.6 sa Ittplineasa.

via, 0

Si

midi,

Vinutului

Asiaqt ve-

.eIrt

20

sel-l-dig

st

II n1

lui,

alt

170

Starea I. a Eloerilorti de Divan&

DupA acesti optil sfetnici, urrneazA boerii dedivang, care oh Impart(' . In trii stArl. Starea cecrinthiii, care sh numesce5 Boeri Mari, sintil acestia :

I. Stolniculh celti mare : este orAnduitu pestecuhnea Domneasch sl peste oamenil el, 01 orAndu-este bucatele pentru masa Dornneasch pe la shrhAtorila alte veselil ale curtel, sI le Increde pe dhnseleprin gustare, I sth la mash IAA la alh triilea paharh.

II. Comisulil celii mare are In purtare degrijA toate grajdiurile i tachmurile cailorh, slugile

fierarii I carAtasii ; elü este orAnduith pesteBraniste, unit shsii pentru fAnaVi ce este lAngA Prut,

poarth grijA de sh cosAste pe dinsuU fAnnlil pen-Iru grajniulil Domnesch. De acolo este hotAritil

pentru dinsulti unit venith stiuttl. Peste aceasta, matare Inca la elite tril ant, cAte 20 talent de lalieste-care moara cu duhas, de care sIntii pe PrutIn destul de multe.

. HI. Medelniceriulh belt.' mare : la Praznicileveseliile cele marL, dA Domnului de spalatil Inaintede mash, 0 are pe jmnAtale venitulh de la Ste-fAnesti.

IV. Cloceriulh cat mare, care s'arh pute 4lceispravnich mare alit motet : este asupra tuturorh Ca-marilorti Domnesti, Mtn care sh pAstreacla legumele,untulh, mierea, brAnza, sarea, I alte ca aceste,

lora,

Ii

st

II

fitpoartn grija ca sA sA strAnga untie .te la vremealorii, 1 sA sA pAStreda bine, 1 ,c1A din trAnsele cAnd

este de trebuintA, sau and ii poronceste Domnulii.Domnil au rAnduitil lui daeitielele oilorl care le tierlAcuitoril tarani de pe lAnga munte.

V. Sardariull campi-dux, ce se Intalege Ge-neral-leitenantii, dupA obicinuirea limbeloril Europeleste mai mare poroncitoril peste cAlArimea din ti-nuturile Lapusnei, a Orheiului si a Sorocel ; ell apfiaOra care este intre Pru(5, intre Nistru t intre Be-serabia, de nAvAlirile tatarilorl de Crlin si de Bugeag..

VI. Sulgeriulii cell mare : este asupra cassa-pilorl, si are datorie ca sA aibA purtare de grij&

sA fie vite de tAietti pentru masa DomneascA, -stimpArteascA carnea pe la cel ce au tainfi din curte..

VII. Iitniceriull cell mare : strange grAulti-careeste pentru trebuinta Domneasca, l poartA grijA ca-

sâ sA puie prin jitnite.Pitarill cell mare : este asupra pitârii-

poartA grijA ca sa fie Mina- st ea sti sâfacA in toate dilele pane proaspAta, atAt pentru masaDomneascA cat i pentru cei-l-alti taingit.

IX. Satrariull cehl mare : are purtare de grijipentru corturile Domnesti, si la druml pentru armelecele marl I cele mici; asap taberile, st are sluj-ba de unil feld-taig-maister, cat i ca unl General-vcartir-maister.

Armasull cell mare: este poroncitorid Ce-arrnasei care sAntii ca la vre-o 60. CAnd

este cine-va judecatil la moarte, atuncea- are elI da-

sa-

VIII.

lora, st

X,lor-l-alil

tOle, Ca sA poarte grija pentru plinirea hotArtrefDomnestl.. Peste aceasta mai are el purtare deei'ij i pentru temnite, i pearl' tabulhanaf adec#1

muzica lenicerilorLXl. LogorAtuld alb doilea :, este In toculb Logo,

MUM cella Mare. CAnd. are acela Impiedicarede alte trebt mat marl, atunre rAnduieste elil pe a-cesta le bcüli Ati, ea sä hotArase5 arAturile I mo-rVile;

XII. USAriulti sati Portariulti cent ma re : esteasupra celor-t-alt,t usArt, t poartà grijA pentru ea-pigi-basa t elle agale, ce sâ trimetti de viziriulede la curtea ImpArAteascA..

XIII. Aga : ie aminte pentru strapia ain tesi.r

V este poroucitoriii peste segbanif dc seutealà, care .slujAscil fArA de lege", numaf perttru ca sA fie slobodide bird. Elü hotAreste pricinile cele mai mid a leIdeuitorhrti din IeV, I dacd Inthlneste elil pe ulitepe vre-unti omi neeuviosti, sail batb, Alb pedepssAstepe unulti ca acela pe loci, mAcar 'se fie ori de underPeste aceasta sAvArsAste eld toate acele ca i unitlenicerifi-aga la turd

XIV.. Postelniculti tilt" isprdveste slujbaPostelniculd Mai Mare, ie aminte peste toat5eurtea. Insa. slujba- Jut ce mat aleasA este ea sAduce" in tAuntru la Domnil pe Boerit cel Marl carestintti scost din slujbe,.. t pe ceI-I-a1t1 dregatort atWit ; t dud are-vre unuld d'intre dInIi ca sA sttroage pentru ceva Ia Domuti, atuncea elti are datorieea sA dual inIAuntru cererea Ion, t sA le aduciiirAspungt.

t

in

doile:

1

limpet

173

XV.. Logoratulif taa triilea sau steretariulii,ifromnesca pecetluieste scrisorile Domnesti cu peeetea ce mioi, le eerie, qt -le da la Domnd ea sA Ie

Ela mai este erandnitii peste camara l pesteuricart, adeca striitorli cei de hrisovuri ; ispravestepricinile Monastirilora., st duce lnlauntru la Domniipe Mitropolitula, pe Episcopt I pe bar.bai Bisericestl; t arid vina soli de pe la alte cunt,atunce eV' are purtare de grip pentru (MO, casa le heti teremoniile dupa obiceiula eulef, 0poarta Ia sine in lantil de aura pecetea eu care pecetluieste chi anaforalele sau hotararile eele de judecata, pe care le ispraveste Lagofkula celti Merecu mfina sa.

XVL Capitanula de darabani ocarmuieste pedarabanT, care nume _este arcatuita din euvantula celitnemtesca xtrabant' t sa. intelege pedestrasil, carestrajuiesca la curtea Domneasca. Elii cearcatpua I noaptea, le randuieste si le schimba ; st andIipssaste aga din orasa, atuncea este, eta deplin la

To oeriT acesti de sus poineniti sinta stareaI. st sa numesca Boeri Mari ; I osabit de cinsteacare Ii o da lora oficia sau dregatoria lora, mai ailInca. st acésta putere ca In tOta Moldova pe undosinta on as-adare, sa judece pe spuui lora, st sâle hotarasca pricinele. Lusa boerii de starea II 0III. nu au puterea .aceasta.

Sardariula, logoratula al doilea, Logoatula aIdtriilea, Postelnicula al doilea, cum st CapitanuIt de

iscaleasza.

eel-I-alit

:

sLrijiIe

Poeta

174

darabani, macar cA sAnt.a supt ascultarea altora

asantine slujbe ca sI Boeril eel Marl, case adtot acelesi dregAtorii, sl ar fi mai mult sA sA so-coteascA In starea a dnua, Insä pentru c slujbele

lora le daii mai multA cinste, de cat ale celora dinstarea a dorm, si pentru c In toate clilele sAnta maimult pe lAngA Dornna, pentru acea aü Aderea braIntre boerii din starea acestA

OsAbit de acea ce ama pomenita mai sus, strmai socotesca In aceasta stare si vamisula, i Cami-nariulil, carele strange la One 4ficiueala Dornneasca dincearA ; Insti nici unula d'intre dansii nu ail foal stiuiii Indivana, ce trebui sã stet la Ionia unde le poroncestelora Dornnul, insa mai sus de Sardaria nu pot5 IncApe.

Starea a II a Boerilora de Divann.

Spatariula ala II poart5 spada Domnease5 In

sArbtitorile cele mai midi, si In lipssa Spatariulucelui Mare, isprAveste toate slujbere aceluia.

Paharnicula ala II. asAmine urmeazA In siujbaPaharnicului celui Mare ; sI mai ales are purtarede grijA pentru vile Dornnesti care sAntil pe Maga11110, I pentru lucrarea t culegerea lora ca sa fiela vreme.

Vistierniculil ala II. poartA sama cheltuieleloravisteriei, tril luni dup5 vistiernicula III. §t le- scadela Vistiernicula cela Mare ; care orAnduiala asAminesA urmeaza cu toti cei-l-alti shijbasi iconomi.

Stolnicula ala II. are purtare de grija In toatepentru cuhnea Domneasa, oranduieste bricatele

ati

lIeIe

SI

275

pentru Domnii, le asaclà pe mnot, si le increde In-t5iti prin gustare.

ComiSulti al5 IItface slujba Comisulut celui Mare,si In toate clilele are privighiere pentru grajdiulti Dom-nesc5, I cAnd voeste Domnu1i1 meargfi undo-vacalare, atunce 11 pune eill saoa pe calii, i ilil a-duce WI Inainte. Leafa lui este a tria parte din v e-nitultr Comisulul celui Mare.

Medelniceriulti alti II.

Cluceriu15 al5 II.Siilgeriulü al5

Jitniceriulli alil II. stPitariu15 alil II. asiiinine ca t vistierniculu

al5 II. trebui sä poarte slujba tril luni, dup5 dre-gatorii ce suntil cu asAmine nume In starea III.

Armasulti ahl II. are izvodti pentru totl eel cesAdd la Inchisoare, si este sA s pedepssasc5,arat5 in tOte Sambetele sara la Domnii, st 110 in-treaba pe dfinsu, ca poronceasca ce si urmez3cu robil. Cand este s'a sä aducd cine-va inainteaDomnului, pentru vre-o greal, atunce elil aducepe unultt ca acela Impreun5 cu vre-o c5V-va arrnasei.

al5 II. in lipssirea usäriulut celui marepoarta elü toatit slujba aceluia.

Boerii de starea a 111.

Postelnicul5 air' III. s5 aflA cliva l noaptea 'Incurtea Domneasc5, Inpieting cu a1i dol postelnici,

slujba loril este aceasta : cand5 are si ipuie Dom-nulti ceva Postelnicul5 celui Mare, atunce ii aducti

si

IL*

s'ai

LiBariuld

176

poronca acea la dAnsull Ina 1 pentru alte po-road Donmesti care 1i se spunt Mfg Ile oAtr slu,gele, Domnului, all purtare de rijA ea sa 05 pli-ineaseA .aducit rAspunsnlii lord la Roma, Pen-Ira acea Acesti trill ad vole slobodA ea sA IntreIn eihinetulii reit mare, rare la .8141 oeri nu le,este stebodil.

Spatariult alli III. In toate -411ele poartA spadaDomneasci; pentru acea osibit de botriamai are st rate dregAtorii :tntre IF:Angelo Domnes11.

PAharniculA alü III. -este' asupra Viiiora Dem-!nest! de la BacAti Si de la Trottsit, 1 poroncestewierilart ta s culeagA poama la vreine lit s o

(ealce.

VlsternieulA alA III. este sub :ascultarea Vister-uticului relui Mare, st este datorila ea .s7A1 del samApentru slujba dregatariel sal I dup ce poarta Vis-ternicult zelti Mare same eheltuielelorti visterieltril luni, opal' o dA visternicuIul purtind-0oelA o Jun11, 0 ie de la dAnsulti asupra Sa visternidculti Ida II.. vt. aceasta precum 41stl mai sus,dupA trecerea ALMA §vertii de anti otIA tarAsi vister-micului alit ill. t :acesta larAsi dupi. '30 de

sama acea incredincatA lui la Visternieulii celfiMare; st tram acestd diet, necontenit, ad pitreceslujba visteriel prin acestl visternici ; asa c tpurtfind-o cei dot mai marl ate Ulf Juni, ajunge

la acestii mai Micil &Jug luni. AsAmine o

dulalA sA pAzAste st la dregAtorill prf-(mini aratA mai jos.

all Iii. s1

am.0

%Me,

(dA

cele-l-alte

sl ad

lui,

tril

-

poi

177

toinisulti alit Ill. ate ashlind lujbA ca St

Comisulfi altl II.

Sulgeriulti alti III. si

Itniceriuld alti III. facfi slujbele ceiorfi niai Maticu boetia aceasta, ca I Visterniculil a1i IlL ajun-gandil slujba tot de-una a patra

Camarasulti de sulgeriel Inpfirtfiste carnea dupäcantariti.

Camarasulii de jitnite; are sama pNnei careeste In jItnitlie Domnesti. Pentru leafa sa; are dela fieste-care carO, cfite 30 aspri.

Patru Vornici de poartâ, slntü cu siderea di-nafarii de carte; I disfacti adolo pricinile cele mainoua, pedepsstiscii pe curve, pe femeile care cu

sila sfi necinstescti cu pacatulti curviei, sau de bur&Voie sfi pleacl a fi ilitbare; le inpreuneata prin cu-nunie cu fAchtoriulti pacatulul aceluia, dac4 sintil de

stare proastfi. Iar daci. este vre o parte unti obrazilcinstitti, atunce intiintaz pe Domnii; si &Ind OdeDomnulti In scaunulti celti de judecatfi, stall l ii de

o parte, clicti Norodului sti taca, I aduca in Di-yawl pe jfiluitori. Cand vre-unulti d'intru acia

zfibaveste st nu vine cu pilrfisulti stiu la vade Main-tea Domnului, atunce ii pe acela ISM insNmneazfi In

condica lord, -pentru c celti ce nu si arhti la vade;sfi face prin acea vinovatil neascultArii cfitr5 Domnies1 este ramasil de judeeath. Pentru slujbele acestele sK dd lorti ca o leaffi adetulti din tfirgul Romanul.

Pe toft boeril aeesti de ma sus pomenili, 11

tine Ora pentru slajbele Domnesti, I pentru acea21

hind:

178

tar poate s ajungA cine-va la aceste dregatorii, denu va fi neamh de boeril, macar de si este la voiaDomneasat, ca or! i cui, Inca I celoril mai prosti,sA dei yre o boerie de aceste.

JupAnesole Joni an fieste-care locti de sAderedupA starea barbaplorii lora, In sala Doamnef, careeste in harem, Gbinedeo.

OsAbit de hoer!! acesti obicint141 ce am isti

mai sus, care shijiiscil la curtea DomneascA, mai auDomnit I slugi de cash, care sA chiamA boerenasi,

numal din neamulil boerescti, ce st din bir-nici, i din oamenii eel mai de jios, sA priimescii

Intru aceastA stare; prin care asAmine dobAndesch

putere t voinicie boereasca.Acestia sintii:

Camarasul6 celii mare : este asupra slugilorti

Cabinetului celui mare, I asupra Visteriei Domnesti,ce este deoslibitA de cea-l-alth Vistierie a Tani!. Eltida poronci pe la curtenii eel de la camarA, i pe

la boeril cei din starea cea mai micA ; asadA cum-penele sl mAsurele negutitorilorA, dupA care trebuisAsi vAnp marfa loril; ie aminte ca sA nu \TA* cualie cumpene I cu coth vicleanti, i pedepssAste dupA

pravilA pe clilcAtoriü. Negutitorii cazaclii care aduc5in Moldova negoturi de prin orasele CAzAcesti sI dinRossia, stan I acia supt poronca

Vatavulii de Aprocli : este asupra Aproclilorti deDivantl, si are mai ashmine slujbA ca si unti ceausil-basa la poarta OttotnaniceascA. inplineste datoriileEla

I

lui.

179

celora jAluitort, cu volnicia judeatii, si la toti ceii ccsnt inpreund judecAtori la Divan, le aratA ela loculalora. Pentru EAmnula dregAtoriei lui, poartA in

manile sale biciii cu mAnunchiula invalitii cu. argintitVatavula de stolnicei: este mai mare peste slu-

gile mesii, si and ducil acestia bucatele din- cuhnela masa Doinneasa, merge 61 inaintea lora pinda.

in manile sale'bicifi, insa nu legata cu arginta.Vatavula de. paharnici : este "poroncit)ra peste

paharnici, adecA acia ce dati pe la. boeri paharelecu villa, la masa Doinneascii, sail pe la aRe oaspete.

Cupariula: dâ Domnului in toate paharula

cu villa and sAde la masa, si este mai mare pestepivnita din Curte. Ela chi pe la crAsmari mAsurA

dreaptA insãmnaU, cu pecetea DomneascA ;. si andgAsiste pe vre unula vAndinda ving, cu mAsurA maimicA de cat acea poroncitil, atuncea pe unula ca a-cela eli pedepssAste eli &TA pravilA.

Cihodariula : poartA grijA de cibote si de pa-pnci pentru Dom* l pentru toata curtea. Elil punDomnului cib-otele, (adeca Al si are subt

sine pe toti cibotaril din Iesi.Medelniceritila : de acestia si obicinuieste sA fie

trii san patru. In toate dilele ii punil masa Dom-neasci, aducil apA pentru spalata, si au supt paza

lord toate tacAmurile mesii cele de arginta, blidele,

talgerile paharele, precum i fetele cele de mas5,

sirvetele, i cele-l-alte podoabe pentru masa..Camarasulti din hiunlru: are pe miina sa straiele,_

pielrele cele scumpe, I alte juvaeruri Domnestt,

iIeIe

Dtcalta),

gl

180

este mal mare peste slugile cam5ri1orti celor5 de jios,.Vatavulti de copil: este asupra slugilor5 de la

camara ce cu arme, si din Divan. Venitulit luicurge din slujbele lora, pentru c ace§tia s trimetiiifoarte des pe la bperil ce sa alb la tali si Muhl

chiemaci de Domn5, t vatavulti loril are ate turnlett din sasii lei, care le dall lor5 fieste-care boer5chiemat5, dupli

Camarasulii de dulceti poart4 grijt1 ca sä sit' a-,

duca. sara pe masa Dornneasc mncri1e celecrate In zaharll, §t intru alto *purl, I are poqe-lenele supt mina

Camarasulii de lit-hurl' : are asupra sa sNlile qj

fralle sau rOfturile, cele inpodobite cu aurti sfi cuargint5, t toate site podoabe ale cailorll.

PivniOriuld : este mai mare peste slujitoril de pela pivnii, iar elii sta supt ascultarea cupariului.Butnaril si alti oameni care lucreazi insint5 supt mana Jul. Pentru leafa so are droj-diile vinului, din care face rachill.

Logofaiulti de Visterie: este poroncitori5 celor-,scriitorii de visterie, pastreap catastivele

tuielelor, I sta supt ascultarea Visternicului celui Mare.Camarasul5 de catastive : are la sine toate iz-

voadele I catastivele pentru osiibitele cheltuelt Dem-%ne sti condica ostasilorii ; I and sa face adu-narea ostilord pentru cercetare, atunce cetesteel5 numele fieste-chnia. Asamine urmeazii ft andii sa. da leafa, dand5 dupa acea fieSte-caruia capitaniicoudica ostasilorii din coata lvi, pe care o scrie elti

obiceia.

la-

lui.

pivniri,

l-alti chef,.

181.

tnsnTcu m5na Int Pentrrt ostineala sa, are de flegtecare elite un5 talerti nerntlisc5, aded 2 lei, 10 parale.

Camaragulh. de laminar(' salmi biruInt de cearlt.gt de sopontl, ce sA. numegte : blirnen", gt Mti chel7tuiegte In lumtnAri t opaiturl pentru Carte.

Vorniculti de tArgt1 : strInge dejma din toat5

marfa care RI vinde cu m5surA cu cumptInA, coy

sA numegte la Moldovenf mortAstpie" ; ie lumlnArl

de la camaragalti de lumint, gt le InpArtAgte pe la

slu7ile din Carte. El5 mat are datorie, ea sn poartegrij t pentru luminile de foal ee sAnt5 de trebuintipentru Curte, t la vreme trebuincoas5, s le Inplirtaci prin odiii I prin cubtrf.

Vatavulti de aproclt de tarp : este asup.ra sluplorilor5 Divanulul care strInga birultl 1 alte diiiale or5ganilorti, gt le adue5 la visterie. II Blatt t4supt Visterniculti eelti Mare, tnpreun5 cu vatavul5 lor..

Vatavulti de pale!: are supt stne pe eel .opt5paid' Domnegti, care sAnIti lastigT cu brAie de argintt, cu s5bil t cu hinei cu minunchiele t vArfurile legate eu argintil st poliite cu aurtl.

Peutru slujba Doamnet slat neestia :

Dot vornici; care sintii gl mat marl peste ttnu-tul5

Uri(' comisti: care pottrt griii pentruEl, peatru car5tele t pentru cal.

Dot clucert : care poartit griji pentru hrana,atM pentru slug! cAt t pentru grajdi5.

Dup5 acestia sAntti slugile cele de neam5 boe

I

Vasluitt.

grajdiulti.

resca. care sluldscil Ia Curtea bomneascl, 'petitru fes

iasg Mai la Matte trepte ale boeriei, adectl:50. "slug! ale Divanului, care stau inprejurtila

Domnului dud Ode In Divana, I chiarng In aii-uutru

pe hoerii24 slugl la camara ce cu arme12 slugi la cabinetula cela mart-3 slugi la cahinetula cela mica.7 postelnici mai marl.24 postelnicl mai inici, sau t mal mUlV, .dtrryl

cum voie0e Domnulti30 aprodi de Divana ; care s'a asgmiineaza cu

ceau0i turce0i; adeca, au datorie s aduca la Divanape cel psdriV, care nu aratg la vade, §t si Inpli-neascA datoriile de pe la daternicil ,cet rill' de plata.

24 paharnici, care slujasca Iamas t daa pela hoer! paharele cu vina.

24 stolnici, care aducti hucatere ae la cuhne lamasa Domneascii.

.60 aringqIii care tirla I propiala pe talhari,pe boerii care uinbl6 sg fug5, sau faca vre o gre

aI mai mare.Uril care duca la gazthi I sluAscii pe solil

turce§ti al porlii 0ttomanice0i; 0 a Hanului tataryorade Crim.

all.VreafrP;'4:a

153)

sa" east.

s

se