Sd. de Tunel Carpian

8/3/2019 Sd. de Tunel Carpian

1/14

Sindromul de tunel carpian

Generalitati

Sus

Sindromul de tunel carpian, numit sineuropatiamediana a incheieturii mainii, este o afectiune medicala ce se

caracterizeaza prin compresia nervului median, insotita de durere,parestezii, anestezii sihipotonie musculara. Nervul

median este unul din cei mai importanti nervi localizati in membrul superior. Are origine complexa, deriva dinplexul

brahialsi are traiect descendent de-a lungul bratului, antebratului, pe sub tunelul carpian, pana la nivelul mainii, unde se

imparte in ramuri ce inerveaza degetele. Este singurul nerv care trece pe sub tunelul carpian, o structura fibro-osoasa situata

pe partea palmara aincheieturii mainii. Tunelul carpian contine, alaturi de nervul median, nouatendoaneale muschilor

flexori ai degetelor. Nervul median este responsabil de inervatia motorie si senzitiva a degetului mare si a urmatoarelor trei

degete, insa nu si a degetului mic.

Datorita faptului ca tunelul carpian este o structura ingusta si inextensibila, dar cu un continut dens, orice modificare de

calibru a structurilor ce il traverseaza se va rasfrange si asupra nervului median. Tunelul este o structura cam de

dimensiunile degetului mare!

De aceea, orice modificare a continutului se va rasfrange si va afecta functionalitatea nervului. Edematiereatendoanelor sau

degenerarea lor pot fi cauze frecvente de aparitie a sindromului de tunel carpian. Aceste modificari determina cresterea

presiunii in tunel, ceea ce se rasfrange negativ asupra nervului median, comprimandu-l. Sindromul de tunel carpian poate sa

apara si in cadrul unor afectiuni sistemice de tipulhipotiroidismului,artritei reumatoide,diabetului, insarcina, inobezitate, in

traumatisme ale mainii si incheieturii. Chiar si pacientii care au un istoric indelungat defumatpot dezvolta in timp sindrom

de tunel carpian, datorita faptului ca este afectata circulatia sangelui, foarte multe organe si tesuturi suferindischemie.

Pacientii cu sindrom de tunel carpian se plang, cel mai adesea, de slabiciune la nivelul degetelor, de dureri, parestezii,

furnicaturi sau chiar abolirea senzatiei la nivelul degetelor si palmei (anestezie). In unele cazuri durerea este mult mai

intensa si mai difuza, incepand chiar de la nivelul cotului si coborand de-a lungul antebratului, pana in varful degetelor.

Tulburarile sunt resimtite la nivelul degetului mare, indexului, degetului trei si jumatate din degetul patru (inelar), in timp ce

degetul mic nu este deloc afectat. O particularitate a simptomelor aparute in cadrul sindromului de tunel carpian o reprezinta

debutul lor noaptea si disparatia dupa scuturarea mainii.

Diagnosticarea sindromului de tunel carpian se realizeaza in general de catre un medic specialist neurolog. Acesta

trebuie intai sa poarte o discutie cu pacientul, pentru a intelege care sunt simptomele, care a fost debutul si evolutia lor, dar si

pentru a stabili daca exista si alte afectiuni sistemice ce pot fi factori de risc pentru sindromul de tunel carpian. In plus,

activitatile zilnice trebuie si ele discutate, deoarece, din ce in ce mai mule persoane care lucreaza foarte mult la calculator si

tin mana excesiv de mult pe mouse acuza simptome sugestive pentrusindromul de tunel carpian. Examenul fizic va obiectiva

simptomele descrise de pacient, medicul efectuand o serie de investigatii si verificand mobilitatea incheieturii, consistenta

canalului carpian, dar si sensibilitatea cutanata in teritoriul inervat de nervul median. Testele de laborator ce vor fi cerute, in

principalhemograma, vor putea stabili daca exista o problema sistemica a organismului, ce se rasfrange si asupra nervului,

sau daca, dimpotriva, problema este doar locala. Se poate testa, de asemenea, si nervul median in sine. Prin efectuarea unor

teste neurologice se va stabili daca stimulii nervosi sunt condusi corespunzator de-a lungul traiectului sau, daca viteza de
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuropatie_4301http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuropatie_4301http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuropatie_4301http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipotonie-musculara_3806http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipotonie-musculara_3806http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipotonie-musculara_3806http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/paralizia-obstetricala-de-plex-brahial_3782http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/paralizia-obstetricala-de-plex-brahial_3782http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/paralizia-obstetricala-de-plex-brahial_3782http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/paralizia-obstetricala-de-plex-brahial_3782http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edematiere_6810http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edematiere_6810http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edematiere_6810http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida_1660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida_1660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida_1660http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet-zaharat_860http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet-zaharat_860http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet-zaharat_860http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet-zaharat_860http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida_1660http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edematiere_6810http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/paralizia-obstetricala-de-plex-brahial_3782http://www.sfatulmedicului.ro/Nou-nascutul/paralizia-obstetricala-de-plex-brahial_3782http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipotonie-musculara_3806http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/neuropatie_4301http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapper


2/14

conducere este cea normala sau daca exista, undeva de-a lungul nervului, blocaje sau intreruperi ale continutitatii.

Simptomele de intensitate moderata pot fi tratate chiar si la domiciliu, fara a se interveni mai agresiv. Cu cat pacientul

se adreseaza medicului mai repede si este inceput tratamentul, cu atat simptomele se vor atenua mai rapid, si vor trece doar

prin aplicarea unor masuri fiziokinetoterapeutice. Prevenirea evolutiei bolii este primul pas in evitarea complicatiilor

ulterioare. Specialistii recomanda tuturor pacientilor care se confrunta cu simptome sugestive pentru sindromul de tunel

carpian ca, ori de cate ori apar durerile sauparesteziile, sa opreasca activitatea din acel moment, sa isi odihneasca mana si sao scuture de cateva ori. In cazul in care durerile sunt intense, se poate aplica local gheata, pentru 10- 15 minute, sau de 1-2 ori

pe ora, sau se pot administra analgezice cu actiune moderata, cum ar fiantiinflamatoarele

nesteroidiene(aspirina,ibuprofen,naproxen). Acestea au avantajul ca, pe langa diminuarea durerii, pot sa reduca si

inflamatia care sta de cele mai umlte ori, la baza cresterii presiuniii in interiorul tunelului carpian.

In prezent, exista chiar si niste dispozitive medicale similare unor atele, care sunt special concepute pentru a servi pacientilor

cu sindromul de tunel carpian. Acestea se pun seara, la culcare, pe incheietura si ajuta mana sa stea intr-o pozitie neutra,

astfel incat sa se mai reduca din presiunea care apasa pe nervul median. Se considera ca mana este intr-o pozitie neutra cand

sta intinsa, dreapta, sau cand este usor inclinata. De exemplu, tinerea unui pahar cu apa in mana este o pozitie neutra.

Pacientii sunt sfatuiti sa isi consulte medicul personal in cazul in care simptomele se agraveaza sau nu dispar in urmaaplicarii, timp de 1-2 saptamani, a unor masuri terapeutice la domiciliu. O astfel de evolutie indica o afectiune mai grava,

sindromul necesitand in acest caz un tratament mai agresiv. Adesea, chiar si interventia chirurgicala poate fi considerata o

optiune terapeutica foarte utila, insa la ea se recurge doar daca simptomele sunt atat de grave incat sa afecteze capacitatea de

lucru a pacientului si nu dispar nici chiar dupa 3-12 luni de tratament neurologic si fiziokinetic corect aplicat. Chirurgia

presupune sectionarealigamentelortunelului, ceea ce va reduce semnificativ presiunea din interior, ameliorand simptomele

prin imbunatatirea conducerii nervoase. Chiar daca in numeroase cazuri tratamentul chirurgical a ameliorat semnificativ

simptomele, el nu are rezultate la fel de bune in cazul tuturor pacientilor, multi ramanand cu senzatia de parestezie sau

chiaranesteziela nivelul degetelor, daca boala a fost tratata in stadii foarte tardive.

Specialistii considera ca, pentru a preveni reaparitia simptomelor sindromului, pacientii trebuie sa respecte, totusi,

cateva recomandari de baza. Acestea pot imbunatati starea generala de sanatate a organismului, prevenind aparitia si a altor

probleme. Astfel, printre recomandarile specialistilor se numara, atat cele clasice: evitarea fumatului, mentinerea unei greutatiin limite normale, adoptarea uneidiete sanatoasesi echilibrate, efectuarea deexercitii fizicezilnice, dar si cele specifice:

evitarea mentinerii mainii in aceeasi pozitie timp indelungat, realizarea de pauze frecvente daca pacientul lucreaza mult la

calculator, incercarea de a tine mana intr-o pozitie neutra, prinderea si tinerea obiectelor cu toata mana, nu doar cu

degetele,relaxareaumerilor cand mainile sunt pe langa corp, si alternarea mainilor cand sunt realizate miscari repetate. Din

fericire, majoritatea pacientilor care dezvolta sindrom de tunel carpian se prezinta in timp util la medic, astfel incat

tratamentul recuperator ii ajuta foarte mult, iar complicatiile apar mai rar.

Cuprins articol

1. Generalitati2. Cauze3. Simptomatologie4. Mecanism fiziopatologic5. Factori de risc6. Consultarea unui specialist7. Investigatii paraclinice8. Tratament9. Medicamente recomandate10. Optiunile chirurgicale11. Tratament la domiciliu12. Alte tipuri de tratament13. Tratamente alternative si complemenare14. Preventie

Cauze
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/Intoxicatii/consecintele-unei-supradoze-de-aspirina_1273http://www.sfatulmedicului.ro/Intoxicatii/consecintele-unei-supradoze-de-aspirina_1273http://www.sfatulmedicului.ro/Intoxicatii/consecintele-unei-supradoze-de-aspirina_1273http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Simptomatologiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Simptomatologiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Mecanism_fiziopatologichttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Mecanism_fiziopatologichttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Factori_de_rischttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Factori_de_rischttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Consultarea_unui_specialisthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Consultarea_unui_specialisthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Investigatii_paraclinicehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Investigatii_paraclinicehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Medicamente_recomandatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Medicamente_recomandatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Optiunile_chirurgicalehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Optiunile_chirurgicalehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratament_la_domiciliuhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratament_la_domiciliuhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Alte_tipuri_de_tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Alte_tipuri_de_tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratamente_alternative_si_complemenarehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratamente_alternative_si_complemenarehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Preventiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Preventiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Preventiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratamente_alternative_si_complemenarehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Alte_tipuri_de_tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratament_la_domiciliuhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Optiunile_chirurgicalehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Medicamente_recomandatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Investigatii_paraclinicehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Consultarea_unui_specialisthttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Factori_de_rischttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Mecanism_fiziopatologichttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Simptomatologiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/Intoxicatii/consecintele-unei-supradoze-de-aspirina_1273http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341


3/14

Sus

Desi poate parea ca sindromul de tunel carpian este o afectiune ce apare doar in cazul programatorilor IT, care lucreaza foarte

mult la calculator si tin mana intr-o singura pozitie, boala are, de fapt, o serie foarte larga de cauze, adesea patologii

sistemice, generale, care ajung sa afecteze si functionalitatea nervului median, prin faptul ca va creste presiunea in interiorul

tunelului carpian. Aceasta presiune crescuta duce la aparitia intregului tabloul clinic pe care il acuza pacientul: furnicaturi,

dureri, amorteli, pierderea fortei in mana respectiva. Simptomele sunt combinate (motorii si senzitive) deoarece nervul

median are o functie complexa. Uneori, daca presiunea este foarte ridicata, nervul median poate suferi pe intregul sau traiect,

nu doar local, astfel aparand durere intensa, resimtita la nivelul antebratului.

Cauzele de aparite a sindromului de tunel carpian sunt foarte numeroase. Dimensiunile acestui spatiu sunt foarte mici, si cu

toate acestea, prin el trec noua tendoane si un nerv, de aceea, orice modificare, oricat de mica si aparent neimportanta, poate

determina aparitia bolii.

Cele mai frecvente afectiuni ce se pot complica cu sindromul de tunel carpian sunt:

- Boli detesut conjunctiv,care determina aparitia inflamatiei si tumefactiei articulatiilor sau care reduc fluxul sangvin catre

mana. Aceste boli sunt reprezentate depoliartrita reumatoida,guta,lupus eritematos sistemic, dar si deobezitate,diabet

zaharat,hipotiroidism.

- Inflamatia tendoanelor (tenosinovita), care va reduce semnificativ spatiul din tunel.

- Acumularea de fluid in interiorul tunelului carpian (edem) ce poate sa apara insarcina(stare caracterizata prin retentie

de lichide in intregul organism), in diabet sau in poliartrita reumatoida.

-Traumatismeosoase: fracturi de oase carpiene, de epifiza distala de radius sauulna, dislocari osoase, osteofitoza

(excrescente osoase anormale). Aceste afectiuni pot reduce spatiul si pot creste tensiunea, declansand simptomele.

- Tumori sau aparitia altor mase inlocuitoare de spatiu, care de obicei sunt benigne si sunt mai rare.

-Hemoragieaparuta in interiorul tunelului carpian.

- Arsuri prin electrocutie. Ele determina aparitia sindromului acut de tunel carpian.

-Amiloidoza, o afectiune ce se caracterizeaza prin formarea de depozite de amiloid, o proteina anormala produsa de celule

din maduva osoasa.

-Mucopolizaharidoze, un grup complex de afectiuni metabolice care determina acumularea si depunerea de

glicozaminoglicani in celule, tesuturi si in special articulatii.

-Acromegalie, o tulburare endocrina ce se caracterizeaza prin hipersecretie de hormon de crestere, dupa inchiderea

cartilajelor de crestere, deci dupa ce organismul si-a finalizat, de fapt, dezvoltarea osoasa. Ea apare mai ales la adultii de

varsta medie, printumori hipofizaresecretante de GH (hormon de crestere).

- Inaintarea in varsta si modificarea calitatilor tesutului conjunctiv de la acest nivel, degradarea sa, sau aparitia

calcificarilor, a fibrozarii excesive, care reduce si mai mult mobilitatea tunelului si care vor fi un factor foarte important in

cresterea presiunii locale.

- Fumatul cronic, deoarece modifica semnificativ calitatea vaselor sangvine si favorizeaza aparitiaischemiei.

Sindromul de tunel carpian este o afectiune ce are drept factor de risc foarte important, profesia. In general sunt expusi la

aparitia acestui sindrom cei care lucreaza foarte mult la calculator, cei care presteaza munca fizica in constructii si lucreaza

cu picamere, utilaje ce vibreaza intens, cu masini de gaurit, cei care lucreaza in pozitii dificile, care trebuie sa tina pentru mult

timp mana in acelasi loc, care trebuie sa tina mult timp diverse obiecte in mana, si in general, toti cei care realizeaza miscari

bruste de flexie si extensie cu mana. Aceste profesii sunt cu atat mai periculoase cu cat pacientul are deja si alte afectiuni ce

predispun la aparitia sindromului de tunel carpian.

Uneori, sindromul de tunel carpian poate sa apara datorita unor caracteristici anatomice particulare ale respectivului pacient,

deoarece unele tunele carpiene sunt mult mai inguste decat altele.

Exista si situatii in care medicii nu pot stabili care este cauza de aparitie a sindromului, diagnosticul fiind in final de sindrom

de tunel carpian idiopatic.

SimptomatologieSus
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta_1662http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta_1662http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta_1662http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tenosinovita_2465http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tenosinovita_2465http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tenosinovita_2465http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-traumatismelor-si-politraumatismelor_1733http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-traumatismelor-si-politraumatismelor_1733http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-traumatismelor-si-politraumatismelor_1733http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ulna_2546http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ulna_2546http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ulna_2546http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-hemoragie_1732http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-hemoragie_1732http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-hemoragie_1732http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mucopolizaharidoza_4253http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mucopolizaharidoza_4253http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mucopolizaharidoza_4253http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acromegalie_90http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acromegalie_90http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acromegalie_90http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-hipofizei/tumorile-hipofizare_812http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-hipofizei/tumorile-hipofizare_812http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-hipofizei/tumorile-hipofizare_812http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-hipofizei/tumorile-hipofizare_812http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acromegalie_90http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mucopolizaharidoza_4253http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-caz-de-hemoragie_1732http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ulna_2546http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/primul-ajutor-in-cazul-traumatismelor-si-politraumatismelor_1733http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tenosinovita_2465http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta_1662http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-conjunctiv_5280http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapper


4/14

Cele mai frecvente simptome pe care pacientii cu sindrom de tunel carpian le acuza sunt parestezii, furnicaturi, slabiciune,

durere resimtita la nivelul degetelor sau, mai rar, in palma. Simptomele apar cel mai adesea in zonele mainii pe care nervul

median le deserveste (atat din punct de vedere motor cat si senzitiv), anume tegumentul de pe fata palmara a degetului mare,

indexului (degetului aratator), degetului mijlociu si jumatate din degetul inelar (jumatatea dinpre degetul mijlociu), precum si

patul unghial al acestor degete. Daca degetul mic nu este afectat, iar simturile sunt pastrate intacte la nivelul lui, este un semn

pozitiv pentru sindromul de tunel carpian. Degetul mic este inervat de un alt nerv, nervul ulnar.

Simptomele sindromului de tunel carpian pot sa apara la ambele maini, insa adesea, ele sunt mult mai grave la o mana

comparativ cu cealalta. Pacientii observa aparitia simptomelor la inceput noaptea, pentru ca in timp ele sa apara si in timpul

zilei. Durerea, amorteala sau furnicaturile trezesc pacientul din somn, si il impiedica sa se culce la loc. Simptomele apar

initial noaptea deoarece persoanele tind ca in timpul somnului sa indoaieincheietura mainii, ceea ce va comprima

suplimentar nervul median.

Simptomele de intensitate medie ce caracterizeaza majoritatea cazurilor de sindrom de tunel carpian se localizeaza la mana si

pot sa aiba si traiect ascendent, spre antebrat, urmand distributia nervului median in acest segment anatomic.

Adesea, simptomele includ:

- Amorteala localizata la nivelul mainii, pe fata palmara, ce trezeste pacientul dinsomnsi nu ii permite sa adoarma decatdupa ce scutura mana de cateva ori.

- Dureri ocazionale, ciupituri, furnicaturi, toate similare senzatiei avute cand amorteste mana. Majoritatea apar cand sunt

efectuate miscari de tipul tinutului telefonului la ureche, condusului unui automobil sau chiar cititului unui ziar.

-Paresteziisi dureri ce se agraveaza pe masura ce este folosita mana, si se accentueaza in momentul in care sunt efectuate

miscari de apucare sau de flexie a mainii.

- Dureri ascutite, aparute ocazional, in antebrat.

- Imobilitatea si impotenta functionala a degetelor, resimtite dimineata la trezire.

- Senzatia de slabiciune a mainii, de imposibilitate de a tine obiectele si nici macar de a le apuca.

Sindromul de tunel carpian, moderat sau intens, poate sa interfere cu capacitatea pacientului de a realiza activitatile

cotidiene. Astfel, in timp, pacientii pot observa ca le devine din ce in ce mai greu:- Sa realizeze miscari usoare, cum ar fiigiena orala, sa se pieptene, sau sa tina furculita in mana. Frecvent, pot sa scape

obiectele din mana.

- Sa prinda obiecte cu degetul mare si index, ca intr-o pensa.

- Sa utilizeze degetul mare cand deschid un borcan de exemplu, sau cand folosesc o surubelnita. In cazul sindromului evoluat,

se poate observa ca si muschii degetelor, in special ai degetului mare pot sa sufere o atrofie ce va ingreuna realizarea

miscarilor relativ usoare.

In cazul in care paresteziile, amortelile nu sunt printre simptomele predominante, este mai putin probabil ca boala de baza sa

fie sindromul de tunel carpian. Astfel, indiferent de tipul durerilor, daca nu exista si parestezii asociate, medicul, cel mai

probabil, nu va orienta diagnosticul spre sindrom de tunel carpian.

Trebuie precizat ca nu toate durerile localizate la nivelul degetelor si palmei sunt cauzate de sindromul de tunel carpian.Exista o serie de boli care pot avea semne clinice similare, fara a fi insa expresia clinica a presiunii crescute in tunelul

carpian.

Cele mai frecvente afectiuni cu simptome similare sindromului, sunt:

- Leziuni musculare, tendinite

- Fracturi de masiv carpian

- Oase dislocate

-Hipotiroidism,obezitate,poliartrita reumatoida,diabet zaharat

-Artritasau atroza localizata la nivelul incheieturii mainii.

Simptomele sindromului de tunel carpian nu sunt intotdeauna foarte sugestive, de aceea sindromul poate fi adesea gresitdiagnosticat, iar pacientului i se va pune un alt diagnostic, dupa cum, la fel de usor se poate cadea si in extremea cealalta,
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita/artrita_4721http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita/artrita_4721http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita/artrita_4721http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita/artrita_4721http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incheietura-a-mainii_3950


5/14

cand de fapt boala de baza nu este sindromul de tunel carpian, dar aceasta va ajunge sa fie in final, diagnosticata. De aceea

intotdeuna, simptomele vor fi atent investigate din punct de vedere paraclinic, si vor fi efectuate studii care sa investigheze

conducerea nervoasa prin nervul median.

Mecanism fiziopatologicSus

Simptomele sindromului de tunel carpian apar de obicei in timp, si sunt agravate de mentinerea anumitor pozitii vicioase,

care nu fac decat sa accentueze cresterea presiunii in tunel si compresia nervului median.

Nervul median trece prin tunelul carpian, o formatiune anatomica ce este inconjurata din trei parti de formatiuni osoase si de

ligamentul carpian transvers, din a patra partea. Prin acest canal trec noua tendoane si nervul median poate fi usor de

comprimat in acest tunel, fie prin reducere dimensiunilor tunelului, fie prin marirea volumului structurilor ce il traverseaza,

fie prin ambele mecanisme. Simpla flexie a incheieturii, la 90 de grade, poate foarte usor sa reduca dimensiunile

tunelului carpian.

Comprimarea nervului ce trece profund de ligamentul transvers carpian determina hipotonia eminentei tenare a palmei (zona

mai proeminenta situata imediat sub degetul mare, pe fata palmara a mainii), precum si a unor muschi flexori ai policelui

(degetul mare), dar si pierderea simturilor in teritoriul de inervatie al nervului median.

Cu cat compresia este mai importanta si pentru un timp mai lung, cu atat si simptomele se vor agrava progresiv. In stadiile

incipiente ale bolii pacientul acuza o usoara pierdere a simturilor. Datorita faptului ca pacientii se prezinta in timp la medic,

nu apar complicatii ale sindromului, acesta rezolvandu-se prin aplicarea unor metode fiziokinetoterapeutice. In plus,daca

sindromul apare ca o complicatie a altor stari, cel mai adesea el va disaprea dupa ce afectiunea de baza se remite, sau dupa ce

stare respectiva trece. De exemplu, dupasarcina, el poate sa dispara la fel de brusc cum a aparut. Modificarea pozitiei si

relaxarea mainii pot sa fie si ele foarte utile in ameliorarea simptomelor sindromului.

In anumite situatii, sindromul poate determina aparitia unor leziuni permanente la nivelul nervului median, leziuni ce nu vor

putea fi corectate nici macar dupa tratamentul chirurgical. Sindromul de tunel carpian ce evolueaza timp indelungat,

poate cauza:

1. Pierderea coordonarii miscarii mainii si degetelor, aparatia atrofiei muschilor degetelor I-IV, ceea ce ingreuneaza foarte

mult, daca nu face chiar imposibila realizarea miscarilor fine, apucarea obiectelor.

2. Leziuni permanente ale nervului median ce vor determina mari dificultati in folosirea mainii. In acest caz cel mai probabil

va trebui intervenit neurochirurgical, in incercarea de a recupera nervul, insa acest tratament nu va reusi sa imbunatateasca

functia motorie si senzitiva in teritoriul deservit, sechelele ramanand definitive.

Comparativ cu alte afectiuni si leziuni, se pare ca totusi, sndromul de tunel carpian este unul din cele mai frecvente motive de

absenteism de la locul de munca.

Factori de risc

Sus

Unele studii sugereaza faptul ca sindromul de tunel carpian apare ca urmare a suprasolicitarii din cadrul unor meserii sau

profesii, care necesita realizarea unor miscari repetitive, uneori intense si care realizeaza un stress mecanic deosebit asupra

mainii si incheieturii. Desi inca nu s-a stabilit care sunt exact profesiile cele mai periculoase, specialistii sunt de parere ca

daca hobby-ul sau meseria impun utilizarea intensa a mainilor, riscul de aparitie a sindromului de tunel carpian exista.

Sindromul de tunel carpianpoate aparea ca rezultat al combinatiei dintre o profesie cu risc si o afectiune medicala deja

existenta.

Cei mai importanti factori de risc sunt considerati a fi:

-Sexul:Se pare ca femeile sunt de trei ori mai susceptibile la a dezvolta sindrom de tunel carpian, comparativ cu barbatii.

Riscul cel mai mare il au femeile cu varsta intre 40 - 60de ani, precum si cele care sunt insarcinate. Simptomele apar mai
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/de-ce-fac-oamenii-sexi_716http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/de-ce-fac-oamenii-sexi_716http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/de-ce-fac-oamenii-sexi_716http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/de-ce-fac-oamenii-sexi_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina_1059http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapper


6/14

degraba catre sfarsitul sarcinii, pe masura ce retentia de fluide a organismului este mai mare si edemele sunt din ce in ce mai

importante. Se pare ca risc crescut il au si femeile care iauanticonceptionaleorale, care sunt lamenopauzasau care

iauterapie hormonala de substitutie.

- Ereditatea: daca una din rudele apropiate a avut sindrom de tunel carpian, riscurile sunt mult mai mari.

- Profesia: in special cele care necesita multa munca manuala, in care persoana respectiva tine mana in acelasi fel, tine

diverse obiecte sau manipuleaza utilzaje industriale ce vibreaza.- Comportante cu risc:fumatuleste unul din cele mai frecvent citate comportamente cu risc, el afectand semnificativ

circulatia sangvina.

- Alte afectiuni medicale coexistente:diabetul zaharat,lupusul eritematos sistemic,poliartrita

reumatoida,hipotiroidism,scleroza multipla,insuficienta renalacronica in stadiu avansat,amiloidoza.

-Obezitatea.

Unul din cei mai importanti pasi in controlul simptomelor sindromului de tunel carpian este reprezentat de mentinerea

uneigreutati normale, evitarea supraponderabilitatii si obezitatii avand efecte benefice resimtite de intregul organism. Este

foarte important ca, daca pacientul realizeaza ca anumite activitati la locul de munca sau chiar anumite hobbyuri ii

declanseaza simptome, efectuarea lor sa fie redusa sau chiar evitata, cel putin o perioada. Daca simptomele dispar, atunci,

mai mult ca sigur, efectuarea acelei activitati este un factor de risc pentru aparitia sindromului, iar continuarea ei va duce inmod sigur la dezvoltarea bolii.

Consultarea unui specialist

Sus

Pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze de urgenta unui medic sau sa se prezinte la camera de garda a unui spital de urgenta, daca

observa abolirea simturilor la nivelul mainii, sau daca forta motorie dispare complet.

Medicul trebuie anuntat in cazul in care apar:

- Senzatie de parestezie, amorteala, gadilatura, slabiciune sau durere la nivelul degetelor sau mainii, mai ales daca aceste

simptome au caracter recurent si nu dispar dupa 2 saptamani de tratament la domiciliu.

- Anestezie locala, cu evolutie gradata in timp sau brusca.

- Imposibilitatea de a realiza anumite miscari, cum ar fi apucarea obicteleor intre degetul mare si aratator.

- Scaparea obiectelor din mana.

- Imposibilitatea utilizarii normale a degetului mare.

- Probleme la locul de munca datorita imposibilitatii folosirii corecte si corespunzatoare a mainilor si degetelor.

In cazul in care simptomele sunt usoare, pacientii pot incerca sa se trateze acasa, insa daca acestea nu se amelioreaza dupa 1-

2 saptamani, cel mai sigur este contactarea unui specialist.

Specialisti ce pot fi consultati

In vederea evaluarii simptomelor, investigarii de specialiate, stabilirii unui diagnostic de certitudine, si instituirii

tratamentului adecvat, pacientii se pot adresa mai multor tipuri de specialisti. In cazul in care exista o afectiune de baza, care

poate fi un factor de risc in vederea aparitiei sindromului de tunel carpian (de exemplu diabet zaharat, boli de tesut

conjunctiv, hipotiroidism), cel mai bine ar fi ca pacientul sa se adreseze intai medicului in grija caruia se afla pentru

afectiunea respectiva. Printre primii medici consultati pot fi: medicul de familie, medicul internist sau un

fizikinetoterapeut.

Ulterior, pacientul poate fi trimis, pentru investigatii suplimentare, catre un:

- Ortoped

- Neurolog sau neurochirurg

- Reumatolog

Tratamentul poate fi realizat de catre medicii mentionati sau poate fi lasat in seama altor specialisti, cum ar fi un

fiziokinetoterapeut, sau mai frecvent, un medic de recuperare medicala.
http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-simptome-substitutie-hormonala-tratament-alternativ_1007http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-simptome-substitutie-hormonala-tratament-alternativ_1007http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-simptome-substitutie-hormonala-tratament-alternativ_1007http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-substitutia-hormonala_1006http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-substitutia-hormonala_1006http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-substitutia-hormonala_1006http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/stabilirea-unei-greutati-normale-platoul-greutatii-optime_1568http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/stabilirea-unei-greutati-normale-platoul-greutatii-optime_1568http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/stabilirea-unei-greutati-normale-platoul-greutatii-optime_1568http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/stabilirea-unei-greutati-normale-platoul-greutatii-optime_1568http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/amiloidoza_905http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/mituri-legate-de-poliartrita-reumatoida_4660http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/lupusul-eritematos-sistemic-boala-autoimuna_925http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-substitutia-hormonala_1006http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-simptome-substitutie-hormonala-tratament-alternativ_1007http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186


7/14

Investigatii paraclinice

Sus

In vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine, medicul va trebui sa investigheze cu atentie starea pacientului si ii va

efectua o serie de analize si investigatii foarte amanuntite.Anamnezaeste partea in care medicul poarta o discutie cu

pacientul in vederea aflarii datelor privitoare la simptome si la antecedentele medicale.

Ce intereseaza in aceste situatii sunt:

- Debutul simptomelor, evolutia lor in timp, raspunsul la tratamentul la domiciliul.

- Agravarea sau ameliorarea pana la prezentarea la medic.

- Alte boli de care pacientul sufera, evolutia lor precum si raspunsul la tratamentul administrat pentru acestea.

- Existenta altor astfel de episoade in trecut.

- Profesia, hobby-uri, factori de risc si comportamente periculoase (consum dealcool, droguri,fumat).

- In cazul femeilor este important de precizat daca sunt insarcinate, daca iauanticonceptionaleorale sau daca sunt la perioada

menopauzei.

- Antecedentele medicale heredocolaterale (ale familiei), deoarece exista riscul ca o astfel de afectiune sa se transmita de la o

generatie la alta, sau cel putin riscul de aparitia al ei sa fie mai ridicat daca una din rude a avut sindrom de tunel carpian.

Anamneza va fi efectuata simultan cu examenul fizic, medicul dorind sa investigheze si sa obiectiveze modificarile de

senzatie si de forta pe care le acuza pacientul.

Medicul va realiza o serie de manevre si teste, printre care:

1. Manevra Phalen

Presupune flexia usoara a incheieturii, cat permite pacientul, apoi mentinerea acestei pozitii pentru cat mai mult timp,

perioada in care se asteapta aparitia simptomelor. Testul este inregistrat ca pozitiv daca in 60 de secunde de mentinere a

incheieturii in flexie apar amorteala, furnicaturi in teritoriul de distributie al nervului median. Cu cat simptomele apar mai

repede, cu atat se considera ca boala este mai avansata.

2. Testul Durkan

Se mai numeste si testul de compresie carpiana si consta in aplicarea de presiune pe palma, peste nerv, timp de 30 de

secunde, pentru a declansa simptomele.

3. Semnul Tinel

Este un semn clasic ce apare in afectiunile caracterizate prin iritarea nervilor. Se realizeaza prin ciupirea usoara a

tegumentului deasupra retinaculului flexorilor pentru a stimula aparitia unei senzatii de intepatura in teritoriul de distributie al

nervului.

De asemenea, pacientul poate fi rugat sa completeze si o diagrama, pentru a arata exact unde simte amorteala si durerea.

In cazul in care simptomele sunt severe, daca tratamentul nonchirurgical nu a reusit sa ameloreze starea pacientului sau daca

diagnosticul nu poate fi stabilit cu precizie doar pe baza informatiilor furnizate de anamneza si examen fizic, medicul poate

realiza si alte investigatii paraclinice de specialitate, precum:

1. Electromiograma si teste de conducere nervoasa

Sunt foarte importante in evaluarea functionalitatii nervului median. Realizarea lor este recomandata in special pacientilor

care sunt candidati pentru tratamentul chirurgical sau celor al caror diagnostic nu poate fi stabilit altfel.Electromiografiaeste

o tehnica de evaluare si inregistrare a stimularii musculare, ea detectand potentialul electric generat in muschi, in miocite,

cand aceste celule sunt in repaus sau in stare activa. Studiile de conducere nervoasa se realizeaza pentru evaluarea unor

simptome precum parestezii, amorteli, slabiciune musculara, si evalueaza conducerea electrica prin nervii senzitivi si motori

ai organismului.

2.Radiografii
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-alimentul-toxic_1245http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-alimentul-toxic_1245http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-alimentul-toxic_1245http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/electromiografie_3253http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/electromiografie_3253http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/electromiografie_3253http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/electromiografie_3253http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/intrebari-si-raspunsuri-despre-anticonceptionale_1186http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-alimentul-toxic_1245http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapper


8/14

Sunt indicate in special pentru a exclude alte cauze care pot explica simptomele, cum ar fi traumatisme osoase,fracturi,

excrescente osoase localizate in oasele carpului, artroza, si chiar tumori ce se extind in tunelul carpian.

3.Ecografii

Pot furniza informatii importante despre nervul median, cum ar fi dimensiunile acestuia, integritatea anatomica, relatia cu

structurile din jur. Este considerata o procedura necostisitoare, confortabila si rapida, acestea fiind doar cateva din motivele

pentru care are o mare aplicabilitate clinica. Ecografia ca metoda de diagnostic de certitudine pentru sindromul de tunelcarpian inca nu si-a dovedit eficienta, insa ea este utila pentru excluderea altor afectiuni.

4.Rezonanta magnetica nucleara(RMN)

Poate evidentia existenta unor edeme locale, ingustarilor de tunel carpian, precum si problemelor de circulatie in interiorul

tunelului carpian.

5.Hemograma

Este utila in aprecierea starii generale de sanatate, si se realizeaza obligatoriu tuturor pacientilor.

In prezent, diagnosticul sindromului de tunel carpian se stabileste in functie de rezultatele obtinute la investigatiile

electrofiziologice. Pacientii cu amorteali intermitente pe teritoriul de distrbutie al nervului median si care au rezultate pozitive

la testele Phalen si Durkan, dar care la investigatiile electrofiziologice nu au rezultate anormale, au cel mult un sindrom detunel carpian usor. In cazul in care exista o predominanta a durerilor fata de amorteli si furnicaturi, este foarte putin probabil

ca afectiunea sa fie sindrom de tunel carpian, indiferent de rezultatul testelor electrofiziologice.

TratamentSus

Scopul tratamentului sindromului de tunel carpian este ameliorarea simptomelor si redarea mobilitatii in articulatia

incheieturii, permiterea reluarii miscarilor cu mana respectiva, dar si prevenirea evolutiei bolii si aparitia complicatiilor. In

cazul in care sindromul de tunel carpian apare pe fondul altor afectiuni, este foarte important ca acestea sa fie tratate corect si

starea pacientului, echilibrata.

Tratamentul sindromului de tunel carpian se realizeaza in functie de gravitatea afectiunii, tinandu-se cont si daca exista sau

nu leziuni nervoase sau alte boli sistemice. Optiunile terapeutice includ masuri medicale, fiziokinetoterapeutice, si

chirurgicale.

Daca pacientul se prezinta la timp la medic, iar boala nu avanseaza, ii poate fi recomandat tratament la domiciliu. Astfel,

simptomele pot sa se remita in aproximativ 2 saptamani. Daca insa metodele recomandate de catre specialisti pentru

tratamentul la domiciliu nu se dovedesc satisfacatoare, optiunile includ administrarea de medicamente, montarea unor orteze

sau atele sau interventia chirurgicala.

Tratamentul nechirurgical

Daca simptomele pacientilor nu sunt severe, cel mai adesea medicii prefera recomandarea unor masuri terapeutice

nechirurgicale, cum ar fi injectii cucorticosteroizi, plasarea atelelor, sau administrarea de medicatie analgezica si

antiinflamatorie.

Pentru sindromul de tunel carpian usor sau moderat, cel mai frecvent recomandarile terapeutice includ:

- Modificarea tratamentului altor afectiuni medicale concomitente, daca este cazul si daca tratamentul administrat pana in

momentul consultatiei nu a putut echilibra starea pacientului.

- Modificarea activitatilor zilnice, astfel incat sa nu mai existe factori de risc ocupationali.

-Relaxareacat mai frecventa intre diverse activitati, in special daca acestea necesita lucrul manual.

- Purtarea uneiortezepentru incheietura, cu atela nedetasabila, in special noaptea, care sa tina mana intr-o pozitie neutra, care

va limita flexia incheieturii, asfel incat presiunea exercitata asupra nervului sa nu fie prea mult crescuta. Desi specialistii sunt

de parere ca astfel de dispozitive sunt foarte utile, multi pacienti sunt reticenti in a le folosi.

- Administrarea deantiinflamatoare nesteroidienepentru ameliorarea durerii si reducerea inflamatiei. Desi studiile inca nu au

demonstrat eficienta AINS in sindromul de tunel carpian, pacientii resimt cu siguranta o imbunatatire a durerilor si
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fractura_979http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fractura_979http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fractura_979http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecografie_886http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecografie_886http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecografie_886http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/orteza_4357http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/orteza_4357http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/orteza_4357http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/orteza_4357http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/ghid-de-relaxare_1263http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/indicatiile-corticosteroizilor-in-tratamentul-polimialgiei-reumatice-si-_1681http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/analize/hemograma-completa_439http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecografie_886http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fractura_979


9/14

disconfortului local dupa administrarea lor.

Injectiile cu corticosteroizi pot fi foarte eficiente pentru ameliorarea temporara a simptomelor. Nu sunt indicate in tratament

pe termen lung datorita reactiilor adverse semnificative, printre care reducerea functionalitatii sistemului imun,

aparitiaosteoporozei, favorizarea diabetului zaharat iatrogen. In general, injectiile sunt prescrise doar pana cand se poate

recomanda un alt tratament eficient.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este recomandat de obicei cand alte terapii se dovedesc ineficiente in controlul simptomelor si

impiedicarea evolutiei bolii, dar si cand exista semne care sugereaza o leziune importanta a nervului median. Pentru multi din

pacientii care se prezinta tardiv la medic, chirurgia este singura varianta terapeutica eficienta. In cadrul procedurii

chirurgicale se va sectiona ligamentul carpian transvers, singurul element anatomic ce delimiteaza tunelul carpian asupra

caruia se poate interveni. Acest ligament se intinde de-a lungul incheieturii si formeaza de fapt, tavanul tunelului carpian.

Dupa ce se intervine si se sectioneaza, el permite elementelor tunelului sa se rasfire, ceea ce va reduce foarte mult presiunea

din interior. Procedura este realizata in functie de experienta fiecarui chirurg, in prezent existand mai multe tipuri de

interventie. Toate au insa in comun incizia la nivel fetei plamare sau pe incheietura, sectionarea transversa a ligamentului siexternarea rapida a pacientului. Procedurile pot fi realizate prin tehnica clasica, cea deschisa, sau prin interventie

endoscopica, incizia fiind in aceste cazuri mai mica.

Rezultatele interventiei chirurgicale sunt de obicei bune sau foarte bune, in functie de cat de avansata era boala de fapt.

Datelele indica faptul ca peste 70% din pacientii operati se declara foarte satisfacuti de rezultatele tratamentului chirurgical si

ca peste 90% isi pot relua activitatile cotidiene si se intorc la lucru. Exista insa si cazuri in care tratamentul chirurgical nu

poate ameliora amorteala si nici durerea, daca nervul este foarte lezat. Un astfel de prognostic mai putin favorabil este

inregistrat in bolile cu evolutie lunga, netratate, sau in afectiunile ce se complica cu sindrom de tunel carpain, cum este

cazuldiabetului,obezitatii,hipotiroidismului. Rezultate nesatisfacatoare pot sa apara si in cazul pacientilor alcoolici,

fumatori, celor care nu respecta recomandarile postchirurgicale si isi reiau activitatile fizice intense cat mai repede.

Indiferent de tipul de interventie ales, recuperarea este in general rapida, iarcicatriceacare ramane este estetica.

Medicamente recomandate

Sus

Tratamentul medicamentos este un tratament simptomatic, ce poate ameliora durerea si inflamatia. Prin reducerea inflamatiei

se pot trata si celelalte acuze ale pacientului, starea generala ameliorandu-se semnificativ. Trebuie precizat ca tratamentul

medicamentos nu trebuie administrat pe termen lung. Daca simptomele persista sau daca se agraveaza chiar si dupa 2-4

saptamani de tratament corect aplicat, cel mai probabil afectiunea este mai grava, iar terapia trebuie reanalizata.

Variantele terapeutice includantiinflamatoare nesteroidienesiglucocorticoizi(administrati in injectie intraarticulara locala,

sau, mai rar, pe cale orala). Analgezice moderate, cum esteparacetamolul, pot fi administrate, insa eficienta lor este minima

daca exista o componenta inflamatorie a sindromului, deoarece ele nu au si proprietati antiinflamatoare.

Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt medicamente foarte utilizate, pe care pacientii si le pot procurafara prescriptie

medicala, si care sunt eficiente in combaterea durerilor si semnelor inflamatiei. Datorita faptului ca pot reduce

semnificativ inflamatia, AINS sunt eficiente doar in cazurile desindrom de tunel carpiance apar prin inflamatie (fie ca este

vorba de inflamatia unuitendondin tunel - tendinita, fie ca este vorba de o inflamatie sistemica, cum este cazul celor din

cadrul bolilor decolagen). Deocamdata studiile nu au demonstrat eficienta particulara aAINSin sindromul de tunel carpian,

insa adevarul este ca foarte multi pacienti descriu o ameliorare importanta a simptomelor, cel putin pentru o perioada. Cele

mai recomandate AINS suntaspirina,ibuprofensaunaproxen. Din pacate, toate aceste medicamente sunt iritante gastrice,

specialistii recomandand ca administrarea lor sa fie acompaniata si de un protector gastric, in vederea evitarii aparitiei

unuisindrom dispeptic. Administrarea de AINS poate agravaastmulpacientilor diagnosticati cu aceasta afectiune, impunand

modificarea regimului terapeutic. Adesea se vor recomanda antiinflamatoare steroidiene.

Glucocorticoizii sunt substante cu efect similar AINS, insa utilizarea lor este semnificativ redusa datorita reactiilor
http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucocorticoid_5838http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucocorticoid_5838http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucocorticoid_5838http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/paracetamol_9651http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/paracetamol_9651http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/paracetamol_9651http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/esentialul-despre-medicamentele-eliberate-fara-prescriptie-medicala_4687http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/esentialul-despre-medicamentele-eliberate-fara-prescriptie-medicala_4687http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/esentialul-despre-medicamentele-eliberate-fara-prescriptie-medicala_4687http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/esentialul-despre-medicamentele-eliberate-fara-prescriptie-medicala_4687http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tendon_2461http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tendon_2461http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tendon_2461http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ains_180http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ains_180http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ains_180http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspirin-comprimate_11139http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspirin-comprimate_11139http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspirin-comprimate_11139http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/sindromul-ascitic-acumularea-de-lichid-in-abdomen_930http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/sindromul-ascitic-acumularea-de-lichid-in-abdomen_930http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/sindromul-ascitic-acumularea-de-lichid-in-abdomen_930http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Astmul-bronsic/despre-astm_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/sindromul-ascitic-acumularea-de-lichid-in-abdomen_930http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/naproxen-comprimate_11689http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ibuprofen-comprimate_9290http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspirin-comprimate_11139http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ains_180http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colagen_716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tendon_2461http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tunel-carpian-sindrom_7511http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/esentialul-despre-medicamentele-eliberate-fara-prescriptie-medicala_4687http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/esentialul-despre-medicamentele-eliberate-fara-prescriptie-medicala_4687http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/paracetamol_9651http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucocorticoid_5838http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647


10/14

adverse sistemice.Prednisonuleste un glucocorticoid ce poate fi administrat oral. In injectiile intraarticulare se foloseste in

specialcortizonul. In unele cazuri de sindrom de tunel carpian s-a dovedit eficienta si administrareavitaminei

B12(metilcobalamina).

De retinut!

Tratamentul medicamentos trebuie utilizat intotdeauna in combinatie cu alte masuri pentru ameliorarea durerilor siinflamatiei. Corticosteroizii sunt medicamente de linia a doua si nu sunt recomandate decat dupa ce AINS, dar si aplicarea

locala de gheata, sau purtarea unei orteze, s-au dovedit ineficiente. Ei se administreaza doar o scurta perioada, timp in care

medicul incearca sa gaseasca alte variante terapeutice mai putin periculoase pentru sanatatea generala. Desi glucocrticoizii

sunt eficienti in ameliorarea simptomelor locale, ei au un impact negativ asupra organismului. Reactiile adverse importante

sunt cele care limiteaza atat de mult utilizarea clinica a unor produse farmaceutice cu actiune atat de buna. Administrarea

intraarticulara se pare ca este mult mai eficienta comparativ cu cea orala, insa nici una nu are efecte benefice pe termen lung

sau de lunga durata. Cele mai importante efecte adverse ale glucocorticoizilor includ:imunosupresie,hiperglicemie, aparitia

obezitatii, pierderea masei musculare,cataracta,glaucom, stari euforice,psihoze,osteoporoza.

Optiunile chirurgicale

Sus

Majoritatea pacientilor cu sindrom de tunel carpian nu sunt tratati prin interventie chirurgicala. Deoarece simptomele sunt

foarte deranjante si impiedica realizarea activitatilor cotidiene, pacientii se prezinta in timp util la medic. Cele mai importante

motive pentru care se ajunge in unele situatii la tratament chirurgical sunt reprezentate de neprezentarea pacientului la spital

(din diverse motive) sau de diagnosticarea gresita a cazului. Datorita faptului ca simptomele sindromului de tunel carpian pot

fi foarte complexe si deloc specifice, uneori medicii pot considera un alt diagnostic si ca urmare, vor institui un alt tratament.

Temporizarea tratamentului corect, indiferent de motiv, poate duce in final la necesitatea de interventie chirurgicala

reparatorie. Astfel, tratamentul chirurgical este luat in discutie in momentul in care:

1. Simptomele nu se amelioreaza dupa aplicarea, pentru o perioada lunga de timp, a tratamentului nonchirugical. In general,

se prefera sa se astepte 3-12 luni, timp in care pacientului ii sunt recomandate tehnici defizioterapie, medicamente, masuri la

domiciliu. Daca acestea nu influenteaza in nici un fel sindromul, atunci chirurgia poate fi considerata o alternativa.

2. Simptomele sunt severe si restrictioneaza activitatile cotidiene, pacientul pierzandu-si capacitatea de coordonare a

miscarilor, nu mai poate apuca obiecte, nu le mai poate tine in mana, nu mai are forta in mana.

3. Simptomele afecteaza calitatea vietii pacientului sub toate aspectele, inclusiv ii perturbasomnul.

4. Exista evidente paraclinice ca nervul median este lezat, sau riscul de aparitie a unor leziuni viitoare este iminent daca nu se

intervine. Adesea, odata lezat, nervul median nu se poate recupera, iar sechelele ce apar sunt permanente.

Procedurile chirurgicale pentru sindromul de tunel carpian au drept scop reducerea presiunii din interiorul tunelului carpian si

deci a presiunii care apasa pe nervul median. Aceasta se realizeaza intervenind asupra ligamentului carpian transvers si

sectionandu-l. Sectionarea va largi spatiul ingust in care sunt cuprinse 9 tendoane si nervul median. Un alt avantaj al

interventiilor chirurgicale de acest tip este acela ca, daca sindromul de tunel carpian a aparut prin existenta unei mase

inlocuitoare de spatiu, tumora poate fi indepartata cu aceasta ocazie.

In convalescenta, pana cand zona respectiva se vindeca in totalitate, este cel mai bine ca pacientul sa evite realizarea

anumitor activitati care pot constitui factori de risc pentru reaparitia simptomelor si deci, pentru recidiva

sindromului.

Optiuni chirurgicale

Procedura chirurgicala clasica presupune sectionarea (taierea) ligamentului carpian transvers, ceea ce se va traduce clinic prin

ameliorarea simptomelor ca urmare a reducerii presiunii din incheietura. In prezent exista mai multe tehnici chirurgicale,

fiecare chirurg preferand-o pe cea pe care o poate efectua cel mai bine si pe care o considera, avand in vederea experienta

personala, cea mai sigura si cea mai eficienta.

Printre cele mai folosite sunt:
http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/prednison_8481http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/prednison_8481http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/prednison_8481http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b12_2640http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b12_2640http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b12_2640http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b12_2640http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunosupresie_3877http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunosupresie_3877http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunosupresie_3877http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hiperglicemie_3747http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hiperglicemie_3747http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hiperglicemie_3747http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-ochilor/cataracta_371http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-ochilor/cataracta_371http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-ochilor/cataracta_371http://www.sfatulmedicului.ro/Glaucomul/glaucomul_380http://www.sfatulmedicului.ro/Glaucomul/glaucomul_380http://www.sfatulmedicului.ro/Glaucomul/glaucomul_380http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/psihoza_2117http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/psihoza_2117http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/psihoza_2117http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/somnul-si-parasomniile_40http://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/fizioterapie_1675http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/sindromul-de-tunel-carpian_5632#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Osteoporoza/osteoporoza-fara-riscuri_1647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/psihoza_2117http://www.sfatulmedicului.ro/Glaucomul/glaucomul_380http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-ochilor/cataracta_371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hiperglicemie_3747http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunosupresie_3877http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b12_2640http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-b12_2640http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cortizon-cortisol_751http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/prednison_8481


11/14

1. Chirurgia deschisa, metoda clasica

Este o tehnica foarte des utilizata, a fost prima descrisa pentru rezolvareasindromului de tunel carpian, chirurgii preferand-o

deoarece permite accesul direct si vizualizarea intregii regiuni anatomice. Ligamentul tranvers poate fi observat in intregime

si astfel se poate aprecia mult mai corect unde trebuie facuta sectionarea. Incizia se face de obicei pe fata palmara a mainii

sau exact pe incheietura. Fiind o incizia totala si profunda, arhitectura si integritatea tesuturilor locale este mult mai afectata,iar recuperarea necesita mai mult timp.Cicatricea, desi este totusi de mici dimensiuni, poate fi perceputa de unii pacienti

drept inestetica, in special daca exista tendinta generalizata de formare a cheloidului. Incizia nu depaseste, de cele mai

multe ori, 3-5cm.

2. Metoda endoscopica

Presupune realizarea unei incizii de foarte mici dimensiuni (care nu depaseste 2-3cm) la nivelul incheieturii (tehnica

uniportala) sau la nivelul incheieturii si palmei (tehnica biportala). In ciuda dimensiunilor foarte mici ale inciziei, prin ea se

poate introduce intregul instrumentar, siendoscopul, care permite chirurgului vizualizarea partilor anatomice. Procedura a

fost introdusa mai recent, pe la inceputul anilor 90, insa castiga din ce in ce mai mult teren. Disconfortul este minim pentru

pacient, iar tesuturile sunt mai putin afectate comparativ cu metoda clasica. Recuperarea este si ea mai rapida, iar cicatricea

este mult mai mica. In timp, s-a observat ca riscul de reinterventie pentru rezolvarea definitiva a sindromului este mai mare

dupa realizarea tehnicii endoscopice comparativ cu cea clasica.

In prezent, chirurgii aleg sa realizeze interventii cat mai simple, iar incizia pe care o fac este minima. Avantajele sunt atat

pentru pacient, care nu se va alege in fnal cu o cicatrice mare, cat si pentru medic in sine, deoarece astfel ii este permis sa

crute cat mai mult tesuturile si faciile din regiunea respectiva. In plus, riscurile de a lezaiatrogen, prin instrumente sau

tehnica chirurgicala, nervul median sunt mult reduse. Aceste proceduri se anunta foarte promitatoare, insa pana in prezent au

fost efectuate doar cateva studii care sa le demonstreze superioritatea comparativ cu procedurile clasice.

De retinut!

Tratamentul chirurgical este cel care rezolva, cel mai adesea, simptomele. El se considera insa tratament de rezerva si trebuie

recomandat doar pacientilor a caror boala este foarte evoluata sau celor al caror sindrom a aparut prin procese locale

tumorale, degenerative sau traumatice. Inaintea interventiei, pacientului ii vor fi realizate o serie de teste care sa determine cu

exactitatea starea nervului median (teste de condu

Documents

Sd. de Tunel Carpian