ALEXIS CARREL

A devenit Doctor în Medicină la 27 de ani (1900), la Universitatea din Lyon, a predat

anatomia şi chirurgia operatorie şi a deţinut funcţia de prosector în departamentul marelui Louis

Testut. A început activitatea de chirurgie experimentală în 1902.

Cu deosebite merite în domeniul medical, în special sutura vasculară şi transplantul,

Alexis Carrel dovedeşte o formare polivalentă şi o gândire interdisciplinară. Plecând de la o serie

de observaţii biologice, medicale şi de igienă, reuşeşte printr-o uimitoare capacitate de evaluare a

realităţii să explice efectele societăţii moderne asupra sănătăţii trupeşti, mintale şi duhovniceşti.

Arată cum ştiinţele exacte s-au dezvoltat rapid şi amplu, depăşind cu mult cunoaşterea omului în

totalitatea sa ca obiect de studiu, şi cum modificările care au rezultat din urma cunoaşterii

parţiale a legilor Universului au schimbat mediul în detrimentul omului. Argumentează apoi

pentru o ştiinţă a omului, subliniind importanţa spiritualului şi misticului în viaţa din mediul

urban, dar şi faptul că delimitarea pe porţiuni a ştiinţelor care investighează omul este inferioară

unei abordări holistice. Ca să exemplifice o idee de bază a efortului său, aceea că metoda

ştiinţifică este aplicabilă oricărei manifestări umane, reia pe scurt noţiuni de anatomie, histologie

şi fiziologie, atât cât erau cunoscute în anul 1935, completând cu analiza şi sinteza în unitatea

ştiinţei omului a unor noţiuni de psihologie, ca intelect, intuiţie, comportament, conştiinţă,

temperament, persoană. Tratează pertinent, valabil şi cu rigoare de cercetător noţiuni şi

semnificaţii ca suflet, morală, simţ estetic, artă, activitate mistică. Nu se fereşte nici de telepatie

şi clarviziune, şi precizează legăturile în ambele sensuri dintre toate cele enumerate şi biologia

umană, anticipând chiar noţiunea cibernetică şi genetică de informaţie şi unele aspecte ale

psihosomaticii. Apelând la filozofie şi fizică, dedică un întreg capitol conceptului de timp

interior. În final propune o soluţie problemei decăderii omului, o reconstruire generală şi bine

urmărită, un aşa numit „eugenism voluntar”.

Deosebit de valoroase şi semnificative pentru societatea de azi sunt mecanismele

patogenice pe care Alexis Carrel le surprinde şi le studiază, care, completate cu cele notate de

Konrad Lorentz în Cele opt păcate capitale ale lumii civilizate din 1973, oferă un tablou complet

al suferinţei (adeseori neconştientizate) omului modern, răpus din interior de comoditate şi de

ignoranţă şi din exterior de mass-media şi de consumism.

“OMUL, ACEST NECUNOSCUT”

In 1935 , Carrel a publicat o carte intitulată L' Homme , cet inconnu, care a devenit un

best-seller . Cartea a discutat " de natura a societății , în lumina de descoperiri in biologie ,

fizica , si medicina " . Acesta conținea propriile sale retete sociale , care promovează , în parte ,

că omenirea ar putea mai bine in sine , urmând îndrumarea unui grup de elita de intelectuali ,

precum și de punerea în aplicare a unui regim de eugenie aplicate . Carrel a pretins existența unei

" aristocrații biologic ereditare ", și a susținut că tipuri umane " deviante ", ar trebui să fie

suprimate folosind tehnici similare cu cele utilizate mai târziu de naziști . " O unitate de

eutanasie , echipata cu un gaz adecvat , ar permite eliminarea umanitar și economic a celor care

au ucis , comis jaf armat , răpit copii , jefuit pe cei săraci sau au tradat grav încrederea publică, "

Carrel a scris în L' Homme , CET Inconnu . " Ar același sistem nu este adecvat pentru nebuni

care au comis fapte penale ? " a sugerat el .

În 1936 prefața la ediția germană a cărții sale , Alexis Carrel a adăugat o laudă pentru

politicile eugenice celui de -al treilea Reich , scriind că : „guvernul german a luat măsuri

energice împotriva propagarii defectilor, bolnavilor mentali , și a criminalilor . Soluția ideală ar

fi suprimarea fiecaruia dintre acești indivizi , de îndată ce el însuși a dovedit a fi periculos . “

Carrel , de asemenea, a scris în cartea sa că :

Conditionarea criminalilor mărunți , cu biciul , sau unele proceduri mai științifice ,

urmată de o scurtă ședere în spital , probabil, ar fi suficiente pentru a asigura ordinea. Cei care au

ucis , jefuit în timp înarmati cu pistol automat sau mitralieră , au răpit copii , au indus în eroare a

publicul în probleme importante , ar trebui să fie uman și economic, eliminati in instituții de

eutanasiere de dimensiuni mici alimentate cu gaze adecvate . Un tratament similar ar putea fi

aplicate în mod avantajos la nebuni , vinovati de acte criminale”.

CHARLES RICHET

Tatăl său, Alfred Richet, a fost profesor la Facultatea de Chirurgie Clinică din Paris.

Charles Robert Richet studiază medicina la Paris și, în 1869, obține doctoratul. De asemenea, în

1878, obține doctoratul și în domeniul științelor naturii. În 1887, este numit profesor de

fiziologie la Facultatea de Medicină din Paris. În 1877, se căsătorește cu Amélie Aubry și

împreună au cinci băieți și două fete. Unul din fii, Charles, va fi, ca și tatăl, profesor de medicină

la aceeași facultate pariziană. În perioada 1878 - 1887, este redactor la Revue Scientifique, iar

începând cu 1917, co-redactor la Journal de Pathologie Générale. În 1905 este numit președinte

al Society for Psychical Research.

„OMUL PROST” SI „SELECTIA UMANA”

Devastat de ceea ce a văzut , ca medic în timpul Marelui Război , el proclamă în cele 90

de pagini adevăruri pentru umanitate că revolta la omul prost .

Richet începe cartea: " Nimeni nu m-ar acuza de a hrăni o admirație pentru așa - numita

civilizație a noastra ", și continuă rasist " negrii nu au nimic analog [ a omenirii alb ] . Ei

continua , chiar în mijlocul albilor sa traiasca o existență vegetativă , fără a produce nimic in

afara de acidul carbonic și uree . " Și că " veverițe și maimuțe sunt bine peste negrii , în ierarhia

de inteligențe . ".

" Dezvoltarea unei nave de război , în unele moduri reflectă o inteligenta prodigioasa .

Mașini puternice , wireless telegrafiat , tunuri imense, forțele electrice care reglementează

întregul mecanism , lounge de lux , bibliotecile selectate , hidroavioanele rapide ! E perfect...

Da ! e frumos , iar eu admir ! Dar în curând , când am reflecta , admirația mea dispare. Pentru că

în cele din urmă ceea ce este destinatia acestui aparat minunat ? Distruge un alt dispozitiv similar

. Deci, la ce e bun? "

El scrie :

" Astfel, puteți modifica speciile selectate . Deci, nu există moștenire . Deci , continuând

această selecție , care este de a spune , cuplajul dintre cele mai bune , fără eșec , pentru multe

generații , unele personaje , atât psihologice și fizice , pentru a stabili forța . Deoarece forma

spiritului si mintea este supusă ereditatii , precum și forma corpului .

    Dacă este așa - și este foarte dovedit că acest lucru este atât - că Homo stultus încetează să mai

fie Homo stultus , el trebuie să dezvolte inteligența sa de selecție severă și prelungită . Dar, în

primul rând , în cazul în care doar timid , ar fi necesară această mare lucrare , un efort uriaș și

dureros . Din păcate, am ajuns la un astfel de punct de degradare in care sarcină va fi atât de

grea, probabil, imposibila . "

Legătura dintre cele două cărți este la fel de selecție umană a fost reeditat în 1919 , anul

publicării Omul prost . Ideea lui era că alegerea omului de către om ar fi mai rapid decât selecția

naturală , prin urmare, titlul cărții selecție umane . În Selection umane , Charles Richet numit de

două ori Rabelais ca om ilustrat .

EUGENISMUL

Eugenismul este o teorie socială care susține îmbunătățirea geneticii umane prin diferite

mijloace de intervenție. Scopurile declarate sunt acelea de a crea oameni mai sănătoși, mai

inteligenți, economisirea resurselor societății și curmarea suferinței umane. Metodele inițiale de

atingere a acestor scopuri se bazau pe alimentație selectivă, dar cele moderne se concentrează pe

controale parentale, analizele fetușilor, consiliere genetică, controlul sarcinilor, fertilizare in vitro

și inginerie genetică. Criticii susțin că eugenetica este imorală, și ca este o pseudoștiință. Istoric,

eugenismul s-a folosit ca justificare pentru măsuri coercitive discriminatorii susținute de anumite

state, precum sterilizare forțată a persoanelor cu defecte genetice, omorârea persoanelor cu

afecțiuni grave, și chiar, în anumite cazuri, genocid asupra raselor privite ca inferioare

In al doilea deceniu al sec. XX, a devenit foarte la modă o idee printre cei care considerau

că este dreptul lor să creeze tendinţe sociale. Familiile bogate au luat-o ca pe o cauză măreaţă,

finanţând cercetările în domeniu cu generozitate. Ziarul The New York Times o lăuda numind-o

„noua ştiinţă” minunată. Oameni de ştiinţă, ca strălucitul biolog Luther Burbank, o ridicau în

slăvi, fără ruşine. Profesori renumiţi ca Charles Elliot, rectorul Universităţii Harvard, o

promovau ca pe o soluţie la bolile sociale. Şcolile publice  din America şi-au jucat şi ele rolul. În

1920, manualele de ştiinţă socială din învăţământul preuniversitar includeau predarea principiilor

acestei noi idei. Ca să nu se lase mai prejos, judecătorii şi medicii cereau ca asemenea principii

să devină legi. Congresul american a fost de acord, adoptând, în 1924, Legea imigrării, pentru a-i

îndepărta de America  pe oamenii veniţi din Europa de sud şi de est pe ideea că sunt „inferiori”.

În 1927, Curtea Supremă a SUA s-a alăturat acestui cor de voci, votând, cu o majoritate de 8 la

1, ca sterilizarea bărbaţilor şi a femeilor „nedoriţi de societate” să devină constituţională. Ideea se

numea „eugenie” şi nu şi-a găsit critici în rândul mass-media din ţările anglofone. Când a scris

această carte, Chesterton se afla singur în faţa elitei intelectuale din epoca sa. Totuşi, spre eterna

sa cinste, nu a lăsat nici un semn că ar fi fost intimidat de prestigiul potrivnicilor săi.

Eugenia este un cuvânt care sună frumos, căci el combină cuvintele greceşti „bun” şi

„naştere”, adică „naştere bună”. Francis Galton, care a creat şi cuvântul, şi ideea, propunea prin

eugenie „îmbunătăţirea omenirii”. Dar iată cât de departe poate ajunge acest cuvânt care sună

atât de bine. Definiţia actuală a eugeniei este înspăimântătoare: înmulţirea selectivă şi controlată

a rasei umane. Galton şi-a fundamentat ideile pe teoriile vărului său Charles Darwin. Cam la

începutul secolului XX, când teoria lui Darwin a fost îmbrăţişată cu toată încrederea de către

ştiinţă, eugenia a avut parte de o bună mediatizare în presă. Ziarul The New York Times a

publicat constant articole pozitive despre eugenie. Luther Burbank şi alţi oameni de ştiinţă au

promovat eugenia. George Bernard Shaw a declarat că nimic altceva nu ar putea salva civilizaţia,

decât o religie a eugeniei.

Un singur scriitor a scris o carte împotriva eugeniei: G.K. Chesterton. Eugenia şi alte rele

este cel mai profetic volum al său.

Eugenia a condus direct la mişcarea pentru controlul naşterii. Aici au fost implicaţi

aceiaşi actori, ca Margaret Sanger, care era membru al Societăţii Americane de Eugenie şi editor

al revistei Birth Control Review. Filozofia primordială a grupului era trâmbiţată prin sloganele

de pe coperta revistei Birth Control Review: „Mai mulţi copii pentru cei potriviţi şi mai puţini

pentru cei nepotiviţi”. Sanger nu ascundea pe cine îi considera „nepotriviţi”: „evrei, slavi,

catolici şi negri”. Ea îşi înfiinţa clinicile de control al naşterilor chiar în vecinătatea acestora şi

promova deschis ideea că asemenea oameni ar trebui să facă o cerere pentru a li se permite în

mod oficial să aibă copii, la fel cum „imigranţii fac cerere pentru vize”.

De ce nu auzim acum nimic despre această legătură cu eugenia a lui Margaret Sanger,

fondatoarea organizaţiei Planned Parenthood? (Planned Parenthood este cea mai mare

organizaţie de planificare familială din SUA - nota trad.)

Adolf Hitler a instituit oficial eugenia, făcând ca o ţară întreagă să-i pună în aplicare

principiile, care spuneau nu numai să înmulţească numărul celor pe care el îi considera că fac

parte dintr-o rasă superioară, ci să-i elimine pe toţi cei pe care îi credea a fi inferiori. Unde a găsit

Hitler susţinere pentru ideile sale eugenice? La Margaret Sanger şi la cercul său. Oamenii de

ştiinţă din Germania nazistă  scriau articole în revista lui Margaret Sanger Birth Control Review,

iar membrii Ligii pentru Controlul Naşterilor a lui Margaret Sanger au vizitat Germania nazistă,

au participat la şedinţele Curţii Supreme de Eugenie şi s-au întors în America cu studii despre

modul în care Legea sterilizării din această ţară „stârpea cele mai rele tendinţe moştenite ale rasei

germane într-un mod ştiinţific şi uman cu adevărat.”

După cel de-al doilea război mondial, când lumea a aflat despre ororile Holocaustului şi

lagărele de concentrare, termenul de eugenie a fost discreditat total. Margaret Sanger s-a

distanţat rapid de eugenie şi a început să scoată în evidenţă ideea controlului naşterilor ca fiind o

chestiune feministă. Nu s-a mai auzit nimic despre eugenie.

Din păcate, filozofia din spatele eugeniei există astăzi printre noi. În general vorbind, toate

argumentele iniţiale în favoarea eugeniei au devenit aceleaşi argumente în favoarea controlului

naşterilor, a avortului, a eutanasiei şi chiar a clonării.

Chesterton a înţeles acest lucru. Însă l-a înţeles din 1910 (când a început scrierea cărţii

sale, publicată abia în 1922). Chesterton vedea în eugenie exact ceea ce vedem noi azi în

controlul naşterilor, avort, eutanasie etc. Doar că el a prevăzut aceasta cu mult înainte de a se

întâmpla.

Eugenia, ca şi avortul, îşi sprijină avantajele sale pe negarea umanităţii unei clase întregi

de oameni. Pentru eugenie, „nepotriviţii” însemna de obicei cei săraci, cei slabi sau pur şi simplu

etniile cu mulţi copii. În cazul avortului, există un avantaj perceput al cuiva de a-l elimina pe cel

mai slab şi mai lipsit de apărare dintre fiinţele umane: copilul nenăscut. Cum scria Chesterton:

„Este căutată viaţa celui mai slab, ca să-i fie luată”.

Eugenia şi avortul sunt două idei ale tiraniei elitei, care decide cine trebuie să trăiască şi

cine trebuie să moară. Şi dacă este vorba despre elită, este vorba despre bani. Rockefeller-ii şi

Carnegie-ii şi alţi lorzi ai capitalului au finanţat cercetările eugenice din anii ’20. Ei au continuat

să fie susţinători principali ai organizaţiei Planned Parenthood. Chesterton este de părere că

bogăţia şi ştiinţele sociale susţinute de bogaţi încearcă experimente inumane, iar când eşuează,

experimentele devin şi mai inumane. Aceşti oameni sunt inumani deoarece nu au nici un

dumnezeu. Şi sunt fără dumnezeu deoarece nu vor să vadă cât de inumani sunt. Industrialistul

bogat a devenit agnostic, a declarat Chesterton „nu atât pentru că nu ştia unde se află, ci deoarece

voia să uite unde se află. Mulţi bogaţi au luat calea scepticismului exact aşa cum săracii iau calea

băuturii, deoarece aceasta era pentru ei o ieşire din impas”.Eugenia înseamnă tirania ştiinţei.

Uitaţi de vechiul argument conform căruia religia persecută ştiinţa. Chesterton arată faptul

evident că, în lumea modernă, se întâmplă complet invers.

Ştiinţa este cea care încearcă o tiranie prin intermediul statului. Cea care foloseşte într-

adevăr arma seculară este Ştiinţa. Iar crezul care acaparează şcolile, crezul care este impus de

fapt prin amenzi şi închisoare, crezul care este proclamat cu adevărat nu în predici, ci în statute,

şi care este răspândit nu de pelerini, ci de poliţişti – acest crez este un sistem important şi

disputat de gândire, care a început cu Evoluţia şi a sfârşit cu Eugenia. Materialismul este cu

adevărat Biserica noastră oficială, căci guvernul va ajuta realmente la persecutarea ereticilor săi.

Chesterton susţine că problema ştiinţei oficiale este aceea că ea devine treptat tot mai

oficială, în timp ce devine tot mai puţin ştiinţifică. „Omul de pe stradă”, spune el, „trebuie să fie

total la mila unei preoţimi academice”. Dacă oamenii cărora le pasă de adevărurile tradiţionale

încearcă să obiecteze împotriva eugeniei, a controlului naşterilor sau a clonării, ei sunt îngrădiţi

de ceea ce Chesterton numeşte „aceeaşi ştiinţă rigidă, de aceeaşi birocraţie tirană şi de acelaşi

terorism al profesorilor de mâna a şaptea.”

Eugenica a fost răspândită în Statele Unite, Germania şi ţările scandinave la începutul

secolului. În Statele Unite această mişcare s-a bucurat de o largă popularitate. Au fost realizate

filme, tipărite manuale, care propagau eugenica. În ţară au activat câteva instituţii, care se ocupau

de aceste probleme. Cea mai renumită dintre ele: Eugenics Record Office (ERO).

Au fost create societăţi ştiinţifice (Galton Society, American Eugenics Society), reviste

(Eugenical News), dedicate eugenismului şi comitete pentru răspândirea ideilor acesteia în

rândul populaţiei. În 1912, 1921 şi 1932 au avut loc congrese internaţionale ale eugenichiştilor.

La colegii se introduceau cursuri de eugenică, studenţii scrisei lucrări ştiinţifice la acest subiect.

Şi până în ziua de zi în mintea cetăţenilor americani sunt în vigoare stereotipuri impuse activ la

momentul respectiv.

Eugenica prevede că " materialul uman fără valoare " să nu se mai multiplică. Eugenica,

bazându-se pe informaţii de genetică, a ajuns la concluzie că oamenii, aidoma plantelor şi

animalelor, trebuie să fie separaţi de membrii mai puţin utili printr-o sterilizare forţată, în timp ce

numai cele mai sănătoase specii se pot multiplica. În acest caz, se recunoşteau ca oamenii

nesănătoşi persoane social vulnerabile. Ele par a avea un fel de ereditate ireversibil deteriorată.

Astfel, eugenia încerca să explice cauza bolilor sociale ale omenirii, cum ar fi sărăcia,

alcoolismul, vagabondajul, criminalitate şi prostituţie.

Adepţii eugenismului au crezut că societatea pierde sume imense, permiţând naşterea

oamenilor nesănătoşi. Deoarece aceştia necesită îngrijire, în timp ce sterilizarea unui individ

nesănătos va salva pentru generaţiile viitoare mii de dolari. Eugenica a devenit un mod

convenabil de soluţionare a tuturor problemelor stringente ale societăţii, pentru că motivul lor se

explica nu prin structura societăţii, ci prin ereditatea ireversibil deteriorată a indivizilor aparte şi

chiar a grupurilor etnice.

Încă din 1826, latifundistul Girou De la Buzareingues a produs ceva intitulat "On

Generation", în care el pretinde că a găsit știința Antropotehnica, bazata pe studiile sale de

practici de reproducere veterinare. Prin 1841, un F. Devay, în "La perfecțiunile care ar putea fi

aduse la specia umană," propune că ar trebui să studieze practica de crescători de cai, pentru că

"fiziologia veterinara poate elucida întrebarea care astfel ne privește"; aproape omonim lui

Debay, în "Istoria Metamorfozelor la om și la monstruos", scris în 1845, a declarat: "crescatorii

de cai știe că două specimen slabe nu vor produce un armasar, la fel si omul “

Paul Broca, care a lansat Societatea, primul de acest fel din lume, în 1858, a văzut

sarcina sa ca "respingerea domniei omenirii" pe pământ. Un admirator a lui Aristotel, Broca a

dezvoltat o teorie a inegalităților rasiale bazate pe craneo-morfologie, etc, care incearca sa arăta

că sclavia ar putea fi "legitima." Societatea de Antropologie a devenit centrul, nu numai pentru

studii anthropomorphologice care, în multe cazuri, sunt anterioare desfasurarii în Germania, cu

privire la igiena rasială, dar pentru un cult anticreștin, "transformism", termenul folosit pentru o

formă ceva mai sofisticat de materialism . Într-adevăr, un grup de la Scoala de Antropologie a

înființat, în 1866, un "cerc mai intim", numit "Grupul materialist."

Charles Richet , un rasist feroce , fondator al Societatii Franceze de Eugenie ( 1912 ) , a

primit Premiul Nobel în 1913 , așa cum si co – cugetătorul acestuia , Alexis Carrel ,a primit în

1912 . În " Selectia umană " ( 1912 , publicat 1919 ) , Richet a scris : " Prin propunerea de a

elimina existenta ființelor anormale .. oamenii mă vor numi un monstru , pur și simplu pentru că

eu prefer copii sanatosi, și nu văd nici un motiv socială a păstra copiii cu defecte . " In 1935 ,

Carrel a scris un best-seller “Omul , acel necunoscut “ în care acesta afirmă pe față că " ar

trebui să se înființeze un sediu de eutanasiere , aprovizionat cu gazul adecvat " pentru a elimina

criminali și nebuni periculoși. Universitatea din Lyon a avut , până foarte de curând , o facultate

medical numit în onoarea lui Alexis Carrel , până cand o campanie a Institutului Schiller a

încurajat pe unii să devină mai discreti în entuziasmul lor .

Impartasind aceleasi idei, Dr. Binet-Sangle, a scris în “Arta de a muri” (1919): "Statul,

permițând specimenelor slabe sa se multiplice, este responsabil pentru foarte mulți defectii din

jurul nostru .... Institutul pentru eutanasie va repara acest rau. Ar trebui să faca parte din

Serviciul de Sanatate Publica. "Trebuie să fie încurajate "sinuciderea și în acest scop, creat un

Institut de eutanasie, în cazul în care aceste degenerați care sunt obosit de viață să fie eliminati,

cu protoxyde de azot sau de gaz ilariant ... și același lucru se aplică la subiecți răi, care vor fi

solutionati prin profilaxie anti-naștere, sau avort. "

Încă din 1909, Chronique Medicale a lansat o cititorilor un referendum cu privire la avort.

Întrebarea a fost daca cititorii sustin modifiarea interdicția prevăzută la articolul 317 din Codul

Penal, din motive de Eugenie. Unul dintre medicii cei mai celebri, M.Naquet a considerat ca

"avortul este o datorie, atunci când sunt progeniturile nesănătoase ale unui tuberculoid, un

sifilitic, un alcoolic sau un nebun, si sa fie extirpate" (Chronique Medicale, 1909). El a propus

modelul pe care o găsim în China de azi: avorturi forțate.

Conform Dr. Forssner, vorbind la Uniunea Anti-Tuberculoza, în 1924, doi medici

francezi, profesor Bar si Dr. Sergent, au practicat deja așa-numitele avorturi eugenice. Propuneri

modeste, cum ar fi cea a Binet-Sangle urmau să fie aprobat în 1935 de către Alexis Carrel.

BIBLIOGRAFIE

http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/articole/134-rasismul-evolutionist.html

http://ecology.md/md/section.php?section=media&id=4917#.UvA0-PvIuSo

Anne Carol - Histoire de l'Eugenisme en France (The History of Eugenics in France),

Seuil, Paris, 1995

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Alexis%20Carrrel%20-

%20Omul%20acest%20necunoscut%20de%20CP.htm

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1913/richet-bio.html

http://www.vjf.cnrs.fr/histcnrs/histrecmedcopie/publications-electroniques/richet-

charles.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics_manifesto

http://en.wikipedia.org/wiki/Social_Darwinism