Semiologie Si Patologie SANGE

8/16/2019 Semiologie Si Patologie SANGE

1/19

Flutur Cristian AlexandruAnul II KMSGrupa 1122Kb

Semiologia i patologia sângelui, esutului hematoș ț

poietic, adenopatii, imunitate i hemostazăș

Semiologia i patologia sângelui .ș

Sângele este un lichid rosu, vâscos care transportâ substan e,țprecum hormonii,oxigenul iș glucoza, la esuturile organismului, iar de lațnivelul acestora sunt preluate rezidurile iș dioxidul de carbon. Vital pentrusupravie uirea organismului, sângele transportă oxigenul prinț artere

către plămâni iș glucozade la ficat către toate celulele din componen ațorganelor i esuturilor; apoi se reîntoarce la plămâni prin intermediulș țvenelor, schimbând oxigenul cu dioxid de carbon.

O persoana adulta are aproximativ 4 l de sange, care este compusdin celule sanguine si plasma.

Exista trei tipuri de celule sanguine:

• Globulele rosii (RB! sau "ematiile – con inț hemoglobina i serve teș șla transportul dioxidului de carbon din organe inimă, mu chiș ! cătreplămâni. #emoglobina este proteina care conferă culoarea globulelorro ii. "igmentul acestei proteine este rosu#aprins, atunci cand esteșoxigenată culoarea sângelui arterelor din marea circula ie!, i albastruț șatunci când este slab oxigenată. $ematiile depă esc numărul globulelorșalbe din sânge cu aproximativ %&&'(;• Globulele albe ($B! # cunoscute sub denumirea de leucocite, sunt

de dimeniuni mai mari, însă sunt mai pu ine la număr în compara ieț țcu globulele ro iiș .)olul acestora este de a lupta împotriva infec iilor sau a invaziei dețsubstan e străine din afara corpului'ț bacterii, virusuri, corpuri străine etc.;• %rombocitele sau plac"etele sangvine # fragmente de celuleresponsabile de coagularea sângelui. *ând un organism sau esut estețlezat, trombocitele încep să se unească pentru a forma o masă, ce arerolul de a sigila zona afectată i a opri fluxul de sânge.ș

http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/hormonii-efectele-asupra-organismului_7513http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucoza_3619http://www.sfatulmedicului.ro/analize/continutul-sangvin-in-dioxid-de-carbon-sange_296http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/arterele_5667http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/anatomia-plamanilor_5670http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucoza_3619http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/ficatul_939http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/plasma_2061http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobina_3694http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/muschi_4259http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/muschi_4259http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematie_3680http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/leucocit_4022http://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/analize/trombocite-plachete-sangvine-sange_21http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucoza_3619http://www.sfatulmedicului.ro/analize/continutul-sangvin-in-dioxid-de-carbon-sange_296http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/arterele_5667http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/anatomia-plamanilor_5670http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucoza_3619http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/ficatul_939http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/plasma_2061http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobina_3694http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/muschi_4259http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/proteinele-mit-si-realitate_1495http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematie_3680http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/leucocit_4022http://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/analize/trombocite-plachete-sangvine-sange_21http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/hormonii-efectele-asupra-organismului_7513


2/19


Bolile de sânge+e regulă, bolile de sânge sunt congenitale, fiind rezultatul unor tulburărigenetice mo tenite, dar se pot manifesta i ca răspuns al organismuluiș ș

la stres. olile de sânge sunt diferite de bolile care se transmit prinintermediul sângelui # principala diferen ă dintre cele două categorii dețafectiune este ca bolile de sânge nu sunt contagioase.

Exist& 4 tipuri de boli de sânge:• oagulopatiile (%ulbur&rile congenitale ale 'actorilor decoagulare! # sunt tulburări ale factorilor de coagulare; hemofilia este unadintre afec iunile de acest tip.ț• nemiile # sunt caracterizate prin scăderea semnificativă

a hemoglobinei din sânge # proteina a globulelor rosii necesara pentrutransportarea oxigenului.• Bolile "ematologice maligne, cum ar 'i leucemia # sunt practic formede cancer care afectează sângele iș osoasă, în timp cehemoglobinopatiile sunt afec iuni ale sângelui care implică un pre-udiciuțstructural al eritrocitelor .• nemia cu celule )n secer& (siclemia! # este un exemplu clasicde hemoglobinopatie.

Anemia nemia este o boală ereditară a globulelor ro iiș din sânge. /n unelecazuri, această afec iune se manifestă ca o tulburare non#hematologică.ț"acien ii care se confruntă cu această afec iune prezintă o valoareț țscazută a globulelor ro ii, precum i aș ș hemoglobinei substan a carețtransporta oxigenul în sânge!. 0ipul anemiei va fi stabilit în func ie dețtipul deficien ei – caren a deț ț vitamina , deficitul de acid folic, anemiaaplastică, anemia hemolitică sunt doar câteva dintre exemple.

Semne si simptome

• astenie fizică i psihicăș• somnolen ă sau iritabilitateț• dificultă i de concentrare i scăderea performan elor profesionaleț ș ț• ame eliț• dureri de cap•

palpita iiț

http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-coagulare/hemofilia-boala-christmas_908http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiahttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobina_3694http://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/Leucemii-si-limfoame/leucemia_794http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/eritrocit_923http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/siclemie_5450http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobinopatie_3696http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiahttp://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobina_3694http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/complexul-vitaminic-b-rol-si-alimentatie_1469http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiile/anemia-prin-deficit-de-acid-folic_910http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiile/anemia-aplastica_6491http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anemie-hemolitica_344http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-coagulare/hemofilia-boala-christmas_908http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiahttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobina_3694http://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/Leucemii-si-limfoame/leucemia_794http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/eritrocit_923http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/siclemie_5450http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobinopatie_3696http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiahttp://www.sfatulmedicului.ro/analize/globule-rosii-eritrocite-hematii-sange_3http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemoglobina_3694http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/complexul-vitaminic-b-rol-si-alimentatie_1469http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiile/anemia-prin-deficit-de-acid-folic_910http://www.sfatulmedicului.ro/Anemiile/anemia-aplastica_6491http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anemie-hemolitica_344


3/19


• senza ie de sufocare la eforturi fizice moderate.ț

Hipercolesterolemia

ceastă boală se caracterizează prin acumularea de colesterol însânge, mai exact, grăsimile sunt depozitate pe pere iiț arterelor , caretransportă sângele la inimă. Valoarea crescută a colesterolului provoacă rigidizarea arterelor sanguine i îngustarea lor la bază, faptșcare poate încetini sau chiar bloca fluxul sanguin către inimă. *ând nuprime te suficient oxigen, apar durerile în piept,ș atacul de cord i chiar șse poate instala decesul. cumularea de colesterol este principalacauză a bolilor cardiovasculare.

Semne i simptomeș

#ipercolesterolemia nu determină simptome. 1ste de obicei, descoperită în timpulunor analize sangvine de rutină, care determină nivelurile crescute de trigliceride ișde colesterol. "oate fi descoperită atunci când este diagnosticată o alta boală,determinată în parte de hipercolesterolemie, cum ar fi, de exemplu boala arterialăcoronariană, accidentul vascular cerebral, arteriopatia periferică sau inflama iațpancreasului. 2nele persoane cu dislipidemii, cum ar fi hipercolesterolemia familială

pot avea simptome distincte, cum ar fi depozitele de colesterol pe piele xantoame!.*olesterolul se poate depune, de asemenea, în tendoanele mâinilor sau picioarelor.

Hemocromatoza sau diabetul bronzat

*iabetul bron+at este o tulburare de sânge cauzată de excesulde fier din organism. oala se caracterizează prin absorb ia excesivă ațfierului din dietă, fapt ce duce la cresteri patologice ale nivelului acestuia.

Semne i simptomeș

3imptomele hemocromatozei apar de cele mai multe ori la varsta de 45& de ani, fapt explicat prin acumularea lentă a fierului de#a lungul vie ii.ț 3imptomele includ'#oboseală #dureri articulare, de obicei la nivelul mainilor, oldurilor, genunchilorși6sau gleznelor ș

#slăbiciune

http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/colesterolul-mit-si-realitate_6290http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/grasimile-beneficii-asupra-organismului-si-siluetei_7037http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/arterele_5667http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/atacul-de-cord-determinat-de-o-gena_2578http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-cerebral_335http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dislipidemie_3175http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/hemocromatoza-diabet-bronzat_915http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fier_3495http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/colesterolul-mit-si-realitate_6290http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/grasimile-beneficii-asupra-organismului-si-siluetei_7037http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/arterele_5667http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/atacul-de-cord-determinat-de-o-gena_2578http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-cerebral_335http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dislipidemie_3175http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/hemocromatoza-diabet-bronzat_915http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fier_3495http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198


4/19


#scădere în greutate #dureri abdominale#scăderea apetitiului sexual, impoten aț

#poliurie mic iuni în cantitate crescută!.ț

7ără tratament, fierul se acumulează în continuare în organimsul uman.*ând nivelurile serice de fier sunt periculos de crescute, poate apăreaafectarea organelor i esuturilor. "ot apărea complica ii, cum ar ș ț ț fidiabetul zaharat iș artrita.

Hemofilie ceasta afec iune este considerată o tulburare de sânge rară. 3ângelețpersoanelor care suferă de hemofilie nu se coagulează, astfel, în urmaleziunilor, pacien ii sângerează abundent, pot fi afectate organele iț șesuturile i se pune via a în pericol. 0ratamentul consta înț ș ț

înlocuirea factorilor de coagulare anormali pentru a preveni pierderilesevere de sânge i complica iile hemoragiei. 1xistă factori importan iș ț țcare sus in activitatea trombocitelor în procesul de coagulare ațsângelui. 0rombocitele sunt forma iuni din componen a sângelui care seț țformează în măduva osoasă.

Semne i simptomeș

3imptomele bolii sunt observate în timpul copilăriei. "ersoanele cu formeminore de boala, pot să nu prezinte simptome până tarziu în timpul vie ii.ț+e i există mai multe tipuri de hemofilie, simptomele sunt aceleasi.ș

Exist& semne care pot 'i observate la scurt timp dupa na tere:ș

# sângerare intramusculară, rezultand un hematom profund dupaadministrarea vitaminei 8 de rutină# săngerarea prelungita dupa circumcizie la băie iț # în cazuri rare, sangerare prelungită dupa tăierea cordonului ombilical.

lte simptome ale "emo'iliei includ:# săngerare intraarticulară sau intramusculară care cauzează dureri iședeme

# sângerare anormală dupa o accidentare sau o interven ie chirurgicalăț

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/greutate-corporala_3658http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/apetitul-sexual-diminuat_737http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita/artrita_4721http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-coagulare/hemofilia-boala-christmas_908http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/factor-de-coagulare_3421http://www.sfatulmedicului.ro/analize/trombocite-plachete-sangvine-sange_21http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-k_2652http://www.sfatulmedicului.ro/Infectiile-urinare-la-copii/circumcizia-la-nou-nascut-ablatia-preputului_218http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/greutate-corporala_3658http://www.sfatulmedicului.ro/Sex-si-erotism/apetitul-sexual-diminuat_737http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Artrita/artrita_4721http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-coagulare/hemofilia-boala-christmas_908http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/factor-de-coagulare_3421http://www.sfatulmedicului.ro/analize/trombocite-plachete-sangvine-sange_21http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vitamina-k_2652http://www.sfatulmedicului.ro/Infectiile-urinare-la-copii/circumcizia-la-nou-nascut-ablatia-preputului_218


5/19


# echimoze învine iri! u or aparuteț ș # epistaxis sângerare pe nas! frecvent# hematurie sânge în urină!

# sângerare după o interven ie stomatologicăț

Simptomele "emartro+ei (sangerari in interiorul articulatiilor! sunt:# căldura locală i prurit mâncărime! în articula ii la debutulș ț hemartrozei.

ceasta se numeste aură. +acă sângerarea nu se tratează, disconfortulminor poate să progreseze către o durere ma-oră# edem i inflama ie a articula iei, cauzate de episoade frecvente deș ț țsângerare. +acă aceste episoade continuă pot duce la durere cronică iș

distruc ie articularăț # ezitarea mi cării bra ului sau piciorului într#o articula ie afectată ceș ț țpoate fi observată la primii pa i ai sugarului .ș

Simptomele cau+ate de c&tre sânger&rile intramusculare sunt:

# echimoza # edem# rigiditate musculară# sensibilitate # durere, mai ales când sunt afectate grupele musculare mari

2neori sângerarea intramusculară la nivelul anumitor grupe muscularela nivelul antebra ului i coapsei sau gambei! exercită o presiuneț ș

suficient de mare pentru a comprima artere i nervi, cauzând complica iiș țnumite sindrom de compartiment. 3indromul de compartiment este ourgen ă medicală care necesită un tratament rapid, pentru a prevenițdistrugeri permanente musculare, osoase sau ale altor esuturi.țSimptomele sindromului de compartiment sunt:# slăbiciunea i paloarea extremită ilor ș ț # edem iș parestezii # durere severă la mers

# incapacitatea mi cării extremită ilor ș ț paralizie!.

http://www.sfatulmedicului.ro/Nasul-si-sinusurile/epistaxisul-sangerarea-nazala_484http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/hematuria-urinarea-cu-sange_610http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemartroza_3678http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edem_893http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/tratamentul-echimozelor_1735http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sensibilitatea_2305http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie_2011http://www.sfatulmedicului.ro/Nasul-si-sinusurile/epistaxisul-sangerarea-nazala_484http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/hematuria-urinarea-cu-sange_610http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hemartroza_3678http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/edem_893http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/tratamentul-echimozelor_1735http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sensibilitatea_2305http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie_2011


6/19


Hipertensiunea arterială ceastă afec iune este frecvent întâlnită la persoanele adulte. 3untțafectate mai ales inima iș rinichii, dar cea mai gravă consecin ă estețcre terea riscului pentruș accidentul vascular cerebral. $ipertensiuneaarterială este considerată un ucigas tăcut, întrucât, aparent este oafec iune asimptomatică. *ea mai simplă modalitate de a prevenițaceasta boală presupune verificarea constantă a valorii tensiuniiarteriale.

Semne i simptomeș

# dureri de cap# sângerari nazale# oboseala# stres# accese de furie# ame eliț

# sensibilitate la lumină# înro irea fe eiș ț

Leucemia9eucemia, adesea numită i cancerul sângelui, este o boală malignășcare afectează procesul de formare al celulelor imature sanguinedin măduva osoasă. semeni oricărui alt tip de cancer , leucemia apare

în urma muta iilor somatice aleț +:#ului care activează saudezactivează genele supresoare de tumori. cestea pot apărea bruscsau ca urmare a expunerii la radia ii ori substan e cancerigene care suntț ținfluen ate de factorul genetic.ț

Semne i simptomeș

#anemie#febra de origine neexplicabilă, ce apare în afara unor stări infec ioaseațdecelabile cel mai frecvent simptom!

#infec ii frecvente, ca urmare a scăderii capacită ii de aparare aț ț

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-abdomenului/rinichii_5671http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tensiune-arteriala_2467http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tensiune-arteriala_2467http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-pentru-intreaga-familie/dureri-de-cap_3677http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Fobiile/fotofobia-sensibilitatea-la-lumina_6795http://www.sfatulmedicului.ro/Leucemii-si-limfoame/leucemia_794http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adn_140http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-abdomenului/rinichii_5671http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tensiune-arteriala_2467http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tensiune-arteriala_2467http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-pentru-intreaga-familie/dureri-de-cap_3677http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Fobiile/fotofobia-sensibilitatea-la-lumina_6795http://www.sfatulmedicului.ro/Leucemii-si-limfoame/leucemia_794http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-osoasa_4111http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adn_140


7/19


organismului#scădere în greutate#reducerea apetitului

#dureri osoase i articulareș

HIVSI!A3+ este cauzată de virusul imunodeficien ei umane ț $V!. "rindistrugerea sau deteriorarea celulelor sistemului imunitar , $V distrugeprogresiv capacitatea organismului de a lupta cu infec iile i cu anumiteț ș

tipuri de cancer . stfel, via a pacien ilor cu 3+ este pusă în pericol deț ținfec ii care nu produc nici o dificultate persoanelor sănătoase.ț

Semne i simptomeș

• tusea i dificultă ile de respira ieș ș ț• înghi ire dificilă sau dureroasăț• convulsii i lipsa de coordonareș

• tulburări de personalitate• diaree severă i persistentăș• confuzie mentală i tulburări de memorieș• febră• pierderea vederii• frisoane• grea aț , crampe abdominale iș vărsături• tulburări de vedere• umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, axilei sau din

zona inghinală• scădere în greutate• diminuarea apetitului alimentar • epuizare• dureri de cap severe• rigiditate a gâtului• coma.

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectia-cu-HIV/infectia-cu-virusul-imunodeficientei-umane-hiv-sida_654http://www.sfatulmedicului.ro/HIVhttp://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starile-de-greata-particularitati-medicale_7448http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starile-de-greata-particularitati-medicale_7448http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starea-de-voma-varsaturile_7611http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/cat-de-rapida-ar-trebui-sa-fie-scaderea-in-greutatei_9411http://www.sfatulmedicului.ro/Infectia-cu-HIV/infectia-cu-virusul-imunodeficientei-umane-hiv-sida_654http://www.sfatulmedicului.ro/HIVhttp://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starile-de-greata-particularitati-medicale_7448http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starea-de-voma-varsaturile_7611http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/cat-de-rapida-ar-trebui-sa-fie-scaderea-in-greutatei_9411


8/19


9/19


au+e i simptomeș

• grea ăț i vărsăturiș• pierderea apetitului alimentar • senza ie de sete excesivăț• urinare frecventă• constipa ieț• durere abdominală

• slăbiciune musculară• dureri articulare• confuzie• letargie iș oboseală• ritm cardiac anormal.

Boli ale esutului hematopoietic ț

Agranulocitoza

3indrom hematologic caracterizat prin absen ațgranulocitelor neutrofile din sânge, datorită unor agen i medicamento iț șsau fizici.

"eutropenie

:eutropenia reprezintă o mic orare, în sânge, a numărului de globuleșalbe care contribuie la eliminarea bacteriilor. :eutropeniile sunt fieconstitu ionale, fie dobândite. *ele mai multe neutropenii dobândite suntțminore i nu au nici o consecin ă. 7orma cea mai frecventă, cronică, esteș țobservată în caz de oboseală, în principal la femeie. < neutropeniecronică severă, cu infec ii repetate, se întâlne te în cursul poliartriteiț șreumatoide, la contactul cu substan e toxice sau în aplaziile medulare iț ș

în leucemii. :eutropeniile acute se observă în cursul infec iilor virale sauțbacteriene.

http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starile-de-greata-particularitati-medicale_7448http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starile-de-greata-particularitati-medicale_7448http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/durerea-abdominala_6126http://www.sfatulmedicului.ro/Oase-si-articulatii--membrele-/durerile-articulare-artralgia_7658http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/analize/neutrofile-granulocitele-polimorfonucleare-neutrofile_30http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/starile-de-greata-particularitati-medicale_7448http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/durerea-abdominala_6126http://www.sfatulmedicului.ro/Oase-si-articulatii--membrele-/durerile-articulare-artralgia_7658http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/analize/neutrofile-granulocitele-polimorfonucleare-neutrofile_30http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530


10/19


Adenopatia

denopatia reprezintă o afec=iune a ganglionilor limfatici, de origineinflamatorie, infec=ioasă sau tumorală, care se caracterizează printr#o cre>tere în volum a ganglionilor . denopatia poate să fie dureroasăsau nu, înso=ită sau nu de febră, dar în toate situa=iile este un semn deboală, deoarece în mod normal ganglionii nu pot fi sim=i=i prin pipăit.

denopatiile pot apărea în păr=ile laterale ale gâtului, la axile, deasupraclaviculei sau inghinal. denopatiile pot fi de mai multe feluri' infec=ioaseacute >i cronice, localizate >i generalizate!, adenopatii alergice,imunologice sau adenopatii maligne.

Semne i simptomeș

"rincipalul simptom al adenopatiei este inflamarea ganglionilor .

nflamarea ganglionilor poate fi un simptom al unei boli sau al uneiinfec=ii date de viroze, de în=epături de insecte sau de mici tăieturi.nfec=ii mai serioase pot duce la mărirea acestora, devenind duri >isensibili la palpare. /n organismul uman există aproximativ %&&&ganglioni limfatici cu o dimensiune de la câ=iva milimetri la un centimetru,situa=i în punctele cheie ale circula=iei limfatice, filtrând fluxul limfatic,re=inând resturi celulare dezintegrate, bacterii sau virusuri. ?anglioniilimfatici sunt organe producătoare de anticorpi.

Boli ale sistemului imunitar

. lopecia areat&1ste o boală caracterizată prin faptul că sistemulimunitar atacă foliculii structuri6unită i în care cre te părul!. +eț șobicei, aceasta boală nu pune sănătatea în pericol, dar poateafecta semnificativ modul în care arată o persoană. "rintresimptome se numără pierderea neuniformă a părului de pe scalp,

http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/alopecia-caderea-parului-chelia-sau-calvitia_1378http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/folicul_975http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-parului/alopecia-caderea-parului-chelia-sau-calvitia_1378http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/folicul_975


11/19


fa ă sau alte zone ale corpului.ț

-. Sindromul anti'os'olipidic (S/!

1ste o boală care afectează structura internă a vaselor de sânge,conducând la formarea cheagurilor de sânge în vene sau artere.


12/19


# +iaree sau constipa ieț# "ierderea sau cre terea în greutateș#


13/19


5. Sindromul GuillainBarre3istemul imunitar atacă nervii care conectează creierul iș maduvăspinării la restul corpului. +eteriorarea nervilor face dificilă

transmiterea de semnale, drept urmare, mu chii nu mai raspund lașsemnalele creierului.Simptomele speci'ice sunt:# senza ie de slăbiciune sauț parestezie la nivelul picioarelor # paralizie# lipsa reflexelor # progres rapid al simptomelor câteva zile sau săptămâni!

6. Boala #as"imoto (tiroida "iporeactiva! ceasta afec iune se caracterizează prin produc ia scăzută deț țhormoni tiroidieni. 3e manifestă prin'#


14/19


# oli cardiovasculare, inclusiv insuficien ă cardiacăț

8. urpura trombocitopenic& imuna (%9! /n cazul acestei afec iuni,ț sistemul imunitar distruge trombocitele #implicate în coagularea sângelui. 3imptomele caracteristice afec iuniițsunt'# +ismenoree# "uncte sau pete ro ii pe piele care ar putea avea aspect de erup ieș țcutanate# /nvine irea usoară a pieliiț# 3ângerări ale nasului sau la nivelul gurii.

. Bolile in'lamatorii intestinale3unt boli care provoacă inflama ii cronice ale tractului digestiv.ț oala*rohn iș colita ulcerativă sunt cele mai frecvente forme. 3imptomecomune'# +urere abdominală# +iaree, uneori sanguinolentă# 3ângerare rectală# 7ebră# 3cădere în greutate#


15/19


#


16/19


Simptomele bolii sunt:#


17/19


de la maini i picioare se schimbă de la alb în ro u i albastru, caș ș șrăspuns la căldură sau la frig.

Bolnavul mani'est&:# +urere# )igiditate# nflama ii ale articula iilor degetelor ț ț# /ngrosarea pielii# "ielea de pe mâini i antebra este mai deschisă la culoare iș ț șstrălucitoare# nflama ii i chiar răni la nivelul degetelor de la mâini i picioareț ș ș

# 3cădere în greutate# +iaree sau constipa ieț

#*. Sindromul S+ogren3istemul imunitar distruge glandele exocrine, fapt ce duce lauscăciunea pielii i a mucoaselor.ș

rincipalele simptome sunt:# 3indromul ochiului uscat, mâncărime la nivelul acestuia

# 2scăciune a gurii i chiar răni bucaleș# +ificultate la înghi ireț# "ierderea sim ului gustativț# *arii dentare severe# Voce răgusită#


18/19


#


19/19


Sindroame "emoragice

3unt sindroamele care au tendină la sângerari abundente, generalizate, care apar țspontan sau care se manifestă dupa un traumatism. 3indroamele hemoragice pot fi consecin a defectelor hemostazei sau excesuluițfibrinolizei. nvers, activită ile în exces ale coagulării, cu defecte ale fibrinolizei, potțduce la tulburări contrare, la fenomene de tromboză locală sau sistemică.

/n functie de elementele care intervin în procesul hemostazei' peretele vascular,plachetele,sistemul de coagulare plasmatica si sistemul fibrinolitic, se disting'sindroame hemoragice vasculare,plachetare, plasmatice si fibrinolitice.

ceste tulburări pot fi constitu ionale congenitale!, transmise deci genetic, dar potțapărea i în urma unei agresiuni i atunci se situează în grupa celor dobândite.ș ș

/n cazul celor constitu ionale, tulburarea poate fi produsă de absen a sau de nivelulț țscăzut alfactorului incriminat, ceea ce duce la aspectele cantitative ale deficientei.

/n cazul în care factorul participant există fizic, dar fără activitate enzimatică, estevorba de un aspect calitativ al tulburării.

.%ulburari vasculare

cestea apar în situa iile în care endoteliul vascular prezintă alte rari morfologicețimportante.

ceste normalită i pot fi puse în eviden ă clinic, fără un aport al laboratorului,ț țdeoarece posibilită ile sale în acest domeniu sunt foarte reduse la ora actuală.ț:umai testul fragilită ii capilare i timpul de sângerare ar putea da o oarecareț ș

orientare de diagnostic. -.%ulbur&ri plac"etare

ceste tulburări se datoreză unui defect din hemostaza primară, care duce laperturbări ale aderării plachetelor la endoteliu i în consecină la formarea unuiș țtrombus imperfect.

Documents

Semiologie Si Patologie SANGE