Semne si simptome cardiovasculare -

Dispneea reprezinta senzatia de respiratie dificila, definita subiectiv prin senzatia de "lipsa de aer", iar obiectiv, prin tulburarea frecventei, amplitudinii sau/si a ritmului miscarilor respiratorii. Dispneea pare sa ocupe primul loc in simptomele cardiace care atreage atentia de la inceput asupra unei boli cardiovasculare.

Dispneea de cauza cardiaca poate imbraca mai multe forme:

dispneea de efort dispneea permanenta, de repaus, cu ortopnee dispneea paroxistica din astmul cardiac si edemul pulmonar acut dispneea aritmica de tip Cheyne-Stokes dispneea de cauza extracardiaca

Dispneea cardiaca este aproape exclusiv o polipnee. Este o dispnee inspiratorie si expiratorie in care, in functie de diverse situatii subiective si obiective, poate domina aspectul inspirator sau expirator. Ca si dispneea pulmonara, prezinta manifestari asociate insuficientei cardiace (exemplu: edemul) si semne prezente ce evidentiaza leziunea cardiaca (sufluri etc.), necesare pentru diagnosticul diferential.

Durerea localizata in regiunea precordiala constituie un motiv foarte frecvent de prezentare la medic.

Durerea din suferintele cardiovasculare poate fi schematizata astfel:

durerea din boala coronariana durerea din pericardita acuta durerea din bolile aortei durerea necaracteristica de origine cardiaca durerea vegetativa sau functionala

In functie de mecanismul patogenic, durerea poate fi:

ischemica o durerea din angorul stabil / de efort o durerea din IMAo sindromul de angor instabil

inflamatorie

Angina pectorala Caracteristicile anginei pectorale:

localizare retrosternala, in dreptul primelor spatii intercostale, cu iradiere posterioara in umarul stang, membrul superior stang pe partea cubitala pana la ultimele 2 degete; poate iradia de asemenea la nivelul gatului, in mandibula, ureche, dinti, mucoasa faringiana; alta iradiere posibila este in spate intre omoplati, in jos, in epigastru, pe ambele brate, in regiunea lombara, abdominala inferioara, etc.

durerea nu este localizata in zona periapexiana durerea apare pe o suprafata intinsa (niciodata bolnavul nu arata cu degetul un punct ci cu

mana o suprafata) durerea lipseste mai frecvent in angina decat in IMA (deoarece are o intensitate mult mai

mare in IMA) apare la efortul fizic sau echivalentele acestuia : digestie (creste fluxul sangvin),

postprandial, conditii psihoemotionale (stare de hiperactivitate asemanatoare efortului fizic). Durerea se amelioreaza sau chiar dispare la oprirea efortului fizic

disparitia durerii la repaus se realizeaza in timp scurt (1-5 minute). Durata durerii ischemice este de sub 20 minute. (diagnostic diferential cu IMA, unde durata este de peste 20 minute)

amelioarea si disparitia durerii este accelerata de administrarea de nitroglicerina sublingual (in aproximativ un minut)

caracterul durerii ca senzatie = comparata cu o greutate, presiune, constrictie, gheara (neconsiderata drept durere de bolnav)

Cauze de angina pectorala:

stenoza semnificativa aterosclerotica la nivelul uneia sau mai multor coronare in segmentele epicardice ale acestora

tromboza neaterosclerotica unele embolii cu obstructie incompleta spasm pe artere aterosclerotice / normale unele malformatii congenitale (ex: originea in arterele pulmonare a arterelor coronare) boli inflamatorii ale coronarelor (se numesc coronarite si apartin vasculitelor) dezechilibru dintre perfuzie si nevoie, determinat de cresterea exagerata a nevoii

Infarctul miocardic acut (IMA) Caracteristicile IMA:

durerea are aceeasi localizare si iradiere cu cea din angina pectorala iradierile in zone mai atipice pentru angina (abdominala, lombara, ambele brate,

poasterior etc.) se produc mai frecvent in IMA aparitia durerii nu este neaparat conditionata de efort (poate aparea si repaus si la efort

fizic) durata durerii este mare, putand depasi 20 de minute nu cedeaza la nitroglicerina si analgetice obisnuite, necesita morfina durerea are in general un debut mai rapid si o disparitie mai treptata (cateva ore uneori)

comparativ cu angina pectorala ca senzatie, se manifesta ca : presiune, greutate, constrictie

In legatura cu aceasta intensitate mare, apar o serie de particularitati in ceea ce priveste reactia psihoemotionala. Pacientul sufera de o anxietate importanta:

se atinge nivelul de panica se asociaza cu iminenta mortii teama de moarte

Palpitatiile

Reprezinta constientizarea activitatii cardiace, cu nuanta interpretativa de suferinta, anormalitate, de caracter penibil. Au la baza o modificare importanta, fiziologica sau patologica a activitatii cardiace. Nu sunt direct proportionale cu anormalitatea activitatii cardiace, pentru ca au mereu o componenta afectiva, de semnificatie de "rau".

Palpitatiile fiziologice Sunt palpitatiile care apar la efort fizic mare, stres psihic mare, cu stimulare simpatoadrenergica importanta. Mecanismul de producere este reprezentat de cresterea fortei si a frecventei, ceea ce e inregistrata ca o schimbare in activitatea cordului.

Palpitatiile patologice Sunt descrise de pacienti ca:

batai puternice in piept rostogolire a inimii pauza in activitatea inimii "fluturare" palpitatii inregistrate ca si contractii dureroase

Localizarea poate fi precordial sau in regiunea cervicala.

Tusea e o manifestare frecventa la cardiaci. E corelata cu staza cardiaca sau cu complicatii pulmonare in boli cardiace (ex:IMA) sau cu bronsita de staza.

Hemoptizia sau expectoratia sanguinolenta apare in multe afectiuni cardiace, prin mecanisme patogenice multiple.

In fata unei hemoptizii se pun urmatoarele probleme diagnostice:

stenoza mitrala embolia pulmonara insuficienta ventriculara stanga (IVS) care se manifesta prin edem pulmonar acut (EPA) hipertensiunea arteriala sistemica anevrisme aortice fisurate sau rupte malformatii arteriovenoase

Febra

Orice stare febrila la un pacient cu suferinta cardiovasculara pune probleme foarte grave de diagnostic sau/si de evolutivitate.

Situatiile in care febra poate sa apara la cardiaci:

reumatism articular acut stari septicemice boli infectioase infarct pulmonar, pericardita acuta, tromboflebita, infarct miocardic endocardita bacteriana subacuta

Raguseala poate apare in suferinte cardiovasculare, cu un caracter de voce voalata sau net ragusita sau chiar voce bitonala. Apare in compresiuni mediastinale asupra nervului recurent cum se intampla in stenoza mitrala (ca urmare a dilatarii atriului stang), mediastinita din mezaortita luetica, anevrismul crosei aortice.

Semne si simptome respiratorii

Durerea de cauza respiratorie este de mai multe tipuri: junghi toracic, durere data de inflamarea cailor respiratorii mari, durere produsa de distensia arterelor pulmonare. Mai exista si dureri legate de mediastin, de peretele toracic, durere la nivelul toracelui si în vecinatatea sa (coloana vertebrala, regiune cervicala, regiune abdominala)

Junghiul toracic

este o durere de cauza pleurala dar apare si în suferinta parenchimului pulmonar, prin interesarea pleurei

originea durerii este la nivelul terminatiilor algogene din pleura parietala (pleura viscerala nu are sensibilitate)

acest junghi apare prin inflamarea sau iritarea pleurei, în contextul unei dureri corelabile cu miscarile respiratorii

in ultimul stadiu al durerii se intalneste exudat inflamator ce contine fibrina

Aceasta durere este localizata pe suprafete mici, este unilaterala, poate avea intensitate mare sau foarte mare, are debut acut sau supraacut. Junghiul are ca si caracter important, agravarea odata cu miscarile respiratorii (bolnavii au tendinta micsorarii respiratiei pe partea durerii). Tusea, sughitul, miscarea sau apasarea agraveaza deasemenea durerea, fiind in corelatie cu o hiperestezie.

Durerea datorata inflamarii mucoasei bronsice In aceasta situatie exista 2 faze de evolutie:

faza de bronsita uscata, in care se manifesta o durere retrosternala (ca o arsura severa), si care se agraveaza la respiratie rapida sau adanca si la tuse, care la inceput este uscata. Aceasta faza tine cateva zile si se amelioreaza treptat.

faza de bronsita cu tuse productiva

Durere produsa de distensia arterei pulmonare pincipale Este o durere toracica cu instalare acuta, resimtita retrosternal, cu durata variabila (ore), pusa pe seama distensiei peretilor arterei pulmonare datorita hipertensiunii acute pulmonare.

Durerea mediastinala Durerea mediastinala poate fi datorita continutului sau (componente cardio-vasculare, digestive si respiratorii) sau datorita afectarii globale a mediastinului (in emfizemul mediastinal sau in mediastinita). In emfizemul mediastinal exista o durere toracica retrosternala extinsa, care este importanta atunci cand se asociaza cu emfizem subcutanat (observat prin deformarea cutanata a zonei respective si prin senzatie de "zapada proaspata" la apasare) si cu un zgomot uscat, ritmat, de activitate a cordului (semnul lui Hamann). In mediastinita (frecvent intalnita datorita rupturii de esofag sau perforarii traheei) exista o durere retrosternala intinsa, intensa si se observa o marire radiologica a mediastinului.

Durerea peretelui toracic si a diafragmului Deosebim:

Durerea de tip frenic: poate fi data de iritatia inflamatorie a zonei centrale a diafragmului care este inervata de nervul frenic ce are originea la nivelul C3-C5. Durerea este resimtita pe marginea superioara a trapezului si a regiunii cervicale laterale si uneori in spatiile intercostale laterale. Iritatia poate fi insotita de contractia diafragmului producand sughitul.

Nevralgiile intercostale: sunt distribuite pe unul sau mai multe spatii intercostale si au frecvent caracter de durere sub forma de arsura sau descarcare electrica; durerea este agravata de respiratiile adanci, de tuse, stranut, schimbari mari de pozitie a toracelui. Durerea este agravata in punctele Walleix, care se gasesc la intersectia principalelor linii verticale cu rebordul costal.

Dureri parietale legate de muschi: poate avea unele aspecte mai particulare, ca in cazul pleurodiniei produsa de viroze, caracterizata prin durere violenta (datorita inflamarii muschilor intercostali) descrisa ca si "Gheara Diavolului" sau "Boala insulei Bronholm".

Durerea legata de afectarea articulatiei condro-sternale (Boala Tieze): este o durere ce intereseaza articulatiile condro-costale 2,3,4, de obicei pe partea stanga; este asociata cu tumefactia articulatiei si roseata tegumentului

Durerea din fibrozita: este o durere musculara corelata cu o reactie inflamatorie a tesutului conjunctiv fibros. Intereseaza partea superioara a toracelui, anterior si posterior.

Sindromul Pancoast Tobias:� este o durere cu distributie in plexul brahial; intereseaza partea superioara a toracelui si membrul superior, corelate cu o afectare neoplazica a varfului plamanului si domului pleural superior.

Dispneea

Dispneea este definita ca respiratie dificila (cu efort), respiratie constientizata ca anormala, determinand o situatie de discomfort. Apar modificari de frecventa, amplitudine si regularitate ce se coreleaza cu travaliu ventilator crescut.

Pentru aparitia perceptiei de dispnee sunt necesare multe informatii cu punct de plecare in receptorii pulmonari (de distensie si juxtaalveolari). Exista puncte de receptori in muschi si tendoane, receptori la nivelul vaselor (carotida, aorta) capabili sa inregistreze modificari ale gazelor în sange, receptori care trimit impulsuri la musculatura periferica. Toti acestia favorizeaza un trafic crescut la nivelul centrilor care coreleaza respiratia. Acest trafic impreuna cu inregistrarea efortului muscular crescut, duc la inregistrarea dispneei.

Din punct de vedere clinic avem elemente generale si tipuri particulare de dispnee:

dispneea de efort si de repaus dispneea paroxistica

Mijlocul de masurare al dispneei se refera la cea de efort, in functie de gradul de efort la care apare si are 4 stadii (efort mare, mediu, mic si repaus).

Tusea este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimici, inflamatori, care are ca rezultat expulzarea violenta si sonora a aerului intrapulmonar si a eventualelor secretii patologice sau a corpilor straini din arborele traheobronsic.

Tusea reprezinta o reactie de aparare a organismului pentru eliminarea produselor patologice din caile respiratorii. Reflexul de tuse este un reflex respirator modificat.

Dupa caracterul tusei se descriu:

tusea uscata: este seaca, fara expectoratie tusea umeda: este productiva, insotita de expectoratie, apare de obicei dimineata la

schimbarea pozitiei corpului tusea surda tusea latratoare: este consecinta unor compresiuni traheobronsice determinate de

adenopatii tusea bitonala: apare in cazul paraliziei corzilor vocale tusea convulsiva tusea iritativa: apare la fumatori sau in complicatiile cardiovasculare tusea cavernoasa: apare in cavernele pulmonare

Expectoratia reprezinta ceea ce se elimina din teritoriul alveolo-bronho-traheal prin actul tusei.

Rezultatul expectoratiei este "sputa". Sputa contine secretia diferitelor glande seroase si mucoase, exudat inflamator, transudat din capilarele pulmonare si alveolare, sange, eventual corpi straini.

Cianoza este coloratia care se observa la nivelul tegumentelor si mucoaselor si arata gradul de

saturatie in oxigen a sangelui din circulatia superficiala. cianozele care sunt consecinta unui exces de hemoglobina se clasifica in:

- cianoza care apare prin mecanism central

- cianoza care apare prin mecanism periferic

Cianoza prin mecanism central - apare datorita unei cantitati mai mari de hemoglobina redusa la nivelul sangelui arterial, care se poate datora unei oxigenari insuficiente la nivel pulmonar sau amestecarii sangelui venos cu cel arterial la nivelul cavitatii cardiace prin existenta unui sunt.

Afectiunile pulmonare determina cel mai frecvent cianoza prin mecanism central. Se intalnesc in bolile pulmonare comune cum ar fi bronsita cronica, astmul bronsic, pneumonie care determina cianoza prin acest mecanism.

In concluzie, cianoza prin mecanism central apare ca o cianoza generalizata, care nu cedeaza la vasodilatatie si poate ceda la administrarea de oxigen. Se intalneste in bolile pulmonare si, uneori, in cele cardiace congenitale.

Cianoza de prin mecanism periferic - sunt cauzate de cresterea extractiei de oxigen din tesuturi, dintr-un sange arterial care este normal oxigenat. Cianoza periferica se intalneste in mod obisnuit in scaderea vitezei de circulatie locala sau generala care determina staza, in tesuturile care au activitatea metabolica normala. Aceste tesuturi extrag oxigen, creste cantitatea de hemoglobina redusa.

Cianoza periferica poate sa fie generalizata in staza sistemica, care apare in insuficienta cardiaca cronica - cel mai frecvent sau in soc. Cianoza periferica este localizata in afectiunile care determina staza regionala - de origine vasculara, venoasa sau arteriala.