Semnele linguale au urmtoarele proprieti: - caracter material al formei i ideal al coninutului; - nesimetrie ntre form i coninut, n sensul c un semnificant se raporteaz la mai multe semnificate i invers28: chre (scump) i chre (mncare), cl (cheie), clef (cheie) etc.; - caracter discontinuu, condiionat de faptul c au nceput i sfrit: blndeea nopii; - caracter linear (mai ales n form: Semn + Semn = Semn complex: sfritul + anului = sfritul anului) i nelinear (mai ales n coninut: le march aux puces (hala de vechituri)); - capacitate combinatorie29, ce se manifest la diferite niveluri (astfel, cuvintele se pot combina unul cu altul i constitui sintagme, dar, totodat, pot contracta relaii i cu propoziii ntregi: El i cu cei ce-l privesc Je dis cela pour vous et pour tous ceux qui m`coutent); - caracter arbitrar i nearbitrar al laturii formale: a plnge (arb.), a strica (arb.); garde-robe (nearb.), passe-temps (nearb.) etc.; - caracter motivat al laturii ideale, n sensul c aceast latur reflect proprietile denotatului sau referentului: referent , semnificat: meuble sur pied comportant une surface plane; - caracter complex (talpa-gtii, gratte-ciel etc.) i simplu (maison, livad etc.); - caracter relativ stabil din perspectiv sincronic; - caracter variabil din perspectiv diacronic, evideniat n baza arhaismelor i neologismelor: broasc (animal), broasc (la u); - caracter polisemantic (page paj i pagin, build form i construcie etc.); - independen relativ a laturii materiale fa de cea ideal i invers; - condiionare reciproc (numele propriu Reigan condiioneaz apariia numelui comun reiganomic); - dependen direct de activitatea de cunoatere a individului i de practica lui social: la nceput, adjectivul linguistique avea urmtoarea semnificaie n limba francez: propre la langue,