Simulări ale examenului de rezidenţiat10 mai 2014

Organizatori: MRe Medical Research education, , OSM Cluj, SSCR ClujCoordonatori locali: Alexandra Babici (MRe), Raluca Marinescu (MRe), Alina Budăcan (Preşedinte SSCR)Coordonator naţional: Cristina Bujoreanu

1. Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate:   A: În emisferul dominant   B: În bulbul rahidian   C: Pontin bilateral   D: Pontin unilateral   E: Talamic bilateral2. Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizează prin:   A: Agnozie vizuală   B: Ataxie   C: Hemiplegie masivă proporţională   D: Hipoestezie de aceeaşi parte cu leziunea   E: Hiperpatie3. Chirurgia carotidiană (endarteriectomia) se recomandă pentru profilaxia AVC în stenozele simptomatice care depăşesc:   A: 50%   B: 60%   C: 70%   D: 80%   E: 90%4. La imagistica cerebrală din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale găsim:   A: hiposemnal la CT   B: afectarea teritoriului profund în caz de amiloidoză   C: hipersemnal FLAIR   D: hipodensitate spontană la CT   E: hipersemnal în T2*5. Managementul infarctelor cerebrale şi AIT este caracterizat de următoarele, cu excepţia :   A: Tratament antidepresiv: psihoterapie şi/sau medicamentos

1

   B: Menţinerea unei poziţii strict la orizontală până la efectuarea examenului eco-Doppler   C: Tratament antiHTA, dacă HTA > 185/110 mmHg   D: Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil   E: Antiepileptice dacă crizele sunt precoce6. Emboliile de origine cardiacă NU sunt cauzate de:   A: Endocardită   B: Cardiomiopatie dilatativă   C: Valvă biologică   D: Valva mecanică cu anticoagulare ineficientă   E: Fibrilaţie atrială7. Metastazele cerebrale hemoragice apar în:    A: cancerul mamar   B: cancerul de tiroidă   C: melanomul malign   D: cancerul de colon   E: cancerul de prostată8. Hidrocefalia acută aparută ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se tratează prin:    A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic   B: corticoterapie   C: derivaţie ventriculară externă   D: antiepileptice   E: antialgice9. Metastaze cerebrale hemoragice apar în caz de (pg. 274)   A: Cancer mamar   B: Cancer pulmonar   C: Cancer renal   D: Cancer de colon   E: Cancer gastric10. Schwannomul (fostul neurinom) acustic este caracterizat prin următoarele, cu EXCEPŢIA :   A: Este dezvoltat ȋn principal pe al VIII-lea nerv cranian   B: Are risc de compresie a structurilor vecine   C: Are risc de crize de epilepsie   D: In stadiul precoce există numai semne auditive şi/sau vestibulare   E: Se indică tratamentul chirurgical11. Nu caracterizează bronşita cronică obstructivă:   A: Se poate asocia cu reversibilitate parţială   B: Obstrucţie persistentă a căilor aeriene mici   C: Dispnee cu VEMS>80%   D: Se poate asocia unui emfizem pulmonar   E: Se poate asocia unei hipersecreţii bronşice12. Dintre gesturile de urgenţă-ce nu face parte:    A: ventilaţie cu mască   B: oxigenoterapie

2

   C: transfer într-o sectie de hemato   D: transfer în reanimare   E: dezobstrucţia căilor aeriene, abordarea unei căi venoase de calibru bun13. Dispneea expiratorie cu wheezing poate fi cauzată de:   A: Pneumopatie acută infecţioasă   B: Edem Quincke   C: Astm paroxistic   D: Compresie traheală dată de o tumora mediastinală   E: Epiglotită infecţioasă14. Pragul sau latenţa de reactivitate a centrilor nervoşi poate fi crescut cu următoarele medicamente, cu excepţia:   A: Viminol   B: Levomepropazina   C: Iodopropiliden   D: Caramifen   E: Dextrometerfan15. În cazul de tuse şi radiografie toracică normală, următoarele pot fi cauze ale tusei, cu excepţia:   A: Reflux gastroesofagian   B: Cancer bronşic   C: Mucoviscidoză   D: Astmul hipersecretant   E: Tuberculoza bronsica16. Care dintre următorii nu reprezintă pneumalergeni:   A: Câini   B: Pisici   C: Păianjeni   D: Gândaci de bucătărie   E: Acarieni17. Scorul CRB65 cuprinde următoarele, cu excepţia:   A: TA sistolică < 90 mmHg   B: Frecvenţa respiratorie > 30/min   C: TA diastolică < 50 mmHg   D: Confuzie   E: Vârsta > 65 ani18. Factorii profesionali implicaţi în cancerele fără celule mici includ, cu excepţia:    A: Fier   B: Crom   C: Mangan   D: Nichel   E: Azbest19. Principalul diagnostic diferențial al limfangitei carcinomatoase este:    A: EPA   B: Pneumopatie interstițială gripală

3

   C: Insuficiența cardiacă congestivă   D: Infarct miocardic acut   E: Limfom Hodgkin

20. Diagnosticul etiologic al SDRA include, cu excepţia:   A: LBA şi recoltare distală protejată   B: Un bilanţ infecţios extrarespirator complet   C: Eliminarea pneumotoracelui prin CT   D: Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominală pe gol   E: Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominală21. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă:    A: Fracturile costale pot produce un pneumotorax   B: Fractura coastelor inferioare la stânga pot ridica suspiciuneai leziuni splenice une   C: Pneumotoraxul apare doar în urma unui traumatism toracic   D: Hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax   E: Pneumotoraxul sufocant necesită drenaj toracic imediat22. NU este examen orientativ pentru pacientul stabil după un traumatism toracic:   A: Bronhoscopie   B: CT cu contrast   C: ECG   D: ETT   E: Radiografia toracică23. Care din urmatoarele NU reprezintă o leziune cardiacă ca şi complicaţie precoce a traumatismului toracic:   A: hemopericardul   B: disecţia coronara   C: ruptura de istm aortic   D: leziuni valvulare traumatice   E: contuzia miocardică24. Mecanismul patologic în starea de şoc cardiogen se poate rezuma în:   A: scădereafuncţiei de pompare cardiacă ->scădereadebitului cardiac şi scăderea preîncărcării cardiace-> scăderea aportului de O2 la celule   B: scădereavolumului sangvin circulant ->scădereapreîncărcării cardiace -> scăderea funcţiei de pompare cardiacă   C: scădereafuncţiei de pompare cardiacă ->scădereadebitului cardiac şi creşterea preîncărcării cardiace-> scăderea aportului de O2 la celule   D: vasodilataţie masivă ->scade volumul sangvin circulant ->scăderea funcţiei de pompare cardiacă -> aportul de O2 la celule   E: vasodilataţie masivă ->scăderea perfuziei organelor -> scăderea funcţiei de pompare cardiacă -> creşterea debitului cardiac -> scăderea aportului de O2 la celule25. Care este doza de adrenalină de iniţiere a resuscitării stopului cardiac:   A: 3 mg   B: 4 mg   C: 1 mg

4

   D: 1 g   E: 10 mg26. Manevrele de bază de resuscitare cuprind următoarele manevre, cu excepţia următoarelor:   A: Ventilaţie cu un insuflător manual   B: Ventilaţie gură la gură   C: Masajul cardiac extern într-un ritm de 120 bpm   D: Intubarea şi ventilaţia mecanică trebuie realizate cât mai repede posibil   E: Alternanţa a 30 de compresii toracice la 2 insuflări27. Doza de amiodaronă administrată în resuscitarea în caz de stop cardiac prin FV este:   A: 150 mg   B: 1 fiolă   C: 300 mg   D: 600 mg   E: 1200 mg28. Tromboliza intravenoasă este indicată în următoarele situaţii:   A: Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fără hipotensiune arterială   B: Emboliile pulmonare însoţite de creşterea lactatemiei arteriale   C: Emboliile pulmonare confirmate cu stare de şoc   D: Emboliile pulmonare indiferent de formă, dar neînsoţite de stare de şoc   E: Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic29. Tratamentul trombozei venoase profunde necesită spitalizare în următoarele condiţii, cu excepţia:   A: Localizare ilio-cavă   B: Sindrom obstructiv venos sever   C: În caz de localizare poplitee   D: Dacă nu este posibilă îngrijirea optimă la domiciliu   E: În caz de insuficienţă renală severă30. Anticoagularea în tromboza venoasă profundă se face cu:   A: Heparină nefracţionată - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv   B: Heparina nefracţionată - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 800 UI/kg/zi   C: iv Heparină nefracţionată - bolus iv 80 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv   D: Heparină nefracţionată - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 2500 UI/kg/zi iv   E: Heparină nefracţionată - bolus iv 50 UI/kgc, apoi 500 UI/kg/zi iv31. În sepsis avem, cu EXCEPŢIA:    A: febră   B: infecţie confirmată   C: frecvenţa respiratorie <20/min   D: frecvenţa cardiaca >90 bpm   E: leucocitoză32. Definiţia clinică a sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) cuprinde următoarele, cu excepţia:    A: Frecvenţa respiratorie peste 20/min   B: Frecvenţa cardiaca peste 90/min

5

   C: Hiperleucocitoza peste 20000/mm3   D: Febra sub 36°C   E: Leucopenia mai mult de 10% celule imature33. Hemoculturile pot fi recoItate în orice moment în următoarele afecţiuni:   A: Meningită   B: Infectii urinare   C: Endocardită   D: Meningoencefalită   E: Pneumonii34. Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face luând în considerare următoarele, cu excepţia:   A: Starea generală   B: Poarta de intrare   C: Repetarea hemoculturilor   D: Localizările secundare   E: Curba termică35. Septicemia cu streptococ NU se tratează cu următoarele, cu excepţia:    A: Cefpirom   B: Cefepim   C: Amoxicilina   D: Ceftriaxon   E: Imidazol36. Diareea acută se defineşte ca:   A: Emisia de mai mult de 4 scaune/zi   B: Emisia de scaune moi instalată insidios   C: Emisia de scaune moi-llichide   D: Scaune diareice prezente de aproximativ 10 zile   E: Scaune diareice prezente de aproximativ o lună37. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate despre explorarea sangvină în diareea acută:   A: Hemoculturi doar în caz de febră   B: CRP în mod uzual   C: Bilanţ hepatic dacă există suspiciune de febră tifoidă   D: Hemoculturi doar dacă există hipotermie   E: Nu este necesară ionograma38. Aspectele importante în profilaxia tetanosului sunt următoarele cu excepţia:   A: Bacterie ubicuitară   B: Boală este mortală   C: Nu trebuie vaccinate persoanele afectate   D: Boala trebuie declarată obligatoriu   E: Boala permite vaccin cu eficacitate înaltă39. Simptomul inaugural, în faza de prodrom a tetanosului este:    A: opistotonus   B: distonie neuro-vegetativa   C: trismus   D: contractura musculară

6

   E: ameţeală40. Despre infecţiile nosocomiale, sunt adevărate următoarele afirmaţii:   A: Au prevalenţă înaltă, peste 30%   B: infecţii urinare -15%   C: infecţii de plagă operatorie -15%   D: pneumopatii infectioase -30%   E: infecţii dentare41. Circumstanțele în care se efectuează endoscopie digestivă superioara în urgență include:   A: Pacientul cu instabilitate hemodinamică marcată   B: La toți pacienții intubați şi ventilaţi   C: La pacientul a jeun de 6 ore sau după golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicină   D: Cu scop exclusiv diagnostic inițial   E: La 72 ore de la debutul sângerarii pentru a aştepta spontată a acesteia42. Despre clasificarea Forrest, sunt adevărate:   A: Clasa IA-hemoragie în pânză   B: Clasa IB- hemoragie în jet   C: Clasa IIC- pete pigmentare   D: Clasa IIA- cheag aderent   E: Clasa III-cheag aderent43. Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva inferioara:    A: angiodisplaziile   B: colitele   C: hemoragii diverticulare   D: cancer de colon   E: tumorile44. Referitor la hepatită cronică cu VHB, în care dintre situaţiile următoare se indică tratament antiviral?    A: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir   B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, şi/sau ALAT >= 10N şi scor Metavir >= A1 şi/sau F1   C: ADN VHB detectabil şi/sau ALAT >= 10N şi scor Metavir >= A1 şi/sau F1   D: ADN VHB >= 2000 UI/ml, şi/sau creştere persistentă a ALAT cu viremie detectabilă şi scor Metavir >= A2 şi/sau F2   E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT şi scorului Metavir45. Tratamentul antiviral în hepatită virală C, are următoarele indicaţii:   A: Este indicat la un scor Metavir FO   B: Se indica administrarea unui astfel de tratament în cirozele decompensate   C: Este indicat inclusiv în absenta, fibrozei semnificative   D: Nu se administrează la pacienţii cu manifestări extrahepatice   E: Este propus la cei cu fenotip 146. Hepatită delta se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:    A: Este determinată de un virus ARN   B: Contaminarea este identică cu VHB   C: Diagnosticul pozitiv se bazează pe detectarea Ag VHD

7

   D: Infecţia este frecvent asimptomatica   E: Se indica aprecierea gradului de fibroză47. Icterul manifest presupune creşterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de:   A: 5 μg/l   B: 20 μg/l   C: 50 μg/l   D: 25 μg/l   E: 30 μg/l48. Care din următoarele afecţiuni maligne pot genera icter de origine extrahepatică?    A: Litiaza biliară   B: Pancreatita cronică   C: Ampulom Vaterian   D: Colangita sclerozantă primitivă   E: Ciroza biliară primitivă49. Encefalopatia hepatică poate fi declanşată de:   A: Delirium tremens   B: Un traumatism   C: O infecţie   D: Hiponatremie   E: Hipoglicemie50. Rectocolita hemoragică poate da următoarele complicaţii, cu excepţia:   A: Cancer colorectal   B: Tromboză venoasă profundă   C: Abcese   D: Perforaţie   E: Megacolon toxic51. Imagistica prin CT în cazul tumorilor cerebrale are următoarele roluri:    A: identifică tumora   B: identifică dimensiunea   C: identifică tipul anatomo-patologic al tumorii   D: identifică efectul de masă   E: identifică riscul de angajare52. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales:   A: În fosa posterioară la copil   B: În fosa posterioară la adult   C: În emisferele cerebrale la copil   D: În emisferele cerebrale la adult   E: În emisferele cerebrale indiferent de vârstă53. Combaterea edemului cerebral se realizează prin:    A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice   B: Poziţie în ortostatism   C: Corticoterapie intravenoasă   D: Tratament antiepileptic profilactic   E: Tratament hiperosmolar (manitol)

8

54. Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizează prin:   A: Antiepileptic profilactic   B: Susţinere psihologică   C: Corticoterapie i.v. în caz de edem important   D: Excizia chirurgicală pentru toate tipurile de tumoră   E: Derivaţie ventriculară în caz de hidrocefalie acută55. Despre tumorile intracraniene extraparenchimatoase se afirma că:    A: sunt in principal benigne    B: schwannomul acustic este frecvent malign   C: schwannomul se dezvoltă în principal pe nervul VII   D: meningiomul este tumoră malignă   E: pacientul cu meningiom poate avea crize de epilepsie56. Metastaza cerebrală hemoragică poate fi produsă de un cancer primar:   A: De rinichi   B: Melanom   C: De colon   D: Mamar   E: Pulmonar57. În funcţie de gradul de severitate şi malignitate glioamele cerebrale se clasifică în:   A: Astrocitom (grad înalt cu prognostic nefavorabil)   B: Glioblastom (grad scăzut)   C: Oligodendrogliom   D: Glioblastom (grad înalt cu prognostic nefavorabil)   E: Astrocitom (grad scăzut)58. În cazul suspiciunii de AVC se impune de urgenţă (pentru diagnostic de certitudine):   A: măsurarea tensiunii arteriale   B: corectarea glicemiei   C: repausul la orizontală în pat   D: CT craniu   E: RMN craniu59. Sindromul Wallenberg este:   A: sindrom altern   B: secundar infarctului protuberanţial bilateral   C: secundar ischemiei latero-bulbare   D: secundar infarctului în teritoriul vertebro-bazilar   E: secundar ischemiei capsulei interne60. Sindromul pseudobulbar constă în:   A: râs şi plâns spasmodic   B: sindrom cerebelos bilateral   C: tulburari de fonaţie şi deglutiţie   D: crize epileptice   E: demenţă61. Infarctul sylvian total se caracterizează prin:    A: Semne de aceeaşi parte cu leziunea

9

   B: Afazie dacă este afectat emisferul minor (nondominant)   C: Deficit senzitivo-motor masiv şi proporţional   D: Hemianopsie laterală omonima   E: Tulburare de coştienţă indiferent de mărimea infarctului62. Sindroamele alterne, reprezintă:   A: Semne de afectare a trunchiului cerebral   B: Afectare senzitivă sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii   C: Afectarea senzitivă sau motorie pe hemicorpul de aceeaşi parte cu leziunea   D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlaterală cu leziunea   E: Afectarea nervilor cranieni de aceeaşi parte cu leziunea63. Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt:   A: Boli ale venelor mici   B: Disecţia aortei toracice   C: Efortul fizic moderat   D: Ateroscleroza   E: Embolii cardiogene64. Despre tratamentul trombolitic intravenos în infarctul cerebral, sunt adevărate următoarele:   A: Se poate face şi în cazul unor intervenţii chirurgicale recente   B: Permite ameliorarea prognosticului funcţional în timp   C: Este indicat în infarctul cerebral datând sub 4 ore şi 30 de minute   D: Poate fi amânat până la 6 ore după debut   E: Se aplică chiar dacă pacientul se află sub anticoagulare eficace65. Profilaxia secundară după un infarct cerebral se face cu:   A: Antiplachetare   B: Statine   C: Anti-HTA   D: Sevraj de tutun total şi definitv   E: Repaus fizic total66. Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt:   A: Trombofilie   B: Cancere subiacente   C: Contraceptive estroprogestative   D: Post-partum   E: Exces de proteine C, S67. Trombozele venoase cerebrale se manifestă clinic:   A: Cefalee acută   B: Cefalee progresivă   C: Crize de epilepsie cu debut parţial   D: Deficite neurologice focale   E: Edem al membrelor inferioare68. Hemoragia meningiană nontraumatică se manifestă prin:   A: Cefalee brutală   B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk)   C: Afazie

10

   D: Uneori tulburări de conştienţă   E: Uneori asociat cu criză convulsivă69. Examinari biologice de realizat în urgenţă în cazul unui infarct cerebral sunt:    A: ionograma sanguina   B: hemostaza   C: bilanţ hepatic   D: troponina I   E: hemoleucograma70. Alte afecţiuni, în afară de hemoragiile meningiene care se pot manifesta prin cefalee brutale:   A: Glaucoamele acute   B: Sinuzitele blocate   C: Meningitele   D: Necroze pituitare   E: Glaucoamele cronice71. Hematoamele din hipertensiunea arterială se caracterizează prin:    A: hematoame cu localizare profundă: capsula interna, protuberantă.   B: hematoame cu localizare lobară: teritoriu cortico-sub-cortical   C: asociat cu leucopatie extinsă (''leucoaraioza'')   D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid''   E: la explorare RMN: hipersemnal în secvenţa FLAIR72. Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt caracterizate prin:   A: Frecvent localizate lobar   B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice   C: Cocaină este incriminată   D: Frecvent la subiecţii tineri   E: Favorizate de HTA73. Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterială sunt caracterizate prin:   A: Nu necesită măsuri de protecţie cerebrală ca la cele ischemice   B: Tratamentul în acut constă în scăderea presiunii arteriale pe cale i.v.   C: Sunt asociate cu leucoaraioză   D: Sunt legate de ruperea marilor artere   E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante74. Profilaxia secundară ischemiilor de origine ateromatoasă include:   A: Anti-HTA   B: Anticoagulante orale   C: Screening-ul diabetului şi tratamentul acestuia   D: Tratamentul cardiopatiei   E: Antiplachetare75. Tratamentul anticoagulant în infarctul cerebral este caracterizat de:   A: Riscul de transformare hemoragică este mai mic decât beneficiul aşteptat   B: De instituit urgent   C: Este indicat în infarct cerebral datând de mai puţin de 4:30 h

11

   D: Este indicat în AIT de origine cardioembolică certă   E: Este indicat în infarctele venoase76. AVC embolice de origine cardiacă pot fi determinate de:   A: Miocardită   B: Endocardită   C: Akinezia segmentară   D: Flutterul atrial   E: Fibrilaţia atrială77. Sindromul locked-in este caracterizat de:    A: Păstrează mişcările orizontale ale globilor oculari   B: Este secundar unui infarct protuberential unilateral   C: Stare de constienţă alterată   D: Mutism   E: Tetraplegie cu diplegie facială78. Sindromul Wallenberg este caracterizat de:   A: Anestezie termoalgică a feţei contralaterale   B: Semn Claude-Bernard-Horner   C: Tulburări de fonaţie şi deglutiţie   D: Vertij şi nistagmus rotator   E: Anestezia hemifetei79. Infarctul arterei cerebrale anterioare este caracterizat de:   A: Afazie   B: Hemianopsie laterală omonimă   C: Sindrom frontal   D: Deficit senzitivomotor predominant crural   E: Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial80. AVCul se tratează în regim de urgenţă prin:   A: Psihoterapie şi/sau medicamentos   B: Prevenirea complicaţiilor trombembolice   C: Imagistică cerebrală de urgenţă   D: Ortofonie în caz de afazie   E: Kinetoterapie precoce81. Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei:    A: SaO2<92%   B: VEMS<45%   C: VEMS<50%   D: Comorbiditate cardiovasculară   E: Discordanţa clinico-funcţională82. Care dintre următoarele semne de alarmă necesită ventilaţie mecanică:   A: Confuzie   B: Semne de şoc   C: Tulburări recente ale funcţiilor superioare   D: PaO2<45mmHg   E: PaCO2>45mmHg

12

83. Care dintre următoarele afirmaţii privind monitorizarea pacientului cu oxigenoterapie la domiciliu sunt adevărate:   A: Radiografie toracică 1 dată/an   B: Spirometrie 1 dată la 2 ani   C: Gazometrie arterială/3-6 luni   D: Gazometrie arterială 1 dată/an   E: SaO2 la intervale84. Alegeti afirmaţiile adevărate despre simptomele BPOC:    A: nespecifice   B: tuse    C: expectoratie   D: dispnee   E: paloare85. Kinetoterapia respiratorie în BPOC presupune:   A: dezobstrucţie bronşică   B: exersarea tusei   C: ventilaţie dirijata   D: realizarea într-un ritm şi cu o frecvenţă care depind de starea clinică a pacientului şi de evoluţia lui   E: nu este necesară86. Tratamentul pacienţilor cu BPOC include:    A: tratamentul comorbidităţilor şi complicaţiilor   B: antibiotice, mucolitice, antitusive   C: hipnotice, sedative, analgezice pe bază de codeină   D: tratamentul apneei de somn   E: tratamentul depresiei severe, anxietăţii majore legate de insuficienţa respiratorie gravă87. Tratamentul în BPOC moderat este urmatorul:    A: Bronhodilatatoare cu scurtă durată de acţiune la cerere   B: Bronhodilatatoare în mod continuu   C: Corticoizi inhalatori în prezenţa unui raspuns la PRF   D: Corticoizi inhalatori în prezenţa unor exacerbări frecvente   E: Oxigenoterapie de lungă durată88. În BPOC cu PaO2 < 60 mmHg se recomandă oxigenoterapie dacă există şi:    A: Desaturări la efort   B: Semne de IVD   C: SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de înregistrare, nocturnă   D: Hematocrit > 50%   E: HTAP89. Platipneea este caracterizată de:    A: Şunt stânga-dreapta   B: Şunt dreapta-stânga   C: Dispnee doar în poziţie ortostatică   D: Dispnee cu imposibilitatea menţinerii decubitului lateral de partea plămânului afectat   E: Dispnee cu imposibilitatea menţinerii decubitului dorsa

13

90. Dispneea expiratorie cu wheezing are următoarele etiologii, cu excepţia:   A: EPA   B: Edemul Quincke   C: Pneumopatia de hipersensibilitate   D: Astm paroxistic   E: Decompensare acută a BPOC91. Complicaţiile tusei la adult sunt:    A: pneumotorax   B: incontinenţă urinară   C: tulburări de conducere   D: embolie gazoasă cerebrală   E: dezlipire de retină92. Urmatoarele sunt cauze de hemoptizie:    A: endometrioza bronsica   B: necroza aseptica a maselor silicotice pseudotumorale   C: sechestratie pulmonara   D: tumora benigna a bronhiilor   E: stenoza aortica93. Despre moleculele antitusive sunt adevărate următoarele, cu excepţia:   A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii   B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite   C: Curarele se utilizează la pacienții ventilați   D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente   E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie94. În hemoptizie primele examinări sistematice sunt:   A: Biopsia bronşică   B: Fibroscopie bronsică   C: Rh   D: Grupa sanguină   E: Gazometrie95. Semnele respiratorii de gravitate în cadrul astmului la adult sunt:   A: dificultatea de a vorbi sau de a tuşi   B: transpiraţii   C: contractura muşchilor intercostali   D: PaCO2 >=40 mmHg   E: respiraţie paradoxală, pauze sau stop respirator96. Următoarele afirmaţii despre astmul supraacut sunt adevărate:    A: forma particulară a astmului acut grav marcat de o evoluţie explozivă spre asfixie   B: afectează cu precădere femeile <30 ani   C: funcţie respiratorie de bază profund alterată   D: suprainfecţia bronşică este frecvent incriminată   E: hipercapnie francă, acidoză extremă, tulburări majore de vigilenţă (frecvent comă), anomalii cardiorespiratorii ameninţătoare (cord pulmonar acut, uneori şoc franc, tulburări de ritm cardiac): ventilaţia mecanica se impune fara intarziere

14

97. Următoarele afirmaţii despre antibioterapia în cadrul astmului acut grav sunt adevărate:    A: se face sistematic   B: dacă se suspectează pneumopatie   C: dacă se suspectează sinuzita   D: poate provoca reacţii alergice   E: nu este necesară sistematic98. Astmul intermitent la adult se caracterizează prin:    A: simptome intermitente <1 dată pe saptamană   B: simptome de astm nocturn >2 ori pe lună   C: între crize fără simptome şi funcţie respiratorie normală   D: PEF sau VEMS >=80%, variabilitate <20%   E: exacerbari ce pot influenţa activitatea şi somnul99. Despre prick-test următoarele sunt adevărate:   A: Este pozitiv dacă la 10 minute, diametrul papulei este de minim 2 mm   B: 10-20% dintre subiecţii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice   C: Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore   D: Sunt teste specifice   E: Sunt teste sensibile100. În tratamentul de primă intenţie a astmului acut grav cu β2agonişti inhalatorii, administrarea se face:    A: în doze moderate   B: ambulator   C: cu salmeterol sau tebutalină, nebulizare în 15 minute   D: reînnoirea nebulizărilor se face la 20-30min   E: au timp de acţiune rapid:<5 minute101. Localizarea tuberculozei extrapulmonare cuprinde:   A: Pericardită   B: Meningită   C: Afectare hepatică   D: Afectare splenică   E: Boala Von Hippel-Lindau102. Este adevărat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului:    A: Izoniazida se administrează în doze de 25mg/kg/zi   B: Pirazidamida în doza de 25mg/kg/zi fără a se depăşi 2000mg/zi   C: Pirazidamida în doza de 50mg/kg/zi fără a se depăşi 4000mg/zi   D: Etambutol în doza de 20mg/kg/zi   E: Rifampicina în doza de 35mg/kg/zi fără a se depăşi 2000mg/zi103. Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a bacililor acid-alcool rezistenţi din:    A: expectorat in 3 zile succesive   B: tubaj gastric matinal   C: aspirat prin fibrobronhoscopie   D: drenajul pleural   E: biopsie transbronsica

15

104. Instituirea tratamentului TBC se realizează după măsurarea:   A: Kaliemiei   B: Natriemiei   C: LDH   D: Gamma GT   E: Bilirubinei105. Legioneloza pulmonară se manifestă prin, cu excepţia:    A: Opacităţi alveolare vagi, confluente (radiografie)   B: Dureri abdominale   C: Rinofaringită   D: Halenă fetidă   E: Debut rapid progresiv106. Urmatoarele boli sistemice pot cauza revarsat pleural:    A: poliartrita reumatoida: glicopleurie normala, prezenta ragocitelor   B: lupus, Wegener, Churg-Strauss   C: Sjogren   D: febra mediteraneana   E: sarcoidoza (frecvent)107. Boala plămânului alb poate fi cauzată de:   A: Pneumectomie   B: Atelectazie completă prin obstrucţia unei bronhii suşă   C: Pneumotorax unilateral cu supapă   D: Tumora gigantică   E: Pleurezie de mare abundenţă108. Sunt adevărate următoarele afirmaţii privind IRC, cu excepţia:    A: în IRC restrictivă datorată cifoscoliozei raportl VR/CPT este diminuat   B: în patologiile neuromusculare parenchimul pulmonar este a priori sănătos, şi de aceea este indicat preferenţial doar tratamentul prin oxigenoterapie de lungă durată.   C: în silicoză şi azbestoză sunt indicate debite crescute de oxigen - 4-5 l/min   D: markerul biologic al schimului pulmonar este nivelul PaCO2, iar cel al ventilaţiei alveolare este PaO2.   E: în timpul unei afectări neuromusculare trebuie combătute atat hipoventilaţia alveolară cât şi tulburări de difuziune prin diminuarea suprafeţei de schimb şi a volumului sangvin capilar.109. În diagnosticul IRC restrictive, corespund PFR:   A: Creşterea raportului VR/CPT în spondilartrita anchilozantă   B: Creşterea raportului DLCO/VA   C: Uneori diminuarea compliantei pulmonare şi parietale   D: VEMS/CV crescut   E: Diminuarea CPT110. Nu reprezintă sindrom de detresă respiratorie cu opacități radiologice pulmonare și hipoxemie următoarele:    A: Edemul pulmonar acut   B: Pneumopatii hipoxemiante   C: SDRA

16

   D: Acutizarea insuficiențelor respiratorii cronice obstrucutive   E: Acutizarea insuficiențelor respiratorii cronice restrictive111. Referitor la detresa respiratorie apărută în cazul unui traumatism toracic sunt adevărate următoarele afirmaţii:   A: Este legată de o alterare a mecanicii ventilatorii   B: Este legată de o contuzie pulmonară   C: Mecanica ventilatorie poate fi alterată de fracturi costale sau volete costale   D: Este determinată de un şoc cardiogenic legat de o contuzie miocardică sau o disecţie coronară   E: Este determinată de apariţia unei tamponade hemoragice sau gazoase în caz de pneumotorace compresiv112. Sunt considerate leziuni parietale rezultate după un traumatism toracic:   A: Fracturi costale   B: Hemotoracele   C: Voletul costal   D: Ruptura cupolei diafragmatice   E: Pneumotorace113. Hemopericardul poate avea următoarele cauze:   A: Disecţia coronară   B: Dezinserţia venelor pulmonare   C: Dezinserţia trunchiurilor supra-aortice   D: Plaga atriului drept   E: Ruptură de istm aortic114. Despre hemotorace următoarele sunt adevărate:   A: Impune realizarea unei bronhoscopii   B: CT este indispensabil chiar şi la pacienţii instabili   C: Pe radiografia toracică are un aspect radiotransparent localizat   D: Poate fi secundar unei leziuni pulmonare   E: Poate fi izolat115. Ruptura cupolei diafragmatice este caracterizată de:   A: Nu se poate asocia cu hemotorax   B: Poate determina strangularea structurilor digestive   C: Radiografia toracică nu este întotdeauna concludentă   D: Mecanismul constă în compresie toracică + contuzie abdominală   E: Este mai frecventă la dreapta116. În cazul şocului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie poate fi cauzată de:   A: Hemopneumotorace cauzat de leziunea pediculului intercostal   B: O tamponadă dată de un pneumotorace compresiv   C: O luxaţie extrapericardice a cordului   D: O contuzie miocardice   E: Un şoc hemoragic117. Leziunile axului traheobronșic sunt sugerate de asocierea între:    A: Hemoptizie

17

   B: Pneumomediastin   C: emfizem subcutanat   D: embolie gazoasă   E: Pneumotorax118. Detresa circulatorie in socul hemodinamic poate fi data de:    A: unui soc hipovolemic   B: unui soc anafilactic   C: unui soc hemoragic   D: unui soc cardiogen nelegat de o contuzie miocardica sau o disectie coronara   E: unei luxatii extrapericardice a cordului119. Referitor la hipotermizarea terapeutică din resuscitarea cardiacă sunt adevărate următoarele afirmaţii:   A: Este indicată mai ales după recuperarea pacientului post stop cardiac în FV   B: Vizează protejarea coronariană   C: Se realizează prin răcirea pacientului la 32-34 de grade   D: Răcirea se face timp de 12-24 ore   E: Se realizează prin răcirea pacientului la 26-30 grade120. Referitor la resuscitarea stopului cardio circulator sunt adevărate afirmaţiile:   A: Dacă se presupune că FV a apărut de mai mult de 4 minute se administrează un SEE de 150 J monofazic   B: După administrarea de SEE nu este necesară reluarea manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac extern   C: Adrenalina este singura catecolamină administrată în caz de asistolie   D: La administrarea de adrenalină în caz de asistolie se poate administra şi amiodaronă   E: În caz de stop cardio-respirator prin FV care nu răspunde la SEE se poate administra un bolus de adrenalină pentru a restabili tonusul arterial121. Referitor la adrenalina administrată în asistolie sunt adevărate afirmaţiile următoare:   A: Este singura catecolamină indicată   B: Are acţiune batmotropă negativă   C: Are acţiune batmotropă pozitivă   D: Este vasodilatatoare   E: Este vasopresivă122. Referitor la adrenalina administrată în asistolie sunt adevărate următoarele:   A: Are acţiune batmotropă pozitivă   B: Are acţiune vasopresivă susceptibilă de a reinstala presiunea diastolică   C: Poate fi administrată în asociere cu 3 mg de atropină   D: Asistolia este singura indicaţie de administrare a adrenalinei   E: Doza iniţială este 1 mg iv123. Amiodarona administrată în resuscitarea prin FV are următoarele caracteristici:   A: Doza iniţială este de 150 mg   B: Doza iniţială este de 300 g   C: Bolusul este urmat de administrarea cu seringă automată   D: Se poate administra intratraheal   E: Doza iniţială este 300 mg

18

124. Mecanisme adaptative în şocul hipovolemic sunt următoarele:   A: Stimularea parasimpaticului   B: Stimularea simpaticului   C: Inhibarea simpaticului   D: Vasoconstricţie   E: Tahicardie125. Enumeraţi semnele clinice ale şocului:   A: Tahicardie   B: Marmorare   C: Scăderea timpului de recolorare cutanată (mai ales la copii)   D: Poliurie   E: Oligurie126. Semne biologice care pot apărea în starea de şoc pot fi:   A: Hiperlactacidemie (>12 mmol/L)   B: Hipoxie în caz de detresă respiratorie   C: Colestază hepatică şi citoliză apar întotdeauna   D: Coagulare intravasculară diseminată   E: Acidoză metabolică127. Din cadrul tratamentului non-specific în cadrul şocului sunt adevărate:   A: Spitalizarea în secţia de reanimare nu este necesară   B: Montarea de sondă nazo-gastrică este obligatorie   C: Oxigenoterapie   D: Intubaţie oro-traheală în caz de detresă respiratorie   E: Ventilaţie mecanică în unele cazuri128. Repleţia volemică din cadrul şocului se poate face cu:   A: Cristaloizi (glucoză)   B: Coloizi (hidroxietilamidon)   C: Administrarea cât mai rapidă a 500 ml ser fiziologic   D: Albumina în caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatică   E: Concentrat trombocitar în caz de anemie129. Tratamentul vasopresor în cadrul şocului se poate face cu:   A: Noradrenalină   B: Dopamine   C: Ser fiziologic   D: Coloizi   E: Adrenalină130. Tratamentul inotrop pozitiv in starea de soc consta in:    A: dobutamina de prima intentie   B: dopamina de prima intentie   C: adrenalina de prima intentie   D: adrenalina: echivalent noradrenalina si dobutamina   E: adrenalina: echivalent noradrenalina si dopamina131. Urmatoarele afirmatii despre stopul cardiac sunt adevarate:    A: doar 21% prezinta FV sau TV in momentul stopului cardiac

19

   B: asistolia este cel mai sumbru prognostic   C: stopul cardiac survine in prezenta unui martor in mai mult de 70% din cazuri   D: in 13% din cazuri martorul nu poate realiza manevre de reanimare cardiopulmonara   E: disociatia electromecanica este cel mai sumbru prognostic132. Tratamentul adjuvant cu corticoizi în starea de șoc:   A: Este indicat în șocul hipovolemic   B: Nu este indicat în prima oră   C: Este indicat în șocul anafilactic   D: Este indicat în caz de șoc septic rezistent la vasopresoare   E: Este indicat în doze mici133. În stopul prin asistolie se administrează adrenalină:   A: 5-10 mg în 50 ml soluție salină intra-traheal   B: 5-10 mg în 10 ml soluție salină intra-traheal   C: 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute   D: 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute   E: 50-100 micrograme diluat în 10 ml soluție salină intra-traheal134. Despre stopul cardio-circulato, următoarele sunt adevărate:   A: Disocierea electromecanică se întâlnește în embolia pulmonară masivă   B: Doar 21% din pacienți prezintă asistolie   C: TV declanșează întodeauna stop cardiac   D: FV declanșează întotdeauna stop cardiac   E: Principala cauză este infarctul miocardic135. Următoarele sunt semne clinice de embolie pulmonară:   A: Dispnee   B: Bradipnee   C: Tuse   D: Hemoptizie    E: Întărirea zgomotului 1136. În caz de embolie pulmonară pot apare următoarele modificări ECG:   A: BRD   B: Devierea la dreapta a QRS   C: Unde T negative în V1-V3   D: Aspect S1Q3 care este specific emboliei pulmonare   E: Tahicardie sinusală137. Enumeraţi factorii predispozanţi pentru embolia pulmonară cuprinşi în scorul Wells:   A: Antecedente de tromboză venoasă profundă   B: Antecedente de embolie pulmonară   C: Frecvenţă cardiacă < 200 bpm   D: Hemoptizie   E: Frecvenţă cardiacă > 100 bpm138. Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea unei trombofilii:   A: Factor XI   B: Factor V Leiden   C: Homocisteinemie

20

   D: Sindrom antifosfolipidic   E: Factorul X139. Enumeraţi substanţele care se administrează în caz de neresponsivitate la expansiunea volemică a hipotensiunii din cadrul emboliei pulmonare masive:   A: Dobutamină 10 micrograme/kg/minut   B: Noradrenalină   C: Dobutamină 5 micrograme/kg/oră   D: Noradrenalină 0,5 mg/h   E: Dobutamină 5 micrograme/kg/minut140. Tratamentul curativ din tromboza venoasa profunda cuprinde:    A: Spitalizare in caz de insuficienta renala severa, localizare iliocava, sau cand nu este posibila ingrijirea optima la domiciliu   B: Anticoagularea eficienta se poate face cu fondaparinux daca clearence-ul creatininei este < 30 ml/min   C: Anticoagularea cu heparina nefractionata vizeaza un aPTT de 1.5-2.5 ori mai mare decat normal   D: Nu se recomanda odihna la pat   E: Tratamentul trombozelor proximale necesita adesea doze mai mari decat intr-o tromboza distala141. Apariţia febrei acute la pacienţii alcoolici, se datorează :    A: Pancreatitei cronice   B: Pneumopatiei prin inhalare   C: Delirum tremens   D: Hepatitei B sau C   E: Infecţiei lichidului de ascită142. În faţa unei febre acute, urgenţele infecţioase sunt:   A: Septicemia   B: Purpura fulminans   C: Endocardita infecţioasă   D: Celulita extensivă   E: Boala tromboembolică143. Cauze neinfectioase de febra sunt:    A: boala tromboembolica   B: tumori solide   C: tumori hematologice   D: insuficienta renala   E: boli metabolice144. În febra acută, următoarele reprezintă urgenţe infecţioase:   A: Purpura fulminans   B: Febră prelungită peste 20 de zile   C: Celulită extensivă   D: Meningită bacteriană   E: Malarie cu Plasmodium vivax145. Teren cu risc pt febra:

21

   A: nu conteza varsta   B: pacienti imunodeprimati   C: sarcina    D: adulti tineri   E: subiect recent operat146. Urgentele infectioase in cadrul unei febre acute includ:    A: septicemie   B: febra la un purtator de material strain   C: endocardita infectioasa   D: febra la un pacient imunodeprimat   E: deshidratarea acuta147. Referitor la meningita cu lichid purulent, la care examenul bacteriologic direct arată bacili gram negativi sunt adevărate:   A: Este vorba cel mai probabil de listeria monocytogenes   B: Este vorba cel mai probabil despre Streptococus pneumoniae   C: Este vorba cel mai probabil despre meningococi   D: Este vorba cel mai probabil despre Haemophilus influenzae   E: O cauză posibilă este o infecţie în sfera ORL la copiii nevaccinaţi148. Despre meningoencefalita cu HSV este adevărat:   A: Tabloul clinic se instalează insidios   B: Tabloul clinic se instalează brusc   C: Examenul direct al LCR, nu identifică un germene   D: RMN-ul sau CT-ul arată în mod leziuni bilaterale   E: RMN-ul sau CT-ul arată în mod tipic leziuni unilaterale149. In meningita cu LCR purulent pot fi incriminati urmatorii germeni:    A: Coci gram negativi - meningococ   B: Coci gram negativi - pneumococ   C: Coci gram pozitivi - pneumococ   D: Coci gram pozitivi - meningococ   E: Coci gram pozitivi - Streptococcus pneumoniae150. In meningite se asociaza corticoterapie primei injectii cu antibiotic in caz de:    A: tuberculoza   B: meningococ   C: haemophilus influenzae la copil   D: pneumococ la imunodeprimat   E: neuropaludism151. Declararea epidemiologica obligatorie se face in caz de meningite cauzate de:    A: meningococi   B: HIV stadiu SIDA   C: tuberculoza   D: pneumococi   E: stafilococi152. Meningita virală benigne este caracterizată, cu excepţia:   A: Proteinorahie < 1g/l

22

   B: LCR panache   C: Hipoglicorahie   D: Hiperglicorahie   E: Normoglicorahie153. Meningitele cu lichid purulent şi coci gram negativi sunt caracterizate de:   A: Probabil cu Haemophilus Influenzae   B: Probabil cu Listeria   C: Posibilă prezenţă a unei purpure echimotice extinse   D: Frecvent la adulţi tineri   E: Debut brutal154. In caz de alergie la beta-lactamine, urmatoarele sunt adevarate:    A: inlocuierea cefalosporineleor de generatia a treia cu triamfenicoli   B: trebuie largit fara ezitare spectrul antibioterapiei   C: inlocuirea penicilinei cu cotrimoxazol   D: inlocuirea cefalosporinelor de generatia a treia cu amoxicilina   E: inlocuirea amoxicilinei cu cotrimoxazol155. Despre subtipurile virale ale Myxovirusurilor influenzae sunt adevărate următoarele afirmaţii:   A: Sunt clasificate în funcţie de tipurile de hemaglutinină   B: Sunt clasificate în funcţie de tipurile de neuraminidază   C: Sunt clasificate doar în funcţie de tipurile de hemaglutinină   D: Sunt clasificate doar în funcţie de tipurile de neuraminidază   E: Sunt identificate 16 tipuri de hemaglutinină şi 9 tipuri de neurmaminidază156. Diagnosticul clinic al gripei este sugerat de:   A: Contextul epidemic este important   B: Incubaţie 1-3 zile   C: Prodroame cu apariţie bruscă   D: Forma simplă nu este caracterizată de febră   E: Complicaţiile sunt reprezentate de suprainfecţiile bacteriene157. Prodroamele sunt caracterizate de:   A: Febră ridicată   B: Cefalee   C: Artromialgii   D: Stare de rău general   E: Prodroamele nu sunt caracterizate de simptome manifeste158. Explorările biologice ale secreţiilor respiratorii, presupun:   A: Izolarea virusului pe culturi celulare   B: Detectarea directă a genomului prin RT-PCR   C: Detectarea antigenilor virali prin ELISA   D: Imunofluorescenţa indirectă pe prelevat nazal   E: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizează în primele 5 zile159. Tratamentul specific al gripei se realizează astfel:   A: Se administrează antivirale   B: Se administrează Oseltamivir

23

   C: Se administrează Zanamivir   D: Amantadina se administrează frecvent   E: Nu se administrează antivirale160. Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale:    A: VRS   B: adenovirus   C: enterovirus   D: coronavirus   E: Chlamydiae trachomatis161. Gripa se poate trata cu următoarele inhibitoare de neuraminidază:   A: Zanamivir   B: Ribavirin   C: Oseltamivir   D: Efavirenz   E: Adefovir162. Există următoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om:   A: Tip A   B: Tip B   C: Tip C   D: Tip H   E: Tip N163. Inhibitori nucleozidici ai trascriptazie inverse:    A: abacavir   B: efavirens   C: lamivudina   D: tenofovir   E: emtricitabina164. Referitor la tratamentul infecțiilor oportuniste din HIV este adevărat:    A: LEMP - Fluconazol, Sulfadiazină   B: CMV - Ganciclovir, Cotrimoxazol   C: Criptococ - Amfotericină B, Flucitozină, Fluconazol   D: Pneumocistis - Cotrimazol, corticosteroizi   E: LEMP - Pirimetamină, Sulfadiazină165. Cele mai frecvente localizari ale infectiei cu citomegalovirus la pacientii cu HIV sunt:    A: respirator   B: digestiv   C: urinar   D: neurologic   E: retina166. În caz de alergie la tratamentul clasic, în HIV se pot utiliza:    A: Atonavir   B: Abacavir   C: Atovacon   D: Ritonavir

24

   E: Dapson167. Tratamentul infectiei gonococice se face astfel:    A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficace   B: tratament rapid in formele diseminate   C: tratament prelungit in formele diseminate   D: asociat sistematic cu cel al chlamidiozei   E: control dupa 7 zile168. Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include:    A: uretrita   B: conjunctivita   C: poliadenopatie   D: sancru   E: eruptie cutanata169. Toxiinfectiile alimentare sunt date de:    A: Stafilococul auriu   B: Vibrio cholerae   C: Clostridium perfrigens   D: Bacillus cereus   E: E.coli enterotoxigen170. Infecţia cu clostridium difficile se tratează cu:   A: Metronidazol   B: Vancomicina   C: Amikacina   D: Macrolid   E: Doxiciclina171. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la HDI, sunt adevărate?    A: Sursa în 90% din cazuri este reprezentată de colon   B: Sursa în 10% din cazuri este reprezentată de rect   C: Cancerul de colon este frecevent sursa sângerării   D: Colitele frecvent se manifesta prin diaree şi rar prin rectoragii   E: Diverticulul Meckel reprezintă o sursă frecvenţa de sângerare172. Care din următoarele afirmaţii caracterizează angiodisplazia:   A: Se manifesta prin rectoragii repetate puţin abundente   B: Anomalii vasculare   C: Sunt favorizate de consumul de AINS   D: Sediu - colonul   E: Sediu - intestinul subtire173. În leziunile Forest IA, atitudine a terapeutică se caracterizează prin:   A: Endoscopie cu hemostaza locală   B: Se poate reinterveni endoscopic dacă hemoragia continua   C: Tratament farmacologie cu Octreotid   D: Intervenţie chirurgicală   E: Embolizari arteriale sub control radiologic174. În hemoragia digestivă reprezintă metode de hemostază endoscopică:

25

   A: Panasmente hemostatice interne   B: Clipsuri pentru varice   C: Ligaturi elastice pentru varice   D: Metode termice   E: Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate175. În hemoragia digestivă gravă reanimarea constă în:   A: Monitorizare cardiacă, tensională şi a saturaţiei   B: Administrare de octreotid i.v.   C: Administrare de IPP empiric i.v. în doze crescute   D: Umplere vasculară sau transfuzie   E: Oxigenoterapie176. Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de:    A: anemie   B: leucopenie   C: trombocitopenie   D: cefaleea   E: sindrom pseudogripal177. Gamma-GT poate creşte din cauza:   A: Hepatită medicamentoasă   B: Hepatită autoimună   C: Pancreatită cronică   D: Steatoză hepatică   E: Alcoolism178. Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzată mai puţin frecvent de:   A: Ficatul cardiac   B: Infiltratie tumorală hepatică   C: Sindromul Budd-Chiari   D: Boala Wilson   E: Hepatita autoimună179. Hepatita virală C este caracterizată de:   A: Asociază deseori crioglobulinemie   B: Infecţie iniţială frecvent asimptomatică   C: Incubaţie 4-12 săptămâni   D: Contaminare frecvent sexuală   E: Virus ADN180. Hepatita virală B acută este caracterizată serologic prin prezenţa:   A: ADN-VHB   B: Ag HBc   C: Ac Anti-HBc IgM   D: Ac Anti-HBs   E: Ag HBs181. Hepatita fulminantă este caracterizată prin:   A: Este sinonimă cu hepatita acută severă   B: Se poate trata prin transplant hepatic

26

   C: Mortalitate peste 30% în absenţa tratamentului   D: IP sub 50%   E: Encefalopatie hepatică la sub 2 săptămâni de la apariţia icterului182. Urmatoarele afirmatii despre hepatita delta sunt adevarate, cu exceptia:    A: Nu este indicat tratament antiviral   B: Tratament cu interferon aflapegilat in monoterapie , o injectie subcutanata pe saptamana   C: Risc mare de recidiva la interuperea tratamentului   D: VHB necesita prezenta VHD pentru a se multiplica   E: Diagnosticul se bazeaza pe detectarea de Ac anti-Delta la pacienti Ag HBs negativi183. Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori se caracterizează prin:   A: De prima intentie- dublă terapie   B: De prima intenţie - triplă terapie   C: Tripla terapie = Inhibiotori de pompă de protoni în doza unică + Amoxicilină +Metronidazol   D: Tripla terapie = Inhibitori de pompă de protoni în doza dublă +Amoxicilină +Claritromicina   E: Tripla terapie se admnistreaza 7-10 zile184. Orice formă de ulcer se tratează cu:   A: Întreruperea oricărui tratament gastrotoxic   B: Bicarbonat de sodiu   C: Ranitidină   D: IPP   E: Eradicarea H. Pylori185. Continuarea tratamentului cu inhibitori de pompa de protoni nu este indicata, in caz de:    A: ulcer duodenal cu risc   B: ulcer gastric   C: ulcer duodenal necomplicat   D: ulcer duodenal fara risc   E: simptome ulceroase persistente186. Care din următoarele afirmaţii despre icter sunt adevărate:   A: Icterul cu bilirubina mixtă nu are aceeaşi valoare semiologică cu icterul cu bilirubina conjugată   B: Icterul cu bilirubina conjugată asociază urină de culoare închisă   C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata   D: Urina deschisă la culoare caracterizează icterul cu bilirubina neconjugata   E: Icterul cu bilirubina mixtă asociază scaune decolorate187. Icterul de origine intrahepatică poate avea următoarele cauze:   A: Obstrucţia caii biliare principale   B: Obstrucţia cailor biliare intrahe   C: Disfuncţie hepatocelulara   D: Distrugerea canaliculelor biliare   E: Compresia cailor biliare intrahepatice188. În icterul cu bilirubină conjugată pot apărea următoarele semne de:   A: insuficienţă renală   B: alterare a tranzitului intestinal   C: hemoliză

27

   D: insuficienţă hepatocelulară   E: hipertensiune portală189. Encefalopatia hepatică intră în diagnostic diferenţial alături de:   A: Hematomul subdural   B: Encefalopatia Gayet-Wernicke   C: Hipokaliemie   D: Hiponatremie   E: Meningită190. Ciroza hepatică poate avea următoarele cauze mai puţin frecvente:   A: Deficit ereditar de alfa-1-antitripsină   B: Colangită sclerozantă primitivă   C: Ciroză biliară primitivă   D: Steatohepatită non-alcoolică   E: Hemocromatoză genetică191. În fața unuei ascite la un pacient cirotic se vor căuta sistematic următorii factori declanșatori:    A: infecția nu reprezintă factor declanșator   B: colangiocarcinomul- ecografie abdominală   C: hemoragia digestivă prin tușeu rectal   D: întreruperea tratamentului de bază   E: consumul de alcool192. Urmatoarele fac parte din criteriile clinico-biologice Truelove si Witts:    A: temperatura vesperala mai mare sau egala de 37.5 grade celsius   B: ASCA pozitiv la 2/3 pacienti   C: frecventa cardiaca mai mare sau egala de 90 /min   D: crestere moderata a bilirubinei neconjugate   E: hemoglobina mai mica sau egal de 10,5 g/dl193. Este adevărat despre complicațiile întâlnite în boala Crohn:    A: Colita acută gravă apare mai frecvent decât în rectocolita hemoragică   B: Tromboza venoasă profundă este o complicație acută   C: Amiloidoza AA este o complicație subacută   D: Denutriția este o complicație pe termen lung   E: Recidiva postoperatorie este rară194. Histologia rectocolitei hemoragice este caracterizată de:   A: Nu există semne specifice   B: Necroză cazeoasă   C: Infiltrat cu PMN   D: Semne de inflamaţie cronică   E: Granulom epiteloid şi gigantocelula195. Manifestarile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evoluează în paralel cu puseele, cuprind:   A: Uveite   B: Aftoza genitală   C: Eritem nodos

28

   D: Pelvispondilita reumatismală   E: Colangita sclerozantă primitivă196. Face parte din tratamentele instrumentale ale patologiei hemoroidale interne:   A: scleroza   B: hemoroidectomie clasica   C: hemoroidopexie   D: fotocoagulare cu infrarosii   E: ligatura elastica197. Tratamentul trombozei hemoroidale externe include:   A: Abstenţie terapeutică   B: Ligatură elastică   C: Topice   D: AINS   E: Antalgice198. Examenul proctologic în tromboza hemoroidală externă este caracterizat de:    A: Prolaps   B: Tumefacţie dureroasă la palpare   C: Tumefacţie extinsă   D: Tumefacţie edemaţiată   E: Tumefacţie albastruie199. Manifestarile cele mai frecvente intalnite in patologia hemoroidala interna sunt:    A: durere   B: prolaps   C: sangerari   D: prurit   E: secretii muco-purulente200. Tromboza hemoroidală externă prezintă următoarele caracteristici:    A: Durere anală acută de intensitate variabilă   B: Durere ritmată de scaune   C: Tumefacție albăstruie întotdeauna edemațiată   D: Tumefacție dureroasă la palpare   E: Durere care provoacă trezirea din somn

Succes!

29