Sistem Îmbunătăţit de Cotare pentru

Scala Mutualităţii Autonomiei a Testului

Rorschach

Dr. Peter Dan

Long Island University, New York

Relaţii cu obiectul (object relations)

• Aspectul interiorizat şi generalizat al relaţiilor interpersonale formative, mai ales timpurii

• Sunt baza strategiilor de evaluare, menţinere şi terminare al relaţiilor interpersonale folosite mai târziu in viaţă

• Calitatea relaţiilor cu obiectul este un factor important in determinarea gradului de bunăstare psihologică şi adaptare socială

• “În evaluarea psihologică, stabilirea gradului de dezvoltare al relaţiilor cu obiectul rezultă în înţelegerea interacţiunilor complexe dintre sine şi alţii, dintre mecanismele de apărare şi procesele patologice care sunt aspecte esenţiale ale personalităţii”

Fowler and Erdberg (2005)

Scala Urist pentru Rorschach: Mutualitatea Autonomiei

MOA

• Măsoara un aspect specific al relaţiilor cu obiectul:

abilitatea de a interacţiona cu alţii dar a menţine

autonomia Sinelui

• Este un indicator al puterii şi integrităţii limitelor

interioare ale subiecţilor

• MOA este a scală de tip Likert cu 7 trepte. Fiecare

răspuns care contine o interacţiune primeste un

cotare.

• Cotarea 1 corespunde unei interacţiuni in care

autonomia părţilor este mutual respectată.

• Cotările mai mari indică relaţii de dependenţă,

parazitism sau relaţii destructive .

MOA cotare 1: activitate mutuală in care individualitatea şi

autonomia participanţilor este respectată.

Exemplu ” Doi oameni bătând o tobă” (Card III)

MOA cotare 2: Activitate paralelă, fără menţionarea explicită a

individualităţii participanţilor. Exemplu: “Doi urşi urcând un

munte” (Card VIII)

MOA cotare 3: Autonomie diminuată. Participanţii văzuţi ca având

nevoie de sprijin, atârnând, sau ţinându-se de ceva. Exemplu:

“Doi betivi agăţaţi de femeia asta din mijloc (Card I)

MOA cotare 4: Pierdere crescută a autonomiei. Reprezentarea unei

părţi a răspunsului ca umbra, urma sau reflecţia celeilalte.

Exemplu: “O fată privindu-se in oglindă” (Card VII)

MOA cotare 5: Dezechilbru sever in autonomie. Relaţii

caracterizate prin control răuvoitor. Exemplu: “Vrăjitoare

fermecând pe cineva ca să facă ce vor ele” (Card IX)

MOA cotare 6: Dezechilibrul în autonomie este reprezentat

deastructiv, în relaţii parazitice şi/sau violente. Exemplu: “Doi

vampiri sugând sângele femeii din centru”

MOA cotare 7: Relaţii caracterizate prin destructivitate totală şi

pierdere a controlului . Exemplu: “Un căpcăun devorând un copil”

(Card IV)

MOA :Cotări Finale şi Caracteristici Psihometrice

• Cea mai inaltă cotă MOA

• Cea mai joasă cotă MOA

• Cota Medie MOA

• Cota Modală MOA

• Fidelitate (reliability) raportată în literatură: de la .73 la .9 (Kelly

1999)

• Validitate de conţinut (content validity): Bombel, Mihura &

Meyer (2009): MOA este o măsură solidă a relaţiilor obiectuale

şi a manifestarilor psihopatologice

Probleme cu actualul sistem de cotare

• Este asimetric, cu două cote reprezentând relaţii adaptive şi

cinci cote reprezentând relaţii dependente sau destructive.

• Este contraintuitiv: cota cea mai mică reprezintă nivelul cel mai

inalt de funcţionare. Trei cote de 1, cel mai înalt nivel funcţional

adunate rezultă intr-o cotă 3 –relaţie dependentă

• Pentru ca sunt cotate numai interacţiunile actuale, nu şi cele

trecute şi/sau potenţiale, o dimensiune importantă a relaţiilor

interpersonale nu este considerată.

• Gacono si Melloy (1994) au introdus categoriile de AgPast

(agresiune trecută) si AgPot (agresiune potenţială) care

captează această dimensiune

Exemplu de AgPast (agresiune trecută): O pisică facută chisăliţă

(Card VI)

Exemplu de AgPot (agresiune potenţială): ”Doi oameni

pregătindu-se să rupă un crab in două” (Card III)

Schimbări propuse

• Un sistem de cotare de la -5 la +5, rezultând intr-o scală

simetrică

• Cotele pozitive corespund relaţiilor adaptive, cele negative

relaţiilor patologice, rezultând intr-un sistem de cotare mai

intuitiv, supus mai uşor analizelor cantitative

• Includerea relaţilor trecute şi/sau potenţiale în relaţiile cotate

• Introducera distincţiei între relaţii bazate pe satisfacţie

reciprocă, competivitate sau agresivitate independent de

nivelul de adaptare al relaţiei

Sistem propus MOA cotare 5: activitate mutual satisfăcătoare în

care autonomia şi individualitatea participanţilor este respectată.

Exemplu:” Două persoane care se sărută” (Card III)

Sistem propus MOA cotare 4:activitate reciprocă neutră în care

autonomia şi individualitatea participanţilor este respectată.

Exemplu: “Două persoane care-şi dau mâna”(Card II)

Sistem propus MOA cotare 3:activitate reciprocă competitivă în

care autonomia şi individualitatea participanţilor este respectată.

Exemplu: “Doi lei trăgând de ceva in direcţii opuse” (Card VIII)

Sistem propus MOA cotare 2:activitate reciprocă agresivă în care

autonomia şi individualitatea participanţilor este respectată.

Exemplu: “Două persoane care se bat” (Card II)

Sistem propus MOA cotare 1:activitate paralelă neutră în care

autonomia şi individualitatea participanţilor este respectată.

Exemplu:” Doi crabi. Fiecare cară o frunză” (Card X, detaliu

albastru lateral)

Sistem propus MOA cotare -1: autonomie scazută. Activitate în

care participanţii au nevoie de suport. Exemplu: “Doi beţivi

sprjinindu-se unul in altul” (Card II)

Sistem propus MOA cotare -2: pierderea autonomiei. Unul din

participanţi este imaginea reflectată, umbra sau urma celuilalt.

Exemplu: “O fată care se priveşte in oglindă” (Card VII)

Sistem propus MOA cotare -3: relaţii caracterizate prin controlul

răuvoitor al unuia dintre participanţi asupra celuilalt. Exemplu “O

fiinţă din spaţiu controlând o persoană prin telepatie” (Card IX)

Sistem propus MOA cotare - 4: Relaţii parazitice sau destructive

sau care implică pierdera integrităţii corporale.

Exemplu “Doi vampiri mâncând inima cuiva” (Card III)

Sistem propus MOA cotare - 5: Relaţii caracterizate prin

destructivitate totală şi pierdere a controlului . Exemplu “Un

uriaş, care calcă in picioare un sat” (Card IV)

MOA :Cotări Finale

• Cea mai mare cota MOA pozitivă şi cea mai mare cotă MOA

negativă

• Cota medie MOA pozitivă si cota medie MOA negativă

• Comparând aceste cote, examinatorul poate stabili dacă

subiectul are o modalitate dominantă (cota pozitivă mare sau

cota negativă mare) sau una ambivalentă ( ambele cote mari) de

a se relata.

• Împărţirea cotei totale pozitive şi negative la numărul

răspunsurilor pentru care s-a acordat o cotă MOA face posibilă

compararea protocoalelor de lungime diferită.

Versiunea îmbunătaţită MOA: Fidelitate

• 27 de studenţi în psihologie, orbi la ipoteză

• 15 protocoale Rorschach cu 43 de relaţii cotabile prin sistemul

MOA

• Coeficient de acord general, măsurat cu Fleiss’ Kappa: .80221

• Coefficient Kappa liber marginal: .75277

• Rezultatele indică un grad înalt de fidelitate, comparabilă cu

rezultatele obţinute pentru varianta originală MOA a lui Urist.

Versiunea îmbunătaţită MOA: Validitate

• 27 de studenţi în psihologie, orbi la ipoteză

• 15 protocoale Rorschach cu 43 de relaţii cotabile prin sistemul

MOA

• Protocoalele au fost cotate folosind sistemul original si

sistemul imbunătăţit, rezultând în 43 de perechi de cote

• Coeficientul de corelatie Pearson este r = -.7612, T = -7.2366,

p/2 parti = 1.1794, p/1 parte = 5,897 ( valorile sunt negative

pentru ca în sistemul original de cotare relaiile adaptive

primesc cea mai mica cotă), indicând o validitate comparativă

înaltă

• Validitatea de conţinut (content validity) a variantei originale a

fost stabilită de Bombel, Mihura & Meyer (2009)

Versiunea imbunătatită MOA: avantaje

• Sistemul de cotare e mai uşor de folosit si mai

intuitiv

• Uşurează analiza cantitativă a rezultatelor

• Distinctia dintre relaţiile competitive, cooperative şi

agresive, precum si adăogarea relaţiilor trecute şi

potenţiale permite o interpretare calitativă mai

completă a conflictelor, a mecanismelor de apărare şi

a relaţiilor interpersonale ale subiecţilor