Upload
rotaru-alexandra
View
175
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea Romano – Americană
Facultatea de Informatică Managerială
Facultatea de Economie a Turismului Intern și Internațional
Stațiunea balneoclimaterică Băile Pucioasa
Coordonator:
Asist. Dr. Camelia Gheorghe
Studenți: Cateliu Gabriel – Anul 3, grupa 523
Rotaru Nicoleta Alexandra – Anul III , Grupa 616
București, 2012
Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................................4
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRINVIND STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA.............5
1.1. Poziție geografică și accesibilitate..........................................................................................................5
1.2. Infrastructură...........................................................................................................................................6
1.2.1. Rețeaua de drumuri și căi ferate.......................................................................................................6
1.2.2. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă.............................................................................................7
1.2.3. Rețeaua de canalizare.......................................................................................................................8
1.3. Cadrul natural..........................................................................................................................................8
1.3.1. Relieful.............................................................................................................................................8
1.3.2. Hidrografia.......................................................................................................................................9
1.3.3. Aspecte climatice.............................................................................................................................9
1.3.4. Vegetația și fauna...........................................................................................................................10
1.4. Cadrul socio-economic.........................................................................................................................10
1.4.1. Populația........................................................................................................................................10
1.4.2. Economia.......................................................................................................................................12
1.5. Probleme de mediu și factori naturali de risc........................................................................................13
CAPITOLUL 2. ANALIZA POTENȚIALULUI BALNEOTURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA..................................................................................................................................................16
2.1. Apele Minerale......................................................................................................................................16
2.1.1. Zăcământul hidrotermal.................................................................................................................16
2.1.2. Modalități de exploatare și valorificare a resurselor existente.......................................................17
2.1.3. Indicații terapeutice........................................................................................................................18
2.2. Bioclimatul zonei..................................................................................................................................19
2.3. Alte resurse turistice.............................................................................................................................20
2.3.1. În localitate.....................................................................................................................................20
2.3.2. În aria limitrofă..............................................................................................................................20
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA.............................................................................................................22
3.1. Formele de turism practicate.................................................................................................................22
3.2. Structurile turistice................................................................................................................................22
3.2.1. Structuri turistice de primire..........................................................................................................22
3.2.2. Structuri turistice de alimentație pentru turism..............................................................................23
2
3.2.3. Structuri turistice de tratament.......................................................................................................24
3.2.4. Structuri turistice de agrement.......................................................................................................25
3.3. Circulația turistică.................................................................................................................................25
3.3.1. Număr sosiri și număr înnoptări....................................................................................................25
3.3.3. Durata medie a sejurului................................................................................................................29
3.3.4. Densitatea circulației turistice........................................................................................................29
CAPITOLUL 4. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA.............................................................................................................30
4.1. Strategia de dezvoltare a turismului......................................................................................................30
4.1.1. În domeniul infrastructurii generale...............................................................................................30
4.1.2. În domeniul infrastructurii specifice..............................................................................................31
4.2. Propuneri...............................................................................................................................................33
CONCLUZII................................................................................................................................................36
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................37
ANEXE........................................................................................................................................................38
INTRODUCERE
3
Prezenta lucrare își propune să evidențieze faptul că în România există, pe lângă
stațiunile balneoclimaterice consacrate și alte stațiuni, precum orașul Pucioasa, care pot fi
valorificate și introduse în circuitul turistic al țării.
Luând în vedere turismul, cel mai dinamic sector de activitate pe plan mondial și
important generator de locuri de muncă din acest secol, este necesară implementarea și în
România a stațiunilor în circuitul turistic național, dar mai ales internațional.
Analiza tuturor factorilor naturali de mediu dar și cei antropici vor duce la concluzia că
potențialul turistic există, resursele există și este necesară o valorificare a acestora, în mod util și
benefic economiei, dar luând în vedere și premisele dezvoltării durabile.
4
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRINVIND STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA
1.1. Poziție geografică și accesibilitate
Orașul Pucioasa se încadrează între 250
longitudine estică și 450 latitudine nordică și este
amplasat pe cursul mijlociu al răului Ialomița, în
partea de nord a județului Dâmbovița, la 42 de
km de limita nordică a județului și la 81 de km
de limita sudică a acestuia.
Din puct de vedere geomorfologic,
orașul este situat în regiunea dealurilor
subcarpatice, subunitatea Subcarpaților cuprinși
între râul Prahova și râul Dâmbovița,
supranumită și Subcarpații Ialomiței, la circa
400 m deasupra nivelului mării.
Orașul Pucioasa este alcătuit din orașul
orașul propriu-zis și cartierele limitrofe ale
acestuia: Bela, Diaconești, Glodeni Vale,
Miculești, Maluri, Pucioasa-Sat și se
învecinează cu Moțăieni, Brănești, Vulcana Băi,
Vulcana Pandele, Glodeni Deal și Vârfuri.
Din punct de vedere al amplasamentului său în România, orașul Pucioasa se află la o echidistanță
de circa 100 de km de trei mari orașe ale țării și anume: București, Brașov și Pitești.
Orașul prezintă căi de acces atât rutiere cât și feroviare, dintre care cele rutiere sunt reprezentate
de drumul național 71 Târgoviște – Sinaia, iar cele feroviare de calea ferată, linia București – Titu –
Târgoviște – Pucioasa.
5
Figura 1: Harta Localizării Orașului Pucioasa
1.2. Infrastructură
1.2.1. Rețeaua de drumuri și căi ferate
Orașul Pucioasa dispune de trei categorii de drumuri și anume:
Drumul național DN 71, care asigură legătura între două sisteme de localități cu potențial
turistic: Valea Ialomiței și Valea Prahovei, respectiv Târgoviște – Sinaia.
Drumuri județene:
DJ 712: Târgoviște (DN71) – Șotânga – Brănești – Pucioasa (DN71)
DJ 712B: Pucioasa (DN71) – Vulcana Băi – Vulcana Pandele – Lăculețe
DJ 710: Pucioasa (DN71) – Bezdead – limita județului Prahova
DJ 710B: Pucioasa (Miculești DJ 710)– Valea Lungă – Moreni – I.L. Caragiale
(DN72)
Drumuri comunale
DC 3: Pucioasa (Bela) – Fieni
DC 136A: Brănești – Pucioasa Sat
DC 8: Zărăfoaia – Glodeni – Malurile
La acestea se adaugă străzile de pe teritoriul orașului, care completeză trama stradală.
Orașul Pucioasa dispune de asemenea de infrastructură feroviară, acesta fiind străbătut de calea
ferată Târgoviște – Pietroșita, dispunând de o stație CF și o haltă, în zona Filatură.
6
1.2.2. Rețeaua de alimentare cu apă potabilă
Există două surse de
alimentare cu apă a orașului
Pucioasa și anume: Valea Caselor
Fieni și lacul de acumulare
Pucioasa. Singurul cartier ce nu a
fost racordat la rețea până în
prezent este Cartierul Malurile,
racordarea acestuia implicând
costuri foarte mari.
Rețelele de distribuție
datează încă din anii 1960 și
lungimea totală a întregului sistem
de rețele de distribuție a apei
potabile însumează 38,7 km.
Orașul Pucioasa deține și alte
surse și rețele private de apă,
aflate în proprietatea unor agenți
economici.
7
Figura 2: Harta Localității Pucioasa
1.2.3. Rețeaua de canalizare
Rețelele de canalizare, ca și rețelele de distribuție se află sub proprietatea Consiliului
Local și sub administrarea S.C. EGOT S.A.
Există un singur sistem centralizat de canalizare, situat numai în zona urbană a orașului,
care se compune din canalizarea menajeră și canalizarea pluvială, având o lungime totală de 17,5
km.
Orașul Pucioasa are în dotare o stație de epurare a apei care se află într-o stare degradată
și care nu iși mai îndeplinește rolul pentru care a fost proiectată.
1.3. Cadrul natural
1.3.1. Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, orașul Pucioasa se încadrează în zona dealurilor
subcarpatice, acesta fiind situat pe trei terase, începând cu nivelul râului Ialomița și urcând la
baza dealului Patrana, într-o zonă depresionară, înconjurat de o serie de dealuri, cele mai înalte
culmi atingând 664,7 m în Măgura Bela, respectiv 615 m în Dealul Glodeni.
Prima terasă (Lunca Ialomiței) este exploatată pe 3 direcții diferite și anume: exploatarea
pietrei, a apei și a cultivării pământului, în timp ce ultima, situată la cea mai mare înălțime față
de cursul apei a fost multă vreme zonă de arboret, pomi fructiferi și fâneață, până în momentul în
care așezările umane s-au extins, aceasta populându-se masiv cu locuințe.
Nota dominantă a reliefului este dată de fenomene de alunecare și eroziune torențială care
tind să scoată tot mai multe suprafețe apreciabile de teren din circuitul agricol.
8
1.3.2. Hidrografia
Râul Ialomița reprezintă principala rețea hidrografică a zonei, acesta încorporând toate
pâraiele și viiturile zonei Pucioasa.
Bizdidelul, reprezintă un al doilea curs de apă de însemnătate pentru zona de studiu,
acesta izvorăște din dealuri subcarpaților din aproprierea așezărilor Talea și Muscelul, adunând
în cursul lui toate pâraiele acestei zone, traversând așezarea Bezdead și Măgura, intrând în
Pucioasa prin cartierele Diaconești și Miculești, ca apoi să se verse în Ialomița.
Barajul Pucioasa, construit în 1975, reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a orașului,
dar în același timp servește la apărarea împotriva inundațiilor ce pot fi cauzate de cursul
Ialomiței.
Văile cu caracter torențial, nepermanente, care se alimentează cu apă din precipitații
alcătuiesc rețeaua hidrografică secundară.
1.3.3. Aspecte climatice
Stațiunea balneară Pucioasa este caracterizată de un climat continental, cu veri răcoroase
și ierni blânde. Temperatura medie anuală este de circa 90 C, cu o medie a lunii iulie de 190C și a
lunii ianuarie de -30C.
În ceea ce privește umiditatea relativă a aerului se înregistrează o medie anuală de 76%,
cu un maxim de 85% în intervalul decembrie – ianuarie și un minim de 65% în august.
Orașul Pucioasa aparține topoclimatului din dealuri și depresiuni, specific Subcarpaților de
Curbură și Getici.
Alternanța de depresiuni și dealuri tranversate de văi și înălțimile acestora (300 – 1000m)
influențează temperaturile care scad cu 2 – 30C în înălțime și precipitațiile care cresc de la 550 la
750 de mm/an.
9
1.3.4. Vegetația și fauna
Dispersia vegetației și faunei în spațiu s-a etajat în funcție de nevoia de căldură și
umiditate, în funcție de succesiunea treptelor de relief.
Astfel că se pot distinge trei etaje diferite de vegetație și anume:
Etajul fagului – aparține Subcarpaților de Curbură și Getici, dar apare și pe dealurile
înalte ale celorlalți Subcarpați.
Etajul Stejarului – urcă din câmpie până la înălțimi de 500 m. Acest etaj a fost înlocuit de
culturi, ocupând doar o mică fâșie la contactul cu câmpia, sau la contactul dealurilor cu
depresiuni. Speciile specifice acestui etaj sunt: spre sud, cerul și garnița (specii
termofile), stejarul pedunculat, iar spre munte, se asociază carpenul, gorunul, ulmul și
teiul.
Specifică zonei de studiu este pădurea de amestec, compusă din fag și stejar, aceasta fiind
întâlnită la altitudini situate între 400 si 600 m.
Atât vegetația cât și fauna au suferit de-a lungul timpului modificări, datorate intervenției
omului, astfel că se pot întâlni disparități zonale, însă în linii mari, specifică zonei de studiu este
fauna pădurilor de foioase, iar ca specii se diferențiază mistrețul, viezurele, lupul, vulpea etc.
1.4. Cadrul socio-economic
1.4.1. Populația
Populația stabilă a orașului Pucioasa este reprezentată de numărul de 15590 de locuitori,
cu o variație de aproximativ 700 de persoane flotante și un număr de circa 600 de persoane care
fac naveta la societățile comerciale de pe raza orașului. În ceea ce privește orașul ca stațiune
balneoclimaterică, aceasta este vizitată de circa 400 de persoane pe sezon, dinspre toate județele
țării.
10
Sub aspectul compoziției sociale în anul 2010, populația orașului se prezintă astfel:
Din punct de vedere al naționalității, din numărul total de locuitori, 97% sunt români, iar
3% sunt rromi sau fac parte din alte naționalități, iar din punct de vedere confesional, 96% sunt
de religie creștină-ortodoxă, 1% de religie catolică, 1 % frecventează Biserica Adventistă, restul
de 2% fiind de altă religie, inclusiv adepți ai Bisericii Noul Ierusalim.
Orașul Pucioasa are o istorie bogată în ceea ce privește desfășurarea intensă a
evenimentelor social economice, politice sau religioase, printre cele mai importante serbări
enumerându-se: Festivalul Creștinității Românești, Festivalul Internațional de Folclor, Zilele
Orașului Pucioasa, Balul Mărțișorului, Serbările Băilor Pucioasa, Paștele și Crăciunul ortodox și
catolic. Printre manifestările tradiționale periodice se menționează Festivalul Meșteșugarilor și
Memorialul “Henry Coandă”.
11
20.00%
20.00%
40.00%
14.00%
6.00%
muncitoriagricultorișomeripensionarialte ocupații
Figura 3: Structura orașului Pucioasa sub aspectul compoziției sociale în anul 2010
1.4.2. Economia
Prima atestare documentară a
localității Băile Pucioasa datează din 20
septembrie 1649, apărând ca “Piatra
Pucioasa”, localitatea formându-se însă
propriu-zis în jurul anului 1760, prin
contopirea așezărilor Șerbănești cu
Podurile de Jos și Podurile de Sus și cu
satul Zărăfoaia. După anul 1828 s-a
conturat ca stațiune balneoclimaterică,
luând denumirea de Pucioasa. Dinamica
orașului în perioada 1910 – 2010 este
graduală, observându-se în ultima parte a
stadiului de evoluție al orașului apariția
unor areale locuite extinse.
Izvoarele de apă sulfuroase au
început a fi exploatate începând cu
secolul al XIX – lea, astfel că prin H.G.
nr. 510/1999, localitatea a primit statutul
de stațiune turistică de interes național,
statut ce îi va determina ca ramură
economică principală – turismul balnear.
Stațiunea si-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii,
degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. datorită
factorilor de cură unici întâlniți în concentrația apelor sulfuroase. Alte recomandări ale băilor din
stațiunea Pucioasa sunt recomandate și în ceea ce privește: afecțiuni neurologice periferice,
afecțiuni ale sistemului nervos central, afecțiuni ginecologice, afecțiuni ale aparatului respirator
și afecțiuni ORL.
12
Figura 4: Harta Dinamicii Orașului Pucioasa
O altă ramură a economiei orașului Pucioasa foarte bine evidențiată este ramura textilă,
prelucrătoare, dar și agricultura, reprezentată în primul rând de plantațiile de pomi fructiferi:
pruni și meri, în cea mai mare parte, dar și peri, cireși, nuci, vișini, caiși, piersici, duzi și alte
specii. Creșterea animalelor ocupă un loc important în agricultura orașului, în special în ceea ce
privește bovinele, ovinele, caprinele și porcinele.
1.5. Probleme de mediu și factori naturali de risc
Vulnerabilitatea unei zone este în deplină legătură cu dezvoltarea societății și
întreprinderea de activități economice, dar în același timp aceasta este determinată de factorii de
risc la care este supusă societatea umană, factori de risc naturali, tehnologici sau biologici, cu o
mare importanță a celor dintâi. Astfel se pot enumera ca factori naturali de risc: alunecările de
teren, cutremure, fenomenele meteo periculoase, incendii majore de pădure și inundații. Dintre
factorii naturali de risc am luat în considerare în ceea ce privește impactul acestora asupra
orașului Pucioasa, acei factori care prezintă un risc ridicat, sau mare, ce pot provoca pierderi de
vieți omenești, pagube materiale și perturbarea mediilor economic și social.
Factorii naturali de risc cu cel mai mare impact asupra orașului Pucioasa sunt: inundațiile,
alunecările de teren și cutremurele.
Ținând cont de condițiile climatice caracteristice zonei de studiu, în ceea ce privește
cantitățile de precipitații din zonă, cu o medie de 950 de mm/an, la care se adaugă un grad redus
de împădurire a bazinului Ialomiței în aval, în depresiunea Pucioasa, se poate aprecia faptul că,
în condițiile excepționale ale unor fenomene climatice extreme, cu o durată de timp medie spre
mare, pot apărea unde de viitură de aproximativ 3 – 4 m. Un factor decisiv este existența
barajului amenajat pentru crearea lacului de acumulare Pucioasa, care în cazul unor fenomene
extreme, poate ceda presiunii apelor Ialomiței, provocând astfel pierderi umane și pagube
materiale devastatoare.
Pornind de la principiul expresiei matematice: Risc = Vulnerabiliate x Hazard, s-a
considerat a fi necesară crearea unor strate care să evidențieze hazardul hidrologic și
vulnerabilitatea la inundații, informațiile rezultate folosind ulterior la crearea de hărți speciale
privind zonele expuse riscului la inundații.
13
Vulnerabilitatea pune în evidență gradul de expunere al omului și bunurile sale în fața
diferitelor hazarde, indicând astfel nivelul pagubelor pe care poate să le producă un anumit
fenomen. Studiul și
evaluarea riscurilor se
dovedește a fi un proiect
complex și dificil având în
vedere faptul că natura este
un sistem aleator, haotic, în
care fenomenele nu pot fi
determinate în funcție de
cunoașterea stărilor
anterioare ale sistemului.
În ceea ce privește
studiul vulnerabilității în
localitatea Băile Pucioasa,
putem spune că am
determinat câteva variabile
ale sistemului haotic global
care pune în mișcare
fenomenele naturale,
evidențiind zonele sensibile
din cadrul localității care pot
înregistra cel mai mare
număr de pierderi umane
sau pagube materiale în
cazul unor fenomene climatice și de natură hidrologică extreme. Un control total al riscului pe
tema abordată este imposibil, singura soluție fiind o eficientizare la nivel local, prin abordări
pragmatice, de tipul reamenajării barajului și implementarea de proceduri în caz de situații de
urgență, monitorizare pericolelor și riscurilor, instruirea populației prin mijloace specifice
(avertizări mass – media, atenționarea comitetelor locale și județene).
14
Figura 5: Harta Vulnerabilității la inundații în orașul Pucioasa
Alunecările de teren sunt
procese geodinamice, de deplasare
lentă sau rapidă a unei părți din versant
și care au loc în tendința restabilirii
echilibrului natural al versantului.
Totalitatea fenomenelor ce au loc
inaintea translării pragului de alunecare
și care reprezintă fenomenele cauzale
ale sistemului se împart în:
Factori potențiali: caracteristici
ale substratului geologic, panta
versantului, stadiul evoluției
versantului, umiditatea.
Factori determinanți: cei mai
activi sunt cei legați de acțiunea
apei sub diverse forme.
Precipitațiile atmosferice, cu un
caracter torențial după
uscăciune, eroziunea apelor
curgătoare exercitată asupra
bazei versantului, cutremurele.
Conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001, orașul Pucioasa este încadrat la un grad
de risc ridicat din punct de vedere al alunecărilor de teren.
“Impactul alunecărilor de teren asupra societății trebuie analizat atât prin urmări directe,
ce vizează în general declanșarea și evoluția, cât și prin urmările indirecte, legate de formele de
relief create, forme a căror utilizare în agricultură este diminuată datorită degradării terenurilor,
riscul manifestându-se în timp îndelungat.”1
Ca urmare a exploatării gipsului pe versantul dealului Spătărelul, în primăvara anului
1940, s-au produs masive alunecări de teren, ce s-au intensificat în anii ploioși 1970 și 1975,
datorită extinderii carierei de gips în valea izvoarelor cu pucioasă.
1 Florina Grecu, Hazarde și riscuri naturale (2009), Editura Universitară, București, pag 116-119.
15
Figura 6: Harta pantelor în arealul orașului Pucioasa
CAPITOLUL 2. ANALIZA POTENȚIALULUI BALNEOTURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA
2.1. Apele Minerale
Una dintre cele mai vechi forme de turism este turismul balnear, fiind generat de
resursele turistice potențiale ale apelor minerale. Importanța lor este dată de eficiența în
prevenirea și tratamentul prin cură internă și externă a diferitelor afecțiuni, dar mai ales varietății
lor hidrochimice și a unui număr impresionant de izvoare cu debite exploatabile.
2.1.1. Zăcământul hidrotermal
Cunoscut de popoarele antice
sub denumirea de “pucioasă”,
sulful a fost clasificat ca
element chimic în anul 1777,
de către chimistul francez
Antoine Laurent de Lavoisier.
Este utilizat predominant
industrial la producerea
acidului sulfuric H2SO4, ca
apoi sa fie folosit într-o
multitudine de domenii
precum fabricarea
fertilizatorilor, detergenților,
pigmenților, vopselelor,
pigmenților, procese de
rafinare a petrolului,
insecticide, medicamente etc.
16
Tabel nr. 1: Parametrii cei mai importanți ai apelor minerale de pucioasă. Sursa: http://www.primpuc.ro/statiune.html
Zăcământul hidrotermal al Pucioasei constă în prezența apelor sulfuroase, care sunt legate
de prezența formațiunilor cu gips, sulfuri, CaSO4 (sulfat de Calciu), sulf, pirită,marne.
Zăcămintele de gips se găsesc mai ales în Subcarpați.
În același timp în zăcământul hidrotermal al orașului Pucioasa se întâlnesc ape minerale
sulfatate care sunt legate de aceleași tipuri de roci ca și în cazul celor sulfuroase, cu deosebirea
apariției radicalului SO4. Acestea în comparație cu apele sulfuroase sunt foarte rare, rezultând
într-o utilizare deficitară.
2.1.2. Modalități de exploatare și valorificare a resurselor existente
În județul Dâmbovița, orașul Pucioasa reprezintă singura ofertă de turism balnear, fiind și
singura stațiune turistică atestată oficial.
Structurile specifice pentru servicii balneare (cazare și tratament) se realizează în prezent în două
baze de tratament: Policlinica balneară Pucioasa care aparține de S.C. “TURISM” PUCIOASA
S.A. și complexul CERES aparținând de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În cele două baze de tratament există următoarele dotări:
1. Baza de tratament a hotelului CERES
2 bazine băi sulfuroase de 30 mc
7 căzi de băi calde
Cabinete de electrofizioterapie
O sală de cultură fizică medicală
O sală de împachetări cu parafină
2. Baza de tratament a S.C. TURISM S.A.
2 bazine băi sulfuroase de 30 mc
2 bazine băi sulfuroase de 15 mc
6 căzi de băi cu plante
17
O secție de hidroterapie pentru dușuri, subacval, masaj
10 cabinete de electrofizioterapie
2 săli de cultură fizică medicală
2 cabinete de împachetări cu parafină
1 laborator
2.1.3. Indicații terapeutice
În funcție de scopul profilactic, curativ sau recuperator se organizează diferitele tipuri de
cură ai stațiunii Pucioasa, astfel că în mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori
fizici dintre care amintim:
Căldura băii ajută la activarea circulației la nivelul țesuturilor bolnave și ajută la resorbția
lor și excitarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea stării infecțioase
în cazul anumitor tipuri de reumatisme.
Sulful introdus în organism sporește metabolismul bazal cu 40%, determinând
vasodilatația la nivelul rețelei cutanate centrale, antrenând scăderea valorilor tensionale,
mărind astfel numărul globulelor roșii și a cantității de hemoglobină.
Sulful resorbit intervine în metabolismul general al organismului, fapt care explică
scăderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul
cartilagelor articulare ale reumaticilor.
Astfel că, în stațiunea Pucioasa se pot trata următoarele afecțiuni:
Afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatismale, inflamatorii, degenerative,
abarticulare, sechele post-traumatice ale mâinilor și picioarelor etc.).
Afecțiuni neurologice periferice – aceste afecțiuni reprezintă o largă categorie de
neuropatii a căror frecvență este sporită datorită, în parte, creșterii numărului de
traumatisme din cauze rutiere. Astfel, se pune accentul pe kinetoterapie, în bazine
corespunzătoare și săli de gimnastică, masaj, electroterapie, termoterapie etc.
Afecțiuni ale sistemului nervos-central – scopul terapeutic și recuperator ale apelor
sulfuroase în special în cazul paraparezelor sechelate tardive, pentru tratamentul
18
complicațiilor osteoarticulare, circulatorii și trofice, precum și la bolnavii cu mers
protezat.
Afecțiuni ginecologice – apele sulfuroase de la Pucioasa se recomandă în scop
profilactic, pentru tulburări funcționale genitale pe fond hiporeactiv, determinate de :
insuficiențe ovariene cu sau fără tulburări endocrine, tulburări locale de recepție
hormonală, amenoree, dismenoree, anexite etc.
Afecțiuni ale aparatului respirator – climatul și microclimatul stațiunii reprezintă un
important mijloc de profilaxie și terapie. Scoaterea bolnavului care suferă de afecțiuni
bronhopulmonare din mediul poluat și acomodarea sa într-un mediu lipsit de agenți
iritanți. Gama de tratament terapeutic cuprinde climatoterapie, aerosoli cu apă
minerală și kinetoterapie (cură de teren, gimnastică respiratorie), proceduri de
hidrotermo și electroterapie.
Afecțiuni ORL.
2.2. Bioclimatul zonei
Climatul de podiș și dealuri la altitudini între 200-300 m și 700-800 m(Subcarpații
Ialomiței) se suprapune cu un bioclimat de cruțare, caracterizat printr-un confort termic maxim și
stres cutanat, pulmonar și cardiovascular minim.
Bioclimatul de cruțare, cu acțiune puțin solicitantă asupra sistemului nervos central și
vegetativ, precum și a glandelor cu secreție internă este unul dintre factorii terapeutici cei mai
importanți în ceea ce privește o stațiune balneoclimaterică.
Printre elementele caracteristice ale acestui tip de bioclimat se numără: precipitații în
cantități medii, presiune atmosferică moderată, valori moderate ale temperaturii aerului, valori
medii ale umidității relative și calmul atmosferic.
19
2.3. Alte resurse turistice
2.3.1. În localitate
Resursele turistice ale orașului Pucioasa se pot diferenția în funcție de motivațiile
turistice ale vizitatorilor, astfel acestea încadrându-se în obiective turistice de ordin istoric,
religios, cultural, arhitectural, etnografic, folcloric, peisagistic s.a.
Printre obiectivele orașului Pucioasa se numără:
Muzeul de Etnografie al orașului, adăpostit în ceea ce a fost acum două veacuri casa
Dobreștilor, acesta reprezentând o comoară a satului românesc de odinioară.
Parcul Nicolae Grigorescu sau Parcul Independenței este amplasat în limita de nord a
orașului, în zona istorică și datează încă din secolul XIX.
Cetatea Sfântă Noul Ierusalim, construită de artiștii plastici Marian și Victoria Zidaru
într-o manieră originală din punct de vedere arhitectural, reprezintă astăzi un așezământ
în care au acces doar persoane care respectă o listă cu canoane foarte stricte.
Lacul de acumulare Pucioasa – construit în anul 1974, reprezintă principala sursă de
alimentare cu apă a orașului.
Păstrăvăria Pucioasa, amplasată pe șoseaua care leaga Târgoviște de Sinaia (DN71),
funcționează ca subunitate a ocolului silvic Dâmbovița, după ce a fost pus în funcțiune în
anul 1981.
2.3.2. În aria limitrofă
În proximitatea orașului – stațiune Pucioasa se află orașul Târgoviște, fosta capitală a
țării, care deține o serie de monumente istorice, sau obiective culturale, printre care se enumeră:
Complexul monumental – muzeal “Curtea Domnească” reprezintă locul de rezidență a
celor care au condus Țara Românească între secolele XIV și XVII, centrul de concepere a
luptei pentru independență si principal focar al culturii și civilizației.
20
Muzeul scriitorilor dâmbovițeni, inaugurat la 30 decembrie 1968, reprezintă un lăcaș de
cultură, adăpostit în casa scriitorului Ion Alexandru Brătescu-Voinești, care introduce în
atmosfera Evului Mediu, moment în care Târgoviștea reprezenta primul centru cultural al
țării.
Muzeul tiparului și al cărții românești reprezintă una dintre primele instituții de cultură de
acest profil din țară, inaugurat la data de 11 mai 1967, cu reprezentări ale activității
tipografice atât târgovișteană cât și a celorlalte centre apărute ulterior în Moldova și
Transilvania și culminează cu editarea primelor ziare cu apariție regulată din secolul
XIX, când evoluția vechii cărți românești a luat sfârșit.
În comuna Aninoasa, satul Viforâța este situată Mânăstirea Dealu, la aproximativ 6 km
de nordul orașului Târgoviște.
21
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI
TURISTIC ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA
3.1. Formele de turism practicate
Principala formă de turism practicată în orașul – stațiune Pucioasa, este turismul balnear,
de tratament, așa cum spun și gazdele orașului "Trebuie să punem pacienții repede pe picioare,
să vadă apoi frumusețile din jur”.
De asemenea orașul Pucioasa este gazda unei suite de manifestări culturale precum:
Serbările Băilor Pucioasa, Târgul Artelor Meşteşugăreşti, Festivalul "Steluţele Pucioasei",
Festivalul "Primăvara albastră", Festivalul şanselor tale ș.a. și de asemenea reprezintă locul
perfect din care se pot organiza excursii și drumeții.
Există de asemenea conturarea turismului religios, datorită unui flux important de turiști
care pe lângă bazele de tratament, aleg să realizeze un mic pelerinaj către bisericile importante
din oraș sau împrejurimi.
3.2. Structurile turistice
3.2.1. Structuri turistice de primire
Orașul – stațiune Pucioasa dispune de o capacitate de cazare de circa 800 de locuri, astfel
aceasta putând oferi cazare la peste 20.000 turiști pe an.
Locurile de cazare sunt dispuse în structuri turistice de primire după cum urmează:
S.C. T.B.R.C.M. S.A., filiala Pucioasa, are în patrimoniu complexul de odihnă și
tratament balnear “CERES”, în categoria de confort de 2 stele.
Hotelul CERES Pucioasa are in dotare un numar de 107 camere de doua paturi clasificate
de Ministerul Turismului la doua stele si 9 camere tip apartament de lux.
S.C. Turism S.A. are în patrimoniu complexul de odihnă și tratament “Turist”, care
dispune de 102 locuri la 2 stele și 22 locuri la 1 stea, toate camerele fiind duble.
Casa sanatorială a pensionarilor H. Carp Pucioasa deține 108 locuri de cazare în 54 de
camere de 2 stele.
22
S.C. COMSIM IMPEX S.R.L. deține complexul hotelier “Verona”, cu o capacitate de
cazare de 30 persoane, în 9 căsuțe la 3 stele și 6 camere la 2 stele, fiecare cu câte două
locuri.
S.C. ANEFI PRESCOM S.R.L. dispune de 7 camere a câte două locuri, în categoria de
confort de 3 stele.
Pensiunea turistică PARC, clasificată la categoria de 3 stele, cu o capacitate de cazare de
22 locuri din care 8 camere a câte două locuri, respectiv 2 camere a câte trei locuri.
Motel ZARAFOAIA cu o capacitate de cazare de 30 de locuri.
Complex Debarcader cu o capacitate de cazare de 30 de locuri.
Complex “Florel” cu o capacitate de cazare de 20 de locuri.
3.2.2. Structuri turistice de alimentație pentru turism
Principalele structuri de alimentație pentru turism reprezentative orașului Pucioasa,
vizibile public, cu ajutorul site-urilor online sau promovate în diverse oferte ale stațiunii sunt
următoarele:
S.C. TBRCM S.A. dispune de un restaurant de 300 de locuri, la care se adaugă săli de
conferință de diferite mărimi.
S.C. Turism S.A. dispune de Restaurantul “Turist”, la categoria de 2* cu 88 de locuri și
Restaurantul “Pensiune”, la categoria de 2* cu 388 de locuri.
S.C. Comsim IMPEX S.R.L. dispune de un restaurant cu 200 de locuri în 2 săli, una cu
140 de locuri, iar a doua cu 60 de locuri, la care se adaugă 2 terase în aer liber cu 20,
respectiv 30 de locuri.
S.C. ANEFI PRESCOM S.R.L. dispune de un restaurant de 77 locuri și o braserie de 50
de locuri.
Pensiunea turistică PARC dispune de un restaurant de 90 de locuri, la care se adaugă o
terasă de 60 de locuri.
Terasa CECILIA
Terasa “Licurici”
23
Complex Debarcader dispune de un restaurant de 50 de locuri, la care se adaugă o terasă
de 50 de locuri.
Restaurant “CASA PORTUGHEZĂ” dispune de un restaurant de 40 de locuri la care se
adaugă o teresă de 40 de locuri.
3.2.3. Structuri turistice de tratament
Structurile specifice pentru servicii balneare (cazare și tratament) se realizează în prezent
în două baze de tratament: Policlinica balneară Pucioasa care aparține de S.C. “TURISM”
PUCIOASA S.A. și complexul CERES aparținând de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În cele două baze de tratament există următoarele dotări:
1. Baza de tratament a hotelului CERES
2 bazine băi sulfuroase de 30 mc
7 căzi de băi calde
Cabinete de electrofizioterapie
O sală de cultură fizică medicală
O sală de împachetări cu parafină
2. Baza de tratament a S.C. TURISM S.A.
2 bazine băi sulfuroase de 30 mc
2 bazine băi sulfuroase de 15 mc
6 căzi de băi cu plante
O secție de hidroterapie pentru dușuri, subacval, masaj
10 cabinete de electrofizioterapie
2 săli de cultură fizică medicală
2 cabinete de împachetări cu parafină
1 laborator
24
3.2.4. Structuri turistice de agrement
Principalele structuri turistice de agrement sunt cele doua hoteluri, hotelul CERES și
hotelul Turist, aparținând S.C. TBRCM S.A., respectiv S.C. Turism S.A., dar și complexul de
agrement situat pe malul râului Ialomița, loc de exploatare a pietrei, a apei şi a cultivării
pământului denumită şi Lunca Ialomiţei.
Itinerariul B-dul Republicii, Monumentul Eroilor, Cinematograful, Gradina de vară,
Centrul Cultural Parc, B-dul Castanilor este un itinerariu ce prezintă o mulțime de monumente
sau obiective turistice de contemplat.
3.3. Circulația turistică
3.3.1. Număr sosiri și număr înnoptări
Circulația turistică, în ceea ce privește numărul de sosiri al turiștilor se va analiza pe
unitățile de cazare, cu ajutorul datelor obținute, ca apoi acestea să fie reprezentate în diagrame
spre observarea diferențelor de la an la an.
În ceea ce privește S.C. TBRCM S.A., care dispune de Complexul de odihnă
și tratament balnear CERES, avem în vedere următoarele date pe anii 2005, 2006 și
2007.
Tabel nr. 2: Date legate de numărul sosirilor la Complexul de odihnă și tratament balnear CERES. Sursa: Primăria orașului Pucioasa
AnNumăr turiști
Număr înnoptăriTotal, din care: străini
2005 4897 77 711742006 5252 60 739602007 5158 63 73817
25
Luând în considerare datele privind S.C. Turism S.A, care dispune de Complexul de
odihnă și tratament TURIST se pot extrage următoarele grafice:
26
1 2 34700
4800
4900
5000
5100
5200
5300
4897
5252
5158
Total număr sosiri la Complexul de odihnă i tratament șbalnear CERES
Total număr sosiri
Figura nr. 8: Total număr sosiri la Complexul de odihnă și tratament balnear CERES
2005 2006 200769500
70000
70500
71000
71500
72000
72500
73000
73500
74000
74500
Număr înnoptări
Număr înnoptări
Figura nr. 9: Număr înnoptări la Complexul de odihnă și tratament balnear CERES
Tabel nr. 3: Date legate de numărul sosirilor la Complexul de odihnă și tratament balnear TURIST. Sursa: Primăria orașului Pucioasa
AnNumăr sosiri
Număr înnoptăriTotal, din care: străini2005 3599 28 270932006 3773 36 313812007 3345 18 32683
În ceea
ce privește CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa, datele sunt
următoarele:
27
2005 2006 20073100
3200
3300
3400
3500
3600
3700
3800
3900
3599
3773
3345
Total număr sosiri la Complexul de odihnă i tratament șbalnear TURIST
Total număr sosiri
Figura nr. 10: Total număr sosiri la Complexul de odihnă și tratament balnear TURIST
2005 2006 20070
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
Număr înnoptări
Număr înnoptări
Figura nr. 11: Număr înnoptări la Complexul de odihnă și tratament balnear TURIST
Tabel nr. 4: Date legate de numărul sosirilor la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa. Sursa: Primăria orașului Pucioasa
AnNumăr sosiri
Număr înnoptăriTotal, din care: străini2005 4079 22 210252006 3560 42 183492007 3620 50 19240
28
2005 2006 20073300340035003600370038003900400041004200
4079
35603620
Total număr sosiri la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa
Total număr sosiri
Figura nr. 12: Total număr sosiri la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa
2005 2006 200717000
17500
18000
18500
19000
19500
20000
20500
21000
21500
Număr înnoptări
Număr înnoptări
Figura nr. 13: Număr înnoptări la CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR H. CARP Pucioasa
3.3.3. Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-
oanumită zonă. Se determină împărţind numărul de zile – turist la numărul de turişti cazaţi în
structurile de primire turistică.
Se remarcă o durată medie a sejurului de 14 zile în cadrul Complexul de odihnă și
tratament balnear CERES și o perioadă de aproximativ 7 zile la Complexul de odihnă și
tratament balnear TURIST. În ceea ce privește CASA SANATORIALĂ A PENSIONARILOR
H. CARP Pucioasa, durata medie a sejurului este de circa 5 zile.
3.3.4. Densitatea circulației turistice
Tabel nr. 5: Numărul total de sosiri în Orașul – stațiune Pucioas. Sursa: Primăria orașului Pucioasa
Anul Număr total turiști2005 131252006 137952007 13900
Densitatea circulației turistice se măsoară utilizând numărul sosirilor de turiști, raportat la
populația rezidentă – 15263 locuitori, astfel că în cele ce urmează este prezentată densitatea
circulației turistice pe cei trei ani luați ca interval de studiu și anume 2005, 2006 și 2007.
Tabel nr. 6: Densitatea circulației turistice în orașul – stațiune Pucioas
Anul Număr total turiști Densitatea circulației turistice2005 13125 0.862006 13795 0.902007 13900 0.91
Se poate observa o ușoară creștere a densității circulației turistice, aceasta progresând cu
0.04 procente din anul 2005 spre anul 2006 și cu doar 0.01 procente din anul 2006 spre anul
2007.
29
CAPITOLUL 4. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA BĂILE PUCIOASA
4.1. Strategia de dezvoltare a turismului
4.1.1. În domeniul infrastructurii generale
Orașul Pucioasa este un oraș cu o economie competitivă, dinamică și prosperă, având
astfel un potențial deosebit de important în vederea desfășurării de activități specifice turismului.
Obiectivul general al
strategiei de dezvoltare a turismului
este acela de a promova orașul
Pucioasa ca centru turistic și
economic la nivel național, dar și
internațional. Pentru ca acest obiectiv
să se realizeze este necesară
urmărirea unor obiective specifice,
care să conducă astfel rezultatele
către un întreg. Printre obiectivele
urmărite se află:
Creșterea gradului de
atractivitate pentru locuitori,
pentru afaceri și pentru
turism.
Valorificarea potențialului
turistic și cultural al orașului
Pucioasa.
Introducerea ofertelor și
agendei de promovare pe
piața turistică românească,
dar și internațională.
30
Figura nr. 7: Harta rețelei de drumuri în orașul Pucioasa
Se va urmări asigurarea durabilității proiectelor, pentru a ajunge către o dezvoltare
durabilă.
Îmbunătățirea infrastructurii locale – ca principal factor de creștere al gradului de
atractivitate al zonei.
Infrastructura generală necesită îmbunătățiri în vederea desfășurării în condiții optime a
activităților de turism, astfel că este necesară: îmbunătățirea infrastructurii de transport,
împlementarea elementelor de signalistică, infrastructură de apă și canalizare, dezvoltarea
infrastructurii de sănătate și asistență socială în condiții de protecție a mediului și a resurselor
naturale.
4.1.2. În domeniul infrastructurii specifice
Infrastructura specifică presupune reabilitarea infrastructurii turistice, mai exact a unităților de
cazare și tratament, alimentație, agrement și a obiectivelor turistice naturale sau antropice.
Aceasta va conduce la crearea condițiilor pentru valorificarea potențialului turistic al orașului.
David și Foray susțin că “Nevoia de inovație este tot mai puternică pe măsură ce aceasta devine
singurul mijloc de supraviețuire și prosperitate în economiile globalizate și extrem de
competitive.” 2 Se poate vorbi despre piața turistică din România ca fiind o piața supusă
procesului de globalizare, în care tot mai mulți giganți reușesc să pătrundă minuțios și să
acapareze tot mai mult cota de piață.
“Impactul globalizării asupra activităților desfășurate în cadrul industriei ospitalității este
exprimat prin capacitatea firmelor de a se înscrie în competiția lansată de globalizare, la o
intensitate internațională și prin înlocuirea modului clasic de producție cu unul bazat pe o
economie a cunoașterii.”3
2, 3 Daniela Firoiu, Ioana Pețan, Camelia Gheorghe, “Turismul în perspectiva globalizării”, Editura ProUniversitaria, București 20073
31
Astfel este necesar, ca toate
stațiunile de orice tip din
România, sa inoveze, să apară pe
piața turistică cu acel ceva nou,
care sa atragă, să aibă impact
asupra diferitelor segmente de
piață. Orașul Pucioasa, ca stațiune
are nevoie de o infrastructură
specifică în domeniul turismului,
cu o îmbunătățire a infrastructurii
hoteliere și de tratament,
alimentare și de agrement.
În Figura nr. 8 se pot observa
principalele areale de interes
turistic, care includ bazele de
tratament și cazare dar și alte
obiective ce au nevoie de
realizarea unei proiecții de viitor
spre exptrapolarea potențialului
turistic.
32
Figura nr. 8: Areale de interes turistic nevalorificate
4.2. Propuneri
Orașul Pucioasa are nevoie de o gestiune cât mai eficientă a resurselor, mergând astfel pe
anumite obiective competitive ce vor ajuta atât economia, cât și domeniul turismului să
înflorească. Astfel este necesar să se propună diverse proiecte, care să aibă de asemenea în
vedere conceptul dezvoltării durabile, în care atât mediul, dar în cele din urmă chiar omul –
componentă a mediului este ferit și protejat de către efectele adverse ce ar putea deriva în urma
realizării unor proiecte ce nu au avut în vedere elemente complexe de protejare a mediului.
33
Figura nr. 9: Zona de interes pentru promovarea intensă a turismului de agrement, de tipul , poligon de tragere în talere, parașutism etc.
Printre principalele propuneri pentru ajustarea domeniul turismului în economia orașului
Pucioasa, spre îmbunătățirea cotei acestuia, și lansarea la nivel național și internațional al
orașului stațiune despre care este vorba, se află:
Concentrarea resurselor umane către stabilirea unor proiecte complexe
care să gestioneze resursele în vederea câștigării unui renume pe plan național și
internațional. Este necesară de asemenea obținerea de fonduri pentru punerea în practică
a acestor proiecte.
Implementarea unor noi atracții turistice de agrement, prin înființarea unor
mini grădini zoologice, grădini botanice și de asemenea a unui centru de echitație. La
acestea se vor adăuga: poligon de tragere în talere, spațiu destinat parașutismului sau
parapantei.
Construcția de case de vacanță, prin valorificarea pietrei de râu și a
lemnului existent, pentru includerea acestora în circuitul turistic.
Implementarea unui centru de informare și promovare turistică.
Implementarea la nivel centralizat pe o platformă online a tuturor
informațiilor legate de formele de turism și obiectivele specifice acestui oraș, promovare
online individuală sau la nivelul agențiilor de turism, cu ajutorul soluțiilor SEO.
Implementarea ideii de “foto-turism peisagistic”.
Promovarea turismului sportiv, promovarea conceptului de “ecoturism”.
Promovarea unor evenimente pe diferite tipuri de sport, ca de exemplu, maraton de
biciclete.
Promovarea circuitelor turistice școlare, implementarea noțiunii de “turism
de aventură”.
Implementarea standurilor permanente de suveniruri specifice orașului.
Mediatizarea tuturor fenomenelor și festivalurilor culturale ce au loc în
cadrul stațiunii.
Unul dintre cele mai exigente proiecte, ce va avea nevoie de o investiție importantă, dar
și de susținere legală și socială este înființarea unei baze de tratament – agrement complexe, ce
va avea incorporat și locuri de cazare și alimentație.
34
În condițiile în care
societatea din ziua de azi este
afectată de un nivel de stres zilnic,
conștiința umană simte nevoia sa
se refacă, să iși lase grijile
deoparte și să se îndrepte către o
zonă de pace, de energie pozitivă,
de relexare, de tratament împotriva
celui mai mare dușman al
secolului XXI, stresul.
Construcția centrului va fi
minimalistă, în sensul liniilor de
construcție și detaliu, după
principiul “mai puțin înseamnă
mai mult”, dar în același timp cu
un suficient spațiu, cu un număr de
locuri de cazare consistent pentru a satisface viitoarele cereri.
Se dorește să se pună accentul pe construcția interioară a complexului, și anume, se
dorește a se elimina pereții interni și a se adopta un plan deschis, care să reducă structura
construcției la o fațadă puternică, transparentă și elegantă. Construcția se va realiza atât deasupra
nivelului 0, cu un nivel și sub această valoare, cu alte două nivele. Arealul pe care va fi construit
complexul va fi inconjurat de natură, de padure, de aer curat.
Serviciile vor fi personalizate în funcție de necesitățile fiecărui tip de turist, de la nevoi
medicale la cele cultural-artistice.
35
Figura nr. 20: Baza de tratament-agrement
Personalul va fi bine instruit, de specialitate pe fiecare caracteristică a complexului:
culturală, artistică sau medicală. În ceea ce privesc serviciile medicale, vor exista mai multe
secții în funcție de diferitele servici pe specialități:
Fizioterapie și terapii complementare – cu ajutorul factorilor de cură
specifici stațiunii.
Kinetoterapie și gimnastică de recuperare – cu ajutorul factorilor de cură
specifici stațiunii.
Diabet, nutriție și boli metabolice (principala cauză a diabetului în secolul
XXI - stresul).
Fitness și gimnastică de întreținere (principala cauză a obezității -
sedentarismul).
Psihiatrie și psihologie (principalul efect al stresului - depresia).
CONCLUZII
Concluziile acestui studiu pornesc de la faptul că în mod evident, orașul stațiune Pucioasa
prezintă toate resursele și potențialul turistic necesar pentru a putea fi introdusă în circuitul
turistic internațional, prin dezvoltarea și reabilitarea diverselor infrastructuri, atât specifice cât și
generale, cu un efort al unor investiții și având în vedere obiectivele unei dezvoltări bazate pe
cunoaștere, durabile, care să aducă în prim plan stațiunea Pucioasa ca o stațiune ce va dăinui
precum o fac și stațiunile de renume din Europa sau din alte colțuri ale lumii.
36
BIBLIOGRAFIE
01. Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Camelia Gheorghe, Catrinel Dridea ,
“Industria Turismului și a Călătoriilor” , editura ProUniversitaria, ediția a
III-a, București 2010.
02. Angelescu C., Jula D., “Timpul liber” – condiţionări şi implicaţii
economice, Editura Economică, Bucureşti 1997.
03. Glavan V. si colectiv , “Tendinte si perspective ale ofertei turistice
balneare în contextul turismului europea”n , ICT, București 1995.
04. Daniela Firoiu, Ioana Pețan, Camelia Gheorghe, “Turismul în perspectiva
globalizării” , Editura ProUniversitaria, București 2007.
05. Al. Nedelea , “Politici de marketing în turism ”, Ed. Economică, Bucureşti
2003.
*** http://www.primpuc.ro/statiune.html
*** http://www.wikipedia.ro/
*** http:// www. earth.unibuc.ro/
37
ANEXE
Anexa nr. 1.
Baza de tratament – agrement - IMAGINI
38
39