Cap. I. Generalitati

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie

aparatul osos

aparatul muscular

I.2. Semiologie simptome legate de diferite boli reumatice

Cap. II. Analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene

II.1. Analgezice, antipiretice

actiune

efecte nedorite farmacologie

clasificare. Exemple

II.2. Antiinflamatoare nesteroidiene ce este inflamatia. Simptome clasice

efecte nedorite farmacologie

clasificare. Exemple

Cap.III. Glucozamina in diverse combinatii.

Capitolul I. Generalitati

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie

scheletul constituie suportul rigid al corpului. el este format din 208 oasedin care 34 alctuiesc coloana vertebral, iar restul de 174 se grupeaz in jurulacesteia. reprezint o armtur mobil in care piesele (oasele) servesc ca parghiipentru tractiunea muscular.oasele situate pe linia median a corpului ca sternul si sacrul sunt neperechi.ele se consider a fi oase simetrice formate din dou jumtti, dreapt si stang, lafel conformate.oasele membrelor sunt perechi dar nesimetrice pentru c cele dou jumttiale lor nu sunt identic conformate.pentru ca un os s poat fi studiat si descris izolat in afara organismului eltrebuie orientat in asa fel incat pozitia lui s fie aceeasi cu cea pe care o are inorganism. orientarea se face cu ajutorul celor mai caracteristice elemente anatomicepe care le prezint osul respectiv.pentru orientarea unui os nepereche sunt necesare dou elemente anatomicepa care le punem in raport cu dou plane ale corpului, plane care nu sunt ins opuseunul altuia. pentru orientarea oaselor pereche sunt necesare trei elemente anatomiceasezate in trei plane ce nu se opun, al treilea plan fiind necesar pentru determinareaosului din dreapta sau din stanga.scheletul corpului uman se imparte in 4 prti:1. coloana vertebral2. torace osos3. oasele capului4. oasele membrelor.partea anatomiei descriptive care se ocup cu studiul formei si structuriioaselor poart numele de osteologie.clasificarea oaselor.dup form si dimensiuni (lungime, ltime, grosime) exist trei tipuriprincipale de oase:- oase lungi - predomin lungimea - ex. radius/cubitus- acest tip de oase se gseste la nivelul membrelor- au rol de parghii de vitez.- oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale - ex. astragalul- au form aproape cubic- se gsesc in regiuni unde este necesar o mare soliditate siunde exist miscri variate cu amplitudine mic- oase late/plane - lungimea aproape egal cu ltimea, dar depsescgrosimea - ex. scapula, oasele cutiei craniene- formeaz cavitti de protectie (craniul)- dau insertie unui numr mare de muschi (scapula).folosind si alte criterii de clasificare se mai adaug si alte trei tipuri de oase:- oase pneumatice contin cavitti pline cu aer ; ex. maxila- oase sesamoide - se dezvolt in vecintatea unor articulatii sau intendoanele unor muschi ; ex. patela- oase suturale - inconstante, se dezvolt la nivelul suturilor craniului(fontanele).9elemente descriptive ale oaselor.oasele sufer influenta organelor invecinate: tractiunea muschilor, presiuneaunor organe, pulsatiile arterelor si actiunea fortei de gravitatie. de aceea, suprafatalor exterioar poate fi descompus intr-un numr de elemente morfologice, cum arfi: marginile, fetele, unghiurile. acestea cuprind la randul lor alte detalii morfologice:proeminente, cavitti, guri, canale. totalitatea proeminentelor si depresiunilorformeaz relieful oaselor.proeminentele pot fi de dou feluri:- articulare, modelate in raport cu suprafata articular opus lor si acoperitede un strat de cartilaj care le favorizeaz alunecarea in timpul miscrilor. potimbrca mai multe forme:- sferic (cap articular); ex. capul humeral, capulfemural- segment de cilindru (condil); ex. condilii occipitali- scripete (trochlee); ex. trochlea humeral- nearticulare, determinate de tractiunea exercitat de un muschi. in acestcaz mrimea proeminentei va fi proportional cu forta muschilor ce se inserla acel nivel. in cadrul acestor proeminente distingem:- procese/apofize (puternice, bine conturate) de forme variate:- tuberozitti (neregulate, nedetasate de suprafata osului). acesteapot avea dimensiuni mari si form paralelipipedic sau conic(trohanter) sau dimensiuni mai mici (tuberculi), suprafat mai neted(eminente)- spine (proeminent ascutit);- creste (liniare, tioase).cavittile sunt determinate de forte de presiune si pot fi la randul lor:- articulare, corespunzand unor proeminente invers conformate. pot fi siplane (fetele auriculare ale sacrului si osului iliac din articulatia sacroiliac)- nearticulare, foarte variate putand servi ca insertii pentru tendoan siligamente sau ca adpost si protejarea unor elemente anatomice (tendoane,vase, nervi).gurile si canalele pot fi:- de trecere, strbtute de formatiuni anatomice.- nutritive (pentru vasele sanguine) de la ordinul i situate la nivelul diafizeioaselor lungi si pan la ordinul ii.periostul este o membran fibroas care inveleste osul pe toat suprafat saexterioar, cu exceptia suprafetelor acoperite de cartilaj articular si a unorinsertii musculare.periostul este bogat in vase sanguine si nervi.rol: - in perioada osteogenezei particip la formarea de tesut osos- la adult - rol in nutritia osului- formarea calusului in fracturi/repararea unor pierderi limitatede substant osoas.oasele sunt supuse la solicitri diverse si repetate.1.solicitri de presiune : - sustin greutatea corpului- in special oasele membrelor inferioare.2. solicitri in flexiune : - servesc de brat de parghie pentru tractiunimusculare.3. solicitri in tractiune; ex. in transportul obiectelor grele.10configuratia intern a oaselor.asa cum s-a artat in prima parte tesutul osos este un tesut conjunctiv dur,adaptat la maxim functiilor de sustinere si rezistent. osul matur este compus din 2tipuri de tesut - unul dens ca structur - os compact, cellalt constand dintr-oretea de trabecule intre care se delimiteaz numeroase cavitti, denumit osspongios sau trabecular. osul compact se gseste intodeauna la exterior,inconjurand osul spongios.osul, ca si alte tesuturi conective, este format din matricea intercelular si celuleincluse n aceast matrice.matricea este compus in proportie de 40% din materii organice, in principalfibre de colagen si in rest din sruri anorganice bogate in calciu si fosfor. celulele -constau dintr-un anumit numr de tipuri ce includ:-celule osteoprogenitoare ce dau nastere la variate celule osoase (celulestem);-osteoblaste (responsabile de sinteza, depozitarea si mineralizarea matricei);-osteocite (incluse in matrice);-osteoclaste (cu rol in erodarea activ - remanierea osoas).scheletul osos adult este format aproape in totalitate din os lamelar dararanjamentul precis al lamelelor variaz larg intre corticala compact a osului sistructura trabecular interioar. din punct de vedere histologic, deci structurasubstantei osoase si compacte este aceeasi. ele se deosebesc numai prin dispozitiafelurit a lamelelor care le compun.osul compactosul adult uman const aproape in intregime din matricea mineralizat sifibre de colagen aranjate in lamele in care sunt incluse osteocitele. cea mai mareproportie sunt aranjate in cilindri concentrici in jurul canalelor neurovasculare (canalehavers) formand unitatea de baz a structurii osoase si anume sistemul haversiansau osteonul.osul trabecularsubstanta spongioas este format din lame sau trabecule osoase orientate insensuri diferite, intretindu-se in diferite puncte si delimitand astfel o serie decavitti de mrimi diferite in care se gseste mduv osoas. continutul cavittiloreste reprezentat de mduva osoas, cavittile comunicand liber cu cavitateamedular central a diafizelor. mduva poate fi rosie, hematopoietic sau galben,adipoas, variind cu varsta si localizarea.in concluzie osul matur este compus din 2 tipuri de substant osoas - unadens ca structur (substant osoas compact), cealalt constand dintr-o retea detrabecule intre care se delimiteaz numeroase cavitti (substant osoasspongioas).corpul osului lung este format dintr-un cilindru de tesut osos compactstrbtut de un canal central (cavitatea medular). extremittile sau epifizele suntformate dintr-o ptur de substant osoas compact, la periferie, ce imbrac omas de substant spongioas, in interior. la suprafat este acoperit de omembran vasculo-conjunctiv (periost ). la nivelul suprafetelor articulare esteacoperit de cartilaj articular.oasele plane sunt formate din dou lame de substant osoas compact carecuprind intre ele un strat de substant osoas spongioas. la nivelul marginilorosului lamele de substant compact fuzioneaz astfel incat invelesc din toate prtilesubstanta spongioas. in cazul oaselor plane ale boltii craniene lamele de tesutcompact se numesc table iar substanta osoas dintre acestea diploe.oasele scurte prezint o conformatie asemntoare cu cea a epifizelor oselorlungi: la exterior se afl o lamel compact ce inveleste la interior o mas desubstant spongioas.11curs 3introducere in artrologie.legtura dintre oase se face prin articulatii. acestea reprezint totalitateaelementelor prin care oasele se unesc intre ele.clasificarea articulatiilorcriteriul principal de clasificare al articulatiilor este miscarea pe care opermit. in functie de acest criteriu articulatiile se impart in:- articulatii fixe, fibroase sau sinartroze- articulatii semimobile, cartilaginoase sau amfiartroze- articulatii mobile, sinoviale sau diatrozea. articulatiile fixe sunt articulatiile in care oasele sunt strans unite intre eleprin tesut fibros dens. au ca varietti urmtoarele tipuri:1. sindesmoza in care legtura se face printr-un ligament interososex: ligament coracoacromial.2. suturi care se intalnesc numai la craniu.3. gomfoza care este articulatia dintre o extremitate osoas conic sio cavitate alveolar.ex: implantarea dintilor in cavitatea dentarb. articulatiile semimobile sunt articulatiile in care legtura dintre oase seface prin cartilaj hialin sau fibrocartilaj. pot fi de dou tipuri:1. sincondroze in care legtura se face prin cartilaj hialinex: osul coxal2. simfize in care legtura dintre oase se face prin tesut fibrocartilaginosex: simfiza pubianarticulatiile dintre corpurile vertebralec. articulatiile mobile, sinoviale sunt articulatiile la nivelul crora se producmiscri multiple si variate.clasificarea lor se poate face dup mai multe criterii:1. dup numrul oaselor participante pot fi:- simple (dou oase); ex: sold- compuse (trei oase); ex: articulatia cotului.2. dup numrul axelor in jurul crora se execut miscarea pot fi:- uniaxiale ce permit miscri opuse intr-un singur plan (cu un grad delibertate)ex: ginglimul (articulatia humeroulnar)trohoide (articutia radioulnar)- biaxiale ce permit miscri in dou plane (cu dou grade de libertate)ex: articulatii elipsoidale (articulatia radiocarpian)- triaxiale ce permit miscri in toate planele (cu trei grade delibertate)ex: articulatii sferoidale (articulatia glenohumeral).3. dup forma suprafetelor articulare. aceste suprafete pot fi comparate cusisteme mecanice simple. astfel se disting sapte grupe de articulatii sinoviale:- articulatiile plane au suprafetele articulare plane; permit numai miscri dealunecare;ex: articulatia dintre oasele carpului sau tarsului12- articulatia trohlear sau ginglimul. suprafetele articulare sunt formate deo trohlee la unul din oase si de dou povarnisuri laterale si o creast la osul opus;permit miscri de flexie - extensieex: articulatia humeroulnar- articulatiile condiliene au ca suprafat articular dou segmente decilindru plin pentru un os si dou depresiuni corespunztoare la osul opus; permitmiscri de flexie - extensieex: articulatia genunchiului- articulatiile trohoide au suprafetele formate dintr-un cilindru ososcontinut intr-un inel fibros; permit miscri de rotatieex: articulatia radioulnar proximal si distal- articulatia in sa are suprafetele articulare opozite convexe intr-un sens siconcave in cellalt; permite miscri de flexie - extensie, abductie - adductie,circumductieex: articulatia carpometacarpian a policelui- articulatiile elipsoidale au ca suprafete articulare un segment de elipsoidsi depresiunea sa corespunztoare; permit miscri de flexie - extensie, abductie -adductie, circumductieex: articulatia radiocarpian- articulatiile sferoidale (enartroze) au suprafetele articulare opoziteformate dintr-un segment de sfer (cap) ce ptrunde intr-o cavitate; permit toatetipurile de miscriex: articulatiile umrului si solduluielementele componente ale unei articulatii sinovialearticulatiile sinoviale prezint urmtoarele elemente componente:- suprafetele articulare acoperite de cartilajul articular- mijloace de unire cum sunt: capsula articular, ligamentele- formatiunile de asigurare a concordantei articulare ca: fibrocartilaje demrire, discuri, meniscuricorespondenta dintre suprafetele articulare ale oaselor participante este maimult sau mai putin complet. aceasta reprezint ceea ce numim congruent . deexemplu, umrul are o congruent facil in timp ce soldul are o congruent mult maiputernic.uneori cele dou suprafete articulare isi pierd partial sau total contactulnormal; este ceea ce numim luxatie.(ex: luxatia cotului)suprafetele sunt acoperite de o suprafat alb, strlucitoare - cartilajularticular. acesta are o compozitie apropiat de cea a osului dar mai hidratat, 50-60 % ap, mai elastic (cartilaj hialin). deshidratarea sa duce la micsorareaelasticittii si constituie una dintre cauzele artrozelor senile.rolul su este de a proteja osul situat sub el, jucand rolul unui amortizor.prezint dou fete; una aderent de suprafata osoas si alta liber, corespunzandcavittii articulare. are grosime variabil (1-12 mm) in raport cu presiunea ce seexercit pe suprafetele articularein timpul miscrilor cartilajul este supus la dou tipuri de solicitri:1. solicitri de presiune (mai ales la articulatiile membrului inferior)2. solicitri de frictiune.cartilajul este conceput pentru a rezista la aceste solicitri fiind in acelasitimp relativ elastic si formand o suprafat foarte neted.suprafetele articulare pot aluneca unele pe altele in timpul miscrilor datoritcartilajului.13la exterior exist un fel de manson fibros care mentine suprafetelearticulare in contact si care este denumit capsul. ea se ataseaz pe fiecare os inapropierea suprafetelor articulare, reprezentand o continuare a periostului (ex:articulatia soldului).rolul capsulei const in protejarea articulatiilor de procesele patologiceperiarticulare si impiedicarea rspandirii revrsatelor articulare in tesuturile din jur.capsula transform articulatia intr-o camer etans.este intrit acolo unde miscrile trebuiesc impiedicate.de exemplu genunchiul nu permite in plan sagital decat miscri de flexie.capsula este foarte intrit posterior pentru a impiedica miscrile de extensie.aceste intriri iau uneori aspectul unor veritabile fascicule de fibre. acesteasunt ligamentele capsulare (ex: ligamentele anterioare ale articulatiei soldului).capsula prezint de asemeni zone laxe si repliuri in sensul miscrilorpermise (ex: capsula genunchiului este lax anterior pentru a permite flexia). prinextensie ea formeaz repliuri anterior de genunchi. o astfel de capsul lax poate fiprins uneori intre suprafetele articulare si traumatizat. in conditii normale existfascicule musculare cu insertie capsular, provenite din muschi periarticulari sidenumite tensori ai capsulei articulare.capsula este tapetat in interior de o membran care o dubleaz, sinoviala.aceasta cptuseste toat fata profund a capsulei formand un repliu la nivelulinsertiilor capsulare. functia sa principal este aceea de a secreta lichidul sinovialcare umple cavitatea articular. rolul lichidului sinovial este dublu: ungesuprafetele ameliorand alunecarea in timpul miscrilor si hrneste cartilajul.un ligament este o band de tesut fibros care uneste dou oase ce searticuleaz intre ele, contribuind la mentinerea contactului dintre suprafetelearticulare. cel mai frecvent este o prelungire a capsulei dar se poate gsi si lainterior sau exterior. exemplu: ligamentele sacro-iliace in afara articulatieisacroiliac.ca si capsula, ligamentele au un rol mecanic de consolidare a articulatiei.acesta este un rol pasiv ele neavand posibilitate de contractie ca muschii. din acestpunct de vedere sunt inextensibile, cu exceptia ligamentelor galbene.pot fi puse in tensiune de anumite pozitii articulare si relaxate de altele.exemplu: ligamentul lateral extern al genunchiului este intins in extensie si relaxat inflexie.ligamentele sunt foarte bogate in receptori nervosi senzitivi care percepviteza, miscarea, pozitia articulatiei si eventualele dureri. ei transmit in permanentaceste informatii la scoarta cerebral care transmite rspunsuri motorii muschilor,asa cum se va arta in cadrul capitolului urmtor.in ciuda acestui dispozitiv, in cursul unor miscri excesive in articulatii se potproduce intinderi ligamentare ce pot merge pan la rupere ligamentar.alte formatiuni pe care le gsim in articulatie sunt:- fibrocartilaje - buretele de fibrocartilaj -meniscuriinterarticularentre corpurile (labrum) articulatia genunchiuluivertebrale = articulatia soldului,discurile articulare articulatia umruluirolul lor const in protectie suplimentar si ameliorarea congruenteiarticulare.fibrocartilajele interarticulare ader de una din suprafetele articulare, deobicei de cea mobil si o insotesc in toate miscrile (ex: la articulatia genunchiuluiader de tibie).14curs 5introducere in miologie.miscrile corpului si segmentelor sale se realizeaz prin jocul muschilor.partea anatomiei care are ca obiect de studiu muschii si anexele lor, ca siactivitatea biomecanic a acestora in cadrul aparatului locomotor poart numele demiologie general. miologia special descrie sistematic fiecare muschi in parte, inordinea gruprii lor pe segmente corporale.in cadrul aparatului locomotor se studiaz numai muschii scheletici (muschiistriati care se fixeaz pe schelet).muschii sunt formati din corpul muscular (venter sau gaster) care reprezintportiunea principal, contractil si dou extremitti (caput si cauda). prinintermediul tendoanelor forta muschiului se transmite oaselor. la acestea seadaug anexele muschilor care sunt formatiuni auxiliare ce ajut la activitateamuscular.criterii de clasificare ale muschilormuschii sunt organe foarte variabile ca mrime si aspect exterior, astfel incatse pot clasifica dup mai multe criterii:a) criteriul formei (criteriul geometric, biometric) imparte muschii in:- muschi lungi : - m. membrelor- muschi plati m.romboizi- muschi scurti (cubici, prismatici) - m. ptrat pronator- muschi orbicularib) criteriul numrului de corpuri si insertii musculare (caput,cauda):corp - dou corpuri (biventer/bigastric) - m.digastric- mai multe corpuri (poligastric) - m. drept abdominalcap - dou capete - m. biceps brahial- trei capete - m. triceps brahial- patru capete - m. cvadriceps femuralcoada - dou cozi (bicaudat)- mai multe cozi (policaudat) - m. flexori ai degetelorc) criteriul distributiei spatiale a fasciculelor de fibre musculare in muschi:- muschi cu fibre paralele intre ele si cu axa longitudinal a muschiului- muschi cu fibre paralele intre ele dispuse oblic de o parte a tendonului(muschi unipenati)- muschi cu fibre dispuse oblic de o parte si de alta a tendonului (muschibipenati)- muschi formati din plane de fibre musculare alternate cu plane detesut conjunctiv (muschi multipenati - m. maseteri, m. soleari)- muschi cu fibre dispuse in evantai - m. trapezi.in functie de orientarea fibrelor si de dispozitia insertiilor muschii actioneazin una sau mai multe directii.ex: - dreptul abdominal are fibrele orientate intr-o singur directie. actiuneasa este de flexie a trunchiului pe membrul inferior : oblicul extern are fibre oblice,dispuse in evantai. el realizeaz flexia, inclinarea lateral si rotatia trunchiului.muschii lungi sunt responsabili de miscri importante; sunt muschicinematici.muschii scurti, in general situati in profunzime, intervin mai mult in miscride precizie.muschii cu fibre oblice sunt muschi de fort si vitez.15d) criteriul numrului de articulatii peste care trec muschii.dac un muschi de la origine la terminare trece peste o articulatie el senumeste monoarticular. actiunea sa este de mobilizare a acelei articulatii.dac un muschi pe traseul su trece peste mai multe articulatii se numestepoliarticular. el mobilizeaz deci mai multe articulatii si va fi intins in diverselemiscri ce implic aceste articulatii.ex: - dreptul femural trece peste articulatia soldului si genunchiului. el esteflexor al coapsei si extensor al genunchiului. va fi intins intr-o miscare dubl:extensia coapsei si flexia gambei.e) criteriul topografic- muschi ai capului - muschi superficiali- muschii gatului - muschi profunzi- muschii trunchiului- muschii membrelorf) criteriul biochimic- muschi albi- muschi rosiig) criteriul miocinematic- muschi determinanti ai miscrii- muschi fixatori ai miscrii- muschi sinergici- muschi antagonisticand vorbim de o miscare (ex: flexia coapsei) muschiul care realizeazmiscarea se numeste agonist; cel care efectueaz miscarea invers se numesteantagonist. ex: in flexia coapsei m. psoas, flexor, este agonist; fesierul mare,extensor, este antagonist.cand mai multi muschi efectueaz impreun aceeasi actiune se numescsinergici. ex: in flexia dorsal a piciorului conlucreaz sinergic trei muschi - extensorpropriu al halucelui, extensor comun al degetelor, tibial anterior).muschii antagonisti pot lucra sinergic pentru a fixa, stabiliza un os. ex:dintatul mare si trapezul (fasciculul mijlociu) desi au actiuni opuse (primul apropriescapula, iar cellalt o indeprteaz de coloana vertebral) pot conlucra in fixareascapulei.cand un muschi se contract el are tendinta de a apropia punctele sale deinsertie. tot ceea ce se opune la aceast apropiere se numeste fort rezistent.ex: flexia antebratului pe brat se realizeaz prin actiunea muschilor flexoricrora li se opun mai multe tipuri de forte rezistente:1. greutatea antebratului (gravitatia)2. o greutate suplimentar (obiect)3. forta unui partener4. tensiunea muschilor ce se opun flexiei (antagonisti, extensori).agonistii si antagonistii desemneaz o miscare concret, dar actiunea lor se poateinversa in functie de grupul muscular considerat. interactiunea dintre agonisti siantagonisti mreste precizia miscrii. prin contractia sinergistilor actiunea agonistilordevine mai puternic. sinergistii confer si ei precizie miscrii, prevenind aparitiamiscrilor aditionale, secundare pe care agonistii au tendinta s le produc, simultancu actiunile lor principalefixatorii actioneaz involuntar si au rolul de a fixa actiunea agonistilor,antagonistilor si sinergistilor. fixarea nu se realizeaz continuu, pe intreaga curs demiscare a unui muschi, fixatorii avand rol mai curand dinamic, ca si sinergistii. desiactivitatea lor constituie circa 75 % din activitatea muscular zilnic normal, rolullor izometric este pentru perioade foarte scurte, deoarece ei se contact izotonic,alterand schemele de miscare in scopul desfsurrii gradate a acesteia- muschi scheletici-muschi ai viscerelor16modul de fixare al muschilor tendonulun muschi este liber prin corpul su, dar se fixeaz prin extremitti cuajutorul unui tendon. insertia sa se poate face pe os determinand proeminenteosoase, dar si pe piele (muschi pielosi), pe membrane fibroase (membrana fibroasde la antebrat si gamb), pe portiuni ingrosate aponevrotic ale fasciilor de invelisregionale, pe septuri intermusculare, pe alte tendoane (muschii lombricali).forma tendonului este variabil in functie de cea a corpului muscular, eaputand imbrca diverse aspecte:- de cordon cilindric sau turtit pentru muschii lungi- de lam ltit (aponevroz) pentru muschii lati (abdomen)- de arcade tendinoase (formatiuni fibroase dispuse ca arcuri intre douinsertii determinand un orificiu).structura tendonului este reprezentat de fibre de colagen;regiunea unde fibrele tendinoase se unesc cu cele musculare reprezint ostructur specializat numit jonctiune miotendinoas.unele tendoane care strbat canale osteofibroase se invelesc in teci sinovialeformate dintr-o foit visceral pe tendon si una parietal in canalul osteofibros,delimitand o cavitate capilar in care se afl un strat de lichid de alunecare.la nivelul falangelor tecile sinoviale ale flexorilor sunt intrite la suprafat deo teac fibroas care se inser pe os si impreun cu acesta formeaz un canalosteofibrosdintre cele dou capete de fixare ale muschilor unul este conventionalconsiderat origine (proximal), iar cellalt insertie terminal (distal).cel mai frecvent unul dintre oase este considerat fix ( punct fix ), iarcellalt os mobil ( punct mobil ).teoretic un muschi exercit tractiune asupra ambelor oase pe care se inser,deci are dou capete mobile, iar efectul contractil este variabil astfel:- dac rezistentele la cele dou capete sunt egale, muschiul se scurteaz prinambele capete, cele dou oase se apropie unul de altul- dac ambele capete sunt fixate, contractia va fi static- dac rezistentele sunt inegale atunci captul la care rezistenta este maimare devine fix, iar cellalt mobil.ex: fesierul mijlociu se intinde de la osul iliac la femur. dac iliacul esteconsiderat punct fix muschiul realizeaz abductia femurului. aceast actiune esteconsiderat in lant deschis. frecvent se intampl ins si actiunea invers: inortostatism femurul devine punct fix si iliacul punct mobil, bazinul realizand oinclinare lateral fat de femur (lant inchis).anexele muschilorsunt formatiuni auxiliare cu rol de protectie si de usurare a functieimusculare.1. fasciile muschilor sunt formatiuni conjunctive ce invelesc un muschiindividual, un grup muscular sau totalitatea muschilor unui segment corporal.rol: - membran de protectie (se opun deplasrii muschilor in timpulcontractiei) ;- suprafat de insertie muscular ingrosandu-se aponevrotic (fasciagambier in portiunea superioar si anterioar) ;- alunecarea muschiului in contractie ;- mentinerea calibrului unor vene si favorizarea circulatiei venoase;- in patologie delimiteaz colectiile purulente sau hemoragiile saupermit propagarea lor intr-o anumit directie.172. retinaculele reprezint ingrosri fibroase sub form de panglic alefasciilor in scopul mentinerii tendoanelor in locurile unde acestea isi schimb directia(gatul mainii si al piciorului). transform santurile osoase in canale de conducereosteotendinoase.3. bursele sinoviale sunt saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelorsau al muschilor in locurile unde acestia sunt expusi unor presiuni (acolo undetendonul, muschiul sau pielea lunec pe un plan dur subjacent).au un aspect neted, lucios, continand o mic cantitate de lichid care il face sfunctioneze ca perne cu ap cu rol in distributia presiunilor. pot fi subcutanate,subfasciale, subtendinoase, submusculare. secundar pot comunica cu o cavitatearticular apropiat.4. trohleele musculare sunt inele fibroase complete sau incomplete princare trec anumite tendoane schimbandu-si directia (hipomohlion).configuratia intern a muschiuluiin structura muschiului intr fibre musculare striate, tesut conjuctiv, vase,nervi si formatiuni receptoare.cea mai mic grupare de fibre musculare (10-30) se numeste fascicul primariar tesutul conjunctiv care uneste aceste fibre musculare poart numele deendomisium; impreun cu el ptrund capilarele si fibrele nervoase.mai multe fascicule primare sunt unite in fascicule secundare si acestea infascicule tertiare printr-un sistem de fibre conjunctive dispus dup acelasi principiuarhitectonic. totalitatea tesutului conjunctiv dispus in jurul fasciculelor primare sisecundare se numeste perimisium iar componenta care inveleste suprafata intreguluimuschi se numeste epimisium. fascia de invelis a muschiului poate fi identic cuperimisiumul extern sau poate fi o diferentiere independent a acestuia cand sepoate interpune si un tesut conjunctiv lax de alunecare (paramisium).microscopie muscular . lungimea fibrelor musculare variaz intre 1-60mm,iar grosimea intre 10-100 micrometri (0.01-01 mm). pentru comparatiegrosimea unui fir de pr uman este de aproximativ 50 micrometri. fiecare muschieste compus din mai multe fibre musculare, grupate in fascicule. un fascicul contineaproximativ 1000 de fibre, legate intre ele prin tesut conjunctiv, ce inconjoar sifasciculul.privit la microscopul electronic fiecare fibr muscular apare inclus intr-omembran cu structura lipoproteic. in interiorul fibrei 60-70% din volumul totaleste ocupat de aparatul contractil al muschiului (miofibrilele). o miofibril arelungimea egal cu cea a fibrei musculare si diametrul de 1 micron. este alctuitdintr-o succesiune de discuri clare si intunecate, la mijlocul discului clar segseste membrana z, iar la mijlocul discului intunecat banda h luminoas.totalitatea structurilor cuprinse intre dou membrane z succesive formeazun sarcomer, unitatea morfofunctional a muschiului striat. discurile suntsituate la acelasi nivel pentru toate miofibrilele fibrei musculare, de unde rezultaspectul striat al acesteia. la mentinerea la acelasi nivel al discurilor contribuiemembrana z care se prelungeste de la o miofibril la alta si se inser pe fata interna sarcolemei (membrana fibrei musculare).huxley a artat c fiecare miofibril este alctuit din microfilamente demiozin si actin. miofilamentele de miozin sunt scurte si groase. miofilamentele deactina sunt mai subtiri, mai lungi, mai numeroase. ele se inser cu un capt pemembrana z iar cellalt alunec printre miofilamentele de miozin. prin aliniereamiofilamentelor muschiul se scurteaz.sarcoplasma care inconjoar miofilamentele contine si alte structuri cu rol importantin contractie: mitocondriile, reticulul endoplasmatic, ribozomi liberi, incluziuni deglicogen, grsimi, mioglobin. mitocondriile sunt organitele la nivelul crora se18realizeaz procesele de oxidare din care rezult energia ce se acumuleaz inlegturile atp-ului. unele mitocondrii sunt situate imediat sub membrana celularpentru a avea acces la oxigenul ce ajunge la nivel celular.in sarcoplasm se mai gseste o retea de canalicule longitudinale sautransversale prin membranele crora se transmite influxul nervos de la sarcolem lamiofibrile. aceast retea inconjoar miofibrilele. reticulul endoplasmatic are un rolimportant in eliberarea si recaptarea calciului necesar pentru contractia si relaxareamuscular. in interiorul su concentratia in ionii de calciu este de 10000 ori maimare decat la exterior.pigmentul rosu - mioglobina este cel care determin coloratia sarcoplasmei.in unele fibre musculare mioglobina este abundent si de aceea se numesc fibremusculare rosii, iar in altele este in cantitate mic, aceste fibre fiind denumitefibre musculare albe. la animale si psri aceste fibre sunt foarte binediferentiate.la om nu exist muschi rosii si muschi albi, dar in formarea unui muschi participfibre mai srace in sarcoplasm (muschi flexori), iar in altii fibre mai bogate insarcoplasm (muschii extensori). dintre muschii scheletici, muschii gemeni sisternocleidomastoidian contin multe fibre srace in sarcoplasm iar solearul continenumeroase fibre musculare bogate in sarcoplasm.fibrele musculare rosii fiind bogate in sarcoplasm asigur conditii favorabilecontractiilor musculare prelungite, deoarece contin in cantitti mai mari atatsubstante energetice cat si mioglobin. mioglobina este asemntoare cuhemoglobina din hematie si are rolul de a inmagazina oxigenul care este folosit demuschi in conditii de hipoxie. prin practicarea eforturilor de lung durat se dezvoltfibrele musculare rosii care produc o contractie lent, de lung durat si obosescgreu. in acest caz cantitatea de energie nu este mare dar trebuie generat continuuo perioad bun de timp. solutia energetic optim este cea a oxidrii aerobe aglucozei cu implicarea citocromilor. eforturile dinamice, de scurt durat, vordezvolta in principal fibrele albe care produc contractii rapide si obosesc repede.energia necesar unor astfel de contractii se obtine prin metabolismul anaerob alglucozeifibrele musculare rosii sunt deci responsabile de andurant, in timp ce fibrelealbe sunt responsabile de vitez. cercetti recente au artat c de fapt muschiuluman contine cel putin trei tipuri de fibre : fibre lente, fibre rapide oxidative si fibrerapide glicolitice.fibrele lente sunt mai numeroase in muschii rosii, energia necesarcontractiei este generat prin mecanisme aerobe, se contract relativ lent si suntrezistente la oboseal.fibrele rapide glicolitice se gsesc predominant in muschii albi si genereazenergie prin mecanisme anaerobe; contractia este rapid si obosesc repede.fibrele rapide oxidative sunt intermediare celor dou tipuri enuntate; secontract rapid si au capacitatea mixt aerob si anaerob. intr-o unitate motorietoate fibrele sunt de acelasi tip.inervatia muschiului. un muschi este inervat de regul de o singurramur nervoas ce ptrunde impreun cu vasele la nivelul hilului neurovascularnervii muschilor sunt micsti continand fibre motoare, senzitive si vegetative.a. fibrele motorii sunt cele mai bine reprezentate. majoritatea lor apartincategoriei a alfa cu origine in motoneuronii coarnelor anterioare ale mduvei saunucleii motori ai trunchiului cerebral. fibrele sunt lungi, groase si realizeaz o placmotoare (sinaps neuromuscular) cu fibra muscular striat. o singur fibrnervoas se ramific si inerveaz mai multe fibre musculare, constituind o unitatemotorie.19numrul de fibre musculare apartinand unei unitti motorii constituiecoeficientul de inervatie. pentru muschii de mare precizie (muschii extrinseci aiglobului ocular) unitatea motorie contine 3-15 fibre musculare in timp ce pentrumuschii cu actiune mai putin fin (m. gastrocnemian) numrul de fibre dintr-ounitate motorie variaz intre sute pan la peste 1000 de fibre musculare. majoritateamuschilor sunt compusi din 100 -700 unitti motorii.numrul de unitti motorii activate determin forta de contractie amuschiului.fibrele motorii a gama constituie 30% din totalitatea fibrelor motoare si auorigine in motoneuronii gama din coarnele anterioare medulare. se termin printr-oplac motorie la nivelul fibrelor intrafusale ale fusurilor neuromusculare. nu fac partedin unittile motorii dar pot initia contractia muscular in mod indirect prin reflexulde intindere (stretching) si intervin in reglarea tonusului muscular.b. fibrele senzitive isi au originea in ganglionii senzitivi (spinali si cranieni).la nivelul muschiului se termin in organe receptoare speciale (fus neuromuscular)sau sub forme mai simple la nivelul fibrelor musculare, tendon, perimisium. acestireceptori asigur impreun cu fibrele senzitive sensibilitatea propioceptivreactionand la variatiile de presiune si tensiune care iau nastere in timpul contractieimusculare in muschi, tendoane si anexele lor.fiecare muschi contine un numr variabil de fusuri neuromusculare,dependent de gradul de automatism al muschiului.conexiunile corn anterior medular - muschi formeaz un sistem functionalfoarte bine autoreglat, in cadrul cruia bucla gama este cea mai binecunoscut. ea este format din motoneuronul gama - axonul su -fibramuscular intrafusal-terminatii senzitive primare (spiralate) -fibresenzitive -protoneuronul senzitiv spinal - motoneuronul alfa tonic.motoneuronii gama primesc in permanent impulsuri de la centrii superioricare le moduleaz starea de excitabilitate, stare pe care o retransmit motoneuronuluialfa. orice semnal trimis de la centrii supraspinali ctre motoneuronul alfa excitsimultan si motoneuronul gama ceea ce va determina contractia fibrelor musculareextra si intrafusale. de altfel, datorit faptului c au un prag de excitabilitate redusmotoneuronii gama sunt in permanent susceptibili s primeasc impulsuri de la toticentrii.rolul principal al buclei gama este de a mentine tonusul muscular deoareceinfluxul pornit de la motoneuronul gama determin o stare de contractie a fibrelorintrafusale cu intinderea zonei centrale a fusului, stimularea terminatiilor nervoaseprimare si transmiterea impulsului prin fibrele senzitive la motoneuronul alfa medularavand ca efect contractia fibrelor extrafusale si deci cresterea tonusului muscular.exist si un mecanism inhibitor de autofranare, descris de renshaw careregleaz nivelul de descrcare a motoneuronului alfa; acest mecanism nu esteinfluentat de centrii supraspinali si nici de bucla gama.bucla gama pregteste deci si ajusteaz mereu starea de tonus muscularnecesar miscrilor active.tonicitatea este o proprietate fundamental a muschiului cu inervatiepstrat. reprezint o contractie tetanic slab realizat printr-un reflexproprioceptiv segmentar cu activarea unui numr mic de unitti motorii. se distingmai multe tipuri, si anume:- tonus muscular de repaus cu rol in mentinerea segmentelor osoase uniteprin articulatii in pozitie20- tonus muscular de postur sau de atitudine cu rol in mentinerea pozitieicorpului, opunandu-se gravitatiei (muschii cefei si ai santurilor vertebrale si muschiiabdominali in mentinerea pozitiei ortostatice)- tonus muscular de sustinere cu rol in contractiile statice si de fort.tonusul muscular este mentinut pe seama fibrelor musculare rosii - lente.copilul pan la 7-8 ani are un tonus de repaus bun, dar cel de postur este redus. deacea, la aceast varst copiii isi schimb des pozitia sau se reazem. dup 9-10 anise dezvolt tonusul de postur si cel de sustinere. la pubertate (14-17 ani) tonusulde sustinere si de atitudine scad, ca apoi in adolescent s se dezvolte complet.forme de contractie muscularmuschiul poate antrena o miscare, dar nu este neaprat el cel care realizeazmiscarea respectiv.ex: dreptul abdominal realizeaz flexia trunchiului (apropie sternul de pube).in pozitie clinostatic dreptul abdominal realizeaz aceast flexie si greutateatrunchiului este forta care se opune miscrii. dar in pozitie ortostatic nu dreptulabdominal realizeaz flexia ci greutatea trunchiului (gravitatia). trunchiul cadespre anterior.1. cand o miscare se realizeaz de ctre muschiul responsabil pentruaceast miscare contractia se numeste concentric. se realizeaz apropiereainsertiilor musculare. (ex: flexia trunchiului din clinostatism reprezint o contractieconcentric a dreptului abdominal).exist cazuri in care un muschi lucreaz desi actiunea ce se desfsoar nueste a sa; rolul su este de a frana actiunea respectiv. fr acest rol de frenareactiunea s-ar derula foarte rapid.reluand exemplul flexiei trunchiului, in pozitie ortostatic flexia este realizatde actiunea fortei gravitationale. fr nici un fel de travaliu muscular aceast flexiear fi o cdere spre anterior.pentru o flexie lent este necesar o contractie a muschilor extensori aitrunchiului care freneaz, incetinesc aceast flexie.2. cand o miscare este efectuat de un muschi prin cedarea progresiv astrii sale de contractie contractia acestui muschi se numeste contractie excentric;se produce ndeprtarea insertiilor musculare.exist, de asemeni, cazuri cand un muschi se contract fr ca o miscare saib loc.ex: flexia coapsei (contractia concentric a flexorilor coapsei), apoimentinerea coapsei in aceast pozitie (contractia flexorilor pentru mentinerea pozitieifr existenta vreunei miscri).3. cand o atitudine este fixat printr-o contractie muscular spunem caceast contractie este static (izometric). insertiile musculare nu se deplaseaz.aceste moduri diferite de contractie in realitate se combin frecvent in timpulmiscrilor.ex: plecand din pozitia precedent se efectueaz extensia gambei; existcontractie static a flexorilor coapsei + contractie concentric a extensorilor gambei.in afara contractiilor izometrice si izotonice se descriu si contractiiauxotonice care reprezint de fapt cea mai frecvent form de contractie muscularintalnit in activitatea sportiv.ele se realizeaz pe baza modificrii lungimii atat a elementelor contractile,cat si a celor elastice cu producerea unei scurtri limitate, concomitent cu o crestereprogresiv a tensiunii interne. in practica sportiv au loc atunci cand forta muscularinvinge o fort extern in crestere (haltere, judo, lupte ).a b21directia de miscareasa cum s-a artat la inceputul capitolului, sensul (directia) unei miscri estein functie de asezarea muschiului fat de axele articulatiei. planul miscrii esteintotdeauna perpendicular pe axul miscrii (axul biomecanic, axul articular).in acelasi plan si in jurul aceluiasi ax se pot efectua intotdeauna dou miscride sens opus pentru realizarea crora exist dou grupe musculare (muschi)deosebite.in plan sagital, miscrile se realizeaz in jurul unui ax transversal si suntflexia si extensia (pentru unele segmente se numesc ante si retroproiectie, ex:miscrile in plan sagital ale umrului). in plan frontal, miscrile se realizeaz in jurulunui ax sagital; pentru membre se numesc abductie si adductie, iar pentru trunchi sigat miscri de inclinare lateral. miscrile corespunztoare ale degetelor suntraportate la axul mainii si al piciorului.in plan transversal, miscrile se realizeaz in jurul unui ax longitudinal si senumesc miscri de rotatie intern sau extern. pronatia si supinatia sunt miscri derotatie particulare care se petrec la nivelul antebratului sipiciorului.circumductia este o combinatie succesiv intre mai multe miscrifundamentale.in gimnastic, denumirea miscrilor este putin diferit; astfel, circumductiei iicorespund rotrile de trunchi , iar rotatiei denumirea de rsuciri de trunchi .in afara celor trei perechi de miscri fundamentale principale mai exist simiscri speciale: dilatare - constrictie; ridicare - coborare; punere in tensiune.un singur muschi actionand la nivelul aceleasi articulatii care are mai multeaxe de miscare poate s aib mai multe actiuni, cate una in raport cu fiecare axarticular. dintre acestea una este principal, iar celelalte sunt secundare. deexemplu, adductorul lung este adductor, dar si flexor si rotator extern al coapsei.avantajele constau in economia de volum muscular si in posibilitatea de inlocuire aunui muschi in leziuni, paralizie, oboseal prin muschii de rezerv.exist muschi care in raport cu un anumit ax de miscare si fr s-si schimbepozitia fat de acesta se descompun in portiuni functionale diferite (in functie deasezarea fat de ax), cu toate c anatomic se prezint ca o unitate. totalitateafasciculelor alctuind o portiune functional deosebit, actionand in acelasi sens, senumeste unitate mecanic . unittile mecanice din cadrul unui muschi auactiune opus intre ele. descompunerea in unitti mecanice se intalneste la muschiivoluminosi sau lati alctuiti din portiuni cu orientare diferit. de exemplu, deltoidul inraport cu axul transversal al articulatiei scapulo-humerale se descompune intr-oportiune posterioar (extensoare) si una anterioar (flexoare); gluteul mare in raportcu axul sagital al articulatiei coxo-femurale este alctuit dintr-o portiune superioar(abductoare) si una inferioar (adductoare).in cursul unei miscri un muschi isi poate modifica asezarea fat de ax(migrarea peste axul miscrii) inversandu-se actiunea lui.nu intotdeauna pozitia anatomic utilizat ca punct de plecare al unei miscripermite muschiului actiune optim. de exemplu, gluteul mare ca extensor al coapseiare eficacitate optim din pozitia de flexie a acesteia ( avantul din sritura de peloc).in realizarea miscrilor intervine hotrator si gravitatia. forta de gravitatie seaplic in centrul de greutate al segmentului respectiv. poate actiona in acelasi senscu miscarea considerat sau in sens opus.muschii care la un moment dat trebuie s contrabalanseze forta gravitatieipentru mentinerea unei pozitii au actiune antigravitational. in conditiile statiuniiverticale anumite grupe musculare realizeaz preponderent o actiuneantigravitational (muschii profunzi ai spatelui, extensorii membrului inferior,muschii plantei).I.2. Semiologie . Simptome legate de diferite boli reumaticeBolile reumatice (reumatismul) sunt afectiuni dureroase, cauzate de inflamatie, tumefiere si durere in articulatii sau muschi. Unele boli reumatice, cum ar fi osteoartrita, sunt rezultatul uzurii articulatiilor. Altele, precum artrita reumatoida, apar atunci cand sistemul imunitar devine hiperactiv si ataca garniturile articulatiilor, cauzand dureri articulare, umflare si distrugere.Virsta si tipurile de reumatism

* 30-35 de ani: durerile reumatismale sint cauzate de boli inflamatorii Pina la 30-35 de ani aproape orice durere osteo-musculo-articulara este legata de inflamatie. Alarma trebuie sa fie maxima, iar medicul trebuie sa faca investigatiile de rigoare pentru a descoperi daca este vorba o boala reumatismala inflamatorie: poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, artropatia psoriazica etc. Asa cum spuneam, durerea are caracter nocturn - incepe surprinzator in partea a doua a noptii, catre dimineata. Articulatia poate fi "rosie" si "calda".

*35-40 de ani: apar durerile de spate si spondiloza cervicala Suferinta discala - lumbago, lombosciatica, hernia de disc - denota reumatisme degenerative, din ce in ce mai frecvente in rindul adultilor intre 35-40 de ani. Multi dintre acestia se confrunta frecvent cu dureri de spate pe care le ignora; de aceea, in timp, boala discala se agraveaza si se ajunge la hernie de disc si operatie. Pozitiile incorecte atunci cind lucram la calculator, cind conducem, ridicarea de greutati, miscarile incorecte, obezitatea, sedentarismul sint principalele cauze ale afectiunilor discale si ale siciitoarelor dureri de spate.

Daca ne adresam din timp medicului, daca respectam indicatiile acestuia - inclusiv mentinerea unei posturi corecte in timpul orelor petrecute la calculator si efectuarea sedintelor de gimnastica medicala si fizioterapie - vom avea mai rar dureri de spate.

Spondiloza cervicala (n.r. - in zona gitului) este tot un reumatism degenerativ al coloanei care afecteaza cel mai frecvent femeile. Spondiloza consta in depuneri de calciu la nivelul marginilor platourilor discale sau in jurul articulatiilor. Aceste depunderi de calciu creeaza niste formatiuni cunoscute in patologia radiologica sub numele de ciocuri de papagal". Prezenta lor arata ca este vorba de un proces cronic degenerativ al coloanei.

Simptomele sint foarte neplacute: paciienta sau pacientul are ameteli, dureri de cap, tulburari de mers, ii scade forta musculara. Spondiloza apare frecvent din cauza miscarilor incorecte a capului sau gitului care reprezinta un element de uzura. In primul rind trebuie avuta in vedere o postura corecta a coloanei cervicale. Acum foarte multe persoane lucreaza ore in sir la calculator. Si daca nu se mentine asa cum scrie la carte pozitia calculatorului - cu ecranul in dreptul ochilor, nu mai sus, nu mai jos - se va imprima coloanei o miscare pentru a se adapta privirea la nivelul ecranului. Acesta va fi un element de solicitare a coloanei. Aceeasi problema este si in alte situatii: munca de birou, munca de laborator, munca in care se sta intr-o pozitie vicioasa pentru coloana vertebrala.

*Dupa 40 de ani: pot aparea primele simptome ale artrozei si durerile de umar!Tot dupa virsta de 40 de ani pot aparea primele simptome ale artrozei - cel mai frecvent reumatism degenerativ. Apare durerea articulara legata de efort, activitate, de mersul sau statul prelungit in picioare, de expunerea la frig. Durerea apare in timpul zilei, se amelioreaza la repaus si caldura si se poate insoti de zgomote, pocnituri la nivelul articulatiei bolnave. De asemenea, pacientii se pling de durere in articulatii in momentul in care se misca dupa o perioada mai lunga lipsita de activitate, cum ar fi somnul sau statul pe scaun pentru un timp indelungat.Bine ar fi sa nu neglijam aceste dureri articulare. Cu cit ne prezentam mai repede la medic, cu atit putem beneficia din timp de tratament, iar evolutia bolii va fi mult incetinita.

Durerile de umar din cauza reumatismului articular pot aparea tot de la 40 de ani in sus. Ele se incadreaza in categoria reumatism abarticular". Articulatia umarului este foarte solicitata, suportul lui bio-mecanic fiind foarte fragil. Si atunci apare uzura si rematismul degenerativ al articulatiei umarului si tesuturilor din jurul acesteia.

Aproximativ 70 % din populatie are proleme cu articulatia umarului plingindu-se de dureri reumatismale in aceasta zona. Durerea apare la frig, umezeala, la suprasolicitare si e foarte chinuitoare. Persoana are mari probleme noaptea cind durerea nu-l lasa sa doarma. Exista solutii pentru aceasta problema si cu cit pacientii se adreseaza mai repede specialistului reumatolog, cu atit problemele vor fi mai mici si mai rare.

*Dupa 50 de ani: osteoporoza ne poate da dureri de spate Dupa 50 de ani, mai ales in cazul femeilor aflate la menopauza, vorbim de osteoporoza. Boala nu este foarte dureroasa, dar poate fi cauza unor suferinte de coloana. Daca durerile de coloana apar dupa aceasta virsta, ele sint un semn de osteoporoza. Exista tratamente si solutii, totul este ca persoanele in cauza sa se adreseze medicului.

Tot dupa 50 de ani apar frecvent si reumatismele abarticulare. Tendoanele, capsulele, ligamentele (n.r. - tesuturile din jurul articulatiei) sint foarte solicitate in activitatea de zi cu zi, atit in pozitie statica, dar si in miscare. Astfel, in timp, apare uzura tesuturilor din jurul unei articulatii.

Procesele de degradare, de degenerare se traduc prin dureri in zona unei articulatii, dureri care sint siciitoare si frecvente. In cazul reumatismului abarticular, durerile apar pe zone foarte mici: zona cotului, incheietura miinii, la genunchi. Apar si dispar in functie de vreme sau de suprasolicitare. Nu sint intense, sint siciitoare si de obicei se accentueaza in timpul efortului. Din cauza durerii articulare, pacientul nu-si mai poate continua activitatea.

*Dupa 60 de ani: 80% dintre virstnici au artroza!Dupa virsta de 60 de ani, artroza se instaleaza la 80% din populatie. Renuntarea la miscare si acceptarea sedentarismului de catre pensionari sint factori care tulbura functionarea normala a aparatului locomotor, facilitind instalarea mai rapida si agravarea reumatismelor degenerative cum este artroza. Durerile articulare apar dupa efort, activitate, dupa mersul prelungit, dupa statul prelungit in picioare, dupa expunerea la frig. Durerea apare in timpul zilei si poate fi accentuata de conditiile meteorologice: innorare, frig, vint, precipitatii. Daca aceste dureri apar in cursul noptii inseamna ca boala este intr-un stadiu foarte avansat si ca trebuie luata in calcul operatia de protezare. Pacientii nu trebuie sa se obisnuiasca" cu durerea. Exista tratamente care pot tine boala sub control. Important este sa urmeze intocmai recomandarile specialistului.

OsteoartritaExista mai mult de 100 de boli reumatice. Aproximativ 27 de milioane de americani au osteoartrita. Aceasta afectiune provoaca, de-a lungul timpului, daune cartilajului. Osteoartrita poate fi o parte naturala a procesului de imbatranire si poate afecta toate partile corpului. Cu toate acestea, zonele cele mai afectate raman genunchi, soldurile, gatul, partea inferioara a spatelui si degetele.

Simptomele osteoartritei includ: Dureri de articulatii

Umflarea articulatiilor

Articulatiile pot fi calde la atingere

Slabiciune musculara si instabilitatea articulatiilor

Durere in timpul mersului

Dificultate la prinderea unor obiecte, la imbracat, pieptanat sau aplecat

Pentru diagnosticarea osteoartritei, doctorul se va interesa de istoricul medical si despre simptomele pacientului. Testele de sange pot exclude alte tipuri de artrite si probleme medicale.De obicei, daca pacientul are osteoartrita, doctorul observa modificari vizibile la radiografie.

Artrita reumatoidaArtrita reumatoida afecteaza aproximativ 1.3 milioane de americani. Aproximativ 75% dintre cei afectati sunt femei. In cazul artritei reumatoide, sistemul imunitar al organismului ataca propriile tesuturi, cauzand dureri articulare, umflare si rigiditate care poate fi severa. Conditia poate duce la deteriorarea permanenta a articulatiilor si la deformare.

Simptomele artritei reumatoide includ: Dureri articulare si umflare

Rigiditate articulara, mai ales dimineata

Oboseala

Febra

Noduli numiti noduli reumatoizi

Pentru diagnosticarea artritei reumatoide , medicul afla istoricul medical al pacientului si il supune la un examen fizic. De asemenea, pot fi realizate radiografii si analize de sange.

LupusulLupusul eritematos sistematic este o alta boala autoimuna. Cauzele acesteia sunt necunoscute.

Simptomele lupusului eritematos includ: Dureri articulare

Oboseala

Rigiditatea articulatiilor

Eruptii cutanate

Sensibilitate la soare

Caderea parului

Decolorarea degetelor atunci cand sunt expuse la frig (fenomenul Raynaud)

Tulburari de sange, precum anemia si formarea cheagurilor de sange

Dureri in piept cauzate de inflamatia mucoasei inimii sau a plamanilor

Convulsii sau accident vascular cerebral

Pentru diagnosticarea lupusului, dcotorul se va interesa de istoricul familial al pacientului, va face un examen fizic si va solicita efectuarea unor teste de sange si de urina. Unul dintre testele de sange este testul anticorpilor antinucleari.

Spondilita anchilozantaSpondilita anchilozanta incepe sa se manifeste prin dureri de spate. Caracteristica distinctiva a afectiunii este implicarea articulatiilor de la baza coloanei vertebrale. Spondilita anchilozanta este mai frecventa la barbatii tineri, cu varste de pana la 30 de ani.

Simptomele spondilitei anchilozante includ: Durere graduala in partea inferioara a spatelui

Durerea de spate agravanta care evolueaza

Durere intre omoplati si gat

Durere si rigiditate in spate

Odata cu progresia afectiunii, coloana vertebrala poate deveni mai rigida. Pentru a diagnostica spondilita anchilozanta, medicul va va intreba despre istoricul medical si va efectua un examen fizic, inclusiv o radiografie.

.

Reumatismul sau bolile reumatice sunt boli inflamatorii cronice si dureroase, care afecteaza oasele, articulatiile, muschii, tendoanele si ligamentele. De asemenea, reumatismul poate afecta si organele interne, inclusiv inima, rinichii, plamanii sau pielea. Umflarea, roseata, rigiditatea, caldura si durerea sunt simptome de inflamatie specifice bolilor reumatice.

Bolile reumatice au fost clasificate in functie de localizare si de caracteristicile simptomelor: reumatism localizat (bursita) reumatism regional (tulburarile articulatiei temporo-mandibulare) reumatism generalizat (fibromialgia) reumatism psihogen (durerile musculare si articulare care sunt in contradictie cu starea fiziologica reala a unei persoane, determinate de tulburari psihice sau psihopatii).

Forme de reumatism

Afectiuni asociate termenului general de reumatism sau boli reumatice sunt: artrita reumatoida, osteoartrita, lupus eritematos sistemic, fibromialgia si tendinita.

Bolile autoimune caracterizate prin prezenta durerii au fost considerate forme de reumatism, de exemplu, lupusul, era considerat o forma de reumatism. Potrivit studiilor asupra mecanismelor de actiune a bolile reumatice, acestea nu se refera in mod explicit la disfunctia unor articulatii, ci la modul in care sistemul imunitar afecteaza articulatiile, muschii si organele.

O alta forma de reumatism este reumatismul nearticular, care afecteaza tesuturile moi, provocand durere in tot corpul. Dina ceasta categorie fac parte: tendinita si fibromialgia. De asemenea, aceasta forma de reumatism poate fi localizata in zone specifice ale organismului. Bursita este o forma nearticulara de reumatism care afecteaza si inflameaza bursa (un saculet special cu fluid care protejeaza partile mobile ale articulatiilor si muschii care se suprapun). Alte forme de reumatism nearticular pot fi cauzate de miscarea repetitiva. Sindromul de tunel carpian este considerat un astfel de tip de afectiune, care adesea este cauzat de adoptarea unei pozitii incorecte la birou. Un alt reumatism nearticular este sindromul articulatiei temporo-mandibulare (ATM) care afecteaza numai articulatiile mandibulei.

Spondilita anchilozanta

SusSpondilita anchilozanta este o boala cronica inflamatorie care provoaca durere si inflamarea articulatiilor dintre vertebrele coloanei vertebrale si a celor dintre coloana vertebrala si pelvis (articulatiile sacroiliace). Boala poate declansa durere si tumefactie si in alte parti ale corpului. Tratamentul consta in administrarea medicatiei simptomatice pentru prevenirea complicatiilor si deformarilor fizice.

Fibromialgia

SusFibromialgia este o afectiune cronica caracterizeaza prin dureri musculare, durere generalizata, tulburari de somn, oboseala extrema, depresie, anxietate si dureri locale (muschi si punctele sensibile).

Guta

SusEste o forma complexa de artrita caracterizata prin accese de durere, roseata si sensibilitate a articulatiilor, care de multe ori este localizate la baza degetului mare. Guta poate afecta pe oricine; insa, de regula, barbatii sunt mai predispusi la guta, iar femeile devin mai sensibile la aceasta afectiune dupa menopauza. O criza de guta implica o durere ascutita la nivelul degetului mare. Articulatia afectata este fierbinte, umflata si atat de senzibila incat chiar si o greutate minuscula pare de nesuportat. Din fericire, guta este tratabila si exista destule modalitati prin care sa se previna remisia.

Artrita infectioasa

SusUnele forme de artrita sunt cauzate de infectii virale, iar altele de infectii bacteriene. De exemplu, boala Lyme, cauzata de muscatura unei capuse care transporta bacterii specifice, provoaca inflamatii, durere si rigiditatea articulatiilor. Alte tipuri includ artrita cu parvovirus si artrita gonococica. Identificarea precoce a acestor infectii impune tratamentul cu antibiotice pentru a se preveni afectarea grava a articulatiilor.

Artrita juvenila idiopatica

SusCunoscuta si sub denumirea de poliartrita reumatoida juvenila, este cel mai frecvent tip de artrita la copii sub varsta de 16 ani. Artrita reumatoida juvenila provoaca dureri persistente, tumefiere si rigiditate. Unii copii pot avea simptome doar pentru cateva luni, dar in cazul altora afectiunea se poate manifesta toata viata. Exista mai multe forme de artrita reumatoida juvenila, clasificandu-se in functie de numarul articulatiilor afectate, semne si simptome si rezultatele analizelor de sange.Unele tipuri de artrita reumatoida juvenila pot determina complicatii grave, cum ar fi tulburari de crestere si inflamatii la nivelul ochilor. Tratamentul acestui tip de artrita se concentreaza pe controlul durerii, imbunatatirea functiei articulatiei afectate si prevenirea prevenirea deteriorarii acesteia.

Lupus eritematos sistemic

SusEste o boala cronica inflamatorie care se manifesta atunci cand sistemul imunitar al unei persoane ataca propriile tesuturi si organe. Inflamatia provocata de lupusul eritematos sistemic poate afecta mai multe sisteme, inclusiv articulatiile, pielea, rinichii, celulele sanguine, inima si plamanii. Exista patru tipuri de lupus:- lupusul eritematos sistemic;- lupusul eritematos discoid;- lupusul eritematos indus de medicamente;- lupusul neonatal.Dintre aceste forme, lupusul eritematos sistemic este forma cea mai comuna si mai grava. Prin administrarea tratamentului corespunzator, majoritatea pacientilor pot duce o viata activa. Aproximativ 150.000 de oameni traiesc cu lupus, iar dintre acestia 90% sunt femei.

Osteoartrita

SusOsteoartrita sau osteoartroza este una dintre cele mai intalnite reumatisme degenerative, care apare atunci cand cartilajul articulatiilor este distrus. Pot fi afectate oricare dintre articulatiile corpului, dar cel mai frecvent afectate sunt: mainile, soldurile, genunchie, gatul si partea inferioara a spatelui.Osteoartrita se agraveaza treptat si nu exista tratament pentru vindecarea bolii. Cu toate acestea, tratamentele pot ameliora durerea si ii pot ajuta pe cei in cauza sa ramana activi.

Polimialgia reumatica

SusEste o afectiune inflamatorie care cauzeaza dureri musculare si rigiditate, mai ales la nivelul gatului, umerilor, partii superioare a bratelor, soldurilor si coapselor. Aceasta boala reumatica semnaleaza deseori afectiuni intalnite la nivelul arterelor (arterita cu celule gigante) si poate determina dureri de cap, inflamatie, scadere in greutate si febra. Persoanele cu aceasta boala manifesta redoare matinala, dureri in partea inferioara a spatelui, gatului, soldului si umerilor. Simptomele apar destul de rapid si sunt cauzate de disfunctia tendoanelor, muschilor, ligamentelor si tesuturilor articulare. Majoritatea persoanelor cu polimialgie reumatica au o varsta de peste 65 de ani, in rare cazuri boala manifestandu-se inainte de varsta de 50 de ani. Tratamentul cu corticosteroizi amelioreaza simptomele. Este necesara monitorizarea atenta a efectelor secundare grave. Afectiunea poate coexista cu un alt tip de boala inflamatorie, denumita aterita cu celule gigante care poate provoca dureri de cap, tulburari ale vederii, dureri de maxilar si alte simptome.

Artrita psoriazica

SusAfecteaza persoanele care au psoriazis - una dintre cele mai grave boli de piele. Desi boala reumatica apare ulterior celei cutanate pot exista cazuri in care ordinea este inversa. Durerile articulare, rigiditate, inflamatia sunt principalele simptome. Acestea pot afecta orice parte a corpului, inclusiv varful degetelor sau coloana vertebrala si pot varia de la relativ usoara pana la severa. In cazul ambelor afectiuni, perioadele de calmitate pot alterna cu perioadele de remisie. Nu exista solutii pentru tratarea artritei psoriazice, astfel incat se pune accentul pe controlul simptomelor si prevenirea deteriorarii articulatiilor. Fara tratament si exercitii fizice regulate, artrita psoriazica poate aduce persoana bolnava la incapacitate de locomotie.

Artrita reactiva

SusCunoscuta si sub numele de sindromul Reiter, este declansata de o infectie care apare in: intestine, organe genitale, tract urinar. Articulatiile dureroase si umflate ale genunchilor, gleznelor, picioarelor, inflamatia ochilor, pielii, uretrei sunt principalele simptome. Desi este adesea numita si sindromul Reiter, aceasta a doua denumire se refera cu precadere la un subtip al artritei reactive care afecteaza in primul rand articulatiile, ochii si uretra. Boala apare la aproximativ 30 de persoane din 100.000. Pentru majoritatea oamenilor, semnele si simptomele de artrita reactiva apar si dispar.

Artita reumatoida

SusEste o boala inflamatorie cronica care afecteaza cele mai mici articulatii ale mainilor si picioarelor. Spre deosebire de manifestarile osteoartritei, in acest caz este afectata mucoasa articulatiilor. Rezultatul este inflamatia dureroasa a acestora care poate conduce in cele din urma la deformari si eroziuni osoase. Boala autoimuna, artrita reumatoida, apare atunci cand sistemul imunitar ataca tesuturile propriului corp, cauzand febra si oboseala. Afectiunea este de 2-3 ori mai frecventa la femei decat la barbati si se manifesta, in general intre varsta 40 si 60 de ani. Optiunile de tratament s-au extins foarte mult in ultimele decenii.

Sclerodermia

SusCuprinde un grup de boli rare, progresive, cronice care implica intarirea si strangerea pielii si a tesutului conjunctiv. Sclerodermia sistemica afecteaza si organele interne cum ar fi inima, plamanii, rinichii si tractul digestiv. Oamenii de stiinta estimeaza ca aproximativ 250 de persoane dintr-un milion sufera de o anumita forma de sclerodermie. Aceasta se poate dezvolta intr-o familie, fara sa existe manifestari sau tendinte specifice ale bolii. Nu este considerata contagioasa dar poate contribui la scaderea respectului si increderii de sine.

Bursita

SusEste o afectiune dureroasa, care afecteaza bursa - un saculet mic, plin cu lichid, care actioneaza ca un tampon pentru oasele, tendoanele si muschii din zona articulatiilor. Bursita apare atunci cand o bursa se inflameaza. Frecevent, bursita apare in zona urmerilor, coatelor sau soldurilor, dar se poate manifesta si la genunchi, calcai si baza degetului mare. De regula, boala apare la nivelul articulatiilor care efectueaza miscari repetitive. Tratamentul presupune odihna articulatiilor afectate si protejarea lor de traume suplimentare. In majoritatea cazurilor, bursita dispare in decurs de cateva saptamani cu tratament adecvat, dar recurentele sunt predictibile.

Tendinita

SusEste o inflamatie sau iritare a unui tendon (fascicul fibros care ataseaza muschii la oase). Boala provoaca durere si sensibilitate. Desi poate sa se manifeste la orice tendon al corpului cel mai des sunt afectate cele din jurul umerilor, coatelor, incheieturilor si in zona calcaiului. Alte denumiri intalnite pentru tendinita sunt:- cotul jucatorului de tenis;- cotul jucatorului de golf;- umarul pitcher;- umarul inotatorului;- genunchiul saritorului.Daca tendinita este severa si se ajunge la ruptura de tendon este necesara interventia chirurgicala. Cu toate acestea, cele mai multe cauzuri pot fi tratate cu succes prin repaus si medicamente pentru reducerea durerii si inflamatiei.

Sindromul Sjogren

SusEste o boala inflamatorie, autoimuna, care poate fi sau nu insotita de alte boli autoimune (artrita reumatoida, lupus, etc.). Cauzele nu sunt cunoscute. Sindromul Sjogren apare frecvent in randul femeilor si se manifesta prin:- sindromul ochiului uscat (glandele lacrimale nu functioneaza normal);- senzatie de arsura si iritare a ochiului;- xerostomie (glandele salivare nu functioneaza normal);- carii dentare, boli ale gingiilor, afte;- rigiditate si durere articulara (rar);- boli ale organelor interne (rar).

Polimiozita

Este o boala a tesutului conjunctiv (miopatie inflamatorie caracterizata prin inflamatii musculare si slabiciune) care se manifesta prin slabiciunea muschilor scheletici care controleaza locomotia. Polimiozita poate sa apara la orice varsta, dar afecteaza mai ales adultii intre 30 si 50 de ani. Este mai frecventa la populatia de culoare decat la cea caucaziana, femeile fiind mai predispuse decat barbatii. Boala se manifesta treptat, in cateva saptamani sau luni.

Febra reumatica

Este o boala inflamatorie care se poate dezvolta ca o complicatie a faringitei streptococice netratata sau tratata inadecvat. Streptococul, localizat la nivelul gatului, provoaca o infectie cu streptococ de grup A. Febra reumatica este frecvent intalnita la copii cu varsta de 5-15 ani, dar se poate dezvolta si la tineri si adulti (25-35 ani), si apare cu precadere in tarile aflate in curs de dezvoltare. Poate provoca leziuni permanente ale inimii (insuficienta cardiaca). Tratamentul are scopul de a reduce deteriorarea tesutului provocata de inflamatie, reducerea durerii si a altor simptome, precum si prevenirea recurentei febrei reumatice.

.

Sistemul osos22

Tesuturile conjunctive dure formeaza oasele. Oasele sunt organe rezistente sielastice, cu forme si structuri variabile, in functie de dispunerea lor si de rolulindeplinit. Totalitatea oaselor formeaza sistemul osos. Osul este unitatea morfo-functionala a sistemului osos. Oasele, impreuna cu articulatiile formeazascheletul.

ScheletulReprezinta suportul morfologic si functional al muschilor striati scheletici cucare formeaza sistemul locomotor.Scheletul cuprinde peste 200 de oase, grupatedupa regiunile corporale:schelet regiune oasecapNeurocraniu-oase perechi-oase neperechiviscerocraniu-temporale,parietale-frontal,etmoid,sfenoid,occipital.-maxilar,mandibula,zigomatice,nazale,lacrimale.trunchiColoana vertebrala-cervicala-toracica-lombara-sacrala-coccigianaCoasteStern-manubriu,corp,apendicexifoid.-7 vertebre-12 vertebre-5 vertebre-5 vertebre sudate-4-5 vertebre-12 perechiMembresuperioareCentura scapularaMembru liber-brat-antebrat-mana-omoplat,clavicula-humerus-radius,ulna-carpiene,metacarpiene,falangeMembreinferioareCentura pelviana-coxaleMembru liber-coapsa-gamba-picior-ilion,ischion,pubis-femur-tibie,fibula-tarsiene,metatarsiene,falange.

Forma oaselor: lungi, late si scurte.

Structura oaselor: tesut compact si spongios+diferite tipuri de tesutconjunctiv(fibros, reticulat), vase sangvine si fibre nervoase.

Functiile sistemului osos:a.functia mecanica=de sustinere a tesuturilor moi, de locomotie, fiindcomponentele pasive ale sistemului locomotor si sistemul de parghii pe careactioneaza muschii; rol de protectie a unor organe vitale(creier, inima, plamani).

23

b.functia metabolica=depozit de saruri minerale(fixarea sau mobilizareasubstantelor minerale).

c.functia hematopoietica=formarea elementelor figurate ale sangelui in maduvaspongios.

Cresterea oaselor=in primele faze ale dezvoltarii embrionare, scheletul este alcdin membrane conjunctive si cartilaj hialin. Din cea de a 4 a saptamana, incepprocesele de osificare, iar oasele cresc in lungime, latime si grosime pana injurul varstei de 25 de ani.Procesul de osificare a membranelor conjunctive si acartilajelor se numeste

osteogeneza.a

.cresterea in lungime=in cartilajele de crestere dintre epifize si diafiza oaselorlungi prin condrogeneza si oasteogeneza. Rezulta os spongios si os compact.b.

cresterea in grosime=simultan cu cresterea in lungime, prin activitateaperiostului. Este un proces de osificare de membrana.

Notiuni elementare de igiena si patologie a sistemului ososBoli cauze simptome prevenireDeformariosoaseCarenta de vit D,rahitismla copii.Deformari aleoaselorRegimalimentarbogat invitamine sisaruriminerale.Viata in aerliber.Fracturi-ruperea oaselorca urmare aunortraumatismeAccidente de circulatie-50%,politraumatisme.Durerilocale,impotentafunctionala.La formele deschise-leziuni,hemoragie.Respectarearegulilor deprotectie amuncii si decirculatie.Entorse-leziuniproduse lanivelul uneiarticulatii prinefectuareaunor miscaridincolo delimitelefiziologice,faraa fi urmate deo deplasareMiscaribruste,necontrolate,caderiAccidente de munca,decirculatie sau de sport.Echimoze,inflamareaArticulatiei,durerelocala foarte intensa.Leziuni aletesuturilor moi dinjurul articulatiei.Respectarearegulilor deprotectie amuncii si decirculatie.Fortificareaorg.prinexercitiifizice.

24

osoasapermanenta.Luxatii-deplasarepermanenta aextremitatilorosoase dintr-oarticulatie.Miscaribruste,necontrolate,caderiAccidente de munca,decirculatie sau de sport.Echimoze,durerelocala,uneoriparalizii.Evitareafrigului si aumezelii,Imbracaminte siincaltamintecoresp.anotimpuluiinlaturareafocarului deinfectie.

Sistemul muscularTotalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular. Muschii suntcca 40% din greutatea corpului. Dupa locul pe care il ocupa in organism sifunctia indeplinita, muschii sunt: scheletici(somatici) si viscerali.Muschii scheletici=componente active ale sistemului locomotor.Sunt muschistriati voluntari. Contractia acestora se face la comanda directa a sistemuluinervos central. Muschii scheletici mentinpozitia corpului prin contractiitonice(tonus muscular) si asigura deplasarea prin contractii rapide determinatede impulsurile provenite de la sistemul nervos.

Principalele grupe de muschi scheletici(somatici)Dupa pozitia in organism, muschii somatici se impart in:

1.muschii capului-mimicii, cutanati din jurul orificiilor orbitale, nazale, siorificiului bucal, masticatori(maseteri si temporali), limbii si extrinseci aiglobului ocular.2.

muschii gatului-pielosul gatului, sternocleidomastoidienii si hioidienii.3.

muschii trunchiului-spatelui si ai cefei(trapez, marele dorsal),toracelui(pectorali, dintati, intercostali, difragm) si ai abdomenului(dreptabdominal, oblici).4.

muschii membrului superior-umarului(deltoidul), bratului(biceps si tricepsbrahial), antebratului(pronatori si supinatori ai bratului, flexori si extensori aidegetelor) si ai mainii.5

.muschii membrului inferior-fesieri, coapsei(croitor, cvadriceps femural, bicepsfemural, adductori ai coapsei), gambei(pronatori si supinatori ai piciorului,flexori si extensori) si ai piciorului(extensori ai degetelor si plantari).

25

Tipuri de contactii-contactiaeste principala forma de manifestare a activitatiimusculare:*

contractia izometrica=lungimea muschiului ramane constanta, dar se modificatensiunea acestuia. Este caracteristica musculaturii posturale.Nu produce lucrumecanic ci caldura.*

contactia izotonica=tensiunea muschiului ramane constanta, dar variazalungimea. Este caracteristica majoritatii muschilor scheletici. Realizeaza lucrumecanic si produce miscare.*

contractia auxotonica=variaza lungimea si tensiunea muschilor.In activitatea obisnuita, muschiul trece pri faze de contractie izometrica,izotonica si auxotonica, initierea oricarei contractii fiind de obicei izometrica.

Dupa actiunea lor principala, muschii se clasifica in: flexori si extensori/abductori si adductori/ supinatori si pronatori/circulari(sfinctere).Acelasi muschi poate determina una sau mai multe miscari ale unor segmentecoporale(ex-tricepsul brahial poate determina adductia,rotatia si extensiabratului).

Notiuni elementare de igiena si patologie a sistemului muscularForta muscularaDepinde de proprietatile morfofunctionale ale muschilor si de intensitateastimulilor.Muschii lungi dezvolta o forta mai mare decat muschii scurti.Cu catsuprafata unui muscgi este mai mare cu atat forta acestuia este mai mare.Efortuldiminueaza forta de contractie,ca urmare a aparitiei oboselii musculare.

Oboseala muscularaConsta in reducerea temporara a capacitatii functionale a muschilor in urmadesfasuraruu unor activitati prelungite sau excesive.Se datoreaza scaderiirandamentului energetic,acumularii de acid lactic,lipsei de oxigen,epuizariisubstantelor macroergice,a glucozei si epuizarii mediatorilor chimici la nivelulplacii motorii.Alte cauze: stresul, poluarea. Se manifesta prin diminuarea forteimusculare, scaderea excitabilitatii.

Intinderi si rupturi musculareIntinderile muscularesunt lezari ale muschiului si ale tendonului acestuiaproduse in urma unor accidente,unor miscari bruste de rasucire,unor eforturimusculare exagerate,oboselii musculare sau unor pozitii vicioase.

Rupturile musculareapar de obicei datorita unor eforturi musculareintense(alergarea de viteza).Simptome: dureri locale intense, tumefierea siinvinetirea zonei afectate.Prevenire: regim de viata echilibrat, alimentatie sanatoasa, si, mai ales,incalzirea musculara prealabila prin exercitii fizice pregatitoare.