Upload
palkati
View
272
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
1/47
Vasile-Mihai Cucerzan
Sociologie ruralăSinteze de curs
Cluj-Napoca
2009
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
2/47
1. Obiectul şi problematica sociologiei rurale
1.1. Sociologia rurală în sisteul sociologiilor raură
1.2. !unc"iile sociologiei rurale
1.#. $portan"a cunoa%terii sociologiei rurale
1.1. Sociologia &socius' so"( asociat ) logos ' teorie( %tiin"ă* este %tiin"a care
studiază societatea uană ca întreg &siste* al unor eleente &su+sistee* a,late în
interac"iune. lături de sociologia generală( în strnsă legătură cu ea( e/istă o serie de
sociologii de raură &sociologia ur+ană %i sociologia industrială( sociologia rurală %i
sociologia agrară( sociologia culturii( sociologia ,ailiei( sociologia educa"iei etc. etc.*.
ntre sociologia generală %i sociologiile de raură &particulare* ,unc"ionează rela"iile deuniersal &general* la particular( de la întreg la parte.
Obiectul sociologiei rurale îl constituie realitatea ultilaterală( cople/ă %i
dinaică a satului. Spre deose+ire de late %tiin"e socio-uane care cercetează aspecte
particulare ale ruralului &geogra,ia( istoria( econoia( etnogra,ia( etc.* sociologia studiază
ruralul respecti satul ca întreg &siste* alcătuit din o seaă de 3eleente4 în
interac"iune &,ailia( gospodăria( econoia( institu"iile culturale( %coala( +iserica într-un
cunt ia"a aterială %i spirituală a satului su+ raportul socialită"ii*.5entru 6iitrie 7usti( înteeietorul sociologiei rurale rone%ti( realitatea
socială poate să ,ie tratată ca totalitate &întreg* sau ca parte. ntregul( totalitatea constituie(
o+iect de studiu al sociologiei( partea este o+iectul de studiu al %tiin"elor particulare.
6upă 8raian erseni( discipol %i cola+orator al lui 6. 7usti sociologia rurală 3nu repetă
cercetarea ,enoenelor econoice( spirituale( juridice sau politice( ci urăre%te
interdependen"a lor în ăsura în care sunt în,ă%urarea de ia"ă a unei %i acelea%i unită"i
sociale satul &Sociologia rurală, 19:1 p. ;*.
1.2. Sociologia rurală realizează( particulariznd la nielul o+iectului său ruralul
,unc"iile generale ale sociologiei< e/pozitiă( e/plicatiă %i interpretatiă( prospectiă %i
practică sau aplicatiă.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
3/47
a. 5rin ,unc"ia descriptivă( sociologia rurală prezintă realitatea rurală a%a cu
este ea= acesta este aspectul pri( sociogra,ic al cercetării= inestigarea ruralului începe
cu acest aspect cantitati= procednd %tiin"i,ic( sociologia rurală erge la esen"a( la
cauzele ,enoenelor rurale( la teoria sisteatică a acestora=
+. 5rin ,unc"ia explicativă( sociologia rurală( ca orice %tiin"ă( descoperă rela"iile
cauzale( esen"iale %i necesare ale realită"ii rurale( ridicnd cercetarea la niel de %tiin"ă=
c. 5rin ,unc"ia prospectivă( sociologia rurală( înteeindu-se pe cunoa%terea
realită"ilor actuale( se interesează de eolu"ia pro+a+ilă a acestora în iitor &3a %ti
înseană a preedea4*=
d. 5rin ,unc"ia praxiologică( aplicatiă( sociologia rurală( cunoscnd realitatea
prezentă %i perspectiele sale de iitor &îndeose+i apropiat*( ,orulează o seaă de
propuneri( solu"ii( alternatie ,iecărei counită"i( zone sau ruralului în general.Sintetiznd aceste ,unc"ii ale sociologiei rurale( pute spune că acestea sunt<
,unc"ia cognitivă &de cunoa%tere a ruralului în toată ultilateralitatea %i dinaica laturilor
sale*( ,unc"ia prospectivă sau predictivă &prognoza eolu"iei o+iectului cercetat*( ,unc"ia
praxiologică &propuneri pentru trans,orarea acesteia*.
1.#. $portan"a sociologiei rurale este o e/presie speci,ică( teoretică %i practică( a
,unc"iilor sale< &repetă* cunoa%terea( pe iu( a realită"ilor rurale %i interpretarea teoreticăa lor( prospectarea iitorului acestora %i propunerea unor solu"ii în con,oritate cu
realitatea %i cu cerin"ele acestui iitor. +inarea aspectelor teoretice %i practice în
studierea ruralului a aut-o în edere 6. 7usti atunci cnd a sta+ilit principiile aplelor
cercetări de sociologie a ruralului pe care le-a ini"iat %i condus %i cu se o+seră chiar în
titlul uneia din pu+lica"iile sale
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
4/47
2. Tradiţii româneşti în cercetarea sociologică a ruralului
2.1. 5resociologia rurală
2.2. Monogra,iile pregustiene
2.#. >coala onogra,ică de la ?ucure%ti &6. 7usti*
2.:. Sociologia rurală clujeană &7. @. Marica( Mihai >er+an*
2.1. nă"a"ii( %i în general( oaenii de cultură roni au acordat o aten"ie
deose+ită satului ronesc. Cauzele acestei aten"ii se a,lă în ,aptul că ajoritatea
a+solută a popula"iei rone%ti a trăit la sat( că în ediul sătesc s-au ,orat poporul
ron( li+a %i cultura sa aterială %i spirituală( că Auasi-totalitatea oaenilor de cultură
%i %tiin"ă roni au proenit din spa"iul rural. ntre autorii care s-au re,erit la sat( schi"nd
unele analize( au ,ost( între al"ii( 6. Canteir &Descriptio Moldaviae*( 6inicu 7olescu&Însemnare a călătoriei mele*( apoi $. @liade Bădulescu( N. ?ălcescu( M. ogălniceanu(
M. @inescu %.a. Sintetiznd opiniile despre satul %i ruralul ronesc anterioare lui 6.
7usti( constată că acestea sunt< a* curentul li+eral &$. C. ?rătianu( $. 7hica*= +* curentul
juniist &8. Maiorescu( M. @inescu( . 6. Denopol( 8h. Bosetti*= c* doctrinele sociale
ale agronoilor &$. $onescu de la ?rad( C. 7aro,lid*= d* curentul socialist &C.
6o+rogeanu-7herea* &. 6. S. Euinosu( Sociologie rurală( 199F( pass.*.
2.2. 5riele onogra,ii au apărut în secolul al D$D-lea( ca onogra,ii a unor
jude"e %i plase. n anul 1;9#( în gazeta Foaia poporului s-a instituit un concurs literar cu
preii pentru onogra,iile counelor rone%ti din coitatul Si+iu. 6rept urare s-au
realizat 1# onogra,ii săte%ti %i au ,ost preiate acelea consacrate counelor Grlad(
7ura Bului( Behau. Hlterior s-au realizat %i alte lucrări cu caracter onogra,ic( unele %i
la ini"iatia unor înă"ători %i preo"i precu %i ,olclori%ti.
2.#. 5rin 6iitrie 7usti( înteeietorul %colii onogra,ice de la ?ucure%ti s-a
trecut la studiul cercetării %tiin"i,ice( apro,undate a satului ronesc( pe +aze teoretice %i
etodologice oderne. Con,or sisteului sociologic( ruralul ar reprezenta un
ansa+lu de manifestări econoice( spirituale juridice %i politice care ,iin"ează datorită
cadrelor &cosologic( +iologic( psihologic %i istoric* ,iind guernate de 3legea
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
5/47
paralelisului sociologic4. 5rezentă pe scurt aceste cadre %i ani,estări preconizate de
7usti în luina unei cercetări sociologice< cadrul cosmologic &a%ezarea geogra,ică(
clia( hidros,era( litos,era %i +ios,era*= studierea sa eiden"iază legăturile satului cu
ediul geogra,ic= cadrul biologic &recensăntul popula"iei( i%carea sa( condi"iile
igienico-sanitare*= cercetarea acestui 3cadru4 urăre%te rela"iile dintre ia"a socială a
satului %i situa"ia sa +iologică *= cadrul psihic &solidaritatea su,letească a satului(
cooperarea socială( personalită"ile( cercurile de sipatie* pune în aloare corela"ia dintre
ia"a su,letească a locuitorilor %i ia"a lor socială= cadrul istoric &trecutul satului(
atitudinea locuitorilor ,a"ă de acest trecut* are în aten"ie legăturile satului cu propriul
trecut( rela"ia lui cu tradi"iile. Manifestările economice se re,eră la ia"a aterială a
satului direc"iile de actiitate econoică( natura %i capitalul( uneltele( î+unătă"irile
,unciare( renta+ilitate( eserii %i coer"*= manifestările spirituale de,inesc stareaculturală generală a satului &li+a( %coala( religia( +i+lioteca %i căinul cultural( ,olclorul
%i etnogra,ia*= manifestările etico-juridice e/priă ia"a orală &concep"ii %i nore(
a+ateri( sanc"iuni orale* %i juridică &o+iceiuri juridice( contracte( o%teniri( procese
ciile %i penale*= manifestările politice şi administrative se re,eră la atitudinea satului ,a"ă
de ia"a politică &partide( alegeri* %i adinistratiă &locală( jude"eană %i na"ională*.
3Hnită"ile sociale4 recoandate de 7usti spre a ,i studiate sociologic sunt< ,ailia %i
gospodăria( categoria socială. Eegea paralelisului sociologic ar ,eri după 6. 7usti sisteul său sociologic de unilateralitatea celorlalte sistee. 3Voin"a socială( ca otiare
a e/isten"ei( rela"iilor %i proceselor unită"ilor sociale scrie 7usti nu este o construc"ie
ar+itrară a spiritului. @a poate ,i oricnd descoperită %i precis caracterizată prin raportarea
ani,estărilor econoice( spirituale( politice %i juridice( la ansa+lul cadrelor I...J ceea
ce constituie legea paralelisului sociologic. Hn întreit paralelis< înlăuntrul cadrelor(
un paralelis între cadrele e/trasociale< cosologic %i +iologic( pe de o parte= apoi un
paralelis în snul ani,estărilor între cele constitutie< econoică %i spirituală %i
regulatie politică %i juridică= în s,r%it( un paralelis între ansa+lul ani,estărilor %i
ansa+lul cadrelor. 5aralelis înseană că toate aceste categorii nu ,orează raporturi
de su+ordonare logică %i nici nu pot ,i reduse unele la altele( adică nu ,orează între ele
înlăn"uiri cauzale( ci nuai condi"ii reciproce( e/isten"iale= ele nu pot ,i în"elese dect în
unitatea lor structurală ca totalitate sui-generis4 &6. 7usti( Sistemul de sociologie, etică
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
6/47
şi polietică( în Opere, $( p. 11K-11;*. Baportată la cunoa%terea realită"ii sociale( 3legea
paralelisului social4 duce la urătoarele idei< a* societatea este o unitate autonoă de
ani,estări spirituale %i econoice( organizate juridic %i politic %i condi"ionate cosic(
psihic %i istoric= +* natura acestei unită"i este oin"a socială= c* o unitate oarecare
întrune%te un siste de oin"e sociale &su+unită"i* structural organizate în raporturi
dinaice &procese* unele cu altele= d* scopul monografiei rurale este caracterizarea
voinţei sociale &s. n.*. Satul( couna( zona etc. ar reprezenta ast,el un ansa+lu de
ani,estări &econoice( spirituale etc.* care e/istă datorită cadrelor &cosologic( +iologic
etc.* guernate de legea analizată ai sus. Sintetic( e/istă două categorii de cadre< cadrul
natural &cosic %i +iologic* %i cadrul social &istoric %i politic*( care( actind asupra
voinţei sociale( creează alorile sociale( econoice( spirituale( politice %i juridice.
Cercetările sisteatice de teren( ini"iate de către 6. 7usti( au întrunit cu tipulspeciali%ti din di,erite %tiin"e %i( ulterior( 3echipele regale studen"e%ti4. S-au ,ăcut
aseenea cercetări la 7oicea Mare &192L*( Bu%e"ul ?răilei &192F*( Nerej &e,ectuate în
192F( cercetările din această coună se or pu+lica în onogra,ia Nerej un illage
dune region arhaiAue 19#;( coordonator ,iind .. Stahl*( la !undu Moldoei din
?ucoina &192;*( ara Gltului( în special couna 6răgu% &1929( 19#2( 19## cnd au
participat ;9 de cercetători iar rezultatele inestiga"iilor au ,ost ,inalizate în ol. 6răgu%
un sat din ara Gltului( coordonator 8r. erseni*( Buncu 7orj &19#0*( Cornoa în?asara+ia &19#1*( >an" Năsăud &19#L( 19#F*( plasa 6+onic &19#9*( odac Mure%
&19:L*( aceasta din ură su+ conducerea lui . 7olopen"ia. ntrerupte după cel de al
doilea răz+oi ondial( cercetările de sociologie rurală concretă au ,ost reluate după
19FL< la ?elin"( apoi prin onogra,iile ur+anizării zonelor ?ra%o( Slatina %i $a%i. ple
capanii de teren( în spiritul acelora inter+elice s-au des,ă%urat la ?uciuu Sălaj &19F;
19F9*( încheiate prin ol. ?uciui un sat din ara de su+ Munte coordonat de G.
?ădina( 6. 6uitriu %i Gct. Nea"u*( la 7r+ou Sălaj su+ conducerea lui $. lua%( 7.
@. Marica %i $. Venczel. Se întreprind cercetări sociologice regionale( ara Ga%ului
&19K: 19KF* %i Mun"ii puseni &19;0 19;L*( a+ele conduse de $. lua% .
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
7/47
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
8/47
#. Metodele de cercetare în sociologie
#.1. Conceptul de etodă
#.2. ncheta socială. Chestionarul
#.#. Monogra,ia
#.:. $nteriul
#.L. @/perientul
#.F. Metode socioetrice
#.K. 5relucrarea %i interpretarea datelor
#.1. 5rin metodă se în"elege odul de cercetare sisteatică( în cazul sociologiei
rurale( a realită"ilor sociale &rurale*. G etodă se copune din< a* schea conceptuală= +*
de,ini"ia opera"ională= c* ipotezele= d* tehnicile %i procedeele utilizate. 8raian Botariure"ine urătoarele seni,ica"ii ale conceptului de etodă< a* principiul ,undaental care
orientează o cercetare &de e/. etoda structuralistă( ,unc"ionalistă( dialectică( istorico-
onogra,ică( interdisciplinară etc.*= +* odalitate e,ectiă de cercetare a realită"ii
&o+sera"ia %i e/perientul*. 6upă tehnicile de cercetare( 8raian Botariu propune
urătoarea clasi,icare a etodelor în sociologie< a* o+sera"ia propriu)zisă= +* interiul=
c* ancheta= d* analiza docuentelor= e* e/perientul &"urs de metode şi te#nici de
cercetare sociologică( 19;F( p. 2#-2:*. &8ehnica sociologică răspunde la între+area cumtre+uie să se e,ectueze cercetarea &recoltarea de in,ora"ii( analiza( interpretarea %i
prelucrarea statistică a in,ora"iilor*. 5rocedeul se re,eră la etapa de prelucrarea %i
analiză a in,ora"iilor.*.
#.2. 3ncheta este o etodă de strngere a in,ora"iei de la o asă are de
indiizi uani( cu ajutorul unui instruent speci,ic< chestionarul4 &8r. Botariu*. ncheta
are două ariante principale< a* directă sau orală= +* indirectă sau în scris.
Clasi,icarea anchetei sociale se ,ace( de regulă( în ,unc"ie de criterii precu< a*
speci,icul teei de cercetat &ancheta deogra,ică( ancheta culturală( etc.*= +* natura
con"inutului urărit &anchete de atitudine( de coportaent*= c* scopul urărit &ancheta
de e/ploatare( de diagnostic etc.*. n general( ancheta socială cuprinde urătoarele etape<
1* sta+ilirea o+iectielor de cercetare %i a ipotezelor de lucru= 2* e%antionarea &siplă(
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
9/47
aleatoare( strati,icată*= #* ela+orarea aparatului teoretico-etodologic al cercetării
&opera"ionalizarea conceptuală( sta+ilirea %i ela+orarea principalelor instruente de
cercetare( dintre care cel ai ,recent este chestionarul sociologic( prin interediul
căruia se pot o+"ine ai ulte categorii de indicatori deogra,ici( socio-econoici(
aria+ile coportaentale ale su+iec"ilor etc.= :* ancheta pilot &aplicarea instruentelor
de cercetare cu scopul alidită"ii lor pe un grup restrns de su+iec"i= L* depistarea
aterialului ,aptic de teren= F* prelucrarea aterialului ,aptic prin procedee statistice
adecate= K* redactarea raportului de cercetare.
"#estionarul este instruentul de cercetare cel ai ,recent. %a cu precizează
8raian Botariu( chestionarul( ca instruent speci,ic al anchetei sociologice( 3poate ,i
în"eles ca o ul"ie de între+ări( de regulă scrise( adresate su+iec"ilor în ,ore ariate(
într-o anuită succesiune( pe +aza unor considerente logice %i psihologice4 &KL( p.9K*.6upă conţinut( între+ările care constituie chestionarul( sunt< ,actuale( de opinie %i de
cuno%tin"e. ntre+ările factuale izează 3identi,icarea4 su+iec"ilor pe criteriul unor
caracteristici generale &locul na%terii< rural sau ur+an( se/( rstă( ultia %coală a+solită(
ocupa"ia actuală( starea ciilă( etc.*( iar nu după nuele sau adresa lor. ntre+ările de
opinie urăresc o+"inerea de in,ora"ie su+iectie &atitudini( opinii( otie( interese(
etc.* Cele de cunoştinţe( or să testeze nielul de cunoa%tere al su+iectului într-un anuit
doeniu. deseori unul %i acela%i chestionar are un caracter i/t< ,actual %i de opinierespecti %iOsau de cuno%tin"ă. 6upă ormă( între+ările sunt deschise( închise %i i/te.
ntre+ările deschise &li+ere sau poscodi,icate* solicită( ca răspuns( opinia su+iec"ilor&de
e/< ce părere ae"i desprePQ*= cele închise &precodi,icate* au răspunsuri în nuăr ,i/(
sta+ilit în chestionar( dintre care su+iectul tre+uie să archeze răspunsul potriit &de e/.
încadrarea în categoria de rstă< între 20-#0 ani= #0-:0 ani( etc.*= între+ările mi$te
&seideschise sau seiînchise* se re,eră la situa"ii nepreăzute( altele dect ariantele de
răspunsuri sta+ilite în chestionar.
Grice cercetare sociologică concretă odernă iplică analize statistice ale datelor
de teren. 6e aceea( statistica a deenit un doeniu o+i%nuit în inestiga"ia sociologică. Se
,olose%te( de aseenea( în od ,recent teoria pro+a+ilită"ii( alge+ra atricială( teoria
gra,elor( etc.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
10/47
#.#. Monogra,ia rurală porne%te de la teoria 3 paralelismului sociologic4 ela+orată
de 6iitrie 7usti &6espre paralelisul sociologic*.
Begulile unei +une cercetări onogra,ice ar ,i după 7usti urătoarele< a*
pregătirea teoretică= +*sinceritatea %i o+iectiitatea ,a"ă de ,apte= c* G+sera"ia să ,ie
e/actă %i copletă= d* o+sera"ia să ,ie controlată %i eri,icată= e*Cercetătorul să ,ie
docuentat %i in,orat asupra ,enoenului pe care îl cercetează= ,*Cercetarea tre+uie să
,ie ,ăcută de echipe de speciali%ti( deci să ,ie colectiă= g*!enoenele cercetate să ,ie
coparate cu alte ,enoene ( p.1;*. n altă parte 7usti enueră urătoarele reguli< a*
o+sera"ia tre+uie să ,ie sinceră %i o+iectiă= +* o+sera"ia să ,ie e/actă( adică
pătrunzătoare %i copletă( să î+ră"i%eze prin urare toate aănuntele în arietatea(
pro,unziea %i unitatea lor= c* o+sera"ia( odată culeasă( tre+uie să ,ie controlată %i
eri,icată= d* o+sera"ia tre+uie să ,ie colectiă= e* o+sera"ia( ca să ,ie %tiin"i,ică( tre+uiesă ,ie in,orată %i pregătită= ,* G+sera"ia să ,ie intuitiă= g* copara"ia & "onsideraţiuni
asupra unui nou sistem sociologic, etic şi politic( 19:0( p. #1L-#20*.
6upă %e,ul >colii sociologice de la ?ucure%ti( o+seratorul are o+liga"ia să-%i
cerceteze deopotriă %i izoarele proprii de di,orare( să caute să-%i eliine toate
prejudecă"ile legate de tip( de loc( de ,ora"ia sa %tiin"i,ică( a%a înct să redea ,aptele
,ără nici un adaus din partea sa. ceastă o+iectiitate %i sinceritate ,a"ă de ,apte presupun(
după 7usti( o disciplină seeră a oin"ei cercetătorului. n ceea ce prie%te e/actitatea %icopletitudinea o+sera"iei( 7usti atrage aten"ia că cercetătorul niciodată nu poate să se
+izuie pe eorie( ci el tre+uie să se +azeze pe etode %i tehnici precise de lucru( cerin"ă
legată de a treia regulă care presupune controlul %i eri,icarea( deci( reluarea
o+sera"iilor( ducnd la ceea ce 7usti nuea 3ra"ionaentul e/periental4. cesta constă
în eri,icarea concluziilor unui ra"ionaent( care ia ca punct de plecare o o+sera"ie( prin
concluziile de ra"ionaent ale unei noi o+sera"ii( odalitate prin care a+ele o+sera"ii
se controlează reciproc iar %ansele de eroare scad odată cu ultiplicitatea doezilor.
Be,eritor la caracterul colecti al o+sera"iei 7usti are în edere ultidisciplinaritatea
cercetării( care iplică rela"ii de cola+orare în inestiga"iile rurale. G o+sera"ie
in,orată %i pregătită presupune cunoa%terea +i+liogra,iei att asupra localită"ii sau zonei
ce urează să ,ie cercetată ct %i asupra pro+leei pe care o urăre%te cercetătorul( ,ără
o pregătire teoretică adecată el răne doar un culegător de ,apte.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
11/47
$ntui"ia sociologică este percepută de 7usti ca o intui"ie o+iectiă( and în edere
posi+ilitatea pe care aceasta o are de a dezălui sipatetic( prin trăire sau pe cale
intelectuală sensul %i natura intiă a ,enoenelor sociale( ea nede,ornd %i
neschi+nd realitatea socială. 3junge aici scrie 7usti la punctul culinant al
cercetărilor onogra,ice< gndirea se o+iectiează( eul ede din a,ara lui în interesul
,iin"elor %i lucrurilor( le în"elege %i le judecă( ,ăcnd a+strac"ie de propria sa persoană %i
de sentientele proprii( sesizează natura e/actă a lucrurilor printr-o în"elegere corectă(
su+ unghiul intern al unui spirit sociologic in,orat %i con%tient de restul total %i
superior al cercetării4. &Sistemul de sociologie...( în Gpere $( p. #20 *. >i( în s,r%it( la
regulile o+sera"iei( 7usti adaugă copara"ia apreciată( de alt,el( de 6urRhei ca ,iind
,undaentală în sociologie. 5entru 7usti ra"iunea ei constă în a eliina treptat tot ceea
ce este particular %i accidental( %i a păstra ceea ce este general( tipic %i esen"ial dincercetare.
G etodă copleentară onogra,iei sociologice( propun sociologii ,rancezi
conteporani. @ste or+a despre 3 Metoda anchetei multidimensionale monografice în
sociologia rurală4( care e/clude chestionarul în inestiga"ia satului( în schi+ se recurge
la o+sera"ie( interiuri %i participa"ie la actiită"ile rurale. n plus( ,iecare cercetător
utilizează un jurnal personal.
#.:. !nterviul se realizează prin dialogul 3,a"ă în ,a"ă4( în cadrul unei discu"ii
relati li+ere prin care se urăre%te cunoa%terea unor aspecte care interesează cercetarea.
Se poate întreprinde ,ie 3li+er4( ,ie cu ajutorul unui 3ghid de interiu4 and ca scop
en"inerea discu"iei în cadrele propuse ini"ial. !olosirea interiului ca etodă a strngerii
de in,ora"ii presupune un nuăr ic de su+iec"i( dar ,acilitează a+ordarea pro+leelor
în pro,unziea lor( în cadrul discu"iei.
#.L. %$perimentul este etoda de cercetare care presupune interen"ia directă a
cercetătorului asupra o+iectelor %i ,enoenelor studiate. !olosirea e/perientului
%tiin"i,ic e/plică în +ună ăsură progresele %tiin"ei oderne &a naturii* ,a"ă de %tiin"a din
antichitate care se +aza pe o+sera"ie. !r. ?au &&ovum organum( 1F20* arăta că oul
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
12/47
de %tiin"ă prooacă( în cadrul e/perientului( o odi,icare în o+iectul presupus drept
cauză %i urăre%te dacă acea odi,icare se constată %i în ,enoenul presupus e,ect. ntre
aspectele speci,ice ale e/perientului în sociologie &mutatis mutandis* în %tiin"ele
socio-uane în general( este %i acela că în societate este or+a de oaeni( de su+iec"i
înzestra"i cu con%tiin"ă %i oin"ă. @. 6urRhei( în 'egulile metodei sociologice &cap. V$*
arată că( în legătură cu e/perientul( 3e/plica"ia sociologică constă e/clusi în a sta+ili
raporturi de cauzalitate( ,ie că e or+a de a ata%a un ,enoen la cauza lui sau( dipotriă(
o cauză la e,ectele sale utile4. @/eplu de e/perient în sociologie< cunoa%terea
e,ectului instruc"iei asupra reu%itei sociale. &. M. 6unerger*.
#.F. Sociometria este legată de nuele lui . $. Hlareno &originar din ?ucure%ti*.
G+iectul de studiu al socioetriei îl constituie interrela"iile pre,eren"iale de la nielulgrupurilor ici. ntre oaeni e/istă trei tipuri de rela"ii< de atrac"ie( respingere %i
indi,eren"ă. Testul sociometric este etoda care arată starea pre,eren"ială a su+iectului în
grupul ic din care ,ace parte. Băspunsurile sunt înscrise pe un ta+el &atricea
socioetrică* pe +aza căruia se poate a,la( între altele( atrac"ia pe care un indiid o are în
grup &alte etode socioetrice de a,lare a situa"iei pre,eren"iale sunt sociograele
indiiduale( testul con,igura"iei sociale*.
#.K. $n,ora"iile do+ndite cu ajutorul instruentelor de cercetare &ca de e/.
chestionarul( interiul etc.* sunt prelucrate %i interpretate. Gdinioară actiită"ile
priare de prelucrare se ,ăceau anual. 6e ctea decenii se aplică procedee statistice %i
ateatice cu ajutorul calculatoarelor. 5e lngă această ,oră de prelucrarea cantitativă
a in,ora"iilor se recurge %i la interpretări calitative care ajung la rela"iile de cauzalitate
ale ,enoenelor cercetate.
Cercetarea se încheie cu un raport de cercetare<
- $ntroducere=
- $storicul proiectului=
- Bezuatul cercetărilor anterioare=
- Be,orularea pro+leei=
- 5rocedeele ,olosite pentru culegerea %i prelucrarea in,ora"iilor &datelor*=
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
13/47
- 5rezentarea rezultatelor=
- naliza %i interpretarea rezultatelor=
- Concluzii %i sugestii.
n condi"iile e/ploziei in,ora"ionale( a dezoltării %i diersi,icării ,enoenelor %i
proceselor sociale( docuentele statistice ocupă un loc tot ai iportant pentru sursele
utilizate în cercetarea sociologică în general %i a sociologiei rurale în particular. @sen"ial
este ca datele din docuente să ,ie e/acte. Se procedează chiar la instituirea unor 3+ănci
de date4 care pot constitui docuente pentru ai ulte genera"ii de sociologi. n general(
docuentele se ela+orează prin două tipuri de înregistrări< a* exhaustive %i +* selective.
Ea rndul lor înregistrările e/haustie sunt< periodice &recensăntul popula"iei %i al
locuin"elor* %i continue &înregistrările de la sericiile de stare ciilă( o,erite de o+icei prinanuarele statistice ale Boniei*. $n,ora"iile cuprinse în ,orularele de recensănt au
prioritate ,a"ă de cele cuprinse în alte tipuri de docuente întruct au ,ost înregistrate
potriit unei etodologii %tiin"i,ice %i unice de către operatori instrui"i %i se +ucură de
garan"ii o,iciale priind e/actitatea %i copletitudinea lor. Vasile Ni,tode a ela+orat
urătoarea clasi,icare a tipurilor de docuente<
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
14/47
centrale
o,iciale
locale
scrise personale
presa
8$5HE
6@ statistice
tehnice
6GCHM@N8@ iconogra,icealte docuente în iagini ,otogra,ice
,onetice cineatogra,ice
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
15/47
:. Spaţiul rural
:.1. 6iensiunile spa"iului rural
:.2. Spa"iul rural tradi"ional %i spa"iul rural odern
:.1. Baportat la rural( spa"iul este în"eles ca un suport real( concret pentru o %i
actiită"ile sale( apropiindu-se( prin con"inut( de unele no"iuni ca 3ediul a+iant4(
3cadrul de ia"ă4( 3ediul rural4 etc.
"#arta europeană a spaţiului rural re"ine urătoarele caracteristici ale
3spa"iului rural4<
Sensul no"iunii de 3spa"iu rural4 are în edere o zonă interioară( inclusi satele %i
icile ora%e( în care area parte a terenurilor sunt utilizate pentru<
- agricultură( silicultură( acacultură %i pescuit=- actiită"ile econoice %i culturale ale locuitorilor acestor zone &artizanat(
industrie( sericii( etc.*=
- zonele neur+ane %i de distrac"ii aenajate&sau rezera"iile naturale*=
- alte utilizări &în a,ara celor de locuit*.
ctiită"ile agricole&inclusi silicultura( acacultura %i pescuitul* %i neagricole
ale unui spa"iu rural ,orează o entitate distinctă ,a"ă de spa"iul ur+an( care este
caracterizat printr-o puternică concentrare de locuitori %i de structuri erticale %iorizontale. &Neagu Victor( 7heorghe Starău( Bonia. Charta europeană a spa"iului rural(
199F( p. 1#0*.
Funcţiile principale ale spa"iului rural sunt<
a*. economică &prooarea unui siste de produc"ie agricolă care să asigure
necesită"ile alientare ale popula"iei( +ene,icii pentru agricultori %i ,ailiile acestora la
un niel copara+il cu acela al altor 3pro,esii li+erale4( protejarea ediului înconjurător
%i asigurarea regenerării ijloacelor de produc"ie( producerea ateriilor prie necesare
econoiei( să răspundă necesită"ilor întreprinderilor ici %i ijlocii agricole( industriale(
artizanale sau coerciale( precu %i prestărilor de sericii( asigurarea +azei necesare
actiită"ilor de recreere %i turis( conserarea resurselor genetice*=
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
16/47
+*. ecologică &conserarea resurselor naturale de ia"ă sol( apă( aer( protejarea
+iotipurilor %i spa"iilor erzi( conserarea %i între"inerea spa"iului natural( a +iodiersită"ii
genetice( a peisajelor naturale( protec"ia ,aunei*=
c*. socio-culturală &în ia"a asociatiă locală( dezoltarea rela"iilor între popula"ia
ur+ană %i ur+ană( etc.*&ibid.( p.1#K*
Spa"iul rural cuprinde ai ulte su+spa"ii. 6upă unii el ar ,i ,orat din< a* spaţiul
fizic care la rndul lui este natural &geoor,ologic %i cliatologic* %i artificial &clădiri(
%osele( poduri etc.*= +* spaţiul social &totalitatea grupurilor sociale( a pozi"iilor %i
interac"iunilor acestora în cadrul unei counită"i rurale*. l"ii or+esc despre spaţiul
relaţional &e/priat prin legăturile dintre di,erite su+sistee ale spa"iului social* %i
spaţiul cultural . Noi include ultiele două tipuri de spa"ii în spaţiul social . @/trapolnd
considera"iile lui 8. 5arsons despre ur+an la rural s-ar putea or+i despre un 3spa"iu deac"iune în ediul rural4. l"ii or+esc despre 3un spa"iu de counicare4&6eutsch* care( la
,el( ,ără nici o reticen"ă pute să le include în cadrul spa"iului social. . EeTin
or+e%te despre un 3spa"iu psihologic4.
:.2. n ,unc"ie de condi"iile zonale( în sociologia rurală ronească se or+e%te
despre 3spa"iul rural tradi"ional & 3Buralul tradi"ional4* %i 3spa"iul rural odern4&3Buralul odern4* care se di,eren"iază att în ,unc"ie de structura ,izică &ediul ,izic
natural %i ediul ,izic arti,icial* ct %i de structura socială. 4Buralul tradi"ional4 s-ar
caracteriza prin< a* diersitate socială= +* autarhie= c* oogenitate culturală( iar 3ruralul
odern4 prin< a* ia"ă econoică ai cople/ă= +* o+ilitate deogra,ică ai intensă=
c* ctiitate culturală speci,ică= d* continu-u rural-ur+an &Ni,tode Vasile( %lemente de
sociologie rurală( 19;:( p. F2( FK F;*.
tt ruralul tradi"ional ct %i ruralul odern necesită o cercetare diacronică( în
perspectia deenirii sale( ct %i sincronică( ce are în edere eleentele lui coponente
la un oent dat. 5riul tip de analiză &diacronică* este realiza+ilă printr-o reconstituire
a ceea ce par"ial &în cazul ruralului tradi"ional* sau în ai are ăsură &în cazul ruralului
odern* a ,ost distrus. Cercetătorul tre+uie( cu alte cuinte( să recurgă la o anuită
3arheologie sociologică4 ( la ceea ce în etnosociologie se nue%te 3 supravieţuire4 sau
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
17/47
3retenţii culturale4 în"elese ca răă%i"e ale unor ani,estări coportaentale străechi
pe +aza cărora se realizează un ,el de 3reconstrucţie sociologică4 ce ne poate o,eri ,ore
echi ale ruralului. Nuai că e/plicarea spa"iului rural arhaic prin 3relicte etnologice4
&,ore străechi de cultură populară întlnite în unele sate tradi"ionale* ni se pare relati
,or"ată( ,iindcă a%a cu au a,irat roanticii gerani( în constituirea ,orelor străechi
de cultură populară( ,antezia %i iagina"ia au jucat un rol de care tre+uie să se "ină
seaa. desea unele ,ore de cultură( chiar dacă pornesc de la real( pot să ni se
în,ă"i%eze contrar realului.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
18/47
L. Satul ca element al spaţiului rural
L.1. 6e,ini"ia satului
L.2. 8ipologia satelor rone%ti
L.1. Marea ajoritate a de,ini"iilor satului indică drept gen pro/i conceptul de
3comunitate umană4( care cuprinde în s,era sa %i no"iunea de ora%. 6e aici( utilizarea
,recentă a sintagelor 3comunitatea umană rurală4 cnd se ,ac re,eriri la sat %i
3comunitate umană urbană4 cnd se are în edere ora%ul. Concept ela+orat de sociologul
geran !r. 8onies( counitatea se prezintă ca o unitate( ca un 3tot social4 cu o structură
%i ,unc"ii ireducti+ile la indiizii coponen"i. Me+rii unei counită"i sunt lega"i prin
locuirea aceluia%i teritoriu %i prin rela"ii interuane relati constante %i tradi"ionale.
!r. 8Unnies a deliitat counitatea &7eeinscha,t* de societate &7esellscha,t*.Comunitatea &satul* ar ,i( după sociologul geran( un organis iu( +ine integrat
înteeiat pe datini %i trăiri coune( în ree ce societatea &ora%ul*( apărută ult ai
trziu( este o entitate socio-uană arti,icială( înteeiată pe conen"ie %i legisla"ie. @/istă(
după sociologul geran( o counitate 3de snge4 care poate ,i trans,orată într-o
counitate 3de loc4 %i aceasta poate deeni o counitate de spirit( cea ai înaltă ,oră
de counitate oenească. Concretizarea aterială a acestor tipuri de counită"i o
reprezintă 3casa4 pentru pria ,oră( 3satul4 pentru cea de-a doua %i 3identitatea deocupa"ie4 pentru ultia.
n 3societate4 8Unnies ede o ,ora"ie socială în care de%i oaenii trăiesc
îpreună în acela%i spa"iu ,izic( nu sunt lega"i în od esen"ial. stăzi polaritatea sta+ilită
de către 8Unnies nu ai poate ,i sus"inută nici logic( nici epiric. 8eoria 3continuu-lui
rural urban4 este concludentă în acest sens. Nici ideea durReiniană con,or căreia
counită"ii i-ar ,i caracteristică 3 solidaritatea organică4( iar societă"ii 3 solidaritatea
mecanică4 nu ai poate constitui un sprijin teoretic pentru polarizarea celor două no"iuni.
$deea de counitate( a%a cu a arătat ai sus( poate seri ca gen pro/i att pentru sat(
ct %i pentru ora%. nsă%i counitatea ur+ană a%a cu a ,ost interpretată de 8Unnies s-a
odi,icat esen"ial. pătruns %i în ediul rural raţionalitatea actiită"ii agricole( a%a-zisa
3solidaritate organică4 a slă+it ult( ceea ce deterină pe unii sociologi să or+ească
despre s,r%itul "ărăniii.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
19/47
6e,ini"iile satului di,eră în od ,iresc( în ,unc"ie de perspectia prin care a ,ost
ela+orată< econoică( geogra,ică( deogra,ică( etnologică etc. Hnii de,inesc satul
raportat la ora%. 6. 7usti considera că 3satul ronesc nu este o asocia"ie li+eră de
indiizi în care ,iecare să se poată coporta după gustul său( ci o counitate puternică de
ia"ă( un tipar %i un ,actor de trans,orare %i odelare4. Sociologul clujean 7eorge @.
Marica propunea urătoarea de,ini"ie< 3atul e o unitate geografică cu o populaţie
agricolă şi puţin numeroasă! puţin densă! sedentară şi omogenă! o unitate durabilă!
puţin diferenţiată şi stratificată! însă bine integrată! o unitate nevoluntară şi nefinală
"chiar o comunitate de viaţă#! o unitate primară şi totală "adică o unitate completă fără
să fie complexă! ci relativ simplă şi o unitate autonomă mai bine zis autarhică
determinată de tradiţie! care explică în mare măsură fixitatea! stabilitatea! iraţionalismul
motivaţiei sociale şi conformismul social puternic ce domneşte la săteni ca şi felul de a fi
rutinar al socialităţii lor! caracterizată prin predominarea raporturilor personale!
intime! directe! totale! et c4. &Încercare de deiniţie a satului* . G de,ini"ie a 3satului
deăla%4 ronesc a propus .. Stahl< 3o formă de convieţuire socială! pe un trup de
moşie! a unui grup biologic! deseori legat prin rudenia de ceată! trăind în gospodării
familiale asociate într-o obşte care! prin hotăr$ri luate în adunările ei generale! are
dreptul de a se amesteca în viaţa particulară a fiecărei gospodării! potrivit regulilor
juridice ale devălmăşiei şi conform mecanismului psihic al obştii pe bază de tradiţii
difuze4 &6e,ini"ia %i tipologia satelor deăla%e*.
5ute caracteriza dacă nu chiar de,ini satul ca o ,oră de aşezare %i activitate
respecti de comunitate umană caracterizată prin agricultură ca actiitate econoică
,undaentală în ,unc"ie de care s-a dezoltat un stil de viaţă! civilizaţie( %i o cultură
originar &%i tradi"ional* etno-folclorică.
6acă recurge la o sinteză a de,ini"iilor de ai sus( a re"ine ca gen pro/i(
no"iunea de counitate uană( iar ca eleente speci,ice urătoarele note<
- spa"iul ,izic redus
- popula"ie redusă
- ocupa"ie preponderent agricolă
-relatio-autarhie
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
20/47
- densitate ică a popula"iei
- rela"ii interuane apropiate( ai ult in,orale
- relatiă sta+ilitate ,aorizată de tradi"ie.
L.2. 8ipologia satelor a reprezentat %i reprezintă %i în prezent interes pentru
cercetătorii ruralului din "ara noastră. 5riele tipologii au apărut odată cu cercetările de
sociologie onogra,ică. st,el nton 7olopen"ia %i 6. C. 7eorgescu or+esc despre<
- sate agricole
- sate pastorale
- sate cu ocupa"ii ane/ă
8ipologia clasică din Bonia cuprinde<- sate adunate
- sate răs,irate
- sate risipite
@tnologul Boulus Vuia a propus urătoarea clasi,icare<
- satul cu case izolate unde principala ocupa"ie a locuitorilor este cre%terea itelor=
- satul răs,irat( cu ocupa"ii i/te( agricole %i pastorale=
- satul cu ale( care este strns legat de rul care stră+ate respectia counitaterurală=
- satul îngrăădit &caracteristic Cpiei 8ransilaniei*=
- satul de-a lungul druului & cu o singură stradă*=
- satul dreptunghiular sau geoetric=
- satul copact adunat=
- satul circular &case în ,oră de cerc*=
- satul polip sau satul radial &ale cărei uli"e pornesc din centru în direc"ie radială*.
V. Mihăilescu( în tipologia sa( a î+inat criteriul geogra,ic cu cel ocupa"ional.
st,el( tipul de sat risipit &ezi plan%a 1* este al crescătorilor de ite( tipul răs,irat &ezi
plan%a 2* este speci,ic sătenilor cu ocupa"ii i/te &agricultură( podgorii etc.* iar cel
adunat este satul caracteristic agriculturii e/tensie sau intensie.
7eorge @. Marica ela+orează o tipologie după ,actorii condi"ionan"i
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
21/47
- geogra,ici Osate de unte( de deal( de %es( etc*(
- etnici &sate rone%ti( +ulgăre%ti( ungure%ti( săse%ti( etc.*(
- econoici %i pro,esionali &sate +ogate( sate sărace( sate agricole( sate pastorale(
iticole( ,orestiere etc.*=
- structura or,ologică a a%ezărilor sau ,actori e/teriori-sociologici &sate risipite(
sate concentrate( sate sedentare( sate o+ile etc.*=
- ,actori istorici culturali &colonii( sate industrializate( sate în proces de ur+anizare
etc.*.
Nu ne lipsesc nici tipologiile ela+orate( în principal( în ,unc"ie de criteriul socio-
pro,esional al popula"iei. e în edere clasi,icarea ela+orată de $. ?ăcănaru( $. Cosa(
5. 6eica( 6. ?uga( @. Molnar %i V. 8u,escu. 6upă ace%ti autori a aea urătoarele tipuri
de a%ezări rurale<a. sate predoinant agricole cu ariantele<
- sate de cultură a cerealelor %i de cre%tere a anialelor
- sate de cre%tere a anialelor %i de cultură a poilor ,ructi,eri %i a i"ei de
ie=
- sate leguicole &preoră%ene%ti*=
- sate de cre%tere a anialelor cu pă%uni de unte.
+. sate cu actiită"i industriale cu ariantele<- sate legate de industria e/tractiă=
- sate legate de industria prelucrătoare=
c. sate cu ,unc"ii i/te<
- sate în care actiitatea agricolă se î+ină cu actiitatea industrială din
arile centre industriale=
- sate în care actiitatea agricolă se î+ină cu uncile legate de
e/ploatările industriale=
- sate în care e%te%ugurile săte%ti ,orează ocupa"ii ane/e agriculturii=
sate cu actiitate pescărească.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
22/47
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
23/47
cople/ de ia"ă ce înglo+ează oaeni %i lucruri.4 &Greste nastasiu( !ndustriile
săteşti...( 192;*.
5rincipala contri+u"ie în elucidarea sensului de gospodărie ,ailială a adus-o
>coala onogra,ică de la ?ucure%ti( su+ conducerea lui 6. 7usti. n ura unor cercetări
ultidisciplinare urate de discu"ii contradictorii între speciali%ti ai unor %tiin"elor
sociale particulare %i sociologi s-a ajuns la concluzia că gospodăria poate ,i cercetată att
din punctul de edere al acestor %tiin"e( ct %i din cel al sociologiei ca %tiin"ă a
ansa+lurilor sociale= că a+ordarea sociologică a gospodăriei ,ailiale rurale se
deose+e%te de tratările par"iale &econoice( deogra,ice( juridice( etc.* prin ,aptul că
apreciază gospodăria ca o unitate socială( deci ca un ansa+lu autono al tuturor
ani,estărilor condi"ionate de cele patru cadre.
n realitatea satului ronesc conteporan( 8raian Vedina% &!ntroducere însociologia rurală( 2001( p.K2* identi,ică patru tipuri de gospodării rurale< 1. 3 gospodării
tradiţională4&de"ine< casă %i grajd( aniale %i unelte( teren agricol= produc"ia este
destinată consuului propriu*= 2. 3 gospodăria rezidenţială4&casă %i grajd( teren agricol
dar nu %i aniale precu cai( ite( oi*= este actiă doar în perioada erii( iarna ,ailia
reine la ora%= produc"ia agricolă este destinată att pie"ei( ct %i consuului propriu= #.
3 gospodăria modernă4 &posedă casă %i grajd( teren agricol %i unelte ecanizate( aniale
dar nu pentru uncă= ceea ce depă%e%te neoile alientare ale gospodăriei se indeuneori direct la întreprinderile de industrie alientară*= :. 3 gospodăria
%%primitivă&&4&posedă nuai casă de locuit ,ără grajd %i teren agricol( %i ,ără aniale
%i unelte ecanizate= apar"ine( în general( unor ,ailii de zilieri( salaria"i teporari*.
F.#. 'ospodăria familială rurală reprezintă un tip de microsocietate. 5ornind de
la 6urRhei pentru care societatea este ,orată din două eleente - oaeni %i lucruri
aceste eleente sunt ala+ile %i pentru gospodărie.
Oamenii) @leentul uan ne interesează din două puncte de edere< a. din punct
de edere nueric= +. din punctul de edere al rela"iilor interuane din cadrul
gospodăriei. n ceea ce prie%te copozi"ia e+rilor dintr-o gospodărie ae< ,ailia
nucleară sau e/trusă( rude indiizi izola"i %i au/iliari.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
24/47
*ucrurile reprezintă al doilea eleent care intră în structura gospodăriei. e în
edere bunurile mobile &aniale( ijloace tehnice( ac"iuni( rente( etc.* %i bunurile imobile
&terenuri( locuin"e( etc.*. @ste or+a despre eleentele ateriale ale unei gospodării.
Eipsa celui de al doilea coponent al gospodăriei lucrurile îpiedică e/isten"a
gospodăriei. Hn cuplul conjugal tnăr de%i are pănt %i +aza tehnică pentru prelucrarea
lui( dacă nu are o casă proprie %i trăie%te alături de părin"i( de regulă( a ,ace parte din
gospodăria dinainte constituită.
F.:. 7ospodăria ,ailială rurală se de,ine%te prin două ,unc"ii econoice
&principale*< de produc"ie %i de consu.
a* !unc"ia econoică de producţie se e/ercită( ,ie doar pentru consu propriu(,ie %i pentru pia"ă. n condi"iile în care gospodăria este ,oarte ică( ai ales acu
datorită parcelării e/cesie a păntului( reproduc"ia siplă este adesea realizată în
detrientul nielului de ia"ă al ,ailiei. @ste cazul unor gospodării care alori,ică pe
pia"ă produse care ar ,i ,ost necesare traiului zilnic pentru e+rii gospodăriei. Mircea
Vulcănescu atrăgea aten"ia asupra dearca"iei care tre+uie să se ,acă între
3 productivitatea agricolă4 &cantitatea de produse pe care unca agricultorului o dă pe
unitatea de supra,a"ă*( 3rentabilitatea agricolă
4 &di,eren"a dintre cheltuială %i c%tig* %iconvenabilitatea &cantitatea de uncă necesară pentru o+"inerea unei productiită"i pe o
unitate de supra,a"ă( în alte cuinte( raportul dintre productiitate %i intensitatea uncii*.
ctiitatea productiă a unei gospodării agricole se justi,ică în ,recente cazuri( doar prin
alori,icarea +ra"elor de uncă ce nu-%i găsesc un loc pe pia"a ,or"ei de uncă.
+* !unc"ia econoică de consum
Be,erindu-se la deose+irea dintre e/ploatarea agricolă capitalistă din agricultură %i
gospodărie Mircea Vulcănescu su+liniază că aceasta din ură se deose+e%te de pria
,iindcă 3nu este nuai o unitate de e/ploatare( de actiitate( ci este o unitate de
consumaţie I...J este alcătuirea socială ,irească( înteeiată de o ,ailie care produce %i
consuă în coun din punct de edere econoic4. 6acă întreprinderea capitalistă în
agricultură este înteeiată pe o anuită suă de +ani( care tre+uie ,ructi,icată în procesul
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
25/47
de produc"ie( gospodăria "ărănească este înteeiată pe unca unui grup ,ailial care
urăre%te( în priul rnd( satis,acerea tre+uin"elor sale de consua"ie %i nuai în al
doilea rnd( alori,icarea unei păr"i din produsele realizate. @/ploatarea agricolă
capitalistă este creată în scopul o+"inerii a/iului de enit pe unitatea de cheltuială
+ănească %i are o liită in,erioară &su+ care e/ploatarea capitalistă încetează* de a
produce acoperirea prin enitul total a totalului cheltuielilor ,ăcute. n gospodăria
"ărănească dipotriă( ea e sta+ilită în ederea o+"inerii enitului a/i pe unitatea de
uncă ,ără liita in,erioară( dar cu o liită superioară relatiă< satis,acerea neoilor de
consu ale ,ailiei ,apt care dă gospodăriei "ărăne%ti o ai are rezisten"ă la criză.
n ediul rural ronesc ,unc"ia econoică de consu s-a apli,icat după 1990(
Eegea ,unciară a dus la crearea unor gospodării rurale 3atipice4 în care o seni,icatiă
parte dintre proprietari sunt din punct de edere reziden"ial ur+ani( and o du+lă pro,esie( una dintre ele ,iind aceea de agricultor. G parte din consuul ,ailial este
asigurat din produsele o+"inute din această gospodărie 3atipică4.
F.L. utarhia gospodăriilor "ărăne%ti( despre care s-a or+it att de ult este( în
,apt( ai ult poten"ială %i ,oarte rar reală. Căci actiitatea uană în cadrul gospodăriei
presupune rela"ii interuane. (enomenul de interdependenţă
dintre gospodării este,acilitat de relaţiile de rudenie %i vecinătate care sunt( în general( mult mai pronunţate în
rural dect în ur+an.
Belati la con"inutul rela"iilor de rudenie ae în edere sistemele de
întrajutorare între gospodării. !ire%te( rela"iile de rudenie( de alt,el( %i cele de ecinătate(
pot e/ista ca ,ore pure ale socia+ilită"ii( ,ără a aea cu necesitate un scop pragatic.
Ca ,oră a rela"iilor interuane( pro+lea ecinătă"ii a pătruns în sociologie în
od deose+it( odată cu apari"ia rela"ionisului. n sisteul sociologic al lui E.V. Wiese(
cel ai autorizat reprezentant al rela"ionisului( 3distan"a4 ca diensiune esen"ială a
conceptului de ecinătate( ocupă un loc iportant. Se în"elege că aea în edere att
3distan"a ,izică4 ct %i 3distan"a socială4( ultia( e,ect al strati,icării sociale din ediul
rural. 6eoarece aceste rela"ii se ani,estă ai pregnant în ediul rural e/ista( pnă nu
de ult( tendin"a de asociere a no"iunii de ecinătate cu cea de sat. 8Unnies scria că
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
26/47
3ecinătatea constituie caracterul uniersal al conie"uirii săte%ti( în care apropierea
locuin"elor( counitatea de hotar al cpului sau chiar arăturile egie%e( cauzează
nenuărate contacte între oaeni( deprinderi %i cuno%tin"e intie între ei4.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
27/47
K. "omunitatea rurală din perspectiva teoriei organi+aţionale
K.1. Cooperatia agricolă
K.2. Sistee cooperatiste
K.#. ctualitatea %i iitorul asocia"iilor agricole
K.1. No"iunea de cooperatiă apare odată cu ordinea capitalisului econoic %i se
înscrie din punct de edere teoretic la inter,eren"a dintre sociologie %i econoia politică(
principalele ei caracteristici ,iind de natură econoică %i sociologică. 5reocupat de
pro+lea coopera"iei 7roosla Mladenatz enuera urătoarele note &caracteristici %i
diensiuni* no"iunii<
1* este o 3asocia"ie li+eră4 %i nu ipusă( deci are la +ază li+era ini"iatiă=
2* este o 3asocia"ie de ajutor propriu4 ce ,unc"ionează cu( ijloacele %i pe riscullor4=
#* este o asocia"ie de persoane=
:* este o asocia"ie care se adresează persoanelor ai pu"in înstărite=
L* este o asocia"ie cu un eident caracter deocratic=
F* are un caracter deschis( în sensul că oricărei persoane care aderă la norele
organiza"iei i se perite intrarea în rndul ei=
K* este o asocia"ie care are ca scop satis,acerea unor tre+uin"e de ordin aterial %isocial prin crearea unei e/ploata"ii econoice coune( raporturile statornicite dintre
asocia"ie %i asocia"i ,iind esen"iale în acest sens.
G de,ini"ie inter+elică a cooperatielor este dată de către V. N. Madgeru %i 7r.
Mladenatz în codul cooperaţiei &ante-proiect*( art. 1< 3Cooperatiele de persoane( cu
capital aria+il ,orate de un nuăr neliitat de producători sau consuatori( care î%i
propun realizarea unor anue scopuri coune sta+ilindu-se un schi+ reciproc de
sericii între acesta %i cei întoără%i"i.4 n concep"ia celor doi autori pot ,i e+ri ai unei
cooperatie 3ici producători %i consuatori ca %i salaria"ii acesteia( ,iecare în categoria
de cooperatiă corespunzătoare calită"ii sale %i pro,esiunii în niel o+i%nuit e/ercitate. Nu
or putea ,i e+ri ai unei cooperatie aceia cari( prin ocupa"ia lor( pot aea interese
contrarii celor ale cooperatiei.4 %a sunt coercian"ii( care lucrează în doeniul de
actiitate al cooperatiei( întreprinzătorii pe cont propriu. >i o ultiă precizare< 3nu or
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
28/47
putea ,ace parte din cooperatiele agricole dect "ăranii uncitori ai păntului sau
speciali%tii angaja"i în sericiul cooperatiei.4
K.2. Eiteratura sociologică %i econoică distinge trei sistee de organizare
cooperatistă<
a* sisteul Bai,,eisen
+* sisteul Bochdale
c* sisteul Schulze 6elitzsche.
ceste sistee sunt apreciate ca ,iind ,undaentale. Mai pu"in cunoscute %i
coentate sunt sisteele4 aas( Euzzati( Wole+erg( Sisteul danez %i Sisteul
sindicatelor ,ranceze. G seni,ica"ie aparte are pentru sociologia rurală sisteul
Bai,,eisen. nalizndu-l în detaliu 7. Mladenatz &Tratat general de cooperaţie*desprinde urătoarele caracteristici<
- cooperatia este în,ăptuită %i condusă din ini"iatiă particulară=
- cooperatia este liitată att din punct de edere teritorial ct %i ca nuăr de
e+ri OF00 #00 persoane*=
- calitatea aderentului &în od deose+it cea orală este esen"ială*=
- capitalul propriu nu este ,orat din păr"i sociale su+scrise %i ărsate de asocia"i(
ast,el poate ,ace parte din asocia"ie orice persoană care îndepline%te condi"iile deoralitate cerute de statutul cooperatiei=
- +aza ,inanciară a cooperatiei o ,orează răspunderea solidară pe care %i-o
asuă e+rii de unde decurge ideea sociologică de solidaritate=
- e/cedentul realizat de cooperatiă este îndreptat spre ,ondurile de rezeră %i
,ondurile sociale.
Ca ,ore precooperatiste în ediul rural din "ara noastră ainti< o+%tile de
arendare &pnă la re,ora agrară din 1921 s-au en"inut 2#00 aseenea asocia"ii*(
o+%tile de cumpărare a pământului &des,iin"ate în 1921*( tovărăşiile ţărăneşti
respecti întovărăşirile agricole &au ,ost trans,orate în C..5.-uri în 19F2*( apoi
cooperatiele agricole de produc"ie &după 19F2 pnă în 19;9*( cooperatie de consum(
cooperatie de credit.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
29/47
K.#. Chiar dacă constituirea cooperatielor agricole reprezintă o pro+leă de
stringentă actualitate( ,iindcă a%a cu s-a o+serat %i în perioada inter+elică( "ara noastră
nu a ,i un ,actor de progres( dect prin e/tinderea sisteului cooperatist( acesta
corespunznd tuturor "ărilor cu o structură agricolă de ică proprietate( starea de spirit
actuală nu crede că este adecată pentru apari"ia cooperatielor agricole( întruct e/istă
tendin"a de a le asocia cu C5 urile( organiza"ii agricole aserite unui siste politic la
care a renun"at. 8otu%i Bonia( ca urare a )egii (ondului (unciar are ca în perioada
inter+elică( o 3structură agrară de ică proprietate4 ceea ce logic( crearea unor unită"i
cooperatiste s-ar ipune ca o necesitate.
@/trea dispersare a proprietă"ii ,unciare de la noi este în contradic"ie cu tendin"a
,irească de concentrare a unită"ilor agricole declan%ată de necesitatea cre%terii produc"iei.
Vechiul odel al e/ploatării ,ailiale "ărăne%ti nu se doede%te( acu în al treileaileniu( a ,i ra"ional( în condi"iile în care aspiră la produc"ii agricole ari. Nici tehnica
de produc"ie agricolă( chiar dacă încă nu dispune de ae la nielul cerin"elor( nu
corespunde e/ploatării agricole ,ailiale. Nu pute ,i copetitii pe pia"a ondială cu
produsele noastre agricole create în gospodăriile ,ailiale iar industria ronească nu
reprezintă o copensa"ie.
)egea nr* +, din #0 aprilie 1991 pu+licată în Monitorul ficial nr. 9K din F ai
1991 are în edere 2 ,ore asociatie de e/ploatare a păntului< 3,ore de asocieresiplă4 %i 3societatea agricolă4. 5riele sunt( con,or art. 2( 3asocierile pe +ază de
în"elegere între două sau ai ulte ,ailii( and ca scop e/ploatarea terenurilor
agricole( cre%terea anialelor( aproizionarea( depozitarea( condi"ionarea( prelucrarea %i
nzarea produselor( prestarea unor sericii( precu %i alte actiită"i4. 3Societatea
agricolă4 &art. L* 3este o societate de tip priat( cu capital aria+il %i nuăr neliitat %i
aria+il de asocia"i( and ca o+iect e/ploatarea agricolă a păntului( uneltelor(
anialelor %i altor ijloace aduse în societate( precu %i realizarea de inesti"ii în interes
agricol. @/ploatarea agricolă poate consta din< organizarea %i e,ectuarea de lucrări
agricole %i î+unătă"iri ,unciare( utilizarea de a%ini %i instala"ii( aproizionarea %i
alori,icarea produselor agricole %i neagricole %i alte aseenea actiită"i.3
n deceniile anterioare( de totalitaris counist( agricultura a ,ost o actiitate
practic depreciată iar satele ulte dinte ele pe cale de a ,i lichidate prin
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
30/47
3sisteatizare4 a+uziă= "ărăniea( con,iscndu-i-se dreptul asupra păntului
ndria sa( în sensul e/isten"ei sale %i-a diinuat deci în +ună ăsură dragostea ,a"ă de
pănt %i ,a"ă de agricultură. 6e aceea în priele luni %i ani după dece+rie 19;9 s-a
ani,estat( în ulte cazuri( o lipsă de interes( att ,a"ă de proprietatea asupra păntului(
ct %i ,a"ă de cultiarea acestuia. Ea acestea a contri+uit inhi+iti %i chiar paralizant
insu,icien"a tehnicii agricole( de unde costurile ridicate( aproape insuronta+ile( ale
lucrărilor agricole ,undaentale. Bedresarea agriculturii rone%ti %i a ruralului în
general necesită ăsuri de ordin legislati &cu ar ,i garantarea dreptului de proprietate*(
educati &cultiarea dragostei ,a"ă de agricultură( con%tientizarea de către 3"ăran4 a
,aptului că astăzi( o agricultură renta+ilă nu poate ,i dect una odernă( caracterizată
prin ,ore de organizare superioară a uncii %i alori,icării produselor sale* %i
organizatoric< stiularea creării de întreprinderi agricole( de produc"ie %i de des,acere.5rin urare( este necesar<
a* n organizarea cooperatielor agricole să se "ină seaa de dreptul de
proprietate. socia"ia nu înseană îngrădirea unui drept. 5roprietatea îl leagă pe "ăran de
asocia"ie. Nuai ast,el ei se sit stăpni pe recolta lor. 3 îngrădi această li+ertate
înseană a ne atinge de sensi+ilitatea sa( ,ără ca să pute o+"ine un rezultat practic
iediat( a înregistra o îndepărtare a sătenilor de aceste organiza"ii.4 &;K( p. 10*=
+* organiza"iile cooperatiste tre+uie să ,ie constituite din gospodării ici %iijlocii( create prin legea ,ondului ,unciar=
c* 6istri+u"ia recoltei să ,ie realizată echita+il în sensul calculării att în ,unc"ie de
proprietate &cantitatea de pănt a cooperatorului* ct %i de cantitatea de uncă prestată
în cadrul cooperatiei=
d* asocia"ia să se ,oreze %i să se dezolte a+solut din li+eră ini"iatiă=
e* în ,unc"ie de speci,icul zonal se pot constitui di,erite ,ore de cooperare
inclusi cele de tipul 3asocia"ilor agricole4 care ,unc"ionează azi( dar( regreta+il( sunt
insu,icient regleentate juridic( ele ,iind practic asocia"ii ale unui patron ce dispune după
+unul plac de păntul( în are parte( al unor oră%eni care nu lucrează în agricultură.
socia"iile agricole de astăzi sunt în general( cu unele e/cep"ii( asocia"ii ale proprietarilor
de pănt de la ora%e( în ,apt 3arende4 în sensul iners celor e/istente pnă în 19:L.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
31/47
a* n organizarea cooperatielor agricole este a+solut necesar să se "ină seaa de
dreptul de proprietate. socia"ia nu înseană îngrădirea unui drept. 5roprietatea îl lega pe
"ăran de asocia"ie. Nuai ast,el ei se sit stăpni pe recolta lor. 3 îngrădi această
li+ertate înseană a ne atinge de sensi+ilitatea sa( ,ără ca să pute o+"ine un rezultat
practic iediat( a înregistra o îndepărtare a sătenilor de aceste organiza"ii. &;K ( p. 10*=
+* organiza"iile cooperatiste tre+uie să ,ie constituite din gospodării ici %i
ijlocii( create prin legea ,ondului ,unciar=
c* distri+u"ia recoltei să ,ie realizată echita+il în sensul calculării ei att în ,unc"ie
de proprietate &cantitatea de pănt a cooperatorului* ct %i de cantitatea de uncă
prestată în cadrul cooperatiei=
d* asocia"ia să se ,oreze %i să se dezolte a+solut din li+eră ini"iatiă=e* în ,unc"ie de speci,icul zonal se pot constitui di,erite ,ore de cooperare
inclusi cele de tipul 3asocia"ilor agricole4 care ,unc"ionează azi( dar regreta+il sunt
insu,icient regleentate juridic( ele ,iind practic asocia"ii ale unui patron ce dispune
după +unul plac de păntul( în are parte( a unor oră%eni care nu lucrează în
agricultură. socia"iile agricole de astăzi sunt în general( cu unele e/cep"ii( asocia"ii ale
proprietarilor de pănt de la ora%e( în ,apt 3arende4 în sensul iners celor e/istente pnă
în 19:L.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
32/47
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
33/47
care( în ,apt( depă%esc s,era no"iunii de zonă de in,luen"ă. 36acă din punct de edere
or,ologic spre deose+ire de sat ora%ul nu se întinde spa"ial dincolo de ultia sa
a%ezare( ultia sa casă I...J din punct de edere ,unc"ional( el tinde să treacă dincolo de
liitele sale ,izice( in,luen"nd uneori pro,und regiunea înconjurătoare( ai ales cea din
iediata sa apropiere4 &L#( p.111*.
Măriea unei zone este in,luen"ată de<
a* gradul de dezoltare a ora%ului situat în cadrul ei=
+* densitatea centrelor ur+ane din zonă=
c* pozi"ia geogra,ică a zonei rurale sau a ora%ului polarizant &un"i( ruri( ,luii*.
Bela"iile dintre ora% %i localită"ile rurale din jur pot ,i<
a* rela"ii de natură econoică=
+* rela"ii deogra,ice=c* rela"ii politico-adinistratie=
d* rela"ii social-culturale.
Bela"iile econoice sunt( de regulă( rela"ii reciproce< ora%ele atrag o parte din
produsele o+"inute în zona rurală în care î%i e/tind in,luen"a( le consuă( le trans,oră %i
eentual le e/pediază în alte localită"i. Bela"iile deogra,ice( de aseenea( sunt ,recent
reciproce< ae în edere deplasarea zilnică &naeta* de la sat la ora% %i în ică ăsură
de la ora% la sat. n ceea ce prie%te rela"iile de natură culturală( astăzi cnd ijloaceleass-edia s-au e/tins considera+il( rela"ia dintre ora% %i zona rurală adiacentă are un
caracter relati di,uz( ocazional( en"inndu-se însă cele cu caracter politic-adinistrati.
6ar %i în cazul acestui tip de rela"ii( o parte din actiită"ile de ordin juridic încep să ,ie
preluate de ora%ele ici( care( în ,apt cad tot în zona de in,luen"ă a unui centru ur+an ai
puternic.
;.#. G zonă poate ,i priită ca 3siste de localită"i atunci cnd ea cuprinde acele
localită"i &sate( coune( ora%e teritorii* care prin ,unc"iile lor speci,ice sunt puternic
interconectate %i ,orează pe această +ază un ansa+lu unitar. 6upă 6orel +raha &1(
p. 1F9* principalele trăsături ale unei zone sunt
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
34/47
a* caracterul deschis( în care ie%irile nu ac"ionează întotdeauna direct asupra
intrărilor %i care iplică o necontenită deenire +azată pe odi,icarea rela"iilor dintre
eleente %i a rela"iilor sisteului cu ediul înconjurător=
+* sisteul dispune de o anuită ierarhizare ceea ce ,ace ca zona să ai+ă
capacitatea de a ,i în acela%i tip suprasiste cu păr"ile sale coponente %i su+siste în
coponentele altor sistee=
c* este un siste +azat pe autoorganizare ce-l ,ace distincti+il de ediu %i care îi
,acilitează crearea de noi stări sta+ile în raport cu schi+ările %i solicitările din a,ară(
situa"ie ce conduce la supraie"uirea sisteului.
;.:. Hna dintre cele ai dezoltate tee( deterinată de apari"ia noului siste al
econoiei ondiale este procesul de cooperare între anuite zone din cadrul di,eritelor "ări( deci al regionalizării care( iplicit( pune %i pro+lea cooperării dintre zonele rurale
&agricole*(
5nă în prezent nu s-a ajuns la desenarea procesului printr-un singur teren(
utilizndu-se di,erite sinonie ca< 3,edere"ia regională4( 3euroregiuni4 &cnd zona
,rontalieră prie%te @uropa*( spa"iu ,rontalier( etc.
5ro+lea cooperării regionale a ,ost pusă %i în cadrul di,eritelor ani,esta"ii
%tiin"i,ice interna"ionale unele organizate sau chiar de către Consiliul @uropei. st,el( într-o con,erin"ă organizată de către acest organis interna"ional au ,ost identi,icate trei tipuri
de cooperare zonală. &;( p. 1#*<
a* cooperarea între regiuni cu nieluri de produc"ie %i enituri siilare sau
superioare ediei europene=
+* cooperare între regiuni cu nieluri de produc"ie %i enituri siilare dar
in,erioare ediei europene=
c* cooperarea între regiuni and nieluri de produc"ie %i enituri ,oarte di,erite.
Begiunea de dezoltare Nord-Vest a Boniei pe care( alături de celelalte
Begiuni( o pute considera o ,oră e/tinsă de 3zonă4 este ,orată din jude"ele ?ihor(
?istri"a Năsăud( Cluj( Maraure%( Satu Mare %i Sălaj( ocupă o supra,a"ă de #:.1L9R 2 %i
este alcătuită din 190; localită"i dintre care #L ora%e&11 unicipii* %i #;F coune. 6in
totalul de 2.;:L.K;# locuitori&la 1 iunie 2000*( 1.:9F.10; adică L2(FX trăiesc în ediul
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
35/47
ur+an iar 1.#:9.FKL( adică :K(:X trăiesc în ediul rural. naliza SWG8 a situa"iei socio-
econoice a acestei Begiuni releă urătoarele aspecte utile att pentru cercetarea
sociologică precu %i pentru actiitatea practică a anali%tilor. Sunt aute în edere
3punctele tari4 %i 3punctele sla+e4 ale acestei regiuni în priin"a ,actorilor naturali(
econoici( uani %i adinistratii precu %i 3oportunită"ile4 %i 3aenin"ările4.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
36/47
9. De+voltarea rurală
9.1. 5reise
9.2. Modernizarea rurală
9.#. Hr+anizarea rurală
9.:. Continuu-ul rural-ur+an
9.L. !ore de odernizare a ruralului
9.1. n analiza sociologică a dezoltării rurale este necesar să se pornească de la
urătoarele preise<
a* scopul ,undaental al oricărei dezoltări rurale tre+uie să ,ie cre%terea calită"ii
ie"ii la niel societal( iplicit al calită"ii ie"ii ruralilor=
+* dezoltarea rurală nu tre+uie acceptată doar ca un proces natural( iplicit lent(ci ea presupune acţiune socială! programe de dezvoltare( în ,unc"ie de particularită"ile
locale. n pro+lee agrare &agrarul ,iind strns legat de rural* nu e/istă re"ete uni,ore
pentru toate "ările sau pentru toate zonele din cadrul aceleia%i "ări=
c* ac"iunile întreprinse în scopul dezoltării rurale nu tre+uie liitate doar la
zonele dezoltate( ,iindcă( în ,apt( acest proces este continuu( indi,erent de gradul de
dezoltare a unei zone=
d* prograele de dezoltare rurală nu tre+uie liitate la cele interna"ionale sauna"ionale( ci în concordan"ă cu acestea( se pot întreprinde ac"iuni la niel regional( zonal
sau local.
9.2. Hnii utilizează conceptul de odernizare sinoni cu dezoltarea( al"ii ca o
odalitate de realizare a acesteia( %i în ,oarte ,recente cazuri( cu ur+anizarea. n
general( procesul poate ,i de,init ca 3ansa+lul schi+ărilor %i trans,orărilor care au
aut loc la nielul unui siste sau su+siste social( prin care se realizează o racordare a
caracteristicilor structurale %i ,unc"ionale ale acestuia la nielul atins de alt siste sau
su+siste social a cărui stare este apreciată ca dezira+ilă( odalitate de schi+are a
su+sisteelor ai pu"in eoluate( cu posi+ilită"i reduse de autodinais %i care se
restructurează su+ ipactul unor su+sistee ai eoluate4 &$. Mihăilescu, Moderni+are)
În Dicţionar de sociologie( 199#( p. #F;*.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
37/47
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
38/47
Hr+anizarea ruralului este o rezultantă a unui proces du+lu< pe de o parte are loc o
di,uziune( o iradiere în rural a caracteristicilor ur+anului din ce în ce ai accentuată(
odată cu î+unătă"irea căilor de counica"ie= pe de altă parte( intensitatea iradierii di,eră
de la ora% la ora%( în ,unc"ie de gradul de ur+anitate a ora%ului. Copleentar iradierii are
loc un alt proces< de proli,erare în rural a unor eleente de tip ur+an( ce se ,orează %i se
dezoltă în rural( ,ore de ia"ă de tip ur+an( ,aora+ile pentru adaptarea ur+ană a
iitorilor igran"i Oe/< ,unc"ionarea în ediul rural a sectoarelor ter"iare*. Strns legat de
ur+anizare este urbanismul ( prin care se în"elege ansa+lul actiită"ilor de organizare a
coponentelor ateriale &cadrul natural( resurse econoice( resurse uane etc.* ale
unită"ilor teritoriale de locuire &sat( coună( ora%( zonă*.
9.:. Conceptul de 3continuum rural-urban4 eiden"iază siilitudinile dintreluea satului %i cea a ora%ului( su+liniind schi+ările %i trans,orările treptate dintre cele
două counită"i.
Continuu-ul rural ur+an e/clude polaritatea între cele două counită"i uane
sta+ilite de 8Unnies &7eeinscha,t %i 7esellsha,t* ca %i cea Te+eriană &rural ' tradi"ional
%i ur+an ' ra"ional*. stăzi( în general( counită"ile rurale sunt ai apropiate de
7esellsha,t &ur+an*. 35ornind de la satul cel ic( ajungnd pnă la etropolă( acestea
reprezintă di,erite tipuri de counită"i ce pot ,i considerate uncontinuum
pe care se a,lătrăsăturile de,initorii pentru ,iecare tip de localitate( ăsura ur+anită"ii sau ruralită"ii.
Buralul %i ur+anul nu sunt două păr"i dihotoice( ci segente pe o scală( unde cel ai
ărunt a%ezănt agricol se a,lă la o e/treitate( iar cel ai are( cel ai diersi,icat %i
cople/ centru industrial( de coer" %i al counica"iilor( se localizează la celălalt.
Majoritatea counită"ilor co+ină trăsăturile rurale %i ur+ane în ariante propor"ii4 &FK(
p. 2*.
Marea ajoritate a cercetărilor sociologice au deonstrat că locuitorii din rural
sunt din ce în ce ai apropia"i de cei din ediul ur+an( între sat %i ora% e/istnd o
legătură organică. 5ătrunznd adnc în ruralul ronesc a unor odele ur+ane( ia"a
"ăranilor s-a îndepărtat ult de o+iceiurile ilenare ale satului. 6eschizndu-se spre
e/terior( satul a renun"at la autarhia econoică( socială %i culturală. n rural s-au
proli,erat ulte eleente de tip ur+an ,apt ce i-a deterinat pe unii sociologi &enri
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
39/47
Mendras* să a,ire că a început procesul de dispari"ie a "ăranilor &L2( p. 22;*. 6ar
odernizarea rurală este posi+ilă ,ără a renun"a la alorile tradi"ionale ale satului. @a
poate ,i realizată ca o sinteză dintre tradi"ie %i nou. n ,apt( de-a lungul secolelor peste
alorile tradi"ionale e/istente %i-au pus întotdeauna aprenta noile odele culturale.
8radi"ionalul este reodelat. Ea noi o aseenea posi+ilitate este cu att ai apropiată de
realitate cu ct satul ronesc păstrează( încă ii( o seaă de relice ale trecutului(
,olclor( tradi"ii( etnogra,ie.
9.L. Buralul nu se odernizează în od uni,or. n ,unc"ie de condi"iile locale
e/istă urătoarele ,ore<
a* odernizare prin ur+anizare( adică ,aorizată de e/tinderea ora%ului în
sisteul periur+an &localită"ile situate la arginea ora%elor( ,enoen înso"it( în odo+i%nuit de 3e/-ur+a"ie4. n acest caz prin trans,orarea localită"ilor din jurul ora%elor în
3arii periur+ane4 apare un nou 3stil4 %i 3od de ia"ă4 di,eren"iat att de rural ct %i de
ur+an=
+* prin ur+anizarea unor localită"i rurale la o distan"ă relati are ,a"ă de ora%. Să
nu uită că o are parte din ora%ele de astăzi ai ult sau ai pu"in dezoltate au ,ost
localită"i rurale. 6e alt,el( caracterul rural al unor localită"i ur+ane se en"ine %i astăzi.
$ndi,erent de ,oră( pătrunderea speci,icului ur+an în rural este izi+ilă( ai ale su+aspect arhitectural. Marea ajoritate a construc"iilor rurale( cu e/cep"ia celor din zone
rurale tradi"ionale %i ontane( au iitat ora%ul. Noile construc"ii ca %i sisteul de locuire
este ,oarte apropiat de ur+an. 6ar %i interioarele caselor s-au ur+anizat prin o+ilier de
tip oră%enesc( tehnică precu ,rigidere( a%ini de spălat( aparate radio 8V( tele,on( etc.
Nu pute o+liga pe locuitorii satelor( orict a aprecia arhitectura tradi"ională(
să trăiască în casele clădite cu sute de ani în ură %i să practice aceea%i cultură ul"i
seculară. $deea creării unor 3rezera"ii săte%ti4 este o utopie. Cu toate acestea( urnd
e/eplul unor solu"ii creatoare chiar( de origine populară( se pot o,eri odele de
arhitectură tradi"ională iplicate în arhitectura conteporană. !ără a consulta lucrări de
arhitectură ori sociologie( locuitorii satelor din dierse zone ale "ării au realizat
construc"ii interesante ca sinteză a unor tradi"ii locale %i arhitecturii ur+ane oderne. Ne
gndi la ulte case realizate în Maraure% sau în sudul "ării( în zona su+ontană&7orj(
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
40/47
Vlcea* care continuă( în cele ai oderne construc"ii( tradi"ia na"ională +rncoenească.
Ea ,el în decorarea interioară a caselor( î+răcăinte( etc. 6esigur nu oricui îi este dat să
continue tradi"ia populară( la niel genial( precu un ?rncu%i ori @nescu( creatori care
au reolu"ionat arta uniersală pornind tocai de la speci,icul nostru popular( dar oricine
poate să respecte acest speci,ic în ura unei instruc"ii %i educa"ii corespunzătoare. Se
pune( într-adeăr( în od serios pro+lea 3dispari"iei4 satului %i spiritualită"ii sale
tradi"ionale( dar iportant este cu se realizează acest proces( prin 3asasinat cultural4(
ori prin adaptare %i trans,orare în con,oritate cu noile cerin"e ale societă"iiQ Să nu
uită că în "ări ultra-oderne( îndeose+i din Gccident( se depun e,orturi pentru a
redescoperi( att ct se ai poate( ceea ce odinioară a constituit aici speci,ic rural dar
care( ne,iind protejat la tip( a dispărut.
"#arta europeană a spaţiului rural recoandă conserarea %i prooareaYparticularită"ilor culturale %i istorice ale spa"iului rural4 respectndu-se Yidentitatea
counită"ii4 &Grientarea 1*= Y5rotec"ia %i dezoltarea tradi"iilor %i ,orelor de e/presie
culturală4... &Grientarea 11*.
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
41/47
10. Mobilitatea socială în mediul rural
10.1. 8ipuri de o+ilitate socială
10.2. Mo+ilitatea socială a satului ronesc
10.1. 5ro+lea o+ilită"ii sociale de+utează în sociologie odată cu lucrarea lui
5itiri SoroRin Social Mo+ilitZ( apărută în 192K. 5rin o+ilitate socială SoroRin în"elege(
într-o ,orulare generală( Y,enoenul de deplasare a indiizilor în spa"iul social4.
Sociologia descrie ca tipuri principale de o+ilitate socială< mobilitatea
orizontală! mobilitatea verticală! mobilitatea intergeneraţională şi intrageneraţională!
mobilitatea instrucţională! mobilitatea teritorială! mobilitatea ocupaţională %.a. Melin
8uin a propus urătoarea clasi,icare a diensiunilor o+ilită"ii sociale<
1. Y Spa"ială &o+ilitatea socială de jos în sus( de sus în jos %i între două pozi"ii deacela%i niel*=
2. teporală &o+ilitatea intergenera"ii %i intragenera"ii*=
#. conte/tul în care are loc o+ilitatea &o+ilitatea pro,esională( o+ilitatea
instruc"iei*=
:. ecanisele de o+ilitate &prin o%tenire( reu%ită( înaintare în rstă*=
L. unitatea de o+ilitate &indiizi( ,ailii( grupuri( pături( societă"i*=
F. deose+irea dintre aspectele o+iectie %i cele su+iectie ale o+ilită"ii sociale4&19( p. :9*.
Mo+ilitatea orizontală desenează o trecere de la un grup social la alt grup în
cadrul aceluia%i niel & de o+icei prin schi+area con"inutului uncii %iO sau ca urare a
unei cali,icări noi*= de e/eplu( un lucrător din agricultură poate să treacă de la sector
leguicol la unul de cultură a cerealelor ,ără ca prin această trecere să do+ndească un
alt statut social( superior sau in,erior.
Mo+ilitatea verticală seni,ică trecerea de la un niel la alt niel. cest tip de
o+ilitate este de două ,eluri< ascendentă( cnd trecerea se ,ace de la un niel in,erior la
un niel superior & de e/eplu< trecerea unui lucrător agricol( în +aza unei cali,icări noi(
superioare( pe un alt post +unăoară de tehnician sau( ca urare a unei decizii sau
alegeri( trecerea de la calitatea de siplu e+ru la o ,unc"ie de conducere*=
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
42/47
descendentă( cnd trecerea se ,ace de la un niel superior la unul in,erior &de e/eplu<
prin supriarea pierderea ,unc"iei*.
Mo+ilitatea intergeneraţională descrie schi+area statusului unui indiid sau
grup în raport cu acela al ascenden"ilor( părin"i sau +unici.
Mo+ilitatea intrageneraţională &sau Y+iogra,ia socială4( Yo+ilitatea +iogra,ică4*
e/priă schi+ările de status interenite în ia"a unui indiid sau grup ,a"ă de un status
al său anterior.
Mo+ilitatea instrucţională iplică odi,icările de status surenite ca urare a
a+solirii unei %coli.
Schi+area con"inutului actiită"ii seni,ică o o+ilitate profesională sau
ocupa"ională.
Mo+ilitatea naturală se re,eră la odi,icările de status prin eenientele ajoreale ie"ii< na%tere( căsătorie( oarte.
Mo+ilitatea structurală este Ycantitatea de o+ilitate structurată de repartizările
indiizilor în clase di,erite de la o genera"ie la alta4= o+ilitatea pură sau netă este
Ydi,eren"a dintre o+ilitatea totală %i o+ilitatea structurală4 &apud. P.*.
n ,unc"ie de nuărul celor iplica"i în procesul de o+ilitate( aceasta este ,ie
individuală &cnd este iplicat un singur indiid*( ,ie în grup &cnd sunt iplica"i ai
ul"i indiizi*.Cnd un indiid sau un grup î%i schi+ă re%edin"a ( este o odalitate teritorială
sau geografică. G ,oră specială a o+ilită"ii sociale de tip teritorial este migraţia.
/migrarea este igra"ia ca plecare din localitate( zonă sau "ară= imigrarea este
igra"ia ca sosire. .avetismul ( ,oră speci,ică a o+ilită"ii teritoriale( este o i%care
pendulatorie între două localită"i( între localitatea de re%edin"ă si aceea de uncă sau
%coală. 5opula"ia rurală a Boniei a cunoscut toate aceste ,ore ale igra"iei( cu
en"iune specială pentru igra"ia de plecare ca e/ - ruralizare %i e %i naetisul( des
întlnit în ultiele decenii.
"au+ele o+ilită"ii sociale &inclusi în ediul rural* sunt ,ie de ordin personal
&căsătorie( studii( loc de uncă etc.*( ,ie colecti &întregirea ,ailiei( a grupului etnic
etc.*= sunt deterinate econoic &insecuritatea %i izeria la locul de plecare( certitudinea
sau ăcar eentualitatea c%tigului la acela de sosire*( politic &a+sen"a drepturilor
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
43/47
deocratice( caren"e ale acestora( persecu"ii*( social &opresiune*( religios &lipsa li+ertă"ii
religioase %i a condi"iilor e/ercitării sale*( etnic &reenirea la grupul etnic atern<
plecarea sa%ilor din Bonia în ultiul deceniu al sec. DD* etc. deseori aseenea
cauze nu ac"ionează în ,oră pură( în od singular( ci prin cola+orarea ai ultor cauze
%i otie. !ăcnd distinc"ie între cauze %i otie( preciză că priele &cauzele*
reprezintă otiele esen"iale( pro,unde( deterinante ale o+ilită"ii &econoice(
,ailiale etc.*= otiele sunt e/priate ades prin arguentele o,iciale( de circustan"ă
ale o+ilită"ii. 5opula"ia rurală a Boniei( integrată în o+ilitatea socială a întregii
societă"i rone%ti( a cunoscut %i cunoa%te toate aceste ,ore de cauze %i otie ale
o+ilită"ii sale.
8ratnd pro+lea o+ilită"ii sociale în conte/tul raportului rural-ur+an respecti
agricultură( pe de o parte( industrie %i sericii pe de alta( toate cercetările %tiin"i,ice ca( dealt,el( %i toate o+sera"iile coune( constată o cre%tere continuă a ur+anului %i actiită"ilor
sale în detrientul ruralului. nct se consideră că unul din indicatorii principali ai
dezoltării unei "ări îl constituie tocai raportul dintre rural %i ur+an respecti dintre
popula"ia ocupată în agricultură %i aceea cuprinsă în alte rauri de actiitate. G "ară este
cu att ai dezoltată cu ct este ai ică popula"ia ocupată în agricultură %i ai are
aceea ocupată în actiită"i non-agrare.
10.2. seănător situa"iei întregii "ări %i( prin e/tensie( a întregului continent(
satul ronesc a cunoscut( îndeose+i în ultiele decenii( pre,aceri care l-au schi+at -
uneori ,undaental. Besi"ite în luea satului cu oarecare întrziere &%i( după unii( ai
ales în trecut( ,ără a-i a,ecta esen"a conseratoare*( aceste pre,aceri au arcat cu
deose+ire situa"ia socio-econoică a "ăranilor deterinnd uta"ii aple în con"inutul %i
,orele de organizare a uncii( în spa"iul des,ă%urării acestuia( în orizontul %i stilul lor de
ia"ă. 8oate acestea ,ac necesară odi,icarea iziunii tradi"ionale asupra satului
ronesc &relatia sta+ilitate ocupa"ională %i teritorială a popula"iei sale( a gndirii(
entalită"ilor %i tradi"iilor acestuia( autarhisul %i izolarea etc.*. Căci satul a deenit o
realitate cu un dinais în ascensiune( ,idel trecutului %i tradi"iei însă recepti la nou %i
generator de nou( realitate conectată prin tot ai ulte %i ai pro,unde rela"ii cu ora%ul %i
cu societatea în ansa+lul său. @ste adeărat că acest Ynou4 a ,ost( în s,era politică %i
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
44/47
econoico-socială( ipus de către stat. nct se poate aprecia că rezisten"a ,a"ă de un
ast,el de nou &ca tehnică< Ytractorizarea4 iar ca siste de organizare a uncii<
Ycoopera"ia4 reprezentată prin întoără%iri( C..5. etc.* nu s-a datorat att instruentelor
sale tehnice %i organiza"ionale luate în sine( ct odului de realizare &prin constrngere*
%i ritului ,or"at în care i s-a ipus. 6e%i resi"it ca necesar( noul tehnologic %i
organiza"ional nu a ,ost( tocai datorită acestui od %i rit( unul organic( crescut treptat
din interior &a%a cu s-a întplat în "ările dezoltate*( ci enit din a,ară %i ipus prin
inciună( %antaj( ,or"ă. 6e unde rezera %i chiar îpotriirea "ărăniii.
5entru a în"elege o+ilitatea socială a satului ronesc nu este su,icient să-i
cunoa%te cauzalitatea %i ,orele conteporane( ci %i constituirea acestora %i eolu"ia lor
în tip( raportul echi-nou în ia"a sa aterială %i spirituală. >i nu tre+uie să ,ii un
tradi"ionalist Yincura+il4 sau un paseist de oca"ie pentru a surprinde( ca ala+il pentru oîndelungată parte a istoriei( conseratorisul satului %i "ăranului ron( al satului %i
"ăranului în general. contri+uit la acest ,el de a ,i att legătura( prin agricultură aproape
,ilială( cu păntul &o dependen"ă priară( ,undaentală( sine Aua non*( condi"ia lui
socială &dependen"a personală ,a"ă de ,eudal %i ,a"ă de o%ia acestuia* %i politică &izolare(
opresiune( neparticipare la eenientele ajore( e/priate politic( ale istoriei*. +ia
des,iin"area legilor %i rela"iilor ,eudale din agricultură %i societate ceea ce la noi s-a
întplat cu întrziere( pe la ijlocul sec. al D$D-lea - ( a deenit posi+il pentru "ărani( îna,ară de ,uga anterioară( sporadică dar în liitele statutului de "ăran( de pe o o%ie pe
alta( să opteze pentru ocupa"ii non-agrare %i doicilii non-rurale. &8ranshuan"a ca
,enoen anual de plecare de la unte la %es pentru hrana oilor nu schi+ă datele
pro+leei*. 5rin noua lui condi"ie de Yo li+er4 "ăranul ron a deenit( cu alte cuinte(
disponi+il legal pentru ceea ce se nue%te Yo+ilitate socială4. Ca atare s-a produs în
societatea ronească trecerea treptată a unor e%antioane de "ărani %i rurali de la
agricultură la o seaă de actiită"i îndeose+i e%te%ugăre%ti respecti industriale( %i de la
sat la ora%. nsă( datorită sla+ei dezoltări a industriei( Bonia a răas pe ai departe o
"ară Yeinaente agrară4 cu o popula"ie Yeinaente rurală4. @ste destul să ainti că
în anul 19#0( con,or statisticilor o,iciale( K;(F X din popula"ia "ării trăia în ediul rural
%i 21(: X în ediul ur+an. Hn ,enoen interesant( cu accente deose+ite la începutul sec.
DD( a ,ost eigrarea în erica pe %antiere industriale( în inerit( la construc"ii etc.= o
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
45/47
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
46/47
8/17/2019 Sociologie Rurală Curs
47/47
-ibliograie
7iddens . Sociologie( ?ucure%ti( 2000
Botariu 8. Sociologie( Cluj-Napoca( 199F
Vedina% 8r. $ntroducere în sociologia rurală( $a%i( 2001
Cordo% 7h.( Cucerzan @. S. Bepere în sociologia rurală( Cluj-Napoca( 2002
Cucerzan @. S.( Cordo% 7h. Sociologie rurală. Crestoa"ie( Cluj-Napoca( 1991