Upload
neagoe-lidia
View
19
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
SORTAREA LEMNULUI
1.INTRODUCERE
Atat masa lemnoasă pe picior destinată exploatării, cat si cea rezultată in urma procesului
de exploatare sunt obisnuit foarte heterogene, cauza constituind-o o multitudine de factori, intre
care apartenenta la specii forestiere diferite, conditiile variate de crestere a arborilor,
variabilitatea caracteristicilor arborilor individuali si ale lemnului lor, felul tăierii, etc. Incadrarea
acestora in categorii, după dimensiuni, calitate, directii de utilizare, conform prevederilor
standardelor in vigoare, in vederea comercializării, se realizează prin sortare.
2.SORTAREA MASEI LEMNOASE PE PICIOR (SORTAREA SILVICĂ)
Sortarea masei lemnoase pe picior, numită si sortare silvică, constă in repartizarea
lemnului arborilor care urmează a face obiectul exploatării, in sortimente primare, dimensionale
si industriale, operatia executandu-se in vederea elaborării Actului de punere in valoare a
volumului de lemn (pe picior) destinat comercializării (APV).
Sortimentele primare care urmează a fi obtinute prin lucrările de exploatare sunt:
- lemn de lucru (pentru industrie si constructii), cu diametrul la capătul subtire mai mare de 5 cm;
- coaja lemnului de lucru;
- lemn de foc, cu diametrul mai mare de 5 cm;
- varfuri si crăci, cu diametrul sub 5 cm.
Lemnul de lucru se exprimă fără coajă, iar cel de foc cu coajă.
Sortimentele dimensionale realizabile, la randul lor, sunt:
- lemn de lucru gros;
- lemn de lucru mijlociu;
- lemn de lucru subtire.
Diametrul la capătul subtire al lemnului din aceste trei sortimente dimensionale, pe specii
răsinoase si foioase, este redat in tabelul 1.
Sortimentele dimensionale din componenta lemnului de lucru
al arborilor pe picior inventariati
Tab.1
Grupa de
specii
Diametrul la capătul subtire, in cm
Lemn gros Lemn mijlociu Lemn
subtireI II III I II III
Rasinoase >34,0 24,1-34,0 20,1-24,0 14,1-20,0 10,1-14,0 - <10,0
Foioase >40.0 24,1-40,0 - 20.1-24,0 16,1-20,0 12,1-16,0 <12,0
Sortimentele industriale sunt:
- lemn pentru cherestea (pentru un număr de specii);
- lemn pentru tăiere plană (furnir estetic) (pentru gorun si stejar);
- lemnul de rezonantă (pentru molid);
- lemn de derulaj (furnir tehnic) (pentru fag).
Actul de punere în valoare este un document cu caracter tehnic, silvicultural si economic,
ce se intocmeste de către organele silvice in vederea executării lucrărilor de exploatare. In acest
scop se execută o serie de lucrări de teren si birou, ce constau in principal in:
- marcarea arborilor care urmează a fi extrasi;
- inventarierea si sortarea calitativă a arborilor de extras;
- determinarea volumului total si pe sortimente primare al masei lemnoase pe picior.
Marcarea arborilor care urmează a fi extrasi se efectuează in concordantă cu specificul
tratamentelor aplicate, in limitele volumului de lemn planificat a se recolta;
Inventarierea si sortarea calitativă a arborilor de extras este o lucrare complexă. Arborii marcati
pentru a fi extrasi se trec in carnetul de teren pe categorii de diametre. Sortarea calitativă se face
tinandu-se cont de portiunea aptă pentru lemn de lucru din inăltimea acestora (restul
considerandu-se lemn de foc), in care scop se recurge la examinarea vizuală a formei trunchiului
pentru detectarea prezentei eventualelor defecte. De retinut că defectele avute in vedere sunt cele
care limitează folosirea materialului ca lemn de lucru, declasandu-l in lemn de foc, cum sunt
curbura, infurcirea, gelivura, putregaiul, nodurile vicioase(celelalte defecte răman importante
pentru sortarea lemnului numai după doborarea arborilor). Prin această examinare a
fusului, arborii de extras se clasifică in 4 clase de calitate, după cum se remarcă in tabelul 9.2.
Se precizează că o atentie deosebită trebuie acordată portiunii din prima jumătate a
inăltimii trunchiului si aceasta deoarece, pe de o parte, volumul portiunii respective, in functie de
specie si de indicele de formă k05 , reprezintă 76-86% din volumul trunchiului si pe de altă
parte, această portiune dă in mod obisnuit cele mai valoroase sortimente de lemn de diametru
mare si cu minimum de defecte. Totodată, portiunea de 30% din partea superioară a inăltimii are
o pondere foarte redusă in volumul si valoarea totală a trunchiului (4-6% si respectiv sub 1%),
astfel că analiza acesteia nu are sens.
In finalul lucrărilor de teren, se dispune de un inventar al arborilor marcati in vederea
exploatării, distribuiti pe clase de diametre si clase de calitate.
Determinarea volumului total si pe sortimente primare al masei lemnoase pe picior. La
birou, pornind de la numărul de arbori apartinand fiecăreia din cele 4 clase de calitate, se
determină numărul de arbori de lucru echivalent clasei de calitate I.
Transformarea in clase echivalente clasei de calitate I a arborilor din clasele de calitate II,
III si IV, din carnetul de inventariere, se face prin inmultirea numărului acestora din urmă cu
indicii de echivalentă corespunzători fiecărei clase, consemnati in tabelul 2. Se mentionează că
indicii de echivalentă sunt stabiliti in raport de procentul mediu al lemnului de lucru din clasa I
de calitate.
Clasificarea calitativă a arborilor inventariati
Tab.2
Grupa de specii
Clasa de calitate
Proportia apta pentru lemn de lucru din inaltimea h a
arborelui
Procentul nediu de utilizare din volumul fusului la rasinoase,sau din volumul arborelui intreg la
foioaseIndici de echivalenta
Lemn de lucru Lemn de foc
Rasinoase
IIIIIIIV
>0,600,40-0,600,10-0,40
<0,10
98927915
282185
1,000,940,810,15
Foioase
IIIIIIIV
0,500,25-0,500,10-0,25
<0,10
86704915
14305185
1,000,810,570,17
Scăzand din totalul arborilor inventariati numărul de arbori de lucru echivalent clasei de
calitate I, se obtine numărul arborilor de foc.
Volumul total al arborilor de lucru si de foc si volumul sortimentelor primare,
dimensionale si industriale se determină, in continuare, in conformitate cu normele tehnice in
vigoare pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării.Asa după cum se remarcă
din datele inscrise in tabelul 3, pentru exemplarele din speciile gorun, stejar pedunculat,
paltin, cires, frasin, fag, apte să producă lemn de furnir si din această cauză apreciate ca fiind
capabile de a se plasa la un nivel calitativ superior, sunt prevăzute subclasele IA , IIA , IIIA.
Dacă trunchiul lor prezintă insă defecte care nu le fac apte să producă lemn de furnir, acestea
răman in clasele I, II, III sau IV. Astfel de defecte sunt ovalitatea, conicitatea, lăbărtarea, fibra
răsucită,s.a., care desi nu impiedică folosirea arborilor respectivi pentru obŃinerea lemnului de
lucru, pot totusi să nu facă posibilă utilizarea lor pentru fabricarea furnirului. In cazul molidului
este de asemenea constituită clasa IA pentru arborii care contin lemn de rezonantă (clasele II , III
si IV se consideră că nu permit obtinerea acestui sortiment). Arborii de molid si brad, de
răsinoase in general, care indeplinesc conditiile de a fi folositi pentru obtinerea de furnir estetic si
tehnic, se incadrează in subclasele IA ,
IIA , IIIA.
Subclasele de calitate a arborilor sortati
Tab. 3
Clasa de calitate I II III IV
Subclasa de calitate:
-gorun ,stejar pedunculat, paltin ,cires,frasin,fag
-molid ,brad
IA, I
IA, I
IIA,II
IIA,II
IIIA,III
IIIA,III
IV
IV
Incadrarea in subclasele IA - IIIA se face in functie de o sortimentul de lemn brut
prevăzut a se realiza si de o serie de caracteristici ale arborilor. Spre exemplu, in cazul cand
pentru speciile gorun si stejar se urmăreste producerea lemnului pentru furnir estetic, normele
prevăd: port zvelt, coroană uniform repartizată pe circumferintă, trunchi cilindric, ritidom
uniform.
Portiunea aptă pentru furnir estetic trebuie să indeplinească de asemenea unele conditii
privind prezenta defectelor (curbură intr-un singur plan 2% max., conicitate 2% max., lăbărtare
10% max., fibră răsucită 5% max.) si dimensiunile (diametrul minim la capătul subtire 28 cm si
lungimea minimă 1,20 m).După Andreescu (1967), sortarea silvică este indicativă, avand
caracter de prognoză si rezultatele ei fiind probabile.
Rezultate certe urmează a se stabili prin sortarea lemnului arborilor doborati, cand
conditiile de examinare asigură o precizie a datelor de observatie superioară.
3. SORTAREA MASEI LEMNOASE EXPLOATATE (SORTAREA LEMNULUI
ARBORILOR DOBORÂTI)
Sortarea masei lemnoase exploatate reprezintă analiza tehnico-economică efectuată in
scopul repartizării acesteia in sortimentele de lemn brut, precum si operatia tehnologică implicată
in obtinerea acestora. Latura tehnică are in vedere impărtirea in sortimente a masei lemnoase in
functie de caracteristicile de ordin dimensional si calitativ, in stransă concordant cu nevoile
utilizatorilor, iar cea economică urmăreste ca sortimentele obtinute să aibă o valoare de
intrebuintare cat mai ridicată si să aducă sectorului forestier venituri sporite, in deplină
concordantă cu potentialul valoric al masei lemnoase.
Se subintelege că activitatea de sortare este una din operatiile de mare importantă.
Sortarea presupune cunostinte de specialitate temeinice privind atat calitatea lemnului in general,
cat si particularitătile de ordin calitativ ale lemnului principalelor specii forestiere (de exemplu
ale celui de specii răsinoase, stejari, fag s.a.), in baza cărora se poate justifica incadrarea
materialului analizat intr-un anumit sortiment de lemn brut. Sortarea efectuată cu maximă
rigurozitate, in baza cunoasterii caracteristicilor arborilor doborati si a tuturor prevederilor
standardelor, reprezintă o premiză a realizării eficientei intregii activităti de gospodărire a
pădurilor, după cum sortarea executată superficial, soldată cu declasări mai mult sau mai putin
grave ale lemnului, conduce la pierderi materiale notabile. Pentru silvicultură, faptul este cu atat
mai important, cu cat actualmente,după cum se cunoaste, pe langă lemnul exploatabil (pe picior),
care este vandut agentilor economici cu profil de exploatare,aceasta, prin activitatea de
exploatare desfăsurată in regie proprie, produce si sortimente de lemn brut.Lemnul brut (lemnul
în stare brută), asa cum s-a arătat anterior (v. 1.2), se defineste ca fiind lemnul provenit din fusul
arborelui doborat, curătit de crăci, fără varf, cu sau fără coajă, sectionat la anumite lungimi,
corespunzător diferitelor sortimente.Uneori poate fi de asemenea despicat si fasonat in figuri
(cazul lemnului de steri).
Sortimentele de lemn brut constituie forma sub care este pus in valoare lemnul arborilor
doborati sau, altfel spus, forma sub care produsele forestiere lemnoase ajung la dispozitia
utilizatorului, realizarea lor ingloband in mod obligatoriu executia unor operatii tehnologice
anterioare, cum sunt curătirea de crăci, sectionarea, despicarea, fasonarea in figuri.
Prevederile referitoare la caracteristicile sortimentelor de lemn brut sunt cuprinse in
standarde, acestea din urmă constituind norme obligatorii atat pentru furnizor cat si pentru
utilizator. In toate cazurile, ideea care stă la baza standardelor este aceea de a permite
valorificarea in conditii optime a masei lemnoase exploatate si de a facilita reglementarea
raporturilor intre furnizor si utilizator.Asadar, arborii doborati capătă calitatea de lemn brut in
urma sortării, prin intermediul căreia sunt transformati in produse forestiere, avand forma
sortimentelor cerute de utilizator si precizată in standarde. După ce achizitionează sortimentele
de lemn brut, utilizatorul poate da ulterior lemnului diferite forme, de produs semifinit printr-o
primă transformare, sau de produs finit printr-o a doua transformare, il poate de asemenea
prelucra pe cale chimică, ori il poate folosi dreptcombustibil. Presortarea lemnului brut, un
termen inrudit, intalnit in literatura stiintifică de specialitate din domeniul exploatării lemnului,
reprezintă o fază anterioară operatiei de sortare propriu-zisă, prin care se intelege delimitarea la
cioată (in parchet),prin sectionare, a trunchiurilor si catargelor, acestea grupand, virtual, mai
multe piese din acelasi sortiment de lemn brut sau din sortimente diferite si avand lungimi
corespunzătoare sarcinilor optime cerute de mijloacele de colectare si de transport folosite.
3.1. Principii de sortare a lemnului arborilor doborâti
Principiile de sortare a lemnului arborilor doborati consfintesc regulile de bază, generale,
avute in vedere la efectuarea acestei operatii tehnologice, dincolo de conditiile concrete de lucru
sau de imprejurările de moment care ar putea-o influenta.
In concordantă cu cerintele actualei etape de dezvoltare a societătii omenesti, in ceea ce priveste
valorificarea resurselor materiale pe de o parte si constrangerile mediului inconjurător pe de altă
parte, in actiunea de valorificare a masei lemnoase ca resursă materială regenerabilă de
importantă majoră, dar limitată cantitativ, se impun trei principii, toate la fel de importante.
Primul, care are in vedere aspectul economic al problemei - principiul valorificării
superioare, integrale si complexe a masei lemnoase; cel de al doilea, care tine cont de etica si
responsabilitatea socială, de necesitatea utilizării durabile a masei lemnoase - principiul utilizării
rationale, al economisirii si gospodăririi sale judicioase; cel de al treilea, care se referă la
insusirile esentiale ce conferă masei lemnoase o valoare de intrebuintare superioară - principiul
calitătii. De retinut că o delimitare strict a continutului acestor principii nu este posibilă, ele
avand si semnificatii comune.
● Principiul valorificării superioare, integrale si complexe a masei lemnoase.
Valorificarea superioară presupune ca din masa lemnoasă avută la dispozitie să obtinem pe cat
posibil cele mai valoroase sortimente de lemn brut, care sunt apte pentru realizarea produselor
cele mai mult solicitate si mai bine plătite la momentul dat. In acest scop, operatorul trebuie să
fie un bun
evaluator al calitătii lemnului recoltat, precum si un bun cunoscător al caracteristicilor cerute de
piată, consemnate ca atare in normele directoare in vigoare.
Valorificarea integrală urmăreste utilizarea dacă este posibil in totalitate a masei lemnoase
exploatate ca lemn de lucru,care in urma incorporării de muncă vie pentru prelucrare in diverse
produse, poate permite obtinerea unui profit substantial sporit. Pentru acoperirea cerintelor de
lemn de foc si ele justificate, care se mentin in continuare importante, in perspectivă vor
trebui avute in vedere toate categoriile de lemn rămase disponibile, intre care de exemplu,
resturile de la fabricile de prelucrare.Valorificarea complexă presupune la randul ei obtinerea
unei game cat mai variate de lemn de lucru, in cantităti ridicate, corelate cu cerintele de pe piata
internă si externă.
● Principiul utilizării rationale, al economisirii si gospodăririi judicioase a masei
lemnoase. In numele acestui principiu,de-a lungul timpului prevederile normelor oficiale
referitoare la caracteristicile sortimentelor de lemn brut au evoluat, intrucat cerintele de bunuri
din lemn in continuă crestere si nivelul aproape neschimbat sau in diminuare al ofertei de resurse
au impus atat imbunătătiri tehnologice in domeniul prelucrării, cat si revizuiri ale limitelor de
ordin calitativ si dimensional pretinse la sortare, pentru a face apte de utilizare inclusiv categorii
de lemn inferioare. In sfera domeniului prelucrării lemnului, traducerea in practică a acestui
principiu presupune eforturi permanente de reducere a consumurilor specifice. In sfera sortării
acest deziderat se atinge căutand să incadrăm intreaga masă lemnoasă, fără pierderi, in
sortimentele adecvate.
● Principiul calitătii derivă din insăsi expresia ideii de bază pe care se intemeiază
sortarea, faptul rezultand, asa după cum se va vedea, din chiar existenta in normele oficiale a
criteriului calitativ, de sine stătător, de luat in considerare la clasificarea masei lemnoase pe
picior si a lemnului arborilor doborati.
Calitatea produsului forestier lemn, ca al oricărui alt produs in general, se defineste ca
reprezentand un ansamblu decaracteristici (proprietăti), exprimate in termeni cantitativi si
calitativi, in conformitate cu care acesta este capabil de a satisface cerintele utilizatorului sub
raport tehnic, economic, ecologic, estetic, social. Reiese de aici că diferentele de ordin calitativ
dintre două sortimente de lemn brut sunt date de diferentele ce există intre caracteristicile
acestora. O altă observatie, calitatea produsului lemn nu este de sine stătătoare, ea există in
relatie cu nevoile utilizatorului. Pe de altă parte, caracteristicile ce definesc calitatea acestui
produs, prin nivelul mai mult sau mai putin ridicat la care se exprimă, trebuie să permită
evaluarea gradului de satisfacere a nevoilor respective.Referitor la cerintele utilizatorului, este
important ca acestea să fie astfel stabilite incat să permită valorificarea durabilă,ratională, a
resurselor naturale si respectiv protectia mediului inconjurător. Este de asemenea obligatoriu ca
ele să corespundă intru totul exigenŃelor de ordin tehnologic in procesul de fabricatie al
diverselor bunuri, ca si exigentelor consumatorului acestor bunuri.
Noncalitatea are costuri deloc de neglijat. Pe langă că poate determina intarzieri ale
vanzării si intrării lemnului in circuitul economic, la licitatiile organizate de către unitătile silvice
ea poate conduce la valori mult reduse ale pretului de adjudecare. Apoi, in procesul de prelucrare
industrială poate avea drept urmare consumuri tehnologice sporite, pentru ca mai
tarziu să limiteze desfacerea bunurilor realizate, cand costul ei va trece in contul consumatorului,
pană la scoaterea obiectelor respective din uz. Este de asemenea posibil ca in perioada de
stationare a lemnului sub formă de produs, in stoc, inainte ca acesta din urmă să ajungă in
consum, să se inregistreze efecte distructive, prin uzură fizică (degradare, putrezire, imbătrânire)
si uzură morală (concurenta unor bunuri similare ca utilitate dar mai ieftine, sau cu un rezultat
mai bun la utilizare).
O particularitate de ordin calitativ de un gen deosebit a lemnului o poate reprezenta
imprejurarea de a proveni dintr-o pădure gospodărită durabil si certificată ca atare de forurile
oficiale, imprejurare in virtutea căreia se bucură de o recunoastere specială pe piată si este mai
bine plătit.
Se precizează că in economia mondială, in prezent, se manifestă un adevărat cult al
calitătii. Există de pildă un concept numit zero-defecte, considerat ca tel in procesul de productie
din anumite domenii de activitate. In limitele trăsăturilor care ii sunt proprii, a mijloacelor
specifice de care dispune, silvicultura trebuie să se incadreze in curentul general de actiune
pentru realizarea de produse de calitate. Este obligată la acest demers de o concurentă globală
puternică, in fata căreia distantele geografice mari nu mai constituie bariere pentru circulatia
produselor.
3.2. Criterii si sisteme de sortare a lemnului arborilor doborâti
Standardele continand specificatiile tehnice detaliate corespunzătoare sortimentelor de
lemn brut realizabile la sortarea masei lemnoase exploatate au fost elaborate pe baza datelor
referitoare la caracteristicile lemnului speciilor noastre forestiere si tinand cont de cerintele
utilizatorilor. De-a lungul timpului, cunoasterea tot mai aprofundată a structurii si proprietătilor
lemnului, ca si progresele tehnologice din industrie au făcut necesară revizuirea si imbunătătirea
permenentă a acestora.Conform prevederilor standardelor respective, sortarea lemnului arborilor
doborati se poate face in baza a trei criterii:criteriul dimensional, criteriul calitativ si criteriul
utilizare. Aceasta inseamnă că sortimentele de lemn brut sunt definite prin anumite dimensiuni,
prin anumite elemente de ordin calitativ, ca si prin anumite directii de utilizare.
Criteriul dimensional urmăreste ca piesele ce vor rezulta să aibă dimensiunile prevăzute
in standarde. Functie de natura sortimentului, dimensiunile considerate pot fi: diametrul minim la
capătul subtire fără coajă, lungimea minimă, lungimea maximă, trepte de lungimi, abateri limită
s.a. In principiu, in toate cazurile analiza efectuată de sortator porneste de la telul de
incadrare a pieselor in sortimentele cu diametrul si lungimea cele mai mari, care sunt si cele mai
valoroase.
Criteriul calitativ are ca obiect analiza defectelor, din punct de vedere al naturii, mărimii,
pozitiei si frecventei acestora,piesele analizate trebuind să corespundă cerintelor ce urmează a fi
satisfăcute la locul utilizării, conform prevederilor standardelor.
Criteriul utilizare are in vedere destinatia sortimentelor de lemn brut ce se obtin din masa
lemnoasă supusă sortării.Sistemele de sortare se definesc in raport de criteriile folosite la
efectuarea operatiei de sortare. Se disting trei sistemede sortare: dimensional-calitativ;
dimensional-utilizare; dimensional-calitativ-utilizare.
Standardele românesti au la bază sistemul de sortare dimensional-calitativ-utilizare, in cadrul
căruia toate cele trei criterii sunt luate in considerare de operator concomitent.
Criteriul utilizare este concretizat in insăsi denumirile sortimentului de lemn brut si ale
claselor de calitate aferente acestuia. Luăm in acest sens ca exemplu standardul privind lemnul
brut rotund de răsinoase pentru industrializare, a cărui denumire, după cum se observă, exprimă
cu claritate utilizarea (pentru industrializare). Precizări in plus aduc denumirile claselor de
calitate (lemn de rezonantă; lemn pentru furnir estetic; lemn pentru furnir tehnic; lemn pentru
cherestea si alte produse).Intrucat utilizările posibile ale lemnului sunt numeroase, numărul de
sortimente de lemn brut diferentiate este si el mare.In baza criteriului dimensional, in standarde
sunt de asemenea precizate, pe clase de calitate, valorile diametrului minim la capătul subtire si
lungimii minime ale pieselor de lemn rotund. Se mai redau valorile supralungimii si abaterilor
limită admise la lungimea nominală. In ceea ce priveste calitatea, aceasta este definită prin
precizarea in cazul fiecărei clase a conditiilor de admisibilitatea a defectelor lemnului.
De retinut că unele elemente de ordin calitativ, precum culoarea, regularitatea inelelor de
crestere, lătimea alburnului, lătimea redusă a inelelor anuale la unele specii ori dimpotrivă
lătimea sporită a acestora la alte specii s.a., care pot conferi o valoare de intrebuintare superioară
fată de cea a lemnului de calitate curentă, lipsesc sau nu sunt avute in vedere in mod
corespunzător.Normele Uniunii Europene consacrate definirii sortimentelor de lemn brut
prezintă deosebiri insemnate fată de standardele romanesti.
Fac obiectul sortării in cadrul acestora lemnul de stejar, fag, plop, frasin, paltin, din randul
speciilor foioase si de molid,brad, pin, larice, duglas, din randul speciilor răsinoase.
Ca regulă generală, in cazul fiecărei specii sunt diferentiate patru clase de calitate si
anume: clasa A, de calitate exceptională; clasa B, de calitate curentă; clasa C, de calitate
inferioară; si clasa D, in care se includ piese care nu pot fi incadrate in primele trei clase.
Criteriile in baza cărora se constituie sortimentele de lemn brut sunt numai două si anume cel
dimensional si cel calitativ. Este deci folosit sistemul de sortare dimensional-calitativ.In cazul
criteriului calitativ, pe langă caracteristicile luate in mod obisnuit in considerare si in standardele
romanesti, sunt de asemenea avute in vedere lătimea alburnului si omogenitatea culorii (la
stejar), precum si lătimea inelelor anuale (la stejar,fag, molid, brad, pin, larice, duglas).
Pe ansamblu, standardele Uniunii Europene se remarcă printr-o anumită tipizare a
caracteristicilor, ceea ce le face mai usor de aplicat. O simplificare deosebită rezultă din absenta
criteriului utilizare. Este de la sine inteles că, in concordantă cu prevederile acestor standarde,
producătorul manifestă acelasi interes de a realiza sortimente cat mai valoroase, in concordant cu
cerintele pietii.
3.3. Procedele sortării lemnului arborilor doborâti
In functie de metoda de exploatare adoptată, sortarea lemnului arborilor doborati se poate
efectua in parchet, pe platforma primară sau in centrul de sortare si preindustrializare. Indiferent
de locul unde se face această operatie, in raport de elementele care intervin sistematic in
desfăsurarea ei, se deosebesc următoarele procedee de sortare:
- sortarea lemnului din trunchi sau fus;
- sortarea lemnului din coroană;
- sortarea lemnului doborat-depreciat;
- sortarea si resortarea lemnului de foc.
Sortarea lemnului din trunchi sau fus. După doborarea arborilor si curătirea lor de crăci,
se procedează la identificarea defectelor existente. Prin deplasare de-a lungul lor, de la cioată
spre varf si in sens invers, se cercetează prezenta eventualelor defecte exterioare, urmărindu-se
natura, frecventa, pozitia si gravitatea acestora, distanta dintre defectele neadmise la sortimentele
de lemn rotund. Se au in vedere in primul rand curbura, gelivura, putregaiul, cancerul, galmele,
nodurile, crăpăturile, ovalitatea, fibra răsucită, lăbărtarea, infurcirea etc. Sunt apoi luate in
considerare defectele interioare, făcandu-se observatii asupra capetelor si crestăturilor de topor
din punctele care oferă unele indicii. Pot fi astfel depistate defecte ca putregai, răscoacere, rulură,
cadranură, inimă rosie si stelată, albăstreală, incindere s.a.
După identificarea defectelor, se trece la stabilirea sortimentelor de lemn brut pe clase de
calitate, si insemnarea locurilor de sectionare cu cretă forestieră sau prin crestare cu toporul in
coajă. La stabilirea locului de sectionare se caută să se diminueze pe cat posibil defectele prin
repartizarea proportională a lor in sortimentele vecine si să nu se declaseze portiunile apte pentru
lemn de lucru in lemn de foc. Insemnarea se face de la capătul gros spre varf, deoarece partea
dinspre baza trunchiului contine lemnul cel mai bun si in cantitatea cea mai mare. Sortarea
lemnului din coroană se execută in cazul arborilor de foioase, intrucat ramurile acestora detin o
cotă important in volumul total si sunt apte pentru realizarea de lemn de mină, lemn pentru plăci
din aschii si plăci din fibre, lemn pentru prelucrare pe cale chimică, araci de vie, tutori s.a. Se
examinează fiecare cracă groasă si se marchează sortimentele de lemn de lucru, restul
constituindu-l lemnul de foc.Sortarea lemnului doborât-depreciat. Ca urmare a executiei
defectuoase a lucrărilor de exploatare, indeosebi a doborarii arborilor, lemnul poate suferi
deprecieri, uneori grave, prin rupere transversală si despicare longitudinală. Se pot astfel
inregistra declasări ale masei lemnoase si pierderi valorice insemnate. In locul unor sortimente de
lemn de lucru superioare, in afara lemnului de foc se mai poate obtine doar lemn pentru plăci din
aschii si plăci din fibre, pentru industria celulozei si hartiei.
Acest procedeu de sortare capătă o importantă majoră, concomitent cu o crestere
semnificativă a gradului de periculozitate in ceea ce priveste fasonarea, in cazul arboretelor cu
doboraturi de vant si rupturi de zăpadă. Sortarea si resortarea lemnului de foc constituie o
modalitate de crestere a gradului de valorificare ca lemn de lucru a masei lemnnoase, permitand
ca din lemnul destinat initial drept material combustibil sau pentru mangalizare, să poată fi
realizate unele sortimente de valoare sporită. Astfel de sortimente pot rezulta prin reanalizarea
bucată cu bucată a pieselor de lemn de foc si executia unui plus de manoperă, pentru despicarea
pieselor rotunde, ca si pentru indepărtarea eventualelor portiuni cu defecte neadmise, ca noduri
putrede, putregai, coajă infundată s.a.
3.4 Tehnica sortării arborilor doboriți
Indiferent de locul unde se execută sortarea (la cioată, în depozite primare sau finale), ori
asupra cărei părţi din arbore (trunchi sau coroană), principiul sortării lemnului este acelaşi,
numai tehnica executării este diferită.
In funcţie de metoda de exploatare adoptată, sortarea se poate efectua la cioată sau în depozitele
primare şi finale.
a) Tehnica sortării definitive la cioată. Această tehnică de sortare se foloseşte atunci cînd în
parchet se aplică metoda de exploatare a lemnului în sortimente definitive la cioată.
Sortarea constă, in general, în identificarea defectelor şi însemnarea locurilor de secţionare.
După tăierea crăcilor, a gâlmelor şi după cojire, în cazul lemnului de răşinoase, sortatorul
identifică şi analizează toate defectele exterioare şi interioare prezente pe trunchiul arborelui.
Executarea in bune condiţii a lucrărilor de fasonare permite o identificare exactă a defectelor şi
are ca rezultat o sortare cît mai judicioasă.
In scopul identificării defectelor, sortatorul se deplasează de-a lungul arborelui de la bază spre
vîrf şi invers, urmărind defectele, mărimea, frecvenţa, poziţia şi gravitatea acestor defecte,
distanţa dintre defectele dominante, neadmise la sortimentele de lemn rotund.
Defectele exterioare care se identifică sînt: nodurile sănătoase sau vicioase, curbura,
lăbărţarea, ovalitatea, fibra răsucită, putregaiul exterior, gelivura, coaja înfundată, cancerul etc.
Prin tapări cu toporul şi observaţii asupra capătului secţiunii de la bază, sortatorul identifică
defectele interioare, cum sînt: putregaiul interior, rulura, cadranura, inima roşie şi stelată,
albăstreala, încinderea etc.
In general, lemnul poate prezenta mai multe defecte. Sortatorul ţine seamă în mod deosebit de
cele care nu se încadrează în standardele în vigoare, pentru sortimentul pe care vrea să-1 obţină
După identificarea defectelor şi analiza lor se trece la stabilirea sortimentelor de lemn rotund şi
lemn despicat pe clase de calitate. In continuare, sortatorul execută însemnarea locurilor de
secţionare a trunchiurilor ţinînd seamă că trebuie să obţină proporţii maxime de sortimente
industriale cît mai valoroase, în special lemn rotund, însemnarea se execută cu creta forestieră
sau prin tapare cu toporul in coajă.
La stabilirea locurilor de secţionare se are grijă ca prin această operaţie să se micşoreze pe cît
este posibil defectele tehnologice ale lemnului şi să nu rămînă porţiuni din trunchi apte pentru
lemn de lucru care să fie declasate în lemn despicat sau lemn de foc.
Operaţia de însemnare a locurilor de secţionare se execută de la bază spre vîrf, deoarece
această parte a trunchiului conţine cel mai bun lemn şi in cea mai mare cantitate. Verificarea
însemnării o execută sortatorul, deplasîndu-se de la vîrf spre bază.
Lungimea sortimentelor se stabileşte ţinînd seamă de mijloacele de colectare, tehnologia
aplicată în parchet, relieful terenului şi gradul de sănătate a trunchiului.
La parchetele unde se aplică metoda de exploatare în sortimente definitive la cioată, sortatorul
trebuie să stabilească ce sortimente se pot obţine din fiecare arbore doborît, după care trece la
însemnarea locurilor de secţionare obligatorie. In acest caz, sortimentaţia se stabileşte definitiv în
parchet.
Dacă trunchiul se secţionează în buşteni care cuprind mai multe sortimente, aceştia constituie
sortimente complexe. La livrare este însă necesar ca în avizul de expediţie să se înscrie
dimensiunile şi calitatea fiecărui sortiment pe clase de calitate.
Din figura 81 rezultă că, deşi în parchet sortarea definitivă se face la cioată, arborele nu se
secţionează în sortimente pe clase de calitate, ci numai în sortimente complexe şi anume :
— trunchiul Tj în lungime de 8,80 m este format dintr-un buştean de derulaj de 5,80 m şi un
buştean de gater de 3 m lungime;
— trunchiul T2 în lungime de 0,80 m pentru doage şi lemn de foc;
— trunchiul Tz în lungime de 7,90 m este format dintr-un buştean de derulaj de 4,40 m
lungime şi un buştean de gater de 3,50 m lungime.
Lemnul rezultat după secţionarea înfurcirii se sortează în lemn pentru celuloză Lc şi
construcţii Lcr. Trunchiurile care prezintă putregai la exterior, înfurcire etc., se secţionează
obligatoriu. Se observă că porţiunea Ti cu putregai Îs exterior s-a sortat în lungime cît a permis
defectul, deoarece de o parte şi de alta pot rezulta sortimente valoroase.
Acest mod de secţionare se poate executa în parchetele la care transportul lemnului se face cu
autocamioane prevăzute cu troliu.
Fig. 81 Sortarea unui trunchi de fag în sortimente complexe.
In cazul trunchiurilor cu putregai interior la bază sortatorul înseamnă porţiuni de cîte 1 m
lungime, pînă când putregaiul se încadrează în condiţiile calitative pentru sortimentul care
urmează să se obţină. In cazul lemnului cu defecte neadmise, sortarea se începe după înlăturarea
acestora. Pentru trunchiurile cu o curbură în două plane cu săgeţi ce depăşesc prescripţiile
STAS (fig. 83), sortatorul procedează la micşorarea curburii, la reducerea numărului de curburi,
la repartizarea sau înlăturarea curburii prin însemnarea şi secţionarea în porţiunea S unde săgeata
este maximă.
Fig 83 Sortarea lemnului cu curburi
Exemplu. Să se sorteze la cioată trunchiul de fag din figura 84 avînd lungimea totală de 14,40
m.
Sortatorul identifică defectele, stabileşte sortimentele şi procedează la însemnarea lor, după cum
urmeazi :
— un buştean de 3,60 m cu defectele: putregai la interior fără sâ depăşească 20* din diametrul
secţiunii, curbură 1,5%, ovalitate 6%. noduri sănătoase cu diametrul 10 mm ; rezultă un buştean
pentru derulaj Ft;
— un butuc Lo de 1 rn cu defectele : noduri parţial concrescute şi putrede c., diametrul 20 mm,
noduri sănătoase cu diametrul de 25 mm, putregai la exterior ; rezultă lobde de fag pentru
celuloză şi lemn de foc ;
3,50m AO, ZXtm ,ff50m
Fig 84. Sortarea unui trunchi cu diverse defecte
— un buştean de 2,80 m cu defectele : curbură IV», putregai la centru 15% din diametrul
secţiunii, fibră răsucită 3%; rezulţi un buştean pentru de- rulaj Ft;
— un buştean de 3,50 m cu defectele • curbură 4% fibră răsucite 8®/o, noduri sănatoasc de 4
cm, putregai la exterior ; rezultă un buştean pentru cherestea ;
— se mai obţin : un butuc Lc pentru lobde celuloză, două bucăţi de lemn senini construcţii Lcr
şi o bucată de lemn pentru traverse normale TJV.
După cîte se observă se urmăreşte obţinerea unor sortimente cît mai valoroase şi in cantităţi cît
mai mari.
b. Tehnica sortării lemnului în depozitele primare şi finale. Această tehnică de sortare se
foloseşte atunci când în parchet se aplică metoda de exploatare a lemnului în trunchiuri la fag şi
în catarge la răşinoase, sau metoda de exploatare a arborilor cu coroană.
Pe măsura extinderii acestor metode, operaţia de sortare a lemnului se transferă în depozite,
unde se poate executa în condiţii cît mai bune, realizîndu-se astfel sortimente mai valoroase. In
cazul exploatării lemnului în trunchiuri şi catarge se urmăreşte ca sortimentele obţinute prin
sortare la pădure să aibă o lungime cît mai mare posibilă. Ca urmare. în parchet se execută o
presortare a lemnului în trunchiuri sau chiar în catarge (arborii mai subţiri), care pot cuprinde
unui sau mai multe sortimente. Lungimea trunchiurilor este în funcţie de grosimea arborilor
doborîţi, specie, capacitatea mijloacelor folosite la colectare şi transport şi de calitatea lemnului.
Metoda de exploatare a arborilor cu coroană creează maximum de posibilităţi pentru o sortare
optimă, atît a lemnului rotund, cît şi a celui de steri şi crăci în cadrul depozitelor primare. Şi in
cazul acestei metode se poate executa o presortare la cioată pentru cazul cînd dimensiunile
arborilor depăşesc posibilităţile mijloacelor de colectare.
Presortarea se execută pe baza aceloraşi principii ca şi la sortarea definitivă la cioată. Locurile
de secţionare la cioată în trunchiuri lungi se stabilesc în funcţie de sortimentele ce se urmăresc să
se obţină prin sortarea definitivă care urmează să se facă la depozitul primar sau final (fig. 85, a),
precum şi de capacitatea de tracţiune a mijloacelor de colectare şi transport a lemnului.