SPONDILITA ANCHILOZANTA
NEAGU TEODORA IOANA MASTER RRMSF AN II GRUPA 2A
Definitie :Spondilita anchilozanta este o boala sistemica
cronica, progresiva interesand predominant : articulatiile
sacroiliace, articulatiile sinoviale ale coloanei vertebrale si
partile moi adiacente, realizand clinic aspectul anchilozei
vertebrale. Boala afecteaza in special subiectii tineri, sub 40 de
ani, in special barbati, dar si femei.
Etiopatogenie :S.A. are o etiologie necunoscuta care pare sa se
inscrie in randul afectiunilor cu predispozitie genetica, dar care
devin manifeste sub influenta unor foarte variati factori de mediu.
Factorul genetic joaca un rol important - se considera ca boala are
o agregare familiala de 30 ori mai frecventa la rudele
spondiliticului, tiparul fiind intalnit la 90-95% dintre
pacienti.
Anatomie patologica :proces inflamator, leziunile inflamatorii
au tendinta de vindecare prin fibroza si osificare. tintele
procesului inflamator sunt : capsula articulara si zonele de
insertie pe os a ligamentelor, aponevrozelor, fascililor
determinand enterezele. entereza trece prin faza inflamatorie, apoi
de leziune distructiva si in final de reparatie prin osificarea
zonei de insertie pe os se formeaza astfel puntile sidesmorfice
-
Tablou clinic :durere lombara : debut insodios,
caracter recidivant si persistent redoare matinala radiculalgie
sciatica se poate
asocia durerii lombare cu iradiere pana in spatiul popliteu
tatalgiile, acuzate frecvent la debutul bolii sugereaza prezenta
enterezei consecinta a fasciitei plantare sau tendinitei ahiliene
aspectul caracteristic al spondiliticului limitarea mobilitatii
coloanei scaderea indicelui cirtometric
Examenul clinic al bolnavului de spondilita anchilozanta
presupune:- examenul clinic general pe aparate si sisteme;
- examenul coloanei vertebrale in ansanblu si pe segmente, ca si
a articulatiilor umerilor, soldului si articulatiile periferice; -
stabilirea testului functional (adica a segmentelor neafectate,
care trebuie mentinute si tonificate cu ajutorul mijloacelor
terapeutice si de profilaxie de care dispunem); - inregistrarea
dinamica, in fisa de dispensarizare a bolnavului de spondilita
anchilozanta, a datelor de bilant osteoarticular si muscular, atat
pentru segmentele afectate, cat si pentru cele libere, pentru a
surprinde primele semne de extindere a bolii. Aceste date vor fi
comparate cu cele considerate normale de statica si dinamica
osteoarticulara si vor fi raportate la situatia concreta a
pacientului (conditi de viata si munca, activitate profesionala cu
specificul ei, deprinderi etc.).
Investigatii paraclinice :Examenul radiologic: In cazul
suspectarii unei spondilite anchilozante, trebuie executat la
nivelul coloanei si articulatilor sacroiliace. Tabloul radiologic
al leziunilor spondilitei anchilozante ale articulatilor periferice
seamana foarte mult cu leziunile din artrita reumatoida dar
evolutia lor difera: in spondilita anchilozanta artritele sunt
nondistructive si osifiante. Examenul de laborator : Cea mai
valorioasa proba de laborator este viteza de sedimentare a
hematiilor (V.S.H.). La 80% din bolnavi V.S.H. este crescut cu
valori osciland intre 20-100 mm/h. Nu exista relatie intre valorile
V.S.H. si vechimea bolii, dar accelarea ei arata, de cele mai multe
ori, o faza de activitate a bolii. In 15-20% din cazuri, V.S.H.
este normala, desi clinic pot fi uneori semne de evolutie. La 23%
din cazuri s-au intalnit valori pana la 10.5 gr la mie
hemoglobina.Numarul leucocitelor se situeaza, in majoritatea
cazurilor intre limitele normale.Urocultura a fost sterila la 87.5%
si a evidentiat prezenta colibacilului la12.5%.
EVOLUTIA BOLII :Boala are o evolutie indelungata cu exarcerbari
si remisiuni spontane sau terapeutice. Cu cat debutul bolii este
mai precoce cu atat evolutia este mai severa. 15% dintre bolnavii
cu spondilita debutanta la varsta de 15-16 ani vor necesita in
urmatoii 15 ani de proteza totala de sold. Prezenta manifestarilor
extraarticulare ca irita acuta, amiloidaza secundara sau o evolutie
rezistenta la tratament intuneca prognosticul bolii.
PROGNOSTICUL BOLII :Prognosticul functional, cu exceptia
formelor rapid si sever invalidante, este, de asemenea, bun ca si
capacitatea de munca pe care va trebuii sa o pastram atat cat este
posibil si sa incurajam bolnavii sa nu abandoneze munca. Uneori, se
poate pune problema reorientarii profesionale. In general, evolutia
si prognosticul spondilitei anchilozante sunt in functie de
precocitatea diagnosticului si tratamentului.
TratamentTratamentul spondilitei anchilozanta are ca obiective :
1. evitarea sau limitarea deformarilor, a deposturarilor coloanei
si eventual a soldurilor 2. evitarea sau limitarea extinderii
redorilor si anchilozelor 3. mentinerea unui bun tonus muscular la
nivelul erectorilor paravertebrali ai trunchiului 4. asigurarea
unei ventilatii pulmonare normale prin mentinerea amplitudinii
miscarilor respiratorii 5. imbunatatirea troficitatii generale si a
tonusului neuropsihic. In cazul in care s-au instalat deja
deficitele morfo-functionale caracteristice bolii, obiectivele de
evitare sau limitare a infirmitatilor se transforma in corectare
sau compensare a acestora.
Tratamentul profilactic :Sunt recomandate metode de profilaxie
secundara, prin evitarea pozitiilor vicioase, gimnastica
respiratorie, evitrea staticii prelungite si mersul pe teren
accidentat. Sportul recomandat este inoul: spate, bras, fluture .
Se mai pot executa exercitii de fitness in limita
posibilitatilor.
Tratament igieno- dieteticCaracterul cronic al bolii,
modificarile degenerative articulare si atrofiile musculare, anemia
etc., sunt elemente clinice care orienteaza regimul alimentar al
spondilartriticului. Este necesar un aport caloric suficient, dar
cu o proportie crescuta de proteine animale, in scopul diminuarii
Tulburarilor distrofice si anemiei. De asemenea, regimul va
inclusde suplimentari de vitamine, in special vitamina C dar si a
vitaminelor din grupul B, si a vitaminelor A si D. Prezenta anemiei
impune, in plus, o alimentatie bogata in fier. Mai este recomandat
un regim alimentar moderat hiposodat. Mai este necesar un regim de
protectie a mucoasei gastrice, cu evitarea alcoolului,
condimentelor, supelor de carmne, dulciurilor concentrate etc.
(deci a tuturor alimentelor care cresc secretia gastrica) si
administrarea preventiva a laptelui si derivatilor nefermentati. Se
indica, de asemenea aplicarea unui sistem de mese mici, repetate
cel putin in perioada administrarii unor medicamnente ca drogurile
antiinflamatoare nesteroidiene.
Tratament medicamentos- substante antiinflamatoare nesteroidiene
: acidul acetilsolicilic, indometacin, talmetin, suldinac,
zomeripac, fenilbutazona, oxifenilbutazona, ibuprofen, fenoprofen
Ca, pirprofen, naproxen, meclofenamat de Na, acid nefenomic,
diclofenac, felden. - in al doilea rand se utilizeaza
glucocortizonii. In spondilita anchilozanta utilizarea acestor
substante constituie baza terapiei medicamentoase.
Tratament ortopedic
:
Tratamentul ortopedic este indicat pentru corectarea unor mari
diformitati care se instaleaza, cu tot tratamentul medicamentos si
balneo-fizical corect aplicate. Cand pozitiile fiziologice nu pot
fi controlate si corectate cu ajutorul posturilor sau cand durerile
si contracturile musculare sunt mari si nu diminueaza sub tratament
pot fi indicate corsete rigide de gips. Pentru a forta corectarea
cifozei dorsale,uneori se introduc bucati de fetru intre corset si
stern. Pentru prevenirea si corectarea flexiei coloanei cervicale
cat si proiectiei anterioare a capului se adauga corsetului un
suport pentru barbie, care mentine privirea bolnavului inainte si
extensia coloanei cervicale. Tot ca masuri ortopedice pot fi
indicate cadre sau paturi de hiperextensie. Indicatiile uneia sau
alteia dintre posibilitatile oferite de ortopedie se va face in
functie de starea clinica a bolnavului si de felul cum raspunde la
tratamente, avand totdeauna in vedere faptul ca anchiloza coloanei
si a altor articulatii afectate in spondilita, este de dorit sa se
faca in pozitii fiziologice cu pastrarea axelor, functionale, de
miscare.
Tratamentul B.F.T. :1. Hidrotermoterapie : - baile calde - baia
de abur - sauna - baia completa de nisip - baia ascendenta la
extremitati - cataplasme si impachetari cu namol - baia de lumina
partiala - termopatul 2. Electroterapie - durata unei sedinte este
de 15-20 de minute iar ritmul de aplicare poate fi in functie de
starea clinica, de 2-3 ori pe zi, zilnic sau la 2-4 zile. Numarul
total de 10-15 sedinte se poate repeta dupa 2saptamani-3luni.
campuri magnetice de joasa frecventa curenti frecventa medie
ultrasunete
3. Masaj : Sub diferite forme (manual, uscat sau umed masajul
face parte din triada caldura-miscare-masaj sau masaj miscare
caldura, in afectiunile aparatului locomotor. Masajul este o
prelucrare metodica a partilor moi ale corpului in scop fiziologic
sau curativo-profilactic.
Terapie ocupationalaReprezinta forme prelungite si specializate
de kinetoterapie intre ele existand unele deosebiri de nuanta.
Terapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si
instalatii in scopul imbunatatiri de efectuare a unor munci sau a
deprinderii unor jocuri distractive. Kinetoterapia reprezinta
metoda terapeutica care trebuie sa constituie o permanenta in
tratamentul spondilitei anchilozante, exceptie facand puseele
scurte de activitate a bolii.
Program de exercitii pentru recuperarea spondilitei
anchilozante1. din pozitia stand : se executa alternativ extensia
din articulatia coxo-femurala simultan cu ridicarea bratelor prin
inainte lateral sus pe inspir si revenire pe expir. 2. din pozitia
stand usor departat cu mainile la ceafa se executa ridicarea
alternativa a genunchilor pe inspir si revenire pe expir 3. din
patrupedie se executa ridicarea alternativa a membrelor inferioare
simultan cu extensia capului si gatului, pe inspir si revenire pe
expir 4. din decubit ventral, mainile la ceafa se executa extensia
trunchiului pe inspir si revenire pe expir 5. din pozitia decubit
dorsal cu genunchii flectati, talpile sprijinite pe sol, se executa
ridicarea bazinului pe inspir si revenire pe expir
6. Din pozitia decubit dorsal, bratele intinse in prelungirea
trunchiului se executa rasucirea trunchiului spre dreapta pe expir
si revenire pe inspir si invers 7. Din pozitia stand departat cu
fata la o masa, mainile sunt sprijinite de capatul mesei, se
executa extensia alternativa a membrelor inferioare pe inspir si
revenire pe expir 8. Din pozitia decubit ventral pe o minge, se
executa rularea pe minge spre inainte pana la sprijinirea palmelor
pe sol pe inspir si revenire pe expir
9. Din stand departat, se executa usoara fandare inainte pe
membrul inferior stang concomitent cu ridicarea bratelor prin
inainte sus pe inspir si revenire pe expir; si invers.
10. Din pozitia atarnat cu fata la scara fixa se executa
extensia simultana a membrelor inferioare pe inspir si revenire pe
expir. 11. Din pozitia stand departat cu spatele le scara fixa,
mainile apuca sipca din dreptul soldurilor, se lasa corpul sa se
deplaseze anterior cu trunchiul in extensie pe inspir si revenire
pe expir 12. Din pozitia asezat pe un scaun se executa extensia
capului si gatului pe inspir si revenire pe expir
13. Din pozitia asezat pe un scaun , se executa rotari de cap si
gat spre stanga si apoi spre dreapta 14. Din pozitia decubit
ventral cu mainile sprijinite pe sol la nivelul umerilor, se
executa extensia capului si gatului concomitent cu extensia
coatelor si a trunchiului oe inspir si revenire pe expir 15. Din
pozitia stand departat, coatele sunt flectate, antebratele la
nivelul umerilor, degetele extinse, se executa ducerea coatelor
spre inapoi cu arcuire de doua ori pe inspir; ducerea coatelor
extinse spre inapoi cu arcuire, de doua ori pe expir 16. Din
pozitia stand lateral de o scara fixa cu mana de partea scarii fixe
sprijinita de sipca din dreptul umerilor, se executa balansarea
inainte si inapoi a membrului inferior de partea opusa a scarii
fixe
17. Din pozitia stand usor departat cu mainile la ceafa se
executa ducerea coatelor inapoi cu arcuire, pe inspir si revenire
pe expir 18. Din patrupedie se executa ridicarea alternativa a
membrelor inferioare in sus cu 2-3 arcuiri si invers 19. Din
pozitia asezat pe o bencheta cu gambele atarnand la marginea
banchetei; in 1/3 inferioara a gambei de la fiecare membru inferior
sunt fixati saculeti de nisip si se executa extensia gambei pe
coapsa
20. Din decubit ventral cu sprijin pe antebrate se executa
extensia trunchiului cu 2-3 arcuiri pe inspir si revenire pe expir
21. Din ghemuit pe o saltea se executa rostogolirea inainte cu
revenire in ghemuit, iar apoi rostogolirea inapoi
