TEFAN GR. BERECI-CProfesor-sup+irrtmr1M61113tea drept din Iao.

JUDECATAROMANILA

PANA IN SECOLUL AL XVIII.lea(CERCETARE PE BAZA DOCUMENTELOR SLAVO-ROMANE)

CHISINA U.TIPOGRAFIA. EPARHIALA CARTEA ROMANEASCA".

1 9 2 6 .

Cre-

- //

.9

f

www.dacoromanica.ro

anrut (zts rya c crihrinosZ2 en tre.yoer-,-/, tarl; b2 -ern n rn r$iXIA let e c"rin,r In /n/Iriicc meat

a-mi7cazzrecz ).

LAMURIRE ek;r1!rAdic..-,

Lucrarea de lata este rodul unei indelungate cercetdri. Docu-mentele noastre slavo-romilne tipdrite le-a Jost ternelia. Sistemul deo clddi, in prima parte a cdrfei cu maTiTialul din a doua parte,izvordste din convingerea cd pasii siguri spre noi rezultate numaipe aceastd cale se pot indrepta. In lumea slava- este de mull cu-noscut. La noi 1-a pus in practicd, pentru prima oard, addnculcunosciitor al veclnului nostru drept romilnesc, d-1 profesor loanPeretz. Dibuirile celorlalti autori au dus numai la repetire si imi-tatie reciprocd. Necunoasterea limbei acestor documente a fost pricinastdrei pe bc. Adesea s'au afirmat Jucruri neexistente.judecata la Romani OM in secolul al XVIII-lea"m'a ademenit prM lucrurile noi surprinse la citirea documentelor.Arn oprit-o la inceputul secolului al XVIII-lea, fiindcd de aci inainteavem un colorit de influentd bizantina dat de nomocanoanelesbornicele tdlnuicite de calugdri. fustitia romdneascd sub fanariotieste alta de ctit cea veche. In pragul acestui secol se sting multedin formele de procedurd, lsnd. bc .liber altora. Cimentul de legdturaal pietrelor clddirei noastre au fost codicele Bandinus" din 1646,Descriptio Moldaviae" din 1715 si paginele C'ronicelor" noastre.

Tdlmeicirea unora din documente este a noastrd, iar Ia cele dejatraduse din vechime, le-am rotanzit forma pentru a le scdpa deplictisitoarele pleonasme, lurniniind intele:i.ul Mr. Am pdstrat forma.arhaicd numai la documentele scrise In limba romitheasal a timpulubIn acelas chip am alaituit i cele trei mici lucrdri ale noastre apd-

esrele ojt4

efr_ e c

21..y.,7.10.4-

www.dacoromanica.ro

rute de mull: 1) .ParticularitAtile cojurtorilor la Romfinidup documente slave" ; 2) FrAtia de cruce" si 3) Cateri-sirea preotului" zemislite din cloud manuscrise slave, gdsite aiciin Basarabia. Cnd vor vedea lumina tiparului sumedenia de do-cumente, cari se odihnesc incei in praful Arhivelor noastre i Aca-demiei RomOne si mai cu seamd cdnd se vor intoarce cele dinCremlinul moscovit, atunci ele vor grdbi pasul istoriei dreptuluinostru vechi. Insirarea biblio.cfrafiei s'a feicut la locul cuvenit.

Stefan Gr. Berechet.-

www.dacoromanica.ro

1.

INSTANTELE DE JUDECATA.Domnul ca judeuitor.

Din citirea documentelor slave eite din cancelariiledomneti vedem indatd calitatile de judecdtor ale domnuluitArei. In ele afldm expresiunile: rornoAnne 1), rornomr.2)=domn, stapAn i rare 1= slugA, supus, rob, cari fixeazd ca-litatea i rolul domnului trei. Aceste expresiuni s'au pAstrati in graiul documentelor reclactate in limba romnd dinveacul al XVII-lea. Domnul este nu numai inaltul ocro-titor al locuitorilor tarei lui, dar i judecdtorul lor. Ver-bul tyAHTH 4)=a judeca, redat sub diferite forme ortogra-fice infinitivale : MAIITHi CX,AHTH pe care-1 gdsim aproapein toate formele lui verbale ca : rmarAi Hx", i-am ju-decat, mo,H)coht HA MX 110 tlf.AKAy li no 3aKoHy 3m1ncomy" 1=i-am judecat dupd dreptate i dupd legea pmntului, facs se gAseasca in aceleai acte de judecat substantivulmAs, NAs,exAs1=judecatA, care s'a pAstrat pAna t'Arziu cuInsemnarea de : judet, tinut i judecAtor, i tgAmpE cai rg-

1) Crestomatia pag. III, V, VIII, XXVII, XXXVII, XLV, LXV1, LXVIII,LXXI, LXXIV.

2) Crestomatia pag. LXXVII.3)4)5)6)

XXVII.IV.

n XLV.XXIX.,,

www.dacoromanica.ro

6 Stefan Gr. Berechet

Armliqu= load de judecatd, tribunal. Aldturi de acest ter-men juridic m4i gsim si verbul : 9r4ragqh 1) TAVATHTWATH = a Ord, a reclarnA, deasemenea sub diferite for-me verbale chiar si de perfect ca: TIVAAHC %%A 3A ,A,HHCEAO" 2)-----s'au park amdndoi pentru un sat; WHel a pardt pe....; T`krAA 3A AHH,E HA vivre 3)--a park debid pe slugile H TrfirAAH HA cAgni HAWN" 4)--si au park asu-pra slugilor noastre, dnd substantivul : TrLwoc-=-- Ord,proces, in expresiuni ca: WHH TOWN t MI (34) (TMei au park pentru aceastd pricind.

Toate actele de confirmare, date de domni, se ter-mind prin formulele imperative, cum de pildd: TAIS m3HAEHThe H HAMOMBE HE KAAVEUI IVA CHM AH(TOM FOCIIOACTKO-Milo fOrflOAHHIs tE4" 6)= Aa sd sti. Sd nu mai invluestiinaintea acestei cal-0 a domniei mele. Domnul a zis; TANOAA 3HAETE /MAK HE OrIHHHT17).=Aa SA titi. Altfel sd nufaceti; Ibialso AA H+CT. HO 11E4 FOCHOA(TKAMH. H HE CAM tivirornoAcTKome)=Altfel sa nu fie. Dupd cuvntul domnieimele. Insumi domnia mea a zis. /MAK HE sufT=Altfelnu va fie) si apoi formulele romnesti: ,,Intealt chip snu hie si Aceastajacem stire". Si alt nime s nu sd ame-stece". Din toate hotArdrile se vede cA domnul detineain m'Ana sa cele trei puteri: legislativd, judecAtoreascd siexecutivd.

Domnul judecA tot felul de procese: `1"6AT'6I-1--=parapdri, fie cd ele ar avea coprins civil, penal si corner-

1) Crestomatia, pag. XXV, XXVIII, XXIX, LXII, LXV, LXVI, LX1X.2)

,. XXV.3) LVII, LXIX.4) XXVIII. LXV.5)

",, LXVI.

6) m.7) V.8) XI, XVI.9)

,, XV, LXIII.

-

Trkral1

.r.bc"5)

,

.

,

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornam ;Ana In secolul si XVIII-lea 7

cial, judecnd i pe streinii, cari au legaturA cu tam sa.Inaintea lui vine s'A se plngA WMOKATH [WaitOKAAH etAihRXMOKAAII HAAV,' MAAOKAA HAM; Wamnaurk; Aaim TH 3HATHHAM MMVHT a5111 HAW] en vreo plAngere 'AZAAOKI [60411144:KUM; CH 71:V1067, :ICAAORg; ('A KEANICON ICANOSOIV, (1. CIA1-11C010ICMORW]n toti supusii sal, fie oameni simp.. nommi,

boerii sal Komori's, liOtatin KOApd 1)1 KOA+JIHH% epis-cbpii precum i egumenii de mAnAstiri.

El judecA ori unde se gAseste: in capitalV) la re-sedintele de yard') prin orasele din provincie 5), prin sate

chiar and se gAseste in tabAr la luptA, cum se vededupd localitatile arAtate la sfArsitul cartilor de judecata,a actelor de cumprare, vAnzare, schimbare, mArturiilor,zapiselor i citatiilor7).

Nu-i de loc indreptatita parerea cunoscutA, cA dom-nul judeca numai pe boeri, dregAtori i pe supusii deseanla. Documentele InlAturA aceast prere. Erem ia MovilA,de ex. in 30.VII 16048), hotArAste ca un oarecare Miron sintoarca nepotilor unui oarecare Ciolpan btrAnul, bucatade pAmAnt din satul Bodesti, cump5ratA fArd stirea aces-tor nepoti, fiindca.", dupd lege, nu avea drept sA" 0 com-pere. DacA cercetAm documentul observAni, ca el nu aratdregatoria pe care ar fi avut-o piIe, cari cer dreptatede la domn i cA actul s'a scris in satul BAiceni, decidar, cnd domnul s gsia intAmplAtor prin partile ace-

I) Crestomatia, pag. LXI; 2) Ibidem, pag LXV, LXVII.3) Ibidem pag. V; VIII; XI; XIV; XV; XVI; XIX; XXIII; XXV; XXVII;

XXVIII; XXIX; XIX;Ibidem pag. VII.

5) Ibidem pag. XVI,6) lbidem pag. Ill.7) Ibidem pag. XVI; XVII.

Gh. GhibAnescu: Ispisoace i zapise" vol. I, p. 11. Iasi, 1907, pag.36; cf. Crestomatia, pag. IIIIV; cf. Oh. Ghibnescu: Surete i izvoade" vol.III, 1907, Ia0; pag. 38.

KO

CAy-

se, 2)

si

www.dacoromanica.ro

8 5tefan (3r. Berechet

lea. FrA indoial, ca dad s'ar fi putut pastra toate ho-tarArile de judecatd, mai cu seama cel e cu caracter pe-nal, atunci ne-am incredinta, ca domnul facea dreptateoricui din supusii sai, fie simplu locuitor, fie dregator. Mul-timea actelor de posesiune ne dovedeste Ca numai ace-le acte s'au pastrat, care privia stApanirea asupra vre-unui sat, mosie sau mostenire, ca.ci posesorii aveau totinteresul sa le .09 cu grija, pe cand hotArkile penaleau dispdrut din vitegia vrernurilor. Nu trebuie s'a uitamnici situatia poporului de jos de lucrator pe mosia bo-erului si domnului, astfel cd nu prea aveau obiecte delitigiu, Intru cat toate acestea se aflau in malia stdpa`nu-lui mosiel sau satului pe care el trdia.

Adesea domnul hotara sentinta si o executa singurcand judeca fa'r divan. Aceasta se intAmpla uneori Candera in conflict cu vreun boer puternic din divanul sdusau cnd se temea ca divanul sa"-i fie impotriva.

Puterea si vointa domnului era nemarginifa mai cuseama cnd nu erau legi precise, scrise voluntatem tamenprincipium naturaeque jura legis scriptae vim et auctori-tate habuisse conjicere licet"1). Adesea ori hotarkile dom-nului erau In afard de lege dupd cum ne spune cronica.

Alexandru Upusneanu ucide 47 de boeri: Alexan-dru voda dad s'a curtit de toata grija dinafara si auadus pre doamna-sa pre Roxanda si fii sai din taramunteneasca, au vrut sd se curteasc si de vrajmasii

sal cei din cas, pre cari ii prepusese el ca pentru vide-nia lor au fost scos din domnie 5i au invatat cu tainainteo zi lefecii, carii au avut streini, de i-au supus incurtea cea domneascd in Iasi, si au chemat pre obiceiuboerii la curte, carii Mt nicio grij de primejdie ca aceia

1) D. Cantemir: Descriptio Moldaviae cap. XI.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani 'Jana In secolul al XVIII-lea 9

negAndindu-se, dac au intrat in curte, slujitorii, dupAInvidtAtura ce-au avut, inchis-au portile i ca nite lupiinteo turmd fArA nici o apArAturA au intrat intr'Anii de-isnopia i-i injunghia, nu numai boerii ce i slujitorii; nicialegea pre cei vinovati, ci unul ca altul Ii punea suptsabie; adea multi, de pre zthrele Oath' sada de-i fran-,,gia picioarele. Si au perit atuncea 47 de boeri, WA' altAcurte ce nu s'au bagat in seamd. Si aa dupd atAta ne-dumnezeire, ii parea Ca i-au rdscumpdrat inima").

loan vodd cel cumplit arde de viu pe episcopul deRoman, Gheorghe, sub presupunerea de sodomie, pe andadevrul era de a-i smulge bAnuitele-i averi Si din ziin zi izvodia feliuri de munci nou: Bagat-au in foc deviu pre vlAdica (ilheorghe de au ars, dAndu-i vinA desodomie, auzind a are strAnsurd de avutie 2).

Cronicele vorbesc limpede de faptul c domnul pe-depsia atunci and viata i domnia lui erau puse in pri-mejdie, cum a fAcut Alexandru LApuneanu. Dupd aceiaei ucideau WA mild and erau cuprini de anumite vi-

DupA ce savaria omorul le pArea rAu. Astfel: Ducavoda era mAnios, aci din cuvintele spuse lui de lane Ha-dambul, reese, : in zilele trecute te-ai mAniat Ma-ria ta pe mine, ai trimis un arm s ma inece in Bah-lui; el, batA-1 Dumnezeu, armaul, n-au pazit sA mdinece, ci m-au ingaduit pAnd te-ai desmAniat Maria tai m-ai ertat 3). Prin urmare, iatA cum Duca vodA, careomora fard mil, i bAtea singur cu buzduganul, pre ci-

C, Giurescu: Letopisetul Torii Moldovei pdmi la Aron Vodd (1359-71595), 1916, Buc. pag. 209.

2) Ibidem, pag. 221.3) M. Coglniceanu: Cronicele Romdniei sau Letopisetele Moldaviei gi

Valahiei ed. 11. 1872 Buc. torn. 11, pag. 23.

:

I)

tii.

www.dacoromanica.ro

10 $tefan Gr. Berechet

ne se mania, murind multi din bataia lui, ca dup cetrecea momentul supararei, erta pe cei sortiti de el mortei.

Un caz de pribegire al boerilor in masa din cauzarautatei domneti avem pe acela tot din timpul lui Ducavodd, and fugit-au atunci Dubau vel sptar i GavriilNeniul vel stolnic, Ilie Nistor vel medelnicer, Ilie Dra-gutescu vel arma. Nicolae Murgulet ftori logoft, Savinbiv vel medelnicer i frate-sau Gheorghita postelnicul,Varian logofatul i frate-sau Sbiera i alti multi" ').

Pe sotiile a trei boeri, tot el, a dat porunca sa." lelege la puci : pre giupaneasa lui Stefan Braescu 1 pregiupaneasa lui Bucium ce au fost vel medelnicer i pregiupaneasa Sandului Stamati comisul... de stau ziva le-gate, iard noaptea stau inchise la odaile seimenilor 2),Pe targovetii din Iai i de aiurea ii punea pin grosuride stau inchii cate un an. Ei saracii de lipsa i marescarbd fugeau prin lume. Lasandu-i femeile i copii icasele, de groaza mare. Domuul atunci prindea pe veci-nii de aproape sau pre femeile lor de le tinea in grosuripe unele Cate un an i mai bine, dintru care multe aui murit de foame, altele de prunc, ca erau multe i gre-ile, deli faceau copii pin grosuri i tot nu le slobozia,pana la multe le-au crescut copii acolo in grosuri, Oaau inceput a grai i unii a umbla in picioare 3).

Din and in cand ins se ivea pe tronul tarilor roma-neti Cate un domn, care judeca cu direptate", .cumeste Ilia Alexandru vocla. Pentru a ne lumina asuprafelului lui de judecatd, tot acest cronicar ne zugravete osank care de sigur, cd se repeta adesea ori. Cand aveadivan i pierdea una din parti procesul, domnul ii zicea:

1) M. Coglniceanu: op. cit. pag. 23.2) Ibidem, op. cit. torn. II, 1872, Buc. pag 22.3) Ibidem, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom AM pane' to secolul al XVIII-lea 11

Pas de plateste celuilalt ce i-ai luat cu strambul". Celpedepsit ii raspundea: Plati-voi Doamne, numai ca sama mai pasuiasca pand la o zi, c stint sarac si n'amcu ce plati acum". Dar dad reclamantul zicea: Mie IncaImi trebuie ca sum sarac .si imi mor copii de foame can-am cu ce-i hrni, ci ma rog Doamne, ca sa se punaacest QM la inchisoare sau sa-mi plateasca acum ca nu-Ipociu astepta". Atunci Bias voda scotea banii din po-zunar de la sine si pltea pre datornic. La multi fa-cea asa. 1)

Ace las cronicar care povesteste despre AlexandruIlia, ne arata cat de schimbatoare era judecata domnu-lui supus schimbarei firei. Acest domn este Constan-tin Cantemir, despre care cronicarul spune, ca: era lafire bland si cu inirnd milostiva, rabdator, cu putinamanie intai, apoi ertator, i nelacom la avere, si indu-rtor, necarturar, iara slujit si la toate priceput. Bise-ricele cu ruga pazia, si cu sfat bun intemeiat, impo-dobit la cuvinte, duke li era vorba lui..."2). Cand instara li era plina de cete de talhari; conduse de boeriifugiti la Poloni, atunci el : cu munci grele ii muncea,ca pre unii de vii cu foc ii ardea, pre altii in patrubucati de vii ii taia, altora le taia manele si picioarelei asa ii !Asa de se pedepseau pand ce muriau 3).

0 simpla banuial, o vorba nelatnurita prin cercetaresi judecata, era destul ca dintr'un bun slujba i ajuta-tor in vrenturi grele pentru insai viata dotpnului sa i sescurteze zilele. Grozava pilda o avem venicita in ace-iasi cronica, care vestejete un intreg trecut de luptapentru neamul salt. Pentru a nu pierde nimic din cum-

I) M. CogAlniceanu: op. cit. pag. 6.2) ibidem; op. cit. pag. 35.3) Ibidem, pag. 36.

www.dacoromanica.ro

12 tefan Gr. Berechet

plita icoana a omorarei marelui cronicar Miron Costini a fratelui sau Velcico, mare vornic, lasam sa se ros-teased insui cronicarul; La veleatul 7200-1692 in lu-na Decembrie, in domnia sa, Cantemir voda, taiat-au pre.Miron Costin, ce au fost logofat mare, i pre frate-sauVelicico ce au fost vornic mare, dandu-le vina ca s'auradicat pre domnia asupra lui; insa Miron logofatul ne-fiind la Iasi inteacea data, ci la lard, la un sat al lui,i s'au fost tamplat de i-au fost murit giupaneasa, cevrand sa o astruce, iata au sosit i la dansul de la Can-.temir voda, armaul al 2-lea, Racovita, cu tm steag deIefecii, ca s-1 duca la Iai; ce el se rugase s aibd pa-suiala pana i-a ingropa giupaneasa, i sa. purceaga; ifiind aa, iat de sarg au sosit i Macri vdtavul cu adoua porunca, cum in ce loc il va afla acolo sa-i taiecapul i dupa porunca aa inteacela ceas i-au taiatcapul, i 1-au astrucat impreuna cu giupaneasa lui. $iaa intorcandu-se trimiii inapoi cu ispravirea de po-runca, atunce noaptea, ca la cinci ceasuri, scoasera ipe Velicico din beci, de sub casa cea mica, i-1 duserala 4antana de-i taiara capul. $i au stat acolo de fata,,,pentru credinta, fiul sau Dumitraco beizade, [Ana cei-au taiat capul. In zadar mai adaoga cronicarul dupaaceast fapta, ca acest Cantemir vodd: fost-au om cin-stit la cuvinte, i cunoscator la giudete, facand drepta-te tuturor ').

Totdeauga domnul judeca in ititaia i ultima in-stanta. Cand nu se putea lamuri, d delegatie vreunuiboer din localitatea apropiata de locul cu pricina, caremergand la fata locului i strangand oameni buni, cin-stiti i drepti, afla adevrul prin maruriile lor, pe care

1) M. Cogalniceanu: Cronicele Romdniei, t. II, 1872. Buc. pp. 38-9.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Pornni pana in secolul al XVIII-lea 13

le consemna in scris, i le comunica domnului spre aputea da hotararea in cunotinta de cauzd. In cazul a-cesta cel insarcinat cu cercetarea capata calitatea de ju-decator. Orice boer sau dregator putea sa fie insarcinatcu indatorirea de judecator 1). Nu lipsia de la aceastainsdrcinare nici episcopii 2). Putea s cheme i un satintreg sa judece un proces, care cerea marturiile locui-torilor de acolo 3). Parcalabii erau de cele mai multe oriinsarcinati cu astfel de cercetari la fata locului ca uniice cunoteau oamenii din regiunea lor i imprejurarilein cari trdiau ei 4). Surprindem i judetul cu 12 pargarijudecand 5). Dupa cercetarea documentelor pe care leposedau partile in proces i dupa ce aduna de la cei in-sarcinati cu ancheta la fata locului toate datele necesareda porunca sa se scrie hotararea domneasca 6) Nu ara-re ori se intAmpla ca acela proces hotarat de domnpentru mai mita tdrie trecea i prin fata divanului, cala instanta apelativd, pentru a avea mai multa Mile pen-tru vremurile viitoare 7). Astfel avem procesul judecat deGheorghe Stefan, domnul Moldovei, din 16. IVIII, 1656,care trebuia sa hotarasca afacerea vistiernicului Pelin ifratii lui cu Murgetii asupra satului Mihalciul din tinu-tub Cerndutilor. Domnul expune prin actul de porunca,trimes parcalabului de Suceava, Dumitraco Dragutescul,coprinsul tuturor documentelor de proprietate al-Mate departi pe care nu le crede nici pe ele i nici marturiiledate oral de parti. Pentru mai multa lumina prcalabul

1) Crestomatia pag. IV; VIII; IX; XIII; XIV; XVI; XVII2) lbidem pag. XI.3) Ibidem pag. XV.4) Ibidem pag. XIII; XVII.5) Ibidem pag. XIV.9 M. Coglniceanu, op. cit. pag. XXI.7) Crestomatia, pag. XXIII.

www.dacoromanica.ro

14 *tefan Gr. Berechet

fu indatorat sA mearga la fata locului si sA strAngd oa-meni buni si pe cei 24 jurAtori, .Elati Murgestilor cu rA.-vas domnesc, ca sa jure cA satul MThalciul nu-i al lui Pelin.

AmAnuntele cercetdrei fAcute prin oamenii buni" deacolo si felul cum vor jura cei 24 jurAtori vor fi af-A-tate de pArcAlab in scris, care se va trimite domnului.La 7. IX. 1656 pArcalabul rAspunde domnului asupra re-zultatului din care reese, cd in urma amanuntitei cerce-tAri si a jurAmAntului celui mare depus de cei 24 jura.-tori in biserica: pe sf. evanghelie si sf. cruce, jurAnd cAPelin nu a tinut niciodatA. satul Mihalciul, si cA a fostsat domnesc. RAspunsul spre mai mare tArie este sem-nat de toti jurAtorii. La 5 II 1657 domnul da. Murges-iilor hotArArea prin care cAstigA procesul, rAmAnnd de-plini stApAni ai acestui sat. Peste cinci zile, in 10. II. 1657,si divanul domnesc dA o altA hotArAre in acelas sens.Astfel cA acest proces a tinut mai mult de cinci luni,ceia ce nu insemna cA Pelin nu se va mai ridica subalt domn cu aceiasi pretentiune asupra acestui sat. Deteama unui nou proces Murgegii, dstigatori, si-au pussi ferAe in vistieria domneascA.

Domnul ca presedinte al divanului sAu nu judecaIn materie civilA de cat pe boeri '), si locuitorii de laoras; iar restul populatiunei de la tard se judeca descaunele inferioare de judecatd competente 2). In mate-rie penald erau anumite infractiuni, earl se .judecau decAtre domn chiar cAnd infractorii erau din cei din po-poi"). Aceste infractiuni erau uneori arAtate in porun-cile domnesti cum sunt desugubinile si furturile.

1) Crestomatia: pag. IV; VI; VIII; IX.2) Ibidem, pag. XX, XXXIII.3) Ibidem, pag. XIX; Uricarul, XX, p 129.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pana in secolul al XVIII-lea 15

Adesea judeca si procesele manastirilor1) in leg-turile CU delimitarile de mosii, apartinatoare lor, de si-gur, socotind pe egumeni Intre persoanele nobile.

Sentintele civile sau penale In cazul and nu seexecutau potrivit hotararei, si acesta era cazul canddomnul miluia pe cel pedepsit la moarte, se pltia gloaba:rAosa" In bani 2) sau vite3) (F/10611 110AH1 AOT li TAUTH");=---boi de gloaba buni si grasi, uneori Ingaduind si Impaca-rea prtilor.

Spre mirarea noastra intalnim printre documenteleromnesti cercetate si unul din 30.VI. 1621, card arata-rea locului, din care reiese ca si doamna judeca adeseaori cu divanul. Acesta-i curiosul caz de judecata al \TA-duvei fostului domn al Munteniei, Simion Movild, peand domnia fiul ei Gavrilas, increzuta autocrata Mar-ghita. Ea se intituleaza Icy ri_o]rn[o]Awa Ailrivran r[o]-cn[o]Awa rioicoimaro 1ll1 OtAiftfal ILOEBOAA-=-I0 Doamna Mar-ghita, sotia raposatului lo Simion voevod" si dispune ca_stenii de prinprejur si orsenii din Arges sa nu mai o-preasca pe calugarii manastirei Argesului de a merge cucarul la morile lor.

lat cum glasueste insusi documentul: Iar domniamea am cautat si am aflat dereptatea si am judecatdenpreuna cu boiarii, cum sa aiba sfanta man[alstire ca-le sa mearga cu carul la moara. i am manat pre slu-ga domnii meale, pre Stanciul vtahul, cum sa facacale. Deci au taiat gardurele gradinilor si-au facut ca-le s poata mearge cu carul sfanta man[a]stire la moa-it cum au fost si mai denainte vreame si le-au lsatsi lor loc destul sa fie de hrana. Deci intralt chip sa

1) Ibidem pag. L.2) Ibidem, pag. XXII.3) Gh. GhibAnescu Surete # izvoade vol. III, 1907, Iai pag. 69.

www.dacoromanica.ro

16 Stefan Gr. Berechet

nu fie peste cuvntul domnii meale. CAMA fLEYE r[o]c[no]-,,OTKA MH=InsI domnia mea a spus" !).

Domnul avea drept s aprecieze pdrtile unui proces, chiar calcnd legea. Pravila lui Vasile Lupu ii re-cunoate acest 'drept 2).

JUDECATA LA DIVANUL DOMNESC.histanid apelativd i adesea de fond.

Cercetand documentele eite din cancelariile dorn-neti in materie de judecatd pn in secolul al XVIH-leagdsim neaparat expresia : wi ritrHAE 1A HAMH HHAWN A10AA4KCISHAW Map HAW KrlpIifl 60A+1WH =iatd venit-ainaintea noastrd si Inaintea boerilor nostri moldovenicredinciosul nostru boer") cu variantele VJAZE 11faHAE!IAA HAMH H IltAA IMAM HAWHAW MW(%AAKCICHAM 60Apt.,ANWLIAIN

KI-

H AMA/AMIN iatd veni-a inaintea mea i inainteatuturor boerilor nostri moldoveni, mari .si mici"); i7,unKt 1101,40111+ (ltrfrA HAM H 11(A,A, gCHMH HAWHAIH MOAAAKmCISHMH 60A41 lifAHISHMhI H MAAILIMI1 (Agra HAWN iatdvenit-a Inaintea noastrd si inaintea tuturor boerilor no-stri moldoveni, mari i mid, sluga noastrd" .

Din toate aceste expresiuni intelegem, cd in seco-tele XIV, XV, XVI, XVII cdnd cancelaria domnitorilor

1) B. Petriceicu-Hajdau: Cuvente den Bdtrdni" toni. I, 1840. Buc.225-226.

2) Pravila lui Vasile Lupu, cap. I 4; cap. 35, 15; cap. 50 2'cap. 62 10.

3) Cea mai frecvent.4) Doc. din 1476, Mai 20, al lui Stefan cel mare: I. Bogdan Docu-

mentele qui $tefan eel mare" vol. I, Buc. 1913, p. 208.5) Doc. din 1623 (7131) lunie 20 al lui Stefan Tomsa: Gh. GhilAnescu:

ispisoace qi zapise", vol. I, p. II, Iasi 1907, pag. 152.

11.

=

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane in secolul al XVIII-lea 17

romani era slovond, ele nu pot da de cat intelesul cu-vantului ruirkTY, -=sfat" pe care-1 intalnim impreund sauimediat dupd in trebuintarea primei perifraze : ,nrfrANIAWHAt mrkTom=inaintea sfatului nostru" 1) care nu ddde cat aceiasi notiune de adunare", consfatuire", sfat",;,judecatd".

Abia pe la inceputul veacului al XVII-lea incepe sdpdtrundd expresia turd. divan", care devine cea free-yenta in epoca fanariot, inlocuind cu totul expresiileexistente mai inainte. In traducerile romanesti ale acte-lor slavone i apoi in cele scrise direct romanete gsimstand alturea ambele expresiuni sfatul tarei si divan".

Acolo unde se gsia domnul in diferite timpuriimprejurdri, acolo era si sfatul", divanul" sdu. Pretu-tindeni impartea dreptatea, dupd cum dovedesc atateaearti de judecatd, semnate de boerii, cari alcdtuiau sfa-tul sau curtea sa de judecatd, date din diferite targuri :Targoviste, Bucuresti, Suceava, lai, Vaslui, Harldu. Di-vanul avea atributiuni judecdtoresti, politice si adminis-trative. El facea dreptate in diferite pricini de judecatd,declara rdzboi, incheia tratate i alegea pe domn, actepe cari nu le putea executa de cat dupd hotararea in-tregului sfat, cad fdra hotdrarea lui nu se cacea absolutnimic. Era o instantd apelativa, judecand insa adeseaon i ca instanta de fond. Compunerea lui era lsat lavointa absolutd a dornnitorului. Mitropolitul ocupand lo-cul de cinste, in dreapta pe un scaun deosebit, sta infruntea boerilor, alcdtuitori ai divanului, cdruia i se ddprimul loc de cinste dupd domn si sarcina de a cercetapravila la aplicarea pedepselor. Langd domn si in jurullui stati marii boeri, cari ocupau cele mai mail slujbe

1) Gh. Ghibanescu: Surete i izvoade", vol. IX, Iai 1914, intr'un doc.din 1610, pag. 88.

pi

www.dacoromanica.ro

18 Stefan Gr. Berecl,Gt

in stat, aranjati dupd trepte, mai departe stau ceilaltiboeri, cari nu mai erau in slujbA si personalul de ser-vici al divanului, care indeplinea poruncile domnului, ea:aprozi, armasei. Ei stau in fata domnulni spre a puteafi vazuti de el. Sala de judecat era in mijlocul curteidonmesti. Din spatele tronului domnesc de pe pereteledin dos, cAdeau asupra acestui juriu de judecat bran-dele raze ale unei candele ce ardea continuu, luminAndchipul lui Christos judecAnd : Ibi in posteriori parietePrincipi thronus ponitur, imagine lest, Christi ad judi-chun apparentis superius, ornatus, quam perpetuo ardenscandela illutninat" ').

Misionarul Bandinus, care a vAzut un asemeneadivan de judecatA in 1646, spune ea' boerii mici erauin numAr de 10 si mai multi, din ei vodd chema cAteuntil pentru a-i fi tAlmaci, cAnd vreun inpricinat nustia limba inteleasd de domn: subtus in loco humilidecem circiler , aut plures barones, ut quern Princepsaudire voluerit, unusquisque sit paratus vocare, et siquis Principi ignota lingua loquitur" 2). In dosul lor staucAnd 20, cAnd 30 scutieri cu scuturi aurite, inalti destaturA si imbracati in haine rosii. In al treilea rand'stau cam 2000 de osteni de curte fArd arme, iar in do-sul lor asteptau impricinatii. Toti impreunA sunt co-prinsi ca de un cerc de 200 pedestrasi alesi, imbracatihoneste" ca la nevoie sA fie gata la bombarde, sgetaresi tdere : Hos omnes per modurn coronae cingunt du-centi pedites selecti, bornbardis ad jaculandum et frameisad secandwn instructi si opus foret" 3).

Se face rugAciune inaintea icoanei lui Christos,.9 Crestoniapa, pag. LXXIX --LXXX.

2) lbidem, pag. LXXVIII.3) Ibidem, pag LXXVII.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pOn tn secolul al XVIII-lea 19

domnul se aseaza pe tron si facandu-se tacere se chiam'ade vornicei prin aprozii de la usd cei impricinati : Quam-primum Princeps, praeviis ad judicem Christum precibus,In throno consederit" ').

Se aduc legati in fata domnului mai intAi cei ares-tati, vinovati de vind capitala, adic de furt, omucideresau violentia spoliatorum : Tum ad Principem priusaccusati de capitali culpa, scilicet de furto vel homicidioant violentia spoliatorum compedibus vincti adducuntur" 2).

Cercetati public prin dovezi, martori suficienti sipropria lor rnrturisire, smulsa adesea prin torturi, li seaplica sentinta pedepsei cu moartea : qui si convincanturaut propria fassione, aut testibus sufficientibus, adhibitistorturis, certissima illis mortis sententia profertur" 3). Ceicari nu sunt retinuti prin sentinta sunt scosi prin altus a divanului. Se judeca pana la amiaza.: Si verokora meridiei audita fuerit, reliqua plebs, quae fuerit,ad alteram judicii diem adesse jubetur" 4). Celor ramasinejudecati li se fixeazA alt zi pentru judecata: Causaplerumque uno eodemque die, ant si minis perplexa fuerit,tribus aut quator sessionibus excutitur et sententia pro-nunciatur". Nepartinirea judecatei domnesti o lauddatat Bandinus cat si Cantemir. Primul spune ca inaintealui Vasile Lupu nici cel mai mare boer nu avea niciotrecere fata de Oran. Chiar pe insusi fratele sau, hat-manul, 1-a dat Minas" la o judecata cu taranii. Pe doifrati ai lui dupa 'mama i-a pedepsit cu 3 zile de in-chisoare la un loc cu facatorii de rele. El chiar spuneacu tot dreptul non fratres, non filios aut filias curare,

--

1) Crestomatia, pag. LXXX2) Ibidem, pag. LXXVIII3) Ibidem pag. LXXVIII.4) Ibidem, pag. LXXX.

www.dacoromanica.ro

20 Stefdn Gr. Bereckui

sed unam et solam justitiam" '). Afacerile cele mai grelele judeca el, deoarece era convins ca ceilalti judecatorise conrup cu daruri, caci din cauza aceasta : pauperesetiam in causa justa affligerentur" 2); adesoa ori se daacestora, cazuri grele, pentru anumite motive. Domnito-rul judeca de obicei crimele si faptele cari cer condam-nare la moarte. Cele usoare se isiu pe seama judecl-torilor-boeri mai mici 3). Acestia judecau acasa i dauhotdrrea, care li se parea lor build 4). Multumireaambelor parti cu;aceastA hotasare inchidea litigiu. Putereaunei astfel de sentinte este casi cea pe care ar fi dat-odivanul. Partea nemultumita se adreseazd cu plangereasa divanului, care va cerceta din nou. Boerul judeckorgAsit vinovat de nedreaptA hotrke, Hind c s'a lsatbiruit de favorizare sau de mita, se pedepseste greu.Gsindu-se ca apelantul a fost judecat drept, se bate cutoege si se oblig, fata de partea adversa, la plata indoita cheltuelilor de judecatd 5). Nu exist nicio prtinire,,,rcpoaqyzoAvkta", in judecata domnului, cad chiar dadmarele logofat Ii aude numele chemat in vreun procescu UB Oran, indat pArseste scaunul ski i trece lastnga, taranului 6).

Dupd Bandinus, divanul judeca in toate zilele, afarde duminici i sArbatori. Sunt rare cazuri and nu ju-deed in fie care zi Exceptis Festis et Dominicis diebusquibus non judicat, vix aliquando tribunalitium judiciumomittit"7). Sub Cantemir, la finele sec. XVII-lea, se ju-

Ibidem, pag. LXXXVIII IX2) ibidem, pag. VIII.3) Ibidem, pag. LXXXIX.

Ibidem, pag. LXXIX.5) Ibidem, pag. LXXX.9 Ibldem, pag. LXX.7) Ibideni, pag LXXXIX.

-

I)

cd-i

2)

www.dacoromanica.ro

Juoecata la Rornni 'Dana in senoluI al XVIII-Iea 21

deca de 3 sau 4 ori pe saptamand afara de postul celmare : Per totum annum exceptis diebus, giros jejunio,quad magnum vacant, destinavit ecclesia, Princeps ter(rut quater in hebdomade publice litigantium causas indivano audit"). Duca vodd tinea divan de cloud ori pezi : de cloud ori facia divan in zi. Deci la divanul celde dimineata, dvoria toti la divan ; iar la cel de chin-die, umblau fustasn prin tang, chemand oamenii ladivan").

Dupa desbaterea pricinei, mitropolitul cu toti boeriisfetnici ii spun parerea cu glas tare, chiar dacd domni-torul nu este de acea parere: Discussa causa, metro-polita et onines barones de sfat, sive consiliarii, claravoce sententiam suam, etiam si sciant, aliud esse Principipropositum, profuerunt, et accusatum vel absolvunt cri-mine, vel sine culpa declarunt"3). Boerilor scosi din slujbrar le cere domnul parerea : Deposittis autem baronibusnihil projerre nullamque sententiam dicere licet, nisi aPrincipe interrogatis"). Dacd acuzatul este gasit vinovat,domnitorul intreabd pe mitropolit ce pedeapsa i se cu-vine dupd legile civile i bisericesti. Cetind textul legei,mitropolitul cere mila dornnului, ceia ce destul de multeori fac i boerii : Auditis cunctorum opinionibus, si reusizabeatur, Princeps metropolitam interrogat, quae secun-dum civiles et sacras e leges, poena debeatur. Metropolitaprimo verba legis recitat, post autem Principis clementiamcui rnodus praescribi non possit, implorat, good simulcuncti barones facere conserveveruut"5). Acuzatul este ertat

Crestornatia, pag. LXXV.2) M. Cogalniceanu, op, cit. t. II, pag. 53) Crestomatia pag. LXXXI

Ibidem pag. LXXXI.Ibidem pag. LXXXI.

1)

4)CI

www.dacoromanica.ro

22 $tefan Gr. Bereehet

sau pedepsit la moarte sau primeste altA pedeapsa dupd fapta:Tandem Princeps suam ert sententiam accusatumquevel absolvit, vel morti, a/live poenae adjudicat" 1). Ban-dinus povesteste despre asprirnea pedepselor date deVasile Lupu, care condamnase la moarte peste 20.000criminali, si la rugAmintea boerilor de a fi mai bland,el le rAspundea cA nu are in vedere persoana, ci drep-tatea, nu lucrul ci legea : non personam sed justitiam,non rem sed legem aestimo" 2). La argumentarea boerilor,

tara se pustieste din pricind cA pentru sim pla rdpirecu forta a unui bun de la un Oran pe care o face undestoinic ostas sau un boer se pedepseste rapitorul cumoarte, Vasile le rdspunde : Chiar dacd voi toti ati faceo faptd pentru care s meritati pedeapsa cu moarte, desigur, ar trebui s muriti. Chiar dacd jumAtate din taraMoldovei ar deveni crirninal, sA piard jum tatea cearea ca sA se pAstreze cea bund. Cu cei buni trAesc InsigurantA, cu cei ri vesnic voi fi in pericole : si vosomnes morte dignum aliquid feceritis, cert moriendumerit vobis. Imo si media pars terrarum Moldaviae eritnequani pereat mala pars, at bona servetur cum bonistutus vivam cum malis semper in periculis constitutusessem"). Dorinta Lupului era ca un cAlAtor s poatAcAlAtori in cea mai mare sigurantA, s rneargA i s'a seintoarcA, sA umble i sa doarm, incArcat cu aurpietre scumpe: tutissimus viator, auro gemmisque onustusire, redire, ambulare et dormire, etiam secus viam protest").

Cei condamnati de omor sunt rdati in primire ma-relui armas sa-i in chidA, cei retinuti pentru datorii sunt

1) Crestomapa, pag. LXXXI.2) Ibidem pag. LXXIX.

pag. IXXIX.4) Ibidern: pag.IXXIX.

ca

si

Ibidem,

_

www.dacoromanica.ro

Judecnta la Romani ria'na In secolul al XVIII-lea 23

dati in seama vdtafului de aprozi. Talharii se spanzurd,sacrilegii se ard, ucigasii nobili se decapiteazd, iar ceide jos sufere inceata i greaua moarte a intepdrei. Uci-gasul impcat cu rudele mortului poate nddAjdui o oarecare "indurare de la domn. Ertarea trebue spusa publicdomnului. Altfel, moartea se pedepseste cu moarte, cacisangele cere rzbunare prin sange si moartea prin moarte.Dacd pedepsele pentru faptele trecute nu I-a putut in-drepta sau dacd mai sunt i alte motive pentru caredomnul voeste sal smulgd dintre oameni, ertarea rude-lor celui mort nu4 scapd de moarte sau ocn. Boeriicare au intrebuintat in folusul lor bani din visteria tareisau au conspirat in potriva domnului lor, se pedepsescnumai de el fait pdrerea celorlalti boeri, cu pierdereavietei i averei lor. Executarea pedepsei cu moarte seface numai prin terea capului. Bdtaiadacd este fixatdca pedeapsdo executa numai domnul cu topuzul, cciun hoer nu poate fi batut de cat de domn, intrucat erainjositor s fie bdtut cu toiagul sau biciul.

Procesele se judecd grabnic. Cele mai lungi des-bateri nu se pot prelungi peste trei sau patru sedinte.

Lipsind domnul din cauzd de board sau alte impre-jurdri, boerii judeca singuri, comunicand desbatereahotdrarea prin scris : Sin Princeps vet per morbum, vetalia negotia in divan venire non possit, barones tamencuncti, in suis sedibus dispositi, haud aliter ac si Prin-ceps praesens esset, vexatorum querelas audiunt et sol-vunt decisiones: lumen cum enarratione causae per lit-teras Principi referunt" t) Plecand prin tara la plim bare, saumergand la bisericd supusii sunt liberi dea plan-geri. Ele se strang de spdtarul al 3-lea, care dupd in-

I) Cresinmatia; pag. LXXXII.

si

s-i

www.dacoromanica.ro

24 Stefan Gr. Berechet

toarcere i le pune pe masa. Logofatul al 3-lea le citeste,domnul Ii scrie hotararea pe dosul cererei. Petitiilecelor cari au cerut ceva impotriva adevarului i legei lerupe. Toate se dau suplicantilor, iar capetenia aprozilorle aduce la indeplinire.

Niciodat judecata doninului nu a fost contra legei,ceia ce nu s'a intamplat en hotararile celorlalti boerijudecatori.

La divan mai sunt adesea procesele a carora sen-tint a fost data gresit de boerul-judecator al fondului,pe cari marele logofat le rupe, trimetandu-le divanuluispre rejudecare.

Porro cum Princeps in templum aut alio recreatio-nis causa perrexerit, cuilibet preces sums ipsi offerre licet;quas omnes spatharius tertius colligit, redeunteque inpalatium Principe in mensa reponit ; Accedit statim ter-tius logotheta supplicumque desideria coram Principe le-git, literarumque parti adversae Principis resolutioneminscribit . . . Cunctos deinde spatharius querulis reddit,quae praefectus aprodorum carat, ut ad executionem per-ducantur voluntas Principis" ').

JUDECATA IN PROVINCIE.Populatia tarei fiind din ce in ce mai mare si infractiu-

nile destul de numeroase, divanul nu reusia sa lejudece pe toate. Era greu ca domnul i divanul saus poata judeca cauzele marunte, cari aveau loc pe in-tinsul intregei tari. De aceia domnul judeca in divannumai afacerile mai grele i apelurile. $tim dupd Can-

1) Orestamatia, pag. LXXXII.

I ll

www.dacoromanica.ro

Judecate la Rorn'anl ;Ana' in secolul al XVIII-lea 23

temir, ca boerii divanului de primul rang aveau voie sajudece in toata tara, gall de Iasi. Tot ei judecau si peboerii subalterui. Daca partile conveneau, puteau fi jti-decate de marii boeri chiar si in Iasi. Restul proceselor sejudeca de ceilalti boeri de tara i anume de vorniciparcalabi: Hi omnes quidem causas audire possunt,dirimere autem tantum leviores; graviores vel ad mag-num suae provinciae vornicum, vel ad Principem re-legare debent. Eo autem casu litigantibus sorok i. e., di-em constituunt, qua utraque pars coram Principe corn-parere tenetur"1). Judecata vornicilor nici un supus altarei de sub jurisdictia lor nu o poate refuza, pe catavreme pe a celorlalti boeri o poate refuza, cand o parteIi recuza, apeland la domn.

Multimea docurnentelor de acord cu spusele lui Can-temir vorbesc despre scaune de judecala prin diferitetarguri. Astfel, pentru ca vornicii (in Muntenia si banii)parcalabii s poat birui judecarea proceselor, se nurniaucate cloud persoane in orasele mai marl. Aceasta lafinele sec. XVII, cad, dupa documente, in secoleleanterioare era numai ate un vornic i un ban, fiindprocese mai putine. En Ballad functionau doi vornici, lo-cotiitorii mareltu vornic al Tarei de jos, tot asa si laDorohoi pentru Tara de sus. Tot prin delegatia mareluivornic judecau i alti 2 vornici la Campu-lung si unulla Vaslui, iar pentru salinele de la Targu Ocna erau doicamarasi cu puteri de judecator. In Hotin, Cernauti, Su-ceava, Neamt, Soroca, Roman, Botosani, Orhei, Chisindu,Lapusna, Falciu, Galati Tutova i Putna functionau ate2 parcalabi; iar la Targu Frumos, Harlau, Vaslui, Co-vurlui i Bacau Cate unul.

Crestornatia, pag. LXXX1V

si

9

www.dacoromanica.ro

26 tefan Gr. Berechet

Vornicii judecau cauzele mai mici si mai usoare,iar pe cele mai grele le trimeteau la marelui vornic al trei.Data Insd se ridicd nemultumire din partea unei prti,treindu-se caz de apel, mergeau la divan. PArcAlabii an-chereazd afacerile i fixeazA un soroc" prtilor pentrua se infatisa tribunalului competent. In caz de apeI fie-care parte primia o invitatie, care ar corespunde citatieide astAzi. IatA un model de citatie din acea vreme :

Pentru aceasta, deaca vei vedea cartea domnieimele, iar tu s aibi a da zi lui $tefan i cu Istrat, sd-siaducA $tefan uricile inaintea domniei mele, sA s tiecine i-au vndut acel loc. Aceasta-ti scriu i intealtchip s nu faci. $i hArtie de zi 'Inca s le faci sA lise stie ziva" ').

In acelas timp se trirnetea la divan textul li-tigiului i rezultatul anchetei a acestor pArcalabi: Fitauteni id hoc modo: pircalabius litteras scribit quibusmemorat Titium et Cajum cum de tali re lites invicemaluerint, ad Principem appelasse et promisisse tali sorokvel termino coram Principe se sistere. Has litteras induas partes scindit et utrique litigantium unarn partemporrigit" 2).

AfarA de acestia, orice boer de tara, i slujbas, careera socotit slugA" a domnului primia anumite insrci-nail de acestea in legAturd cu cetcetri de delimitdride mosii, cu anchete etc. Cel Insrcinat aducea laindeplinire porunca instiintnd rezultatul prin scris. DivanuldA hotArAre definitivd.

Partile trebuiau sa se prezinte la termenul fixat:a veni la zi". Cel care era absent pierdea procesul: rd-

1) Doc. din 1625 (7134) od. 20, Harlau in Documente rortittneW I,Bianu, p. 1, Buc. 1907, pag. 109; cf. Crestomafia, pag. XVIXVII.

2) Crestomafia, pag. LXXXIV.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornOni pan in secolul al XVIII-lea 27

mdnea de lege". WA' o pildd. H COt091HAH NT nO ISAA/4rEtH WT Elvin nrA rOrflOACTKO A1/1 H AMA Hhi ECT HA CP&TA IlfEHOAORHAA ilailACICHKAq TAME ICAAgrEtH WT ETErAW WHHIlpTHAOHJA rifEA rotrioArinio AiH HA AEH H HA COtOIS 3A AHHYII 'TEA rocnoArno MH, A ISAAgrEfH WT IA39 ACT AOWAH CTA.TH AHHY ISAKO NT C0J109HMI 110 ISAA)crEr Writ Hi Valk CA'ArAAHH g9EA0KAAH. WCTAKIA KAAgrEri WT fit3Ep (UT 3AICOH. sisorocit-au pentru alugrii de la Vieros inaintea dom-niei mele si le este ziva la sfanta preacuvioasa Paras-chiva, dar pe and au venit inaintea domniei mele ea-lugrii de la Vieros la zi si la soroc la infatisare ina-intea domniei mele, calugarii de la ,Ezerul ins n-auvenit sa stea in fata domniei mele cum au sorocit pecAlugri si au mintit si s'au rusinat, Rams-au calug-di de la Iazer de lege ')...

In materie de plngere, in vechiul nostru drept, nuexista incapacitate, ori ce persoand putea sa actionezein judecet inaintea tribunalului competent sau inainteadivanului, caci: Etenim a principio tribunali, arceri ne-mo potest.

Adesea ori locuitorii unui tinut, supus unui vornic,cei de pe mosiile vreunei episcopii sau mndstiri erauscosi prin porunca domneascd, din punct de vedere ju-deatoresc, de sub jurisdictia judeatorilor lor firesti.

Stefan cel Mare prin hrisovul din 30. VIII. 1479scoate pe locuitorii satului Rdc luti, apartintor epis-copiei cu acelas nume, de sub jurisdictia boerilor, sta-rostilor, soltuzului si pargarilor din Suceava si Siret, avornicilor din ambele tArguri si a globnicilor din Su-ceava. Acesti slujbasi nu vor avea dreptul sa judece i

1) Doc. din 1586 Oct. 12 Arhiva istoric4 a Ronzdniei tont. i, partes-1, Sucure0i, 1865, pag. 68; cf. Crestomatia, nag. LV1.

www.dacoromanica.ro

28 $tefan Gr. Berechet

s globeasca pe sdtenii din Racluti pentru nici un felde crime, nici macar pentru moarte de orn sau rapirede fata", ce s'ar intAmpla pe pamntul bor. Pentru certu-rile si furtisagurile din targ ii vor judeca vornicii dinacel ,tArg ; iar pentru celelalte fapte vor fi judecati deepiscopul de Radauti sau urmasul lui sau de vorniciitArgului. Aceleasi conditiuni se vor respecta i pentrulocuitorii satuhii Cotmani, supusi aceleiasi episcopii. Afa-cerile privitoare la vitele de pripas din Radauti si Cot-mani intrau in jurisdictia episcopului de acolo sau a vor-nicilor : HA TO raiso Aa HE HAMET HH EAHH Ham 60AtHH1 MThtHOATg3H H Hprar twr CipTricoro Traran AHH AKOplutcHKIT THN AEO TrArop AHH VAOKHHH,H RIP KOAOETH OgIAK.MOW" Aa HE HAIMOT AHAO AO THX HAWN ANA [H] WT P[A]-AORLIJI ll/T UItO HAWEAN MHTI1OH0AHFOI NH CW,A,HTH Hp AHHFAOKH HC HHX 91ATH1 HH 3A KEAHISCIE AHAOn AIM 3A MMOE3A ,4YHIErg6CTKOI NH 3A KOAOMEHT[tO AHRIN1 Ivo erk TAAA] E0y4rrg`t HHHTH g Toro CEAO g PaAoKu,,Ex. rOAICO 3A CKAAg TOrromiloto H 3A TATai 410 a 3ACTAHET AHU,EM 'TOL A611CgAHAH AKOpHHH,H TOFOKCISH TOTH MOAH [OT PAA01111I,EXI 3AII] HOE A6II HE HMAAH AHAO NAHTH Hp MU A611 NAHAH 111MOAFEHHK HAM 1S91 IWAHHISTEn HAH icoro fiora H3KEpET AA 6W.MT tnnricon tiaui MHTp0110/140 WT PAAOKH,EXI HM1 ABOrna[it] Hp A FM HHKTO. II TAK0W,A9E KAIE ISCAHICO MA NT /I1{0[rMAH [H]1 gio nragNatom WT HM11EV0 MHTfOn0A40 WT PA.Aaiun, a Ao THX mom' yo CgT g Trky rEAa[r] AKH HE HAWNAHAO HH EA1111 FIA111 KOAflali AHH ETAkOCTH WT AELI,HHAI AHHrA06111111,Hq AHH flEp1pKU,H 1 HH EgArITH tix, AIM MKS g3ATNWT HHX1 UN 3A KEAHICOE AHAO AHH 3A MAAOE AlMa, HIEwErgsrmgo, UM 3A 110A04EHIFO AIM& 410 rk T AA1 ROIVIAHH6gAET gkIHHHT111 410fai HX NAHAH HAU111 EIHICIC011H HAHAliOrliyi H MISO KHIllE -1111111EM. II TH7E: HAWN aril mpg-

1111

A

3a A-

k

g

KAAA

www.dacoromanica.ro

Judecath la Rornani pane in secolul al XVIII-lea 9(4

A6H HE roinutH TOTH MOAN WT KOH/HAHH HH HA ro-fill 114 MAHHEIII HIE HA HAWN AliOtORE1 HHHAM BEAAA'tHEIK

H TIM 34 fltHrIACHHI cr1z 31iaHAVT oy PaAoKyy H1401%M4HEI THy MAX IVO HI1HEAgX4NT tVT AHITI)0110Ai10 n. AAO TEEN I1HiJ4CHH HHK9'0 AgH HE HAIM II H WAAHOE AHAO* MUADE HMAA AHAO EHEICKOHA tiawfro WT PMOKH,,EX HAH Ak01IH4H,ca sa nu aiba nici un boer al nostru, nici starostii, nicisoltuzii i pargarii din Suceava, nici soltuzii i pargarii,din targul Siretului, nici vornicii din aceste doted tar-guri, nici globnicii din tinutul Sucevei, sa nu aiba. treaba,cu oamenii nostri din Rada* din satul mitropolieinoastre, nici a-i judeca, nici gloaba a lua de la dansii,nici pentru fapta mare nici pentru fapta mica, nici pen-tru moarte de om, nici pentru rapire de fata, ce se va,face acolo in acel sat al Radautilor. Numai pentru sfa-da in targ i pentru furtisagurile ce s'ar dovedi la fatalocului in targ, sa-i judece pe oamenii din Radautivornicii targului, dar pentru altceva sa n'aiba treaba a-i,judeca, ci sa-i judece rugatorul nostru chir loanichiesau cel pe care Dumnezeu ii va alege s fie episcop,la mitropolia noastra din Radauti sau vornicii lor, daraltul nimenea. $i tot astfel i pentru satele ce sunt laCotmani, cari apartin mitropoliei noastre din Radauticu oamenii din acele sate sa n'aibd treaba nici un,boer al nostru, nici starostii de la "retina, nici glob-nicii, nici pererubtii, nici sa-i judece, nici gloaba sa iade la dnsii, nici pentru vre-o fapta mare, nici pentruvreuna mica, nici pentru moarte de om, nici pentrurapire de fata, ce s'ar intampla acolo la Cotmani, cisa-i judece episcopii nostri sau vornicii lor, cum scriemmai sus. Deasemenea slugile noastre pererubtii sd numane pe oamenii din Cotmani, nici la cetate, nici la

tV611,H1

f0,30 ClttJO g

g

=

www.dacoromanica.ro

30 *tefan Gr. Berechet

mori, nici la curtile noastre, cu alti tarani la unloc. Tot astfel, pentru vitele de pripas ce se vor gasiin Radauti sau in Cotmani, in satele ce ascultd de mi-tropolie, cu acele vite de pripas nimenea sa n'aibd nicio treabd, ci sa aibd treab numai episcopul nostru dela Radauti sau vornicii lui '). De aici reese limpede,ea in rari cazuri domnul prin puterea sa absoluta smulgeape infractori din competinta judecatoreasca a judecato-rilor lor legali, supunandu-i judecatei unei alte persoanecum este,in cazul dat.episcopului de pe vremuri alRadautului. Aceasta cedare o face domnul : a) pentrufaptul, c episcopul este, din punct de vedere moral, su-perior ori carui alt dregator, a cdror hotarari puteau fivitiate mai usor de cat a unei fete bisericesti si b) sa-tele despre care este vorba fiind druite acestor institutiireligioase, trebuia cedat pastorului lor si dreptul lor dejudecatd. Acest drept de judecat se ceda uneori si egu-menilor si dregdtorilor lor, cum vedem din documentuldat de acelas domn in 19. VIII. 14'12, tot pentru aceleasiargumente, credem : II TAKOWE TOTH MOAN HE TAX A10-HACTHJVISHX max (Bodestii, Math si lurcanii de pe langPobrata) AA HE HAIMT HHKTO VUT HAWHX HAHOX H OttpAAHH-''SOX CgAHTH HX HH oy 9EA, A HE oy icomotom AEA.. flu isomoya 0y3pHT KOKAA A7KE HMAET tVT THX MOAH HE TAX CE4tAX,1KgA Or YFAin HAH 3A KfAHKOE AHAO HAN 3A MAU*, A WHH AOTr6ZgTh H AA HWTOyT FIX [IAA irgautioat, KTO W[aM] soyorsoy MIMI CKATOF0 IIHKOAH,9 H HtAA Oy(AAHHKOM Eros A imoroNAtia AA HE HAIAIOTEs HHKOAH FM oy voyA17, LAE AA toyAATscam' CKOHAIH AFOAH WT THX "TX MOHACTFICKHK IMAX H AAAOKHAMOT HX IV TEAM H oy rAogax H oy KUAKHX ItHHaxntpo KOAH KgAET Ha THX MOAN `IHHHTH A =*i asemenea pe

1) I. Bogdan : Documentele lui .*fan al Mare", vol. I, Buc. 1913sp.p. 229-232.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in .secolul al XVIII-lea 31

oamenii dintr'acela trei sate rnanAstiresti s'a n'aibd ni-menea din boerii si dregatorii nostri a-i judeca de ni-mic si de nici un fel de pricind. Dar cui s'ar pAreacd are strarnbAtate din oamenii acestor trei sate, oricumar fi, sau pentru o pricind mare sau pentru vreunamicA, ei sa se plangA si sa-si caute dreptatea inainteaegumenului, care va fi in mandstirea sf. Nicolae siInaintea dregatorului sdu, iar pe altul s nu aibd jude-calor niciodat pentru nimic, ci sA judece singuri peoamenii lor din aceste trei sate mandstiresti si sa-i ur-.mAreascA pentru toate, atat pentru gloabe, cat si pen,tru ori ce fel de vinovAtii, Cate se vor face asupra a-cestor oameni 1) Deci, egumenii mandstirei Pobrata,cAreia apartinea aceste 3 sate, aveau sd judece pe oameniide pe aceste rnosii.

Aceiasi conceptiune despre dreptul de judecat dategumenilor de cdtre domni o aflAm si in prima jurnd-tate a secnlului al XVII, cand Moise Movild in 25.VII1631 opreste pe parcAlabii tinuturilor sd facd nea--junsuri vecinilor si tiganilor mandstiresti, trecand drep-tul de judecata egumenului. Iat cum se exprimd el :AdecA s'au jAluit inaintea domniei meale rugAtorii nOs-tri episcopii i egumenii de pren toate mAndstirile preparcAlabii den tinuturi inteacela chip : cum le Intrd prinsate si le pradd vecinii si-i ciubotesc fAr isprava. ; altaInblA desugubinari in toat vreamea de fac nApdsti afffemei si a feate de oameni buni si a sdrace pre men-ciuni, de le fac pradd si-i bagA in fear si-i ciubotesc ;alta : Inbl slugi hAtmAnesti si giuzi tigAnesti de le In-vluesc tiganii si-i pradA. Intru aceia, domnia mea sicu tot sfatul domniei meale, cu mitropolitul si cu alti

1) 1. Bogdan : Documentele lui $tefan eel Mare, vol. f, Buc. 1913,pp. 173-177.

www.dacoromanica.ro

32 $tefan Gr. Berechet

episcopi, socotit-am de aesta lucru i am aflat, cumnu iaste domniei meale nici un folos nici tarai, ce nu-mai iaste de scadere i de pagubd svintelor mndstiride li s pustiesc i li fug vecinii i tiganii pentr'altetaxi. Deci pentr'acesta lucru parcalabii sa n'aibd treabAcu satele sntei mnastiri a Dragomirnei a prada pen-tru depArAturi i pentru alte svade ce s vor face, cenumai cu talharii i cu furii s aib treabd parcAlabiia-i prinde ; iard alte gloabe ce s vor face, sA aibd agiudeca egumanul i cu sdborul i a-i globi dupd vinalor, cum sa va cddea")...

.

Mai mult : episcopul uneori judeca cu alti dregatoriprocesele ce se iscau intrc marele vornic i altii, (landi carte cu rezultatul judecatei. Acesta-i cazul din 17.V.1605 cnd Agafton, episcopul de Roman cu oltuzul dinacest ora i cu altii a judecat o pricina a marelui vor-nic, CArstea, cu satul Rumdneti pentru un iaz2).

Intre documentele tiprite pdna in prezent gdsim icateva din acelea, care reprezint carti de judecat datede midi dregAtori. Astfel avem cartea de judecat dinDec. 1625 semnata. de Costea, vel sluger inteun litigiudintre un oarecare Dragornir i Mitrea comisul pentrumotenirea unei fernei, Despina). $i o alta din 1.VI,1694 a pitarului Dumitracu Poenarul4).

In orae competinta de a judeca toate neintelege-rile dintre locuitori i bresle o avea juriul alcauit dinoltun i cei 12 pargari5). In sate judecau bAtrnii ioamenii cei buni.

1) I. Bianu: Documente romdnesti p. 1, Buc. 1907, pag. 190 191.2) Ibidem: pag. 7-8; cf. Crestomatia, pag. XIX111.3) I. Bianu : Documente romanesti" p. 1, fasc. 1 2, 1907. Buc.

p.p. 111-112.4) Buletimil comisiei istorice a Romania" vol. 2, Buc. 1916, p.p. 239-40.5) N. lorga: Gescluchte des rumanischen Volkes" vol. I, 1905, Gotha,

pag 158; cf. lhidem, trad. romaneasca de Otilia Teodoru-lonescu, vol. 1, pag..218.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornani pana in secoiul al XVIII-lea 33

I v.

JUDECATA STREINILOR.Desi nu toate documentele sunt date la lumina, to-

tusi din cele tipdrite putem prinde si firul vietei si acti-vitatei streinilor in prnntul romanesc. Ele ne vorbescdespre diferitele legaturi comerciale cu vecinii, schimburide mrfuri si imprumuturi bdnesti. In decursul vrernuri-lor de la intemeerea statului nostru pand la 1700 au avutloc felurite procese intre neamul rorndnesc si acesti vecini.De ad deci nevoia de a se ldrnuri si aceste diferendepe calea judeatei. Pentru judecarea lor au trebuit sd seia rndsuri de o parte si de alta prin intelegeri si tratate.

Ca principiu juridic, faille romne impotriva tuturorobiceiurilor celorlalte popoare, puneau pe acelas piciorde egalitate in materie de judecat pe cel strein conlo-cuitor cu romanul sau in trecere prin tara. Aceiasi instantajudeca atat pe autohton cat si pe cel strein. Numai a-tunci and avea loc vreo neintelegere intre romani sivecini la hotare, era nevoie sa se stabileascd intre am-bele prti un acord asupra instantei, care trebuia sd ju-dece. Acest acord trebuia sd aibd loc pentru faptul cdprtile, cari se judecau apartineau la doud legi diferite sinu se putea alege mijlocul de urmdrire pentru ipartearmas in proces. A se fi judecat romanul in tam vecinddupd legea vecinului ar fi dat nastere la mari cheltuelisi ar fi incetat comertul pentru o indelungd vreme.

Reclamantul strein se putea adresd autoritatilor dintara pardtului, sau autoritatilor din tam sa, sau celor dinOra unde a avut loc infractiunea, in ndejdea ca va fijudecat mai bine si astfel va primi o hotdrare mai avan-tagioasd.

www.dacoromanica.ro

34 $tefan G. Berechet

Un exemplu de judecata intre un autohton si unstrain avem in cazul din 27.X. 16991), cand o femeieSamfira din Campulung fusese datoare lui lacob Sasuldin Brasov, punandu-si la aceasta niste scule zalog. Easi-a plata datoria, dar lacob Sasul nu a voit sd-i rein-toarca atatea scule Cate i se dedese ca zalog, deoareceauzise ca ferneia si-a perdut actul. Serban comisul, is-pravnicul Campulungului, judecd aceasta afacere, obli-gandu-se feciorul lui Jacob Sasul cd-i va da toate scu-lele pe ate jurase femeia. Ajungand la Brasov nu-i clanimic. Constantin Brancoveanu, cerand judetului din Bra-sov sa se facd dreptate ferneiei, clandu-i-se toate sculele,caci altfel, se va opri bucatele altor sasi".

Dreptul egal al streinului in fata judecatei romanestiera asa de cunoscut in cat domnitorii "II comunica caceva foarte obisnuit oricdrui strein, care doreste sa viela noi"). .

Mihnea, domnul Tarei romanesti, instiintand in 18.1.1509, pe Brasoveni cu privire la reclamatiunea platei fa-cuta. de un turc, spune ca orice strein se poate plangejudecatei rornanesti : Constat enirn Vestris Circumspec-cionibus quod quiqumque veniunt ad nos, de quaecumqueparte cuilibet, satisfaccionem et iusticiam impendimus").

Eremia Movild scria 'in 2.X1. 1596 celor din Bis-trita, cari nu aveau incredere in judecata, dornneasca, cuprivire la un popa Lazar, cum ca pot fi siguri cd: precumsuntem drepti si cu altii, cu streinii, si pe el (pe un bi-tritean) 1-am fi rnul(umit, daccl ar fi avut dreptate" 4).

1) N. lorga: Brapvul gi Romdnii" Buc. 1905, pag. 165.2) Analele Acad. Rom. vol.XXXV, pp. 1-13, cf. Hurmuzaki: doc. X,

pp. 340-342.3) Hurmuzaki. Documente" XV. pag. 190.4) Hurmuzaki: ,Documente" XII, pag 260: cf. XV, pag. 736.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornnt pari n secolul al XV111-lea 35

Matei Basarab scrie in 14 VI. 1644 in Brasovunui oarecare Mihail BMWs cu privire la judecata unuidorobant muntean, cu cei din Brasov, pentru un cal, zi-and : Scriindu-ne dumneata cum sd vie acest dorobantal nostru acolo, sd-si caute lucrul, deci dorobantulnostru s'au fost pus zi cu oamenii dumneavoastrd, si aufost mers dorobantu la zi, sd-si caute lucrul, de au fa-,,cut atata cheltuiald i atata treapdd ; iar oamenii dum-neavoastrd n'au venit la zi, cum le-au fost tocmalasorocul...Ci s cade acum dacd n-au vrut sd vie oame-nii dumnevoastrd la zi, cand au mers dorobantul nos-tru acolo, acum sd vie oamenii durnneavoastrd aici, Cavor avea judecatd direaptd casi la dumneavoastrd 1).

Un alt caz din 14 X. 1700 prin care ispravnicultie Campulung, Radu Golescu, scrie lui Fechil Gheorghe,marele judet al Brasovului, cd a cercetat pe un Drago-slavean, dna este autohton sau venetic, si a stabilit cd-idragoslavean, cdruia trebuia sa 1 se dea niste vite. Iaracei nemisi, de au altd judecatd cevas, va cerca peMdria sa vodd, vor afla direptate. Ca n'au fostniciun om de ai dumneavoastrd, care sd aibd intrebdciu-ne cu de ai nostri oameni, i s nu-si fi aflat direptate;ci i dumnealor, de au altceva, sd-si cearce, vorafla direptate; cd acesta cunoscandu-si direptatea, poa-te s va opri bucate de la oamenii de acolo. Ci a vreaca, cat voi fi spre aceastd parte de loc, sa nu se facdtrdsuri 2) de spre o parte spre alta, ca sa avem vorbede impotriviri, ci s fim cu priitesug dirept, i fiestecarele sd-s afle direptatea, atat ai nostri la dumneavoastrd,cat i ai dumneavoastrA la noi. Ci, socotind cu bundadeverintd cd acest om are direptate ca s ia aceale

I) N. lorga: Brapvul i Romdnii, Buc. 1905, pag. 178.Opriri.

pi

pi-p

pi-pi

www.dacoromanica.ro

36 Stefan Gr Berechet,

vite ale vAru-sAu, iatA, cd de iznoavA iar vine ca sd-siafle direptatea de la dumneata".

Avem cazuri and domnul Wei cere vecinilor, cajudecata s se MC in tara lui pentru cA acolo s'a pe-trecut actiunea (ratione loci). Astfel documentele ne vor-besc intre altele si despre cazul, and Matei Basarab,in 20.1. 1644, cere Brasovenilor ca cei cu pricina sse infatiseze inaintea divanului, pentru ca. furtul des-pre care este vorba s'a petrecut in tara lui. Este vorbadespre un oare care Dragomir din Pietrosita jud. Darn-bovita, care si-a gash doi miei sugari in oile a doi iobagi,luga si Stan, atArnAtori de scaunul din Brasov. Acestia111.1 au voit sa intoarcA meii stApAnului adevArat. Meii aufost adusi la mamele lor. Andronic vornicul a fAcut ju-decal& prAdAnd pe vinovati. Deci luga si Stan n'auvrut sh vie inaintea noastrA la divan de s le facem ju-decatA cum va fi pre direptate, si sunt de atunce 8 ani.Iar and iaste acurna, se apucA Stan si luga pe Dra-gomir, si-1 trag de atAta vreame acia inaintea domnieitale, si nu se poate rAposa, si n'au vrut s-s caute deatunce. Drept aceia nu se cade sd invAluesti dumneatasracii nostri, cA au vrut s-s intreabe de atunce, ca.aici in tad se-aul fAcut acel furtisag, iar lor de le vaparea cu vreo strAmbdtate, iar dumneata sd-i trirniti aici,sA stea de fata toti depreunA. Deci, cum i va ajungeIeagea si judecata si divanul, face-li-se-va judecata,cum va fi pre dereptate; iar acest sArac s n'aibA val sibantuialA despre dumneta 1).

Judecata se face tot in tara, cAnd obiectul litigiuluisau numai probele se gsia principate, chiar and toateprtile erau streini.

1) N. Jorga: Brasovul $1 Roindnil" pag. 175.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornAni !Ana in secolul al XVIII-leA 37

In legatura cu acestea gsim un proces dintre unsas din Sibiu, Stephanus, i patru greci, cari dau mar-turie contra lui pentru represaliile cerute de un italian.Judecata o face vornicul muntean, Neagul, in Bucuresti,la 15 Noembrie 1469. Sasul este gAsit nevinovat. Iatcum sc exprim documentul latin : Qui ipsi quatuorGreci respondunt in hunc modum: Nos vero ad vestrampersonam literam aliud minime dedirnus, nisi quid no-bis dixit ille ltalicus quomodo vos vendidissetis bonanostra, videlicet piperum nostrum. Nos non dicimusquod vos vendidissetis, .quia nescimus neque ibiquefuimus nisi tantum scimus, quod ipse Italicus nobisdixit et bene constat novem ef medium revolucio annu-alis. Nos vero et hoc, ambabus partibus audientibus,insimul veniemus ad castrum Bokoresth, ad Magnificumdominun Nagh Palatinum, coram Sue Magnificenciespontanea nostrum voluntate fassi sumus, fide nostramediante, quibus tenemur Deo omnipotenti, ut Ste-phanus literatus innocens esset. Nos, Nagh Palatinus,visis fidem istorum nobilium virorum, et perfecte intel-lectis et aliis idoneis probis viris sciscitavimus, similimodo fatemur, fide nostra mediante, quod ille Ste-phanus literatus'in omnibus immunus et innocens essetcontra eundem Caspar Italicum, quia nisi quesivissetunam calumniam falsum ').

Sunt i cazuri, cand desi streinii locuitori ai Prin-cipatelor se judecd de o instant streind, recunoscndu-i-se sentinta ca validd de instantele romnesti:

Astfel avem un proces in care se vorbeste desprejudecarea unui strein, Ambrozie Kobak, din Husi, cu unsas Kelemen pentru 20 boi, pomenindu-se i un om dinAgiud2). Procesul are loc in 24.1. 1547, la Brasov.

Hurmuzaki: Documente, vol. XV, pag. 73.2) anume Antal.

www.dacoromanica.ro

38 $tefan Gr. Berechet

laid cum se rosteste actul in curioasa lui limbd german:Und, als der Ambrus kein Gelt het gehot, so hett derSchulteis mit seinem Burgeren ym genomen sein Hawsund auch den Waingarten und hetten dasselb Haus undWaingarten dem Kelemen von Armdorff, vor die Scholtdy der Ambrus schuldig wer pliben, in dy Hend undGewalt gegeben, das der Kelemen gancz und gar ver-gentiegt wer warden. Und darnach het Kelemen wide-rum dem Ambrusen Gelt gelawen das er Oxen soltkauffen in der Molda und solt Theil haben im demGewyn. Das het er der Ambrus auch geton, und hetdas Fych gekauft, und dem Kelemen in seine Gewaltgegeben. So wer nu der Kelemen da und het, dererster Schult haben, einem anderem Moldner, mit NamenAntal vom Edgethallem gesant, und het 20 guet Oxen,wol fl. je ungerisch wert, von ym genomen und ver-kauft, da er kein Recht czu het gehot 1).

Un italian cu mi armean din Suceava se judecd inPo Ionia pentru niste bani 2).

Streini, armeni si ruteni, din Suceava sunt judecati,primii dupd jus armenicum, iar cei de al doilea dupdin jus civile in Lemberg, desi locuiau in Moldova,dup cum vedem dintr'un regest din 1476: SchadbeyArmenus de Soczavia asumptus est in ius armenicumnostrum et iuravit" si Stepan Rutenum, rubricerdonemde Soczavia, suscepimus in ius nostrum civile"3)...

Negustorii, dupd privilegiile de libertate ale comer-tului, se judecd pentru neintelegerile lor, numai de domn,ci nu de instantele inferioare 4). Din Targoviste in

1) Hurmuzaki : Studii qi Documente", vol. XV, pag. 458,2) N. Iorga: Socotelele cu Lembergul", pag. 11, doc. din 1469.3) N. lorga Studii V Documente" XXIII, p.310; cf. Socotelite cu Lem-

bergul, p. 12.4) N. lorga Studii ;i Documente" XXIII, p. 310, 335; cf. Ibidem:

Studii 0 Documente", vol. VI, pag. 234; cf.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Roni Ani ona in secolul al XVIII-lea 39

11 VII. 1475, domnul Munteniei comunicA negustorilorbrasoveni : 11 KAIE IMO WT KAM MOAT KTET HMATH HEK010tonOT$i NAH HEK010 HEKOMO l'? 3EMMO rocnommu Aut, A (V11AA ntinAry Ks rornommko Ain, A rocnominco MH AA NM g`IH.HUM npaica no 3rnioiN npriKow , 5i dacA cineva dintreoamenii vostri ar avea vreo treabA sau vreo nevoie intara domniei mele, acela O. vie la domnia mea, iardomnia mea ii voi face dreptate dup legea cea dreaptd" 1).

Si in Moldova, sub Stefan cel mare, avem 'privi-legiul comercial din 13. III. 1458 pe care-I d dea-semenea Brasovenilor, ingAduindu-le sA-si vandA marfaprin toate tArgurile si ceratile moldovene, fixandu-le sivama ce trebuie sA dea pentru fiecare fel de marra.Neintelegerile dintre ei si locuitorii trei se vor judecanumai de domn in persoanA, ci nici de cum, de dreg-torii acestuia: boeri, vornici sau soltuzi. WA cum serosteste documentul in limba lui slavA: fl TAKOWn ISOMiyexoiriT Biletinoam rifEA HAC CTOIATH HA 3AKOH, KOMI HMETKIA KTO HA mix Titroorti, A WHH AA NT KOMIH lIpliTH 11tErkHAL* AKIIIXOM iiihl FIX NAunu. !If HHM IMMO OV' HAIIIIII 3EMAHKE3 UK KOMI HH 609111H AIM AliTHIS AHH WOATg31 AA HECAETh HX NAHTH ---= deasemenea, dacA Brasovenii ar vois stea si s se judece inaintea noastrA, cand cinevas'ar jelui impotriva lor, ei s fie volnici a veni inainteanoastr ca sd-i judecAm. Nimeni alt cineva in tamnoastr, nici boer, nici vornic, nici soltuz s nu indrAz-neascA a-i judeca" 2).

Judecata se face uneori si in ambele tari.1) I. Bogdan Relatille", p. 118. ,2) 1. Bogdan: Documentele lui $tefan cel Inure" vol. 11, pp. 261-265;

cf. Documente moldovenesti din arhivul Brasovului, No. XIII, pp. 36-39;extras din Convorbiri literare" pe an. XXXIX, No. din lulieOct; cf. St.Nicolaescu Docurnente slavo-rorndne cu privire la relallile Torii Romdnesti siMoldovei cu Ardealul in secolul XV si XVI, Buc. 1905, No. XLV1, p. 116-122.

.

www.dacoromanica.ro

40 Stefan Gr. Berechet

Avem cazul din 12. VIII. 1500 cand Radu celMare cere Sibienilor ca s se recunoasca judecata lui.in legaturd cu procesul dintre oamenii lui : Chirca, Dra-gota, Nicula, Gherghina i Dragu cu Sibienii pentrunite bani. De aici reese c judecata se putea face inambele tad, i fie care trebuia sa recunoasca hotarareadata.

Recursul in caz de nemultumire fata de judecatajudecatorilor inferiori, se face catre domnul tarei. Astfel,Vasile Lupu explica castelanului din Cracovia in legaturacu un negustor strein nedreptatit; ca streini, acesti ne-gustori, nu pot sd alba recurs la altd protec(ie de cdtla a mat").

V.PR OBELE.

Ele sunt de doua feluri: scrise i orale.Cercetand colectiile de docurnente tiparite rand in

prezent, ne convingem, cd cele mai multe vorbesc des-pre cumpararea, vanzarea saa daruirea diferitelor lo-curi la persoane i institutii religioase. Imediat:dupa ele,sub raportul cantitatei, yin cele privitoare la delimitri.Divanurile domneti totdeauna se razima in primul randpe aceste acte.

Dupa aceia yin martorii i juratorii, cari dau mar-turiile lor orale, afirmand mu negand spusele unei partisau ale alteia, dupa cum vom lamuri mai la vale.

a) Actele.Atentiunea cea mai mare se da faptului, daca do-1) Hurmuzaki: Documente, II, 2, pp. 621-623.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani One" in secolul al XVIII-lea 41

cumentul sau dresul", cartea", ispisocul", zapisur,.Fi hrisovul", privitor la chestiunea in litigiu era autenicsi avea data exacta. Ca un exemplu de falsificare dedocument avem pe aceia pusa la cale de egumenul grecal manAstirei PangAratilor, falsificare sAvarsitd de un Po-pA Pavel, in detrimentul manAstirei Bisericanilor.

In sfarsit, mai avem un document curios din 1672in degAturA cu falsificarea datei. El priveste judecata .dintre manAstirea Campulung si locuitorii orasului cu a-celas nume. Matei Basarab dedese un hrisov manAstireiprin care o IntArea sA primeascA de la locuitorii orasu-lui vamA de paine si altul prin care scutea pe acestilocuitori de a dA manAstirei aceastA vamA. Judecata areloc in fata lui Grigorie Ghica la 1762. Castiga deci par-tea, care putea dovedi cA posedA cel mai nou hrisov,desfiintandu-se clauzele celui mai vechi. Locuitorii do-vedesc, cd hrisovul lor prin care erau scutiti de acea Va-rna.' este mai nou de cat data inoirei manAstirei, facutAde Matei Basarab intre 22. VI. 1635 si 20. VIII 1636.Astfel sustinerile cAlugArilor acestei manAstiri, cA au dreptsa ridice de la locuitori vama aceia de paine, desiin pisania bisericei mandstirei se vorbeste, cA orasulCampulung si locuitorii lui sunt ertati de acea vamA, aufost sfAramate ').

FalsificArile se fAceau de partile interesate ca sAcastige vreo cauzA. In vremurile acestea se plsmuiaumulte documente, cAci erau felurite interese, cari trebuiausatisfAcute si nu se puteau dovedi cu usurintA. AstAziele se pot afla ca sunt neconforme cu adevArul, cand

1) A. Treb. Laurian si N. BAlcescu: ,,Magazinu istoriku pentru Dada",tom, V, Bucuresti 185. p. 355; cf. Jean D. Condurachi: Recherches sur l'an-cienne organisation judIciaire des Rournaines", t. I. Paris, 1912, P. 83; cf. A.D. Xenopol: Istoria Romdnitor" vol. VII, Iasi 1898, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

42 Btefan Gr. Berechet

se verified cu evenimentele istorice i datele, controlAndu-seboerii divanului din cloud documente apropiate ca data.0 martorii din actele scrise la o data prea apropiatd lafacerea cdrora au azistat aceleai persoane. Stiinta mo-dernd a reuit sa dovedeased multe documente falsifica-te. In tot cazul, putine erau procesele acelea pe atunci,cand se dovedia falsificarea, care se prindea mai cu sea-md la procesele de delimitdri, unde ca dovadd serviausemnele nesupuse stricAciunei vremurilor, prevAzute inhrisoavele mai vechi de cat cel care era prezentat caveridic. laid un document cand judecata se fdcea pe te-meiul datelor din actele mai vechi.

Inteun act din 10. V. 1620, Gapar voevodul mol-dovean, stabilete pe baza cercetArei hrisoavelor vechi,dacd calugdrii de la manAstirea lui Toader Movild dinSuceava au sau nu dreptate asupra rnoiei Cob Alia dintinutul Sorocei impotriva fostului pArcAlab Ionaco Peai-cul i nepotilor lui, care deasemenea pretind pe bazdde hrisoave, cd moia este a lor. Domnitorul cu diva-nul spune: iar sluga noastrd lonaco Peicul i cu totinepotii lui ardtat-au inaintea noastrd un uric de la Ste-fan vodA i pentru Intdrire ispisoace de la loan voe-vod i de la Petru voevod i de la Aron voevod, dea-semenea i ispisoc de la Radul voevod precum cd s'auI:drat i atunci iarAi au rdmas lonaco Peicul i totinepotii lui pe edlugdri pentru acel mai sus scris satCob Alia, i au jurat cu 24 boeri de la curte. Deci dom-nia mea cu tot sfatul domniei mele aflat-ain astfel deacea judecatA ce a fost mai inainte i deci famas-aucalugdrii de toatd legea noastra, iar sluga noastrd lo-naco Peaicul i s'au indreptat i i-au pus ferae inain-tea noastrd = A tAgrA HAW IOHAWISO 11111I5g4 Fl C% ICACHHAtAtIFIFIU,H HX gliA3OKAAH IlrhA HAMM gt HIS (UT OTOAH HOE-.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom Anl nn in secolul al XVIII-lea 43

KOM H 3A HOTKIM:MHTE IICHHCOKH WT IWAH KOIKO,A,T H WTllrru KOEKOAH H 11.1TP, ?frit KOEKOA H TAKOWH IICDHCOK 3APAAWA KOEKOAT IcAIcO TWAANC H TOrAH H HMS 30CTM IWHAWKOIltHISVA CA KM IIAIMEHH4M lir IItt Kaitgrio tAAH TOT. KH-111II1HCAH CEAO KOKSAIN H nriniran es wok KOAT WTliuo r[o]rn[o]A[m]K[a]iiiH C% MITA r[o]en[o]A[m]K[a]AuiTAKO:KMT WrIVCTHA HA TOT MAXI WO Krfr III HAN 0..NHO 3ACTAA icuorEfili WT MEV 3/411011A H4tinro7, A tAgrA HAWfalliA111110 11111INA H.. (UHH glltAKHM+ H HOCTAKHA COEN 411

iE HpEA HA%iH. ')Sub Ilia voevod domnul Moldovei, a avut loc ju-

decata dintre mndstirea Trei I&rarhi i Golia. Aceastadin urmd pretindea, CA are drept la jumatate din veni-tul feredeului, rlAdit de Vasile Lupu, lAngA Bahlui, pecand cea dintAi sustinea, Ca dei acest drept II avea pebaza unui uric, dat mAnAstirei Goliei de cAtre Stefan,fiul lui Vasile Lupu, totui acest drept i s'a ridicat prinuricul mai nom cu un an, dat mandstirei Trei lerarhi,prin care se revine la hotdrArea datA de Vasile Lupu.Coprinsul acestui document II gAsim inteo copie elibe-rata dupA original, sub Antonie Roset la 4 lanuarie 1676.IatA argumentele pe temeiul cdrora cAlugrii din Treilerarhi au cAtigat cauza. Ilia vodd zice: Deci atunceIlia vodA i ImpreunA cu tot sfatul boerilor celor mari,au socotit cum uricul ce au ardtat Golienii este fAcutmai Inainte cu un an, in carile au fost scriind sA hievenitul feredeului amandoror mndstirilor, iar ispisoculTreisfetitelor au fost facut mai pre urmA cu un an. Sisingur Stefanita vodd, au fos scriind in ispisoc, mArtu-risand, precum scriem mai sus, cum parintele sdu aucumprat locul i au zidit feredeul i coala i le-au

1) Gh. GhibAnescu : Surete izvoade", vol. XI, lasi 1914, pag. 99.

AKOto

www.dacoromanica.ro

44 Stefan Gr. Berechet

dat la Treisvetitele, unde i trupul sau zace, i aa auaflat cu socoteala a tot sfatul, una ca ispisocul Trei-svetitelor iaste facut mai pre urma, carile pre obiceiultarei iaste mai tare i mai desavarit de cat cel din-tai; alta cum ce au fost dat Vasile vodd i ce au fost,,tocmit, nu poate fiul sdu a premeni intealt chip, i aucunoscut ca au avut strambatate Treisvetitele, despremanastire, despre Golia ca sa \fad sa-s zidite amandouade un cititor, iara odoara i impodobirea, la care cuce au socotit i au dat, volnic a fost i a luat IliaAlexandru voda uricul i 1-au rupt i 1-au dat rupt laman egumenului de Treisvetitele i au dat feredeul icoala cu tot venitul la Treisvetitele i din venitul a-cela sa poarte egumenul grija feredeului, sa-1 tocmeascdi grija ceasornicului celui mare din clopotnita manas-tirei, iard Golienii sa n'aiba treaba in veci i de savor mai afla candva nescai drese ori de la Stefanita voe-,vod ori de la alti domni, intaritura sa nu se tie in searna ).

b) Martorii.Cuvantul martor i marturia 1-am imprumutat

din limba greaca, care le are:limba sub formele glicip-rupos* i(Ilarcopta ambele provenind din verbul gliczyrupico-6, inlegatura cu declaratiunile de credinta pe care le fceaunumeroii credincioi ai invataturei lui Hristos in timpulpersecutiunilor. Deci, cuvantul acesta ne-a venit pe caleabisericei, incetatenindu-se in limba, cpatand i intelesjuridic. Slavii 11 au sub forma veche tEliATEA11", care adat in rusa pe CKHKETE/1/11 tKliolATEAkerno", in bulgara17 tlitikTEM,", in sarba MAWS/ CKE,21,011AlitT110" in polonape swiadek, swiadectwo" (land pentru documentele

1) Teodor Codrescu: ,Uricariul", torn VII, Iasi, 1886, pp. 11-14,

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane In secolul al. XVIII-lea 45

noastre forma rKFATEAk" cu pluralul caArrimi", pecari prea adeseaori diacul inselandu-se punea in lo-cul cuvantului slay pe cel romanesc maroyriA", map-TgrA", Mitrya", intrebuintandu-se i verbul Marg_plearrH" chiar i cu forma de perfect.

Atunci cand nu se putea face proba prin acte scri-se se recurgea la cunoscuta, de toate popoarele, probacu martori. Aceasta prob era cea mai des intrebuintatain vremurile acelea, mai cu seama atunci and neamulnostru era supus deselor Wax/Mid dusmane, razboaelor,focurilor i pierderilor de acte ce aveau loc in urmafugei posesorilor lor. Martorii sunt amintiti in cele maineinsemnate acte, zapise, documente de cumpararevanzare si mai cu seama in cele de delimitare, andstiinta masuratoarei nu era cunoscuta, ci era bazatanumai pe simple semne supuse si acelea vremelnicelorschimbari. Ei nu puteau lipsi nici din procesele penale.Singura nadejde de castigarea cauzei a celui interesatnu era alta de cat nuirturia prin jurdmdnt pe sufletulkr" a martorilor, cari trebuiau sa fie alesi dintre oame-nii buni" de buna credinta i dintre megiesii cunosca-tori ai faptului sau dintre bdtreinii" satului.

Institutia martorilor a fost multa vreme in cinstedeosebita i pentru aceia se pedepseau foarte aspru mar-torii mincinosi. Nici un document, atat pana la editareaIndrepteirei legei" lui Matei Basarab, cat si dupa acesteveniment literar juridic, nu pomenesc clar despre calitatile

numarul martorilor de cat, dupa cum am zis, prInexpresia pe sufletul lor", beitrdni", buni", iar numarullor este neprecizat : uneori gasim ate doi, :alte ori maimulti dupa insemnatatea .obiectului in litigiu ; dar in niciun caz numarul lor nu poate fi mai mic de doi.

Indreptarea legei" lui Matei Basarab cu privire la

i

i

www.dacoromanica.ro

46 tefan Gr. Berechet

calitatea martorului, sub raportut confesional, spune CAnu trebuie sA fie eretic" and dA mArturie contra unuiarhiereu sau preot, iar numrul martorilor contra lor sAfie mai mult de doi, pentru arhiereu dupA can. 73 a-postolic, iar Ep. cAtre Timotei 1 cere pentru preot celputin doi. Reclamantii nu au voie sA aducA ca martorioameni din casele lor sau rude, potrivit can. 58 vi 130al soborului din Cartagena.

$i ea adaogA, cA. Numai oamenii drepti, credin-cioqi # fdrd nici o vine pot d mArturie. CAlugArulsimplu este exclus de la mArturie, dar preotul este pri-mit. Desfreinatii, ucigaqii, Wizard", precum orivi carepersoanA, care ar fi sdvdrqit fapte grele asemenea aces-tora, nu numai cA nu pot fi aduvi ca martori, dar nicinu au dreptul sA reclame pe altul, nefiind crezuti, dupaLegiuirea ImpAratilor Leo vi Constantin. Cei de 20 ani",surzii, indrdcifii, sin& # desfrdnatii nu pot mArturisi.Cei de 14 ani" depun mArturie numai cAnd este vorbadespre o cauzA de bani, cAci in alte afaceri nu este admis.

Peirdfii" nu pot reclama pe altul, ca vi vamml",care detine prin cumprare lucruri domnevti. Nu se ad-.mite cloud mdrturii" ale aceluiavi martor impotriva a-celeiavi persoane. Tatdl si fiul" puvi sub epitropie nupot mArturisi, dar doi frati" pot depune mArturie, devisunt din aceiavi casA. Mdrturie prin auzire" se admitenumai atunci and este vorba de hotare, impdrfireacaselor, viilor # mo$iitor". Evreii" nu mArturisesc, dupdArmenopol, asupra crevtinilor, vi nici ereticii". Sd-racii" deasemenea nu sunt primiti ca martori ').

Mdrturia strdmbd" fAcutA de vreun cleric cAndobiectul in litigiu estd o vie, movie, case, vevminte, sau

1) Indreptarea legiei" din Targoviste, 1652, ed. 11 din 1871, a Iui N.Blarenberg si G. Misail. glava XXII, XXIII si XX1V-a pp. 30-34.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani !Dana in secolul al XVIII-lea 47

bani aduce dupA sine lipsirea lui de preotie 3 ani, fiindtrimis si la rnanAstire. Aceiasi mArturie strmbA datA a-supra cuiva ca sA i se facA stricAciune trupului, sau sA-sipiardA viata atrage dupA sine luarea preotiei. Tdgcl-duirea iscdliturei" se pedepseste tot cu aceiasi pedeapsa.Orice alter' persoand", care ar tgadui cuprinsul unuizapis sau iscAlitura sa va fi lipsit de cinstea sa 1).

Martorii jucau rol important si la stabilirea filiatiu-nei si rudeniei, caci pe acele vremuri nu existau acte denastere, de cAsAtorie si de deces, de aceia importantalor crestea cu atAt mai mult in judecarea unui procesde aceastA naturA.

latA coprinsui catorva documente in care se vor-beste despre martori:

1) Inteo carte de mrturie, din 23 III. 1635,scrisA romneste, vorbeste Furtun, Orcalabul de Neamtcum un oarecare Gligorie, feciorul lui Vasilie si al Anghe-linei din Mosetesti, tinutul Neamtului, a furat 17 stupiai lui Noe Lazor, si ai lui Naco din PrAjesti si 13 stupiai lui Blaga din Rusciori si 1-au prins. Adus fnaintea par-cAlabului acestuia, 1-a intrebat, dinaintea a unor oamenibuni, dacA i-a -furat, sau a cazut pe el numai o npas-te. El a spus, cA i-a furat Impreund cu altii. Voind par-cAlabul sA-1 trimitA in temnit la Iasi, fAptasu1 I-a ru-gat sA-1 lase slobod, cA are sd plateascA si paguba pA-gubasilor si gloaba datorita parcAlabului. Cea dintAi afost plAtitA, dar gloaba parcalabului, neputnd-o plAti,atunci hotul cu tatAl si mama lui a luat 10 stupi nero-iti cu 10 mAsuri de ceard lAmuritA de la Buchea par-cAlabul din BogdAnesti de i-a plAtit gloaba, dinaintealui Marcu Focsa, si dinaintea lui David din Bogdanestr- --------

1) andreptarea leger, ed. II, 1871 glava XXV-a pag 34.

www.dacoromanica.ro

48 Stefan Gr. Berechet

si dinaintea scaunului". lar pentru acesti 10 stupi a datGligorie tatal si mama lui, lui Bechea parcalabul, par-

- tea de ocina a mamd-sei Maria din Bogdanesti cu totvenitul a tuturor fratilor Anghilinei. Aceasta iarasi din-naintea acelorasi martori aratati mai sus.

In actele de vanzare numele martorilor cari suntamintite in coprinsul actului, sunt semnate la sfarsitullor. Acesti martori sunt persoane cu o situatie de its-pundere si preotul nu lipseste, iar la fine neaparat sefixeaza si persoana, care a scris actul. Intr'un zapis devanzare, din 27 lanuarie 1657, se scrie cum Todosiacalugroaia inaintea duhovnicului ei, popa Neculai, si alui Pan, fost staroste, si a lui Manea negustor grec, alui Pavel staroste, Necula negustor, Panaioti si Dumi-trasco Sucevan, Pepanos (grec) si David ginerele luiArcherce vinde o casa cu privnita cu loc cu tot gine-.relui ei Mihalache pentru 200 taleri batuti.

Vanzarea aceasta se face iinaintea a altor doi gi-neri ai ei cu invoirea lor, azistand Pascalina, nepoataei, fica sorei ei Anastasia si cu fiul celei dintai Gheor-ghita. Opreste ca fiul vanzatoarei, Trandafir, and va daDumnezeu sa se lutoarca de unde ete, s se amestece sisa strice aceasta vanzare, deoarece ea a vandut acesteapentru all ingriji sufletul. Nici o ruda, nici un nepotsau strnepot sa nu aiba voie a strica vanzarea incheiat.Cine va face dinpotriva va cadea sub blestem 1).

Cu cat afacerea, care se judeca, era mai insemnatacu atat se aducea un numar de martori mai mare.

In anul 1655 am vazut, ca fratii boeri : Pelin, Grigorassi Simion se prang lui Gheorghe Stefan, domnul Moldovei,impotriva familiei Murgestilor, care le-ar fi rapit pe nedrept

1) Gh. Ghiba.nescu: ,Surete qi izvoade", vol. IX, lai, 1914, p. 150.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani 'Dana' In secolul al XVIII-lea 49

mosia Mihalciul. Neputandu-se lAmuri domnul si cu di-vanul su cu toatd cercetarea hrisoavelor privitoare lachestiune, se orandueste o cercetare la fata locului prinpkcalabul Sucevei, spunndu-i : si le-am socotit forlegea Intru acest chip, sd aducd Murgestii 24 de oameni1) buni megiasi, cari sunt scrisi Inteun izvod iscalit decinstit boiarinul nostru Ionascu, logolatul cel mare, caris fie Intrebati de rndul satului Mihalciul" '). Pkcala-bul cere ca martorii s jure in biserica din Siret si eidepun mkturiile lor in favoarea Murgestilor, castigAndcauza. Divanul intocmind o carte detaliata, iscalitA detoti acesti martori o trimite domnului, care cercetanddin nou afacerea, spune : vaznd mkturia acelor oamenibuni cu tot sfatul nostru, am crezut si au rmas boia-rinul nostru Pelin inaintea noastr si din toatd legeatarei, iar slugile noastre Murgestii s'au indreptat"2).

Martorii se intrebuinteaza mai cu deosebire in afa-cerile de delimitare, Cele mai multe documente *tratepanA la noi sunt acestea, ele fiind *trate cu scumpd-tate de posesorii lor, caci pierderea lor ar fi Insemnatpierderea stdpanirei asupra obiectului despre care sevorbeste In acel document. Domnul si cu divanul skiornduia pe vreun dregator, care sd cerceteze litigiul lafata locului dupd care Incheia un act de cele constatate.Cercetarea aceasta se facea prin ajutorul martorilor me-giesi si batr.ani, singurii in stare sa- restabileasca dupdsemne si amintire hotarele contestate.

In 1633, domnul Moldovei, Alexandru VIII-lea Radunumeste ca hotarnic pe credinciosul boerul domniei

1) A. D. Xenopol Istoria Romdtulor, vol. VII, WO, 1898, p.-90, cf,-George Alexiauu: Institutia juratorilor in vechiul nostru drept" Bucureti1924, pag. 22; cf. Crestomatia, pp. XVIII XIX.

2) Crestomatia, pag. XXII.

www.dacoromanica.ro

50 $tefan Gr. derechet.

mele lonaco Cehan, pitariul cel mare, de au hotarati au adus marturii de la dansul i de la Gabr par-calabul i de la Tudor comisul i Ticmon uricariul iUrsul vornicul de Hui i Sava aprodul i Lupul dia-cul i de la multi oameni buni i batranni scriind imarturisind in acel zapis, cum au hotarat i au stal-pit hotarul.

Vasilie Lupu, in 18. VIII. 1649, da de tire slu-gilor sale: lui Verga capitanul, Pavel din Voineti, Iondin Nedeiani i tefan feciorul lui Mereuta din Procel-nici, ca Vasile Corlat a parat pe Oancea vecinul sau ladomn, pentru Ca aceasta din urma i-a sosit nite fandin moia sa pe care a cumparat-o de la Duraleu iIonaco, dupa cum adeverete cu actele de cumprtura.Pentru aceasta a dat porunca lui Toderaco, mareluilogofat, dandu-i i invataturi cum sa trimita omul sdu,care impreuna cu cei de sus i cu oameni buni i me-giei s aleaga moia lui Corlat pe temeiul dreselor decumparare. Dupa aceasta le poruncete ca cele ce vagsi la cercetare sa le scrie pe hartie i sa o trimitadomnule).

Zapisele de vanzare cai cele de cumparare suntconfirmate cu semnaturile unui numr nedefinit de mar-tori, cari trebuesc sa fie de fata la facerea vanzarei saucumpararei. Acest lucru ii gasim atat la vanzdrile icumpararile, cari se fac in stratul de sus al societateinoastre ca i in cel de jos al poporului nostru.

Astfel zapisul din 1641 prin care Neculai logofatuldin Drmaneti impreuna cu feciorii lui, vinde satuluiDragoslavele, muntele numit Cioara pe pretul de 36 gal-beni, care munte le-a fost proprietate Inca din zilele lui

1) Gh. Ghibanescii: Surete i irvoade vol. III, lai, 1907, pag. 93:

www.dacoromanica.ro

Juclecata la Romni want] In seoolul al VIII-lea 51

Vlad voevod (1487), dupd cum adeveresc i actele pecare le dd in stApAnirea satului Dragoslavele. La toc-meala lor au fost mai multi boeri i oameni hdtrAnimArturie i anume: unchegul Lazr cel bAtrAn ot Sto-eneti i jupdnul Marco Schileariul ot CAmpulung, ju-detul Stan Deaconu i Stanciu lu Focan i Stroe al luBucur i ot Voltureti Oprea Toboariul i ot Stoenet iot Stoeneti Mihdi id i ot Rucdru larca" 1).

La facerea de diate, la druiri de pArnant persoa-nelor din cler pentru ca ddruitorii sd fie pomeniti, laInfiere de copii, la punere de zalog i la orice alt act,care se alcAtuia ln legaturd cu nevoile vietei omeneti azistaumartorii cari dau tArie acelui act i care slujea ca dovadd iverificare a adevdrului pentru orice nevoie viitoare in le-gAturd cu coprinsul actului Incheiat.

Nu numai jurAtoriidupA cum vom vedea mai de-partese luau pre rdvae domneti", ei uneori i mar-torii: Astfel avem un document din 22.IX. 1583-1585prin care 3 boeri : Tudor log. ot VlAdeni, Voico log. otCoteti i Simeon pitariul ot Retevoeti att fost luatiprin rdvae domneti" de Preda feciorul lui Oanceadvornicul din MihAeti i egumenul de la mAnAstireaVieroul i Stepan log. de la Taganeti pentru ca sdmArturiseascA cu sufletele lor pentru un tigan, Calciul,feciorul Oprinei i al lui Ispas, al cui a fost i cui sAcade sd-I tie. LAmurind situatia acestui tigan prin , mr-turisire" nu prin jurAmAnt" se hotArAte cine are sa tindpe acest tigan 2)

2) C. FaclulescuCodin i Preot I. Raulescu: Dragoslavele" Campu-lung, 1923, pag. 115.

1) B. Petriceicu-HAjdeu: Cuvente den batrdni" t. 1, 1878, Rue. pp. 32-33.

www.dacoromanica.ro

52 tefan Gr. Herechet

c) Jurcitorii.0 chestiunc despre care s'a scris mai mult in lite-

ratura rornand juridica" este despre asa nutnitii jurdtori"in materie de judecat. Ea a fost limpezitd nu numai dejuristi, dar si de istoricii noslri. Totusi socothn Ca oare-cari amnunte si lumini noi vom adauga la aceastd chestiune.

De mult s'a emis pdrerea, 6'1 notiunea de jurtori"sau cojurAtori" este imprumutata din vechiul drept ger-man '), prere careia noi ii opunem pe aceia, ca acestenotiuni si forma in care s'au manifestat la noi apartinvechiului drept slay, dupd cum se poate dovedi cu ar-gumente istorice si cu orice manual de drept vechi slay 2).ldeia vecinatatei noastre cu aceste popoare ne sustineintru totul pdrerea influentei dreptului slay asupra insti-tutiilor noastre.

Vestitul filolog slavist. V. I. lagici, editand 131-1H0-

1) A. D. Xenopol: Istoria Romilnilor din Dacia traiand" vol. VII 1896,lasi p. 99; Dem D. Stoenescu, avocat: Institufia jurdtorilor" studiu isto-rico-juridic-1921, Craiova, p. 16. D-1 N. forga In Geschichte des Rumae-niscIwn Volkes um Rahmen seiner Staatshildungen,"vol. 1. Gotha 1905 pag. 237zice. Dieser Gebrauch der Eideshelfer findet sich ilbrigens auch im altendeutschen Rechte des Mittelalters, und durch die Slaven haben ihn auchdie Rumnen an sich gebracht" po and in traducerea ei: Istoria poponlluiromdnesc de Cf. forga, traducere dm 1. german de Otilia Teodorulonescu,vol. I, Buc. 1922, pag. 311, face urinkoalea schimbare; Acest obiceiu alJurdtorilor se gaseste, de altfel, si In vechiul drept german medieval si laSlavi, desi Romnii par al aibl din strvechiul fond tracic". Deci acum d-1Prof. N. lorga trece de la teoria cd jurdtorii nostri ar fi o influenta. slavla aceia ca' ar izvora dintr'un fond tracic, desi nu avem nici o dovad, pecAnd In dreptul vechi slay 11 gsim in toate amAnuntele.

2) C. C. Bo6ttein): FICTIETHH Ha eTapo6sarapenoTo "ipso (neinonH Hacat)I0BaHH51,=-Lstoria vechiului drept bulgar (lectii si cercetdri) 1910Coln's', pp. 395 -397.

!dem: Cmpayens ple6much no sicTopisaTa na 6wIrapelcoronpano=Manual prescurat pentru istoria dreptului vechi hulgar" Coital's', 1919,pp. 152-153.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pa'rla in secolul al XVIII-lea 53

AoAhnciA orraTgrre `) scoate in evidenta faptul jurA-mantului" si al jurAtorilor" ca una din cele mai ca-racteristice institutii de la vechii Slavi, i ne atrage a-tentiunea asupra faptului, CA aceste urme le putem gAsisi la popoarele, cari au vietuit in decursul veacurilor Ian-gA aceste natiuni.

Ijnul din aceste neamuri, cari dupA toate dovezileistorice a dus viata sa in stransA legatura cu aceste po-poare este poporul roman. De aceia nu este de cat sprefolosul stiintei juridice dezgroparea chestiunilor de dreptpe care le-a influentat aceastA viata dusA in comun.Pentru aceia Inca odat semnalez c una din adancilepAcate ce le sAvarsim cu voint este si refuzul de a stu-dia viata si limba de unde pleaca cunoasterea vietei, o-biceiurilor, frumusetea i adancimea stiintei slave. Nu sepot face studii de drept vechi romanesc MCA pAtrunde-rea lumei slave. Apusul niciodala nu va putea sA nedea aceste cunostinte.

Am spus, mai sus, cA unul din aceste popoare cucare Slavii au trait ImpreunA este poptirrul roman, asu-pra cAruia a bAtut vantul influentei institutiunilor juridi-ce ale lumei vechi slave. Cum au cunoscut Slavii jura-

1) Vinadolski statut" sau Vinodolski zacon" este cea mai veche le-gislatie sud-slavA, scrisA pe la