Cuprins 1. Introducere ..............................................................................................................................................................................1 2. Descriere generală ..................................................................................................................................................................1

2.1 Obiective generale.................................................................................................................................................................................................................. 1 2.2 Obiective specifice ................................................................................................................................................................................................................. 2

3. Analiza situaţiei actuale..........................................................................................................................................................4 3.1 Poziţie geografică şi limite ..................................................................................................................................................................................................... 4 3.2 Atestare documentară ............................................................................................................................................................................................................. 4 3.3 Tip climă................................................................................................................................................................................................................................ 5 3.4 Relief ..................................................................................................................................................................................................................................... 5 3.5 Vegetaţie................................................................................................................................................................................................................................ 5 3.6 Calitatea factorilor de mediu................................................................................................................................................................................................... 6

3.6.1 Calitatea aerului .............................................................................................................................................................................................................. 6 3.6.2 Calitatea apelor ............................................................................................................................................................................................................... 6

3.7 Gestiunea deşeurilor ............................................................................................................................................................................................................... 7 3.8 Patrimoniul tehnico – edilitar.................................................................................................................................................................................................. 7

3.8.1 Reglementări de urbanism ............................................................................................................................................................................................... 7 3.8.2 Căi de comunicaţii......................................................................................................................................................................................................... 10

3.9 Mediul economic şi de afaceri .............................................................................................................................................................................................. 11 3.10 Capital social ....................................................................................................................................................................................................................... 12

3.10.1 Structura etnică şi dinamica populaţiei ........................................................................................................................................................................... 12 3.10.2 Servicii de asistenţă medicală ........................................................................................................................................................................................ 13 3.10.3 Învăţământ .................................................................................................................................................................................................................... 13 3.10.4 Protecţie socială ............................................................................................................................................................................................................ 15 3.10.5 Potenţial cultural ........................................................................................................................................................................................................... 16 3.10.6 Societate civilă .............................................................................................................................................................................................................. 18

3.11 Analiza SWOT..................................................................................................................................................................................................................... 18 4. Modalităţi de abordare şi rezolvare a obiectivelor strategiei ............................................................................................21

4.1 Procedura de realizare a strategiei......................................................................................................................................................................................... 21 4.2 Planul de management al implementării strategiei ................................................................................................................................................................. 23

4.2.1 Întărirea capacităţii instituţionale ................................................................................................................................................................................... 23 4.2.2 Proiecţia financiară........................................................................................................................................................................................................ 23 4.2.3 Proiecte prioritare pentru perioada 2010 – 2014 cu extensie în perioada 2014 – 2018...................................................................................................... 24

5. Monitorizare, evaluare şi rezultate scontateale implementării strategiei .........................................................................24 6. Concluzii ................................................................................................................................................................................25 7. Referinţe bibliografice principale.........................................................................................................................................28

1

1. Introducere Orice comunitate urbană deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte comunităţi similare. Strategia de dezvoltare durabilă

trebuie structurată în funcţie de aceste caracteristici. Intrebările cele mai importante sunt: ce diferenţiază Romanul de alte oraşe asemănătoare din România şi din regiune? Care sunt elementele strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul municipiului nostru?

Prezentul proiect s-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate orizontal, vertical şi transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize. În urma acestora a fost creionat un profil strategic al oraşului (înţelegând prin aceasta totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta – pozitiv sau negativ - determinant şi pe termen mediu şi lung dezvoltarea municipiului Roman).

În urma analizelor şi dezbaterilor organizate a fost creionată o viziune de dezvoltare a municipiului pornind de la următoarele elemente: importanţa regională municipiului, afirmarea oraşului ca centru de inovaţie şi oportunităţi, importanţa contrucţiei unei comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii), afirmarea Romanului ca şi comunitate financiar-economică, importanţa crescută ce trebuie acordată turismului, necesitatea structurării unei administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsive la nevoile comunităţii, importanţa activismului la nivelul cetătenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa comunităţii.

Viziunea propusă pentru municipiu este: Romanul va fi un centru regional al inovaţiei şi oportunităţilor, o destinaţie turistică de tranzit (pe linie religioasă şi de afaceri) atractivă, un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată.

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Proiectele pliate pe programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice locale, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Proiectul de dezvolare strategică al municipiului Roman reprezintă un demers ambiţios şi dificil, dar extrem de necesar. El este construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe experienţa internaţională şi intenţionează să reunească eforturile tuturor persoanelor şi organizaţiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială cât şi una de implicare a comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc.

2. Descriere generală

2.1 Obiective generale În urma evaluării factorilor interni şi externi s-au identificat problemele critice cu care se confruntă comunitatea: Dezvoltarea unui mediu economic care să asigure un ritm de creştere susţinut şi locuri de muncă permanente; Infrastructura tehnico - edilitară, accesul populaţiei şi agenţilor economici la servicii de utilitate publică; Conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

2

Coeziunea şi incluziunea socială; Aceste probleme critice sunt cele mai urgente, cele de a căror rezolvare depinde viitorul întregii comunităţi şi creionează viziunea, direcţia generală de evoluţie a municipiului. Coroborând aceste elemente, viziunea de dezvoltare (conceptul strategic) pe termen mediu şi lung a municipiului Roman poate fi formulată astfel: Municipiul: Roman Referinţă: Anul 2018 Viziune: Centru economic important şi nod comercial între nordul şi sudul ţării, cu perspectiva de a fi nod comercial şi între estul şi vestul ţării

În formularea acestei viziuni privind ţinta localităţii pe termen lung, s-a asigurat respectarea unor principii general valabile, care reprezintă cheia de control în implementarea şi monitorizarea strategiei pe termen scurt, mediu şi lung deopotrivă: Corelaţia directă între strategiile generale naţionale şi regionale, strategiile specifice, măsurile şi proiectele prioritare identificate în

funcţie de nevoile comunităţii; Asigurarea nivelului participativ al tuturor factorilor locali prin mecanisme de consultare publică, implicarea tuturor părţilor interesate

prin parteneriate public - privat, a populaţiei, la elaborarea sau realizarea unei strategii generale/specifice/măsuri/proiecte; Caracterul limitat al surselor umane şi financiare de care dispune comunitatea - proprii sau atrase - eficienţa utilizării resurselor prin

integrarea lor; Identificarea problematicilor critice ce necesită ca răspuns identificarea şi selecţia obiectivelor strategice pentru comunitate care răspund

viziunii. În vederea realizării dezideratelor misiunii conceptului strategic pentru municipiul Roman, s-au acceptat patru Direcţii Strategice de dezvoltare (obiective strategice generale):

1. Dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să asigure creşterea susţinută a economiei locale (cod: CEL); 2. Reabilitarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii continue şi de calitate

(cod: RIB); 3. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător (cod: CPM); 4. Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (cod: CIS).

2.2 Obiective specifice Cele patru direcţii strategice au permis gruparea, în funcţie de conţinutul lor a 11 obiective specifice, iar în cadrul acestora, a 16 măsuri, care se vor realiza prin implementarea unui număr de 94 proiecte. Obiectivele specifice identificate, numerotate în funcţie de codul direcţiei strategice (ex. CEL 1.1), precum şi măsurile corespunzătoare pentru cele patru Direcţii strategice sunt următoarele:

1. Dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să asigure creşterea susţinută a economiei locale (cod: CEL) CEL 1.1 Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi prin eliminarea barierelor birocratice şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi

consultanţă pentru afaceri

3

Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura CEL 1.1/1 Implicarea în analiza mediului de afaceri şi eliminarea barierelor birocratice:

Analiza mediului de afaceri; Cadru legal pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri.

Măsura CEL 1.1/2 Dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru afaceri: Elaborarea unui program pentru atragere de investiţii; Sprijinirea dezvoltării structurilor asociative ale mediului de afaceri.

2. Reabilitarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii continue şi de calitate (cod: RIB)

RIB 2.1 Inventarierea urbană şi periurbană: terenuri, fond de locuit, spaţii comerciale şi publice Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura RIB 2.1/1 Organizarea spaţială şi fondul construit:

Actualizarea Planului Urbanistic General; Situaţia legală a terenurilor şi spaţiilor disponibile (libere de sarcini) în domeniul public şi privat în zona urbană şi periurbană.

Măsura RIB 2.1/2 Spaţiile comerciale şi publice: Inventarierea spaţiilor comerciale, în special în clădirile de patrimoniu; Situaţia spaţiilor publice.

RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii rutiere şi extinderea iluminatului public Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura RIB 2.2/1 Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale:

Modernizarea zonelor de circulaţie şi transport; Consolidări, refaceri şi reabilitări ale drumurilor de acces calamitate.

Măsura RIB 2.2/2 Extinderea sistemului de iluminat public RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu

3. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător (cod: CPM) CPM 3.1 Asigurarea unui management durabil al deşeurilor Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura CPM 3.1/1 Controlul şi monitorizarea producerii, transportării şi depozitării deşeurilor industriale şi menajere; Măsura CPM 3.1/2 Responsabilizare socială a indivizilor, asociaţiilor de proprietari şi agenţilor economici.

CPM 3.2 Îmbunătăţirea calităţii atmosferei şi protejarea cadrului natural Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura CPM 3.2/1 Iniţierea unor programe de replantare a spaţiilor verzi; Măsura CPM 3.2/2 Responsabilizare socială a indivizilor, a asociaţiilor de proprietari şi a agenţilor economici. 4. Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (cod: CIS)

CIS 4.1 Educare şi formare continuă

4

CIS 4.2 Sănătate şi asistenţă socială, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite patru măsuri: Măsura CIS 4.2/1 Sănătatea; Măsura CIS 4.2/2 Asistenţă socială; Măsura CIS 4.2/3 Securitate socială; Măsura CIS 4.2/4 Societate civilă.

CIS 4.3 Actul de cultură, sport şi agrement Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite două măsuri: Măsura CIS 4.3/1 Dezvoltare culturală; Măsura CIS 4.3/2 Sport şi agrement.

În ANEXA 1 sunt prezentate în detaliu obiectivele specifice, măsurile ce se impun, proiectele propuse şi termenele de finalizare

indicate, zicem noi, realist. 3. Analiza situaţiei actuale

3.1 Poziţie geografică şi limite Municipiul Roman este situat în partea centrală a podişului Moldovei, la aproximativ 3 kilometri amonte de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe terasa formată de aceasta, pe malul stâng al râului Moldova. Coordonatele geografice sunt de 46055' latitudine nordică şi 26055' longitudine estică.

Cele mai importante localităţi urbane care se află în apropierea municipiului Roman sunt: la sud municipiul Bacău la o distanţă de 40 km, la nord-est municipiul Iaşi la o distanţă de 80 km, cu străbaterea oraşului Târgu Frumos pe calea rutieră, la nord municipiul Botoşani situat la 107 km cu străbaterea oraşuluiTârgu Frumos, la nord-vest oraşul Fălticeni (80 km) şi municipiul Suceava (105 km), la vest municipiul Piatra Neamţ, situat la 50 km, iar la sud-est municipiul Vaslui, situat la 90 km.

3.2 Atestare documentară Prima menţiune, care face referire la ceea ce astăzi se numeşte municipiul Roman, o găsim în Letopiseţul Novgorodului,datat în jurul anului 1387. Documentulscris în care Romanul este menţionat prima dată este un hrisov de danie din 30 martie 1392.

5

În ceea ce priveşte provenienţa numelui oraşului se consideră că a fost preluat de la numele voievodului Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului, după cum apare în Letopiseţul lui Grigore Ureche.

De-a lungul vremii, aşezarea a trecut prin mai multe etape şi stadii de dezvoltare. Astfel, Romanul a fost târg, reşedinţă domnească, reşedinţă de judeţ, actualmente fiind municipiu. De la jumătatea secolului XIV, când a avut loc întemeierea statului feudal Moldova, Romanul a fost reşedinţa ţinutului şi apoi a judeţului cu acelaşi nume, până aproape de jumătatea secolului XX. După al doilea război mondial evoluţia localităţii a fost vădit îngreunată de mai multe modificări de ordin administrativ, printre care desfiinţarea judeţului multisecular şi crearea raionului Roman, inclus în regiunea Iaşi pentru o perioadă, apoi în regiunea Bacău, iar din 1968,când raionul s-a desfiinţat, a fost inclus în actualul Judeţ Neamţ.

3.3 Tip climă Municipiul Roman se află într-o zonă cu climat temperat continental. Temperatura în oraş şi împrejurimile acestuia este în medie de 9,3°C,cu minima absolută de -20,5°Cşi maximă absolută de +36°C. Precipitaţiile medii multianuale sunt în cantitate de 503,6 mm.

3.4 Relief Municipiul se întinde pe terasa de confluenţă a Moldovei cu Siretul şi pe terasele inferioare

joase (de luncă) ale acestora. Spre est, dincolo de Siret, cadrul fizico-geografic este alcătuit din partea de nord a Dealurilor Icuseştilor, subunitate a Podişului Central Moldovenesc, adicăDealurile Bourului, cu înălţimi până la maximum 446 m, iar spre vest, Dealurile piemontane dintre Ozana şi Bistriţa. Unităţile fizico-geografice la contactul cărora este situat Podişul Central Moldovenesc şi Subcarpaţii Moldoveiau contribuit la dezvoltarea oraşului încă din timpuri vechi, influenţând nu numai evoluţia vetrei sub raportul

suprafeţei, dar şi funcţiile sale interne.

3.5 Vegetaţie Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din intravilanul municipiului este de 57,5 ha, fiind alcătuită din mici parcuri intercalate în zonele de locuit şi de parcul municipal. Fiecare locuitor beneficiază de 7,2 mp de spaţiu verde. Romanul îşi completează cadrul natural cu o suprafaţă de 15.000 ha pădure întinsă în jurul oraşului, pe suprafaţa a 20 de comune limitrofe, administrată prin intermediul personalului silvic de

6

specialitate a două ocoale silvice: Roman şi Horia. Pădurea cuprinde specii valoroase precum gorunul, stejarul, fagul, cireşul, frasinul, paltinul, completate cu specii de amestec precum teiul, jugastrul, carpenul, salcâmul. Pe albiile majore ale Siretului şi Moldovei cresc zăvoaie de plop şi salcie. Fondul forestier aferent Romanului este întregit de parcul municipal, care, cu o suprafaţă de 17 ha este ca întindere între primele trei din România, constituind un filtru tampon între zona industrială producătoare de noxe (ARCELOR MITTAL STEEL, UMARO, CERSANIT) şi zona civică. Prin diversitatea speciilor dendrologice parcul este unic în Europa.

3.6 Calitatea factorilor de mediu 3.6.1 Calitatea aerului

Calitatea aerului în municipiul Roman este în general bună. Din datele Comisiei Naţionale pentru Statistică rezultă că numărul populaţiei expuse poluării aerului este de cca. 15.000 de locuitori. Este necesară reducerea noxelor rezultate în urma proceselor tehnologice în unităţile industriale din municipiu, impunându-se o supraveghere a zonelor poluante. În prezent sunt prea multe pulberi în aer, ce provin de la1: traficul rutier intens; zonele neacoperite cu asfalt; zonele cu pământ; modul neigienic în care se face salubrizarea (măturat uscat la ore de maximă circulaţie); lipsa perdelelor verzi la limita spaţiu civic – spaţiu agricol.

3.6.2 Calitatea apelor Sursa de apă pentru municipiul Roman este alcătuită dintr-o captare de apă subterană din stratul avifer, cantonată în lunca terasei joase a râului Moldova, pe malul stâng, între localităţile Simioneşti şi Pildeşti. Există un număr de 101 de puţuri realizate pe două fronturi de captare. Pentru protejarea captării de inundaţie s-a făcut un dig perimetral din pământ, la care în etapele următoare s-a renunţat, ridicându-se cabina puţurilor deasupra cotei de inundabilitate. Calitatea apelor de suprafaţă din zona municipiului Roman este din punctul de vedere al condiţiilor de calitate, impuse de Ordinul 161/2006, de calitatea I, din râul Moldova2. Calitatea apei potabile pentru municipiul Roman, fiind asigurată din sursa de apă subterană, este bună. În reţelele de distribuţie ale municipiului nu s-au semnalat încălcări flagrante ale STAS-ului 1342/91, ”Apa potabilă, privind indicatorii de calitate necesari a fi respectaţi pentru o apă potabilă”.

1 www.apmnt.ro/starea_mediului.html 2www.apmnt.ro/starea _mediului.html

7

3.7 Gestiunea deşeurilor În municipiul Roman deşeurile colectate sunt reprezentate de: reziduuri menajere, medicale (cu risc biologic), deşeuri din construcţii şi industriale. Colectarea se face de către un operator care acţionează pe teritoriul municipiului şi anume societatea ROSSALSRL.

La punctele de colectare ale deşeurilor s-au amplasat containere speciale pentru colectarea PET - urilor de la populaţie. Există 20 de puncte de colectare ale PET - urilor care sunt balotate în cadrul SC ROSSAL SRL Roman şi vândute/valorificate unor societăţi comerciale specializate în procesarea lor ulterioară. Detalierea dotărilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor este următoarea: de la populaţie se colectează PET - uri în cantitate de 166,890 tone pe an; de la agenţii economici se colectează folii de polietilenă în cantitate de 10,681 tone pe an şi hârtie/carton în cantitate de 11,237 tone pe

an. Depozitul de deşeuri al municipiului are o serie de inconveniente majore: este subdimensionat, apare pericolul autoaprinderii

deşeurilor datorită necompostării, nu există îngrădire adecvată. În depozit au acces atât oamenii cât şi animalele, ceea ce poate determina răspândirea de boli. Amplasarea neadecvată a depozitului face ca în zilele cu vânt cartierele municipiului şi comunele aflate în apropiere să fie serios afectate. În prezent, modul de colectare a deşeurilor în municipiu constituie o sursă majoră de poluare pentru mediul înconjurător. Conform Strategiei regionale de mediu groapa de gunoi a oraşului trebuie închisă până în anul 2012. Există deja depus de către ADI „ECONEAMŢ” un proiect de accesare de fonduri europene pentru gestionarea colectării şi depozitării deşeurilor menajere care conţine şi închiderea „gropii de gunoi” de la Roman, proiect care a fost de curând câştigat.

3.8 Patrimoniul tehnico – edilitar 3.8.1 Reglementări de urbanism

Zone funcţionale Ca urmare a amplasării şi varietăţii relaţiilor determinate în teritoriul înconjurător, zona de influenţă a municipiului Roman depăşeşte teritoriul administrativ al acestuia. Unităţile teritoriale de referinţă (U.T.R) se delimitează prin străzi şi limite cadastrale precum şi pe baza funcţiunii dominante şi a categoriilor de intervenţie şi cuprinde principii de construibilitate specifice zonelor şi subzonelor funcţionale şi reglementările unităţii teritoriale de referinţă respective. În prezent, municipiul Roman este compus din21 de unităţi teritoriale de referinţă, dincare primele 16 sunt parte a trupului principal al municipiulu, iar 5 sunt trupuri dispersate în teritoriu. Deja, din iniţiativa Consiliului Local al municipiului Roman, s-a propus introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 270 ha în zona de NE. Se va crea astfel o nouă unitate teritorială de referinţă, care va avea funcţiune mixtă de locuire şi prestări servicii. Serviciile de salubritate În municipiul Roman serviciile de salubritate sunt asigurate de o societate comercială (care asigură colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere) . Societatea comercială ce efectuează servicii de salubritate este: ROSSAL SRL Roman

8

În conformitate cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 NE şi a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Neamţ, la Roman se va realiza un depozit ecologic regional de deşeuri menajere şi o staţie de compostare. Acest depozit, cu o valoare estimată de 3,885 mil EUR, finanţat din Bugetul Local şi din surse europene nerambursabile, va deservi 24 de localităţi şi 197.740 locuitori. Se prevede ca durata de viaţă să fie de 15 ani. Sistemul de alimentare cu apă a) Captarea apei Captarea apei în municipiu se realizează în sistem centralizat din frontul Pildeşti – Simioneşti, amplasat pe malul stâng al râului Moldova, la cca. 8 km de Roman. Capacitatea instalată a acestei surse este de cca. 657 l/s. Sunt realizate 2 fronturi de captare: frontul vechi – constituit din66 puţuri forate cu adâncimea de 10 m şi 7 puţuri săpate (chesoane) cu diametrul de 3 şi 5 m, prin care se

captează un debit maxim de 490 l/s; frontul nou – constituit din28 puţuri forate cu adâncimea de 7,9 – 10 m şi un dren cu lungimea de 1.040 m şi diametrul de 400 mm, prin

care se captează un debit maxim de 167 l/s. b) Conductele de aducţiune Transportul apei de la fronturile de captare la rezervoarele de înmagazinare se face prin 3 conducte de aducţiune, cu o lungime totală de aproximativ 36 Km.În anul 2003 a fost finalizată investiţia „Aducţiune Timişeşti - Iaşi” concretizată printr-o conductă Dn 400 mm, cu rol de suplimentare în cazuri accidentale, cu un debit de 25 l/s. c) Complexe de înmagazinare – pompare Complexul de înmagazinare – pompare „Autogară” are în componenţă: 2 rezervoare cu o capacitate de 2.500 mc fiecare; 2 rezervoare cu o capacitate de 5.000 mc fiecare.

Complexul de înmagazinare – pompare „Parc Zoologic” are în componenţă un rezervor cu o capacitate de 5.000 mc. În fiecare staţie de pompare se realizează şi clorinarea apei prin injecţie în conductele de aducţiune cu aparate de tip ADVANCE. d) Reţeaua de distribuţie Reţeaua de distribuţie stradală din municipiul Roman are o lungime totală de 106 km. În interiorul cvartalelor distribuţia apei se realizează prin 44 km de reţele de serviciu. Diametrul reţelelor de distribuţie este cuprins în limitele Dn 80 mm – Dn 500 mm.aContorizarea consumului de apă s-a realizat în procent mediu de 98% (100% la asociaţii de proprietari şi agenţi economici).or Printre cele mai importante disfuncţionalităţi ale acestei reţele se numără:

1. Majoritatea materialului tubular (65,5%) îl reprezintă conductele din oţel; 2. Conductele cu vechimea mai mare de 20 de ani reprezintă 74% dinlungimea totală; 3. Debitul de apă introdus în reţea este de 360 l/s, iar debitul de apă facturată de 122 l/s, rezultând pierderi în reţea de 238 l/s, ceea ce

reprezintă un procent de 66%, procent foarte ridicat, care poate fi pus în principal pe seama defectelor dinreţelele de distribuţie şi în foarte mică măsură pe erori de contorizare sau branşări ilegale;

4. Pompele se înfundă repede cu nisip; 5. Nu există filtrare naturală;

9

6. Clorinarea este impropriu realizată; 7. Calitatea apei: ar fi necesară o staţie de dedurizare şi de purificare microbiologică; 8. Nu există reţea de siguranţă pentru incendii; 9. În cazul producerii unor calamităţi naturale nu există rezervoare speciale pentru asigurarea apei potabile.

Sistemul de canalizare În prezent municipiul Roman dispune de o reţea de canalizare de tip unitar, care se dezvoltă pe întreaga suprafaţă a oraşului, cu excepţia cartierului Nicolae Bălcescu dinpartea de Est, de o parte şi de alta a străzii Bogdan Dragoş. Sistemul este alcătuit din 12 reţele şi 4 staţii de pompare ape uzate. Majoritatea celor 12 reţele au transport gravitaţional. Materialul folosit pentru conductele existente este betonul. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 61.027 m. Prin raportarea lungimii întregii reţele de canalizare la lungimea reţelei stradale a municipiului Roman rezultă un grad de acoperirie de 66,3%. Cele mai importante disfuncţionalităţi cu care se confruntă sistemul de canalizare al municipiului sunt: mare parte a sistemului este colmatat, nu poate fi spălat şi dezinfectat; apa de canalizare este drenată în râul Moldova; încă mai sunt o serie de case fără canalizare, dotate cu fose septice improprii, care reprezintă un real pericol pentru comunitate

(posibilitatea de a se deversa în pânza freatică) – în aceasta situaţie se află cartierul Bălcescu, Lipoveni, Matei Vodă şi Primăverii; există totodată locuinţe individuale care au apă potabilă dar nu au canalizare.

În ceea ce priveşte staţiile de pompare, existenţa acestora a fost impusă de relieful oraşului, neputându-se realiza o scurgere liberă spre staţia de epurare ape uzate pentru tot oraşul (o parte considerabilă a oraşului se află sub nivelul staţiei de epurare). Staţia de epurare Staţia de epurare este construită între anii 1969 – 1970 şi este constituită dinepurarea mecano – biologică şi linia de tratare a nămoluluicu fermentare anaerobă. Staţia a fost supusă retehnologizării cu fonduri Grant de la Guvernul din Danemarca şi fonduri locale, între anii 2000 – 2002. Capacitatea de preluare şi prelucrare a staţiei de epurare este superioară nevoilor actuale şi există în perspectivă posibilitatea de preluare a apelor menajere de la sistemele de canalizare din comunele Cordun, Săbăoani şi Tămăşeni. Pentru acestea, există proiecte de realizare a sistemelor de canalizare, cu deversarea apelor reziduale prin sistemul de canalizare al oraşului spre staţia de epurare a municipiului Roman. Reţeaua de gaze

Aflat în apropierea a două magistrale de gaz, municipiul Roman are asigurat furnizarea de gaze de societatea E-ON GAZ, cu acţionariat privat şi de stat. Reţelele de gaz din oţel sunt relativ noi şi au o durată de viaţă de aproximativ 15 ani. În ceea ce priveşte transportul de gaz, acesta aparţine în exclusivitate statului. Ca şi valori procentuale, 90% din locuitori sunt deserviţi de reţeaua de gaz. Zona fără acoperire este cartierul Bălcescu (există reţea de gaze numai pe aproximativ jumătate dinteritoriul acestuia). Reţeaua de telefonie Operatorul de telefonie ROMTELECOM acoperă întreaga zonă a municipiului. În perioada 1999 – 2002 întreaga reţea a fost modernizată prin schimbarea cablurilor de telefonie. În zonele de blocuri reţeaua este subterană, iar în cele de case este aeriană.

10

Principala disfuncţionalitate cu care se confruntă reţeaua de telefonie este determinată de faptul că apa dinreţeaua de canalizare şi apa pluvială nedirijată ajunge în cămine, provocând probleme tehnice. În ultimii ani au apărut şi operatori noi de telefonie, internet şi cablu TV: UPC şi RDS. Reţeaua electrică Reţeaua electrică esteacoperită în întregime de posturi de transformare, iar populaţia este deservită în proporţie de 100%.În privinţa iluminatului arhitectural s-a reuşit ca pe traseul E85 să se impună reclame cu firme luminoase, obţinându-se astfel un aspect plăcut şi atractiv al zonei. Iluminarea monumentelor se află în planul municipalităţii, urmând să fie vizate în primul rând clădirile de patrimoniu. Reţeaua de internet şi cablu TV Principalul furnizor de servicii de internet şi de televiziune prin cablu pe raza municipiului Roman este UPC România SA. Principala problemă pe care o întâmpină UPC România SA, în furnizarea de servicii pe raza localităţii Roman cât şi a celor limitrofe, este dependenţa de punctele de alimentare cu energie electrică ce nu furnizează tensiune 24 ore pe zi şi nici la parametrii contractuali. Serviciile de internet mai sunt asigurate şi de RDS, care este o alternativă şi pentru serviviile de telefonie şi cablu TV.

Fond locuibil La 31 decembrie 2007, numărul locuinţelor din municipiu era de 25.758, însumând 60.335 camere de locuit, cu o suprafaţă utilă de 915.521 mp. Din totalul acestor locuinţe 95,2% sunt în proprietate privată. Estimarea fondului locuibil la acestă dată conduce la un număr de cca 26.000 locuinţe. În municipiul Roman, dezvoltarea fondului locuibil s-a realizat în principal pe două căi: Demolarea abuzivă a locuinţelor existente în cadrul zonei centrale, sau în lungul marilor

artere şi realizarea în exclusivitate de locuinţe colective de 4-5 nivele; Ocuparea terenurilor libere cu mici ansambluri sau clădiri izolate, cu locuinţe colective.

Restul zonelor de locuit, constituite din locuinţe individuale, majoritatea cu un nivel, a supravieţuit prin efortul proprietarilor, ameninţarea cu demolarea stimulând efectuarea unor investiţii minime.

În aceste condiţii, regimul de înălţare predominant, utilizat la noile ansambluri de locuit a fost: P + 3 sau P + 4. În acest context, fondul locuibil se caracterizează prin două aspecte principale : modernizarea şi dotarea corespunzătoare a locuinţelor colective (inclusiv realizarea amenajărilor

exterioare) este îngreunată de sistemul lor constructiv (în mare parte panouri integral prefabricate);

în cazul locuinţelor individuale, problema o constituie menţinerea acestora de către proprietari. Prin proiecte desfăşurate prin MDRT se construiesc în prezent apartamente pentru tineret în regim de închirieri şi sociale. 3.8.2 Căi de comunicaţii Căile de acces către municipiul Roman sunt DN15D dinspre Piatra-Neamţ (50 km) şi E 85

11

dinspre Bacău (46 km) şi Suceava (105 km). Reţeaua rutieră majoră a municipiului Roman asigură din punct de vedere al capacităţii de circulaţie curgerea fluentă a fluxurilor de trafic, la nivel de serviciu B, C şi D. Probleme mai deosebite ridică unele intersecţii de străzi, care nu sunt dimensionate pentru a prelua fluxurile din orele de vârf, cum ar fi intersecţiile din Mihai Viteazu – Ştefan cel Mare, N. Bălcescu – Ştefan cel Mare şi Bogdan Dragoş – Roman Vodă Muşat. Numărul locurilor de parcare este destul de redus, afectând fluenţa circulaţiei pe reţeaua stradală majoră, ocupând benzile de circulaţie şi reducând capacitatea de circulaţie uneori chiar la jumătate. În ultimul an a început desfăşurarea unui proiect privind amenajarea de parcări pentru riverani. Transportul în comun se desfăsoară pe reţeaua stradală majoră, influenţa lui făcându-se considerabil simţită în orele de vârf. Principala legătură feroviară a municipiului Roman este linia magistrală Bucureşti – Bacău – Suceava, care asigură legătura cu zonele din sudul şi nordul ţării . Un punct foarte important al municipiului din acest punct de vedere este apropierea de proiectatele autostrăzi pan europene: cea pe direcţia N - S (cu cel mai probabil traseu Bucureşti, Iaşi, Suceava) şi cea pe direcţia E – V (Iaşi – Tg. Mureş). În ceea ce priveşte traficul aerian, cel mai apropiat aeroport se află în Bacău, conexiunea cu acesta putând fi realizată fie pe drumul european E85, fie pe magistrala de cale ferată.

3.9 Mediul economic şi de afaceri Mediul economic local este dominat de firmele din comerţ şi firmele mici de servicii. Aproximativ jumătate dintre firme activează în domeniul comerţului (46,9%) şi aproximativ un sfert din economia locală revine sectorului serviciilor (28%). Celelalte sectoare deţin următoarele ponderi în economia Romanului: industria (12,3%), transporturile (5,8%), construcţiile (4,2%), turismul (2,1%) şi agricultura (0,7%). Majoritatea firmelor din municipiul Roman sunt firme tinere, înfiinţate începând cu anul 2000. La sfârşitul anului 2005, la nivelul municipiului Roman erau active 1.331 de firme şi 309 aveau cifra de afaceri egală cu 0, fiind considerate fără activitate. Din totalul societăţilor active 65,59% au încheiat anul 2005 cu profit şi 34,42% cu pierdere. Din punctul de vedere al formei juridice de organizare, majoritatea (95,2%) dintre firme sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL) şi doar 2,6% sunt societăţi pe acţiuni (SA). Cea mai mare participare la cifra de afaceri în municipiul Roman o au firmele din comerţ (52,4%), urmate de cele din industrie (20,3%), servicii (18%), construcţii (6,1%), transport (1,8%), turism (1,3%) şi agricultură (0,3%). Din punctul de vedere al mărimii, domină ca număr firmele mici, cu o cifră de afaceri până în 100.000 Euro (74,83%) şi cu cel mult 49 angajaţi (74,15%). În municipiu există societăţi comerciale cu tradiţie: ARCELOR MITTAL STEEL SA, CERSANIT SA, UMARO SA, AGRANA SA, dar care, datorită regresului industrial lucrează sub capacitatăţile de producţie.

12

Activitatea de construcţii se află în continuă dezvoltare şi diversificare atât în sfera industriei cât şi a construcţiilor civile şi edilitare, asigurând resursele tehnice şi umane necesare actualului stadiu al investiţiilor în domeniu. Comerţul este una din ramurile economice care a cunoscut o dezvoltare continuă de-a lungul timpului. După anul 1990 dinamica activităţilor de comerţ a cunoscut o tendinţă ascendentă, prin modificările petrecute pe piaţa forţei de muncă din sfera activităţilor de producţie în sfera comerţului şi a prestărilor de servicii. Serviciile sunt asigurate în general de unităţi prestatoare private în domeniile: croitorie, tricotaje, reparaţii obiecte de uz casnic, reparaţii aparatură electronică, reparaţii auto, vulcanizare, servicii comunitare, servicii de transport, alimentaţie publică, etc. Societăţile de transport, chiar dacă sunt în creştere numerică, participă la cifra de afaceri a

municipiului Roman cu o pondere mică, de 1,8%, ocupând locul al patrulea ca număr de firme, cu o pondere de 5,8%. Dezvoltarea turismului poate fi o alternativă de viitor pentru municipiului Roman. Ca structuri turistice există două centre de cazare turişti: hotel ”Roman”, hotel „Mariko Inn”, precum şi 4 agenţii de turism şi 22 restaurante.

Municipiul Roman deţine o suprafaţa agricolă de 1.646 ha, reprezentând 0,6% din suprafaţa agricolă a judeţului. Pădurile reprezintă 2,8% din suprafaţa municipiului, respectiv 85 ha.

Suprafaţa agricolă reprezintă 55,2% din totalul suprafeţei municipiului de 2.983 ha şi este structurată astfel: teren arabil în suprafaţă de 1.487 ha, reprezentând 90,3% din suprafaţa agricolă; păşuni în suprafaţa de 152 ha, reprezentând 9,3%; culturi de viţă de vie, în suprafaţă de 7 ha, reprezentând 0,4%.

În totalul suprafeţei cultivate, ponderea cea mai mare o deţin culturile de porumb (75,1%), urmate de cele de grâu şi secară (11,7%), legume (8,2%), cartofi (4,5%) şi floarea soarelui (0,5%). La 30 septembrie 2007 numărul şomerilor înregistraţi în municipiul Roman era de 1.148 persoane, iar ponderea acestora în populaţia stabilă era de 1,64%. Evoluţia numărului de şomeri în ultimii ani este în sensul descreşterii, de la 1.610 persoane în anul 2004 la 1.148 persoane în anul 2007.

3.10 Capital social 3.10.1 Structura etnică şi dinamica populaţiei

La 1 iulie 2007 populaţia stabilă a municipiului Roman era în număr de 70.017 locuitori, iar în prezent de 69481 din care 51,59% femei şi 48,41% bărbaţi.Tendinţa generală este de scădere a populaţiei stabile, astfel de la 71.364 locuitori existenţi în anul 2004 s-a ajuns la 70.017 locuitori în anul 2006, la 69481 în prezent. Această tendinţă se datorează migrării forţei de muncă spre centrele urbane mai dezvoltate sau spre zonele rurale înconjurătoare şi imigrării. Datele arată că populaţia activă la nivelul municipiului Roman este în număr de 28.939 locuitori, reprezentând 41,78% din totalul populaţiei stabile (69.481 locuitori). Populaţia ocupată, în număr de 23.024 persoane, reprezintă 79,6% din totalul populaţiei active.

13

Comparând rata globală de ocupare (ponderea populaţiei ocupate în totalul populaţiei stabile) a municipiului Roman (33,24%), cu cea a judeţului Neamţ (34,53%), se observă că la nivelul municipiului aceasta este mai mică cu 1,29%. Din totalul populaţiei active, 52,9% sunt bărbaţi iar 47,1% femei, peste media judeţului (44,5% femei în totalul populaţiei active, la nivelul anului 2002). Din cele 40.329 persoane incluse în populaţia inactivă la nivelul anului 2002, 45,4% erau bărbaţi (18.310 persoane) şi 54,6% femei (22.019 persoane). În cadrul populaţiei inactive 38,4% sunt elevi şi studenţi, 33% pensionari, 12,9% persoane casnice, 11,4% întreţinute de alte persoane, 0,7% întreţinute de stat sau de alte organizaţii, 3,6% în alte situaţii. 3.10.2 Servicii de asistenţă medicală Conform Anuarului Statistic al judeţului Neamţ, în municipiul Roman există următoarele

unităţi sanitare (în sectorul privat şi de stat): 1 spital cu 700 paturi; 1 dispensar medical; 84 cabinete medicale; 33 cabinete stomatologice; 27 farmacii.

Structura personalului sanitar existent în sectorul de stat şi privat în municipiul Roman, conform aceleiaşi surse este următoarea: 151 medici; 32 stomatologi; 43 farmacişti; 652 personal mediu sanitar.

Corpul vechi al spitalului municipal a fost preluat de Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, urmând ca destinaţia să fie stabilită ulterior. Cu toate că numărul de instituţii medicale şi numărul cadrelor de specialitate sunt relativ mari, conform studiului efectuat la nivelul populaţiei, se evidenţiază faptul că 48,4% dintre cetăţenii municipiului Roman sunt nemulţumiţi de serviciile medicale. Nemulţumirea populaţiei este determinată fie de pregătirea personalului, fie de nivelul de dotare al instituţiilor de profil. 3.10.3 Învăţământ La nivelului anului şcolar 2009 – 2010, conform centralizării informaţiilor primite de la unităţile de învăţământ, în municipiul Roman erau înscrişi 1.756 copii în grădiniţe şi 13.776 elevi în şcoli şi licee. Numărul personalului didactic aferent a fost de 1.055 persoane. Distribuţia elevilor pe nivele de şcolarizare este următoarea:

14

Tabel 1.10.3 – Distribuţia elevilor pe nivele de şcolarizare în municipiul Roman

Nivel de şcolarizare Număr elevi Învăţământ preşcolar 1.756 Învăţământ primar şi gimnazial 5.200 Învăţământ liceal 7.331 Şcoala de arte şi meserii 1.026 An de completare 219

Comparând aceste date cu valorile aferente anului şcolar 2004 – 2005 (conform Anuarului Statistic al Judeţului Neamţ), când numărul copiilor din grădiniţe a fost de 2.021, iar al elevilor de 15.587, se constată o scădere , atât a numărului de elevi (cu 1.811) cât şi al copiilor din grădiniţe (cu 265). Pentru absolvenţii de învăţământ liceal, domeniile de pregătire la nivelul tuturor instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt: teoretic – real şi uman, sportiv, teologic, construcţii, lucrări publice, materiale de construcţii, textile, tehnică de calcul, electrotehnică, mecatronică, electronică şi automatizări, mecanic prelucrări prin aşchiere, alimentaţie publică, hotelier, contabilitate, protecţia mediului, etc.

Totodată, în municipiul Roman, ca forme de învăţământ superior există: Institutul Teologic Romano - Catolic Franciscan de grad universitar, acreditat din

1992, cu facultăţile: teologie – pastorală; teologie – litere; teologie - asistenţă socială.

Centrul teritorial al Universităţii „Danubius Galaţi”, cu profilele: Drept; Ştiinţe Economice; Ştiinţe ale Comunicării; Relaţii Internaţionale; Studii Europene.

Domeniile de pregătire postliceale sunt: sanitar, economic, drept. Aceste date demonstrează existenţa unei tradiţii pedagogice în municipiul Roman şi o preocupare continuă pentru instruirea generaţiei viitoare, chiar dacă în prezent infrastructura educaţională se confruntă cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spaţii adecvate procesului de instruire; necesitatea reabilitării clădirilor unităţilor de învăţământ; lipsa dotărilor care să ţină pasul cu nevoile mereu în schimbare ale elevilor; lipsa de cooperare cu mediul economic;

15

necorelarea procesului de instruire cu cerinţele pieţei forţei de muncă, adică lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane. Se estimează că, după absolvirea unei forme de învăţământ, aproximativ 15% din totalul absolvenţilor se angajează anual în sistemul economic din municipiu. 3.10.4 Protecţie socială Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ a fost înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Neamţ 99 din 23.12.2004 şi are ca unităţi de ocrotire la nivelul municipiului Roman, următoarele structuri: în cadrul asistenţei sociale pentru adulţi:

Centrul de îngrijire şi asistenţă Roman, cu un număr mediu de angajaţi de 55 persoane, unde beneficiari sunt 83 persoane adulte cu grad de handicap;

în cadrul protecţiei copilului: Complexul comunitar “Romaniţa “,cu un număr mediu de angajaţi de 34,5 persoane, unde beneficiari sunt 50 copii cu dizabilităţi; Complexul “Familia mea“ Roman, cu un număr mediu de angajaţi de 60 persoane, unde beneficiari sunt 66 copii cu probleme

materiale sau fără familie. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Innovării are în subordine în municipiul Roman, ca structură de protecţie socială: Şcoala specială Roman, cu un număr mediu de angajaţi de 107,5 persoane, unde beneficiari sunt 120 copii cu deficienţe de intelect.

Primăria Roman are în componenţă ca servicii specializate de protecţie socială, următoarele structuri: Serviciul public de asistenţă socială, cu un număr mediu de angajaţi de 25 persoane, care desfăşoară activităţi pentru persoanele cu

dizabilităţi, minorii aflaţi în dificultate, persoanele defavorizate, în cadrul căruia sunt asistate aproximativ 80 de persoane; Cantina de ajutor social, care oferă asistenţă şi suport pentru persoanele aflate în dificultate (sărăcie extremă), prin serviciile de asigurare

a hranei şi suplimentelor nutritive (prepararea, servirea şi distribuirea hranei). Cantina are o capacitate de 200 locuri, în prezent asigurând serviciile pentru un număr aproximativ de 110 persoane;

Centru de zi pentru bătrâni, în cadrul căruia sunt asistate 50 de persoane; Cămin pentru bolnavi somatici cronici, în cadrul căruia sunt asistate 80 persoane,

bătrâni şi bolnavi. La nivelul municipiului îşi desfăşoară activitatea următoarele asociaţii şi fundaţii, acreditate să desfăşoare servicii sociale: Asociaţia „Femina2000”, care oferă consiliere pentru persoanele afectate de violenţa în

familie – femei şi copii; Asociaţia „Precista Mare”, care se ocupă de persoanele defavorizate, oferind sprijin

copiilor din familii cu risc; Asociaţia „Caritas”, care are scopul de a ajutora persoanele sărace, bolnave, bătrâne, cele aflate în dificultate în spiritul carităţii creştine

şi a solidarităţii umane, promovarea valorilor privitoare la viaţă, iubire umană şi familie; Asociaţia de femei „Minerva”, care are ca scop îngrijirea social-medicală a persoanelor dependente la domiciliu, în cazul bolilor rare sau

incurabile;

16

Asociaţia filantropică creştină ”Sf. Apostol Ioan”, care oferă asistenţă socială persoanelor vârstnice aflate în dificultate. În cadrul primăriei, s-a derulat proiectul: Complex de servicii sociale integrate Roman, finanţat prin Program PHARE 2004 – 2006, cu investiţii sociale în valoare totală de 190.454 euro, din care grant 150.454 euro. Prin programele dezvoltate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) adminstraţia locală construieşte noi locuinţe sociale şi de necesitate, locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, precum şi intervenţii la construcţiile existente, investiţii aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi locuinţe sociale. 3.10.5 Potenţial cultural Municipiul Roman, despre care Dimitrie Cantemir afirma că ar fi fost întemeiat pe vremea împăratului Traian se bucură de un bogat trecut istoric şi cultural. Cu un mare număr de monumente, majoritar religioase, în zona Romanului predomină construcţiile de zid, capabile a servi la nevoie şi în scopuri defensive. Bisericile din oraş sunt concepute la proporţii impresionante, cu multe accesorii constructive şi tendinţe de ecletism stilistic.Se evidenţează: Complexul Arhiepiscopal Roman; Biserica “Precista mare”; Biserica Domnească (“Sf. Voievozi”); Biserica Armenească; Biserica “Sf. Nicolae”.

Edificiile laice sunt reprezentate mai ales de reşedinţele unor foste personalităţi ale vechiului oraş, de unele construcţii civile de interes public şi de cele două cetăţi medievale: Casa „Johann Simeon Brukner”, datată în secolul XIX; Casa „Negruzzi”, azi Muzeul de Istorie, datată în secolul XIX;

Casa „vornicului Done”, datată în 1828; Spitalul vechi din Roman.

De importanţă istorică şi culturală pentru municipiul Roman sunt: Muzeul de Istorie -Înfiinţat în anul 1957, deţine cele mai bogate colecţii de materiale de

provenienţă dacică, rezultate din cercetările din Cetatea de la Brad şi din alte aşezări de pe Valea Siretului, cât şi valoroase vestigii medievale ale oraşului atestat documentar la 31 martie 1392.

Muzeul de Artă - Îşi găseşte un sediu adecvat situat pe strada Mihai Eminescu nr. 3, pus în valoare şi de ambianţa naturală generoasă. Este o clădire monument de arhitectură, construită la sfârşitul sec. al XIX-lea.

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii - Reprezintă rodul preocupărilor în domeniul cercetării şi valorificării expoziţionale, a materialelor colectate din zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, efectuate după 1960, în momentul de faţă se construieşte o locaţie nouă în Parcul

Municipal.

17

În plin centru al oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache. La câţiva kilometri de oraş

se află vestitul Han al Ancuţei al lui Mihail Sadoveanu, renovat pe aceleaşi locuri odată mistuite de flăcări. Printre alte monumente istorice aflate în evidenţa Ministerului Culturii şi Cultelor din municipiul Roman, amintim: Casa „Prisecaru”, datată în sec. XIX; Seminarul teologic „Sf. Gheorghe”, datat în sec. XIX; Casa „Veniamin Costachi”, datată în sec. XIX; Ansamblul bisericii negustorilor braşoveni din Roman, datat în sec. XVII - XIX; Casa „Rollrich”, azi Administraţia pieţelor, datată în sec. XIX; Poşta, datată în anul 1910; Şcoala armenească, azi Clubul elevilor, datată în sec. XIX; Casa „General Iloiescu”, azi grădiniţa nr. 2, datată în sec. XIX; Ansamblul gimnazial „Roman Vodă”, datată în sec. XIX; Vila „Hogaş”, datată în sec. XIX; Fundaţia „Melchisedec”, datată în 1849; Casa sameşului Iancu Teodoru, azi cămin de bătrâni, datată în 1850; Şcoala nr.1 de fete, azi SC SORTEM SRL, datată în 1882; Şcoala de Arte şi meserii, azi Colegiul Tehnic „Petru Poni”, datată în 1881, Şcoala nr.1 „Vasile Alecsandri”, datată în 1885; Spitalul unificat, datat în secolul XVIII, cu adăugiri din 1872; Centru istoric urban, datat în mijlocul sec. XIX – începutul sec. XX; Casa „Romaşcană”, azi spaţiu comercial, datată în sec. XIX; Casa „Brănişteanu”, azi Cercul Militar, datată în 1885; Spitalul militar,azi Club SC PETROTUB SA, datatîn sec. XIX; Casa „Cristea Ştefănescu”, datată în sec. XIX; Casa elveţiană, azi birouri Goscom, datată în 1926; Gara Roman, datată în 1869; Colegiul Naţional„Roman Vodă” (corp B), datat în 1920; Casa „Cantacuzino”, datată în sec. XIX; Casa „Primar Brăescu”, datată în sec. XIX; Şcoala normală, azi Grup Şcolar Industrial - Construcţii de Maşini, datată în sec. XIX.

Siguranţa cetăţeanului În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, a prevenirii şi combaterii infracţiunilor, a pazei bunurilor aparţinând domeniului public şi privat, în municipiul Roman funcţionează: Poliţia Municipală, subordonată Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ;

18

Poliţia Comunitară, care s-a înfiinţat ca urmare a Legii 371/2004, având ca scop creşterea semnificativă a calităţii vieţii locuitorilor, prin asigurarea unui climat de pace socială în comunitate;

Jandarmeria; 2 agenţii de protecţie şi pază.

Siguranţa cetăţeanului, din punct de vedere al pazei şi intervenţiei în caz de incendii, este asigurată de Unitatea de pompieri Roman, din cadrul Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă Neamţ. 3.10.6 Societate civilă La nivelul comunităţii locale societatea civilă este reprezentată în mare parte de structuri asociative de tip organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), care joacă un rol important prin prisma promovării valorilor democratice şi ca factori ce dinamizează şi îmbunătăţesc viaţa social-culturală a municipiului, contribuind ca factori suport în procesul de dezvoltare regională.În relaţia cu administraţia publică şi cu reprezentanţii mediului de afaceri din zonă, aceste organizaţii reprezintă parteneri viabili care desfăşoară acţiuni şi programe în sprijinul comunităţii locale. În domeniul protecţiei sociale, în municipiul Roman activează: Asociaţia „Femina 2000”, care are ca beneficiari femeile maltratate; Asociaţia „Precista Mare”, care se ocupă de persoanele defavorizate; Asociaţia de sprijin a copiilor handicapaţi fizic, care desfăşoară programe de socializare şi recuperare pentru copiii cu handicap neuro -

motor din Roman şi zonele adiacente; Asociaţia „Caritas”, care are scopul de a ajutora persoanele sărace, bolnave, bătrâne, cele aflate în dificultate, în spiritul carităţii creştine

şi a solidarităţii umane, promovarea valorilor privitoare la viaţă, iubire umană şi familie; Fundaţia umanitară „Pacea”, care oferă asistenţă şi suport la domiciliu pentru copiii şi familiile aflate în dificultate; Asociaţia de femei „Minerva”, care are ca scop îngrijirea social-medicală a persoanelor dependente la domiciliu, în cazul bolilor rare sau

incurabile; Asociaţia filantropică creştină ”Sf. Apostol Ioan”, care oferă asistenţă socială persoanelor vârstnice aflate în dificultate. În domeniul învăţământului, activează următoarele ONG–uri care patronează şcoli particulare: Fundaţia academică „Vasile Alecsandri”, care patronează Şcoala postliceală sanitară; Asociaţia de femei „Minerva”, care patronează Şcoala sanitară post liceală „Carol Davila”; Fundaţia Preuniversitaria „Roman Muşat”, care patronează Şcoala postliceală Roman; Asociaţia religioasă „Biserica Sion”, care patronează Grădiniţa cu program normal „Rază de Soare”.

3.11 Analiza SWOT Analiza SWOT (Strengths, Weakness, Opportunities, Threats) constă în efectuarea analizei interne a comunităţii, pentru a vedea care sunt punctele tari şi slabe şi în analiza externă, care se concentrează pe oportunităţile şi riscurile cele mai relevante. Punctele tari şi slabe se referă la situaţia existentă în interiorul zonei studiate, în timp ce oportunităţile şi riscurile se referă la viitorul dezvoltării şi la aspecte ce vin din exteriorul zonei.

19

Pentru aceasta a fost folosită metoda de analiză “bottom-up” (abordarea de jos în sus), în vederea confruntării problematicilor identificate la nivelul comunităţii cu domeniile de interes ale regiunii din care face parte, respectiv cu “Analiza SWOT a Regiunii de Dezvoltare 1 NE”. În acest fel se verifică apartenenţa comunităţii locale la regiunea din care face parte şi astfel, odată identificate problematicile corespondente regionale, se pot determina măsurile coerente de intervenţie dintre cele recomandabile pentru întreaga regiune.

Factori interni – Puncte Tari Regiunea Nord Est Municipiul Roman

Existenţa drumului european E85 ce străbate regiunea pe direcţia nord-sud, a coridorului pan-european IX şi a celor trei aeroporturi internaţionale Bacău, Iaşi şi Suceava;

Existenţa a trei centre universitare care au în preocupările de bază cercetarea ştiinţifică, inventica, inovarea tehnologică, informatizarea şi promovarea societăţii informaţionale;

Existenţa unei infrastructuri pe bază de cercetare, dezvoltare şi inovare;

Existenţa centrelor culturale, a mănăstirilor, a monumentelor istorice de importanţă naţională şi internaţională (patrimoniul UNESCO);

Oferta turistică diversificată; Infrastructura de telecomunicaţii bine dezvoltată şi cu un grad

ridicat de acoperire;

Situarea municipiului de-a lungul drumului european E 85, ce determină accesibilitate rutieră din toate zonele ţării;

Situarea într-o zonă cu climă temperat continentală, fără extreme în ceea ce priveşte temperatura sau precipitaţiile;

Existenţa pe teritoriul municipiului a Parcului Municipal, careeste ca întindere între primele trei din România;

Existenţa unui număr mare de monumente istorice şi culturale; Existenţa societăţilor comerciale cu tradiţie (ARCELOR MITTAL

STEEL SA, CERSANIT SA, UMARO SA, AGRANA SA, etc.); Existenţa unei diversităţi de activităţi în cadrul firmelor ce

operează în industrie; Existenţa de terenuri libere deţinute de primărie, necesare pentru

extinderea zonei economice a municipiului; Existenţa de zone libere aparţinând primăriei pentru construirea de

locuinţe; Existenţa structurilor asociative de tipul ONG – uri(social,

cultural). Factori interni – Puncte Slabe

Regiunea Nord Est Municipiul Roman Cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate regiunile; Cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile; Productivitatea muncii este inferioară celei naţionale pe toate

sectoarele de activitate; Cel mai redus număr de IMM-uri la mia de locuitori dintre toate

regiunile; Slaba productivitate a populaţiei ocupate în agricultură; Nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate; Indicele redus de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune şi a

Starea necorespunzătoare a reţelei de apă; Starea necorespunzătoarea reţelei de canalizare, care acoperă doar

66% din reţeaua de străzi a municipiului; Inexistenţa reţelei de apă necesară pentru stingerea incendiilor; Inexistenţa reţelei de apă pluvială; O parte considerabilă a oraşului se află sub nivelul staţiei de

epurare; Starea tehnică a străzilor cu structura aferentă (trotuare, locuri de

parcare, etc.) şi a aleilor este necorespunzătoare;

20

duratei medii de şedere în regiune, în raport cu potenţialul turistic existent;

Grad scăzut de atractivitate a majorităţii oraşelor mici şi mijlocii (grad scăzut de ocupare turistică);

Grad scăzut al populaţiei ocupate în servicii; Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural

(59,23%); Rata ridicată a şomajului în regiune;

Municipiul se confruntă cu probleme serioase legate de punerea în valoare, gestionarea şi protejarea zonelor naturale construite;

Colectarea selectivă a deşeurilor menajere se face într-o proporţie foarte mică faţă de nevoile reale ale populaţiei;

Nivelul ridicat al poluării aerului cu pulberi de praf determinate de traficul intens;

Reţeaua de telefonie prezintă disfuncţionalităţi serioase ca urmare a scurgerii apei din canalizare şi a celei pluvialeîn cămine;

Fondul locuibil este insuficient; Preponderenţa activităţilor de comerţ în rândul firmelor din oraş; Lipsa unui centru de afaceri pentru sprijinirea întreprinzătorilor

particulari; Lipsa parteneriatelor public – privat în vederea dezvoltării; Majoritatea societăţilor comerciale productive lucrează sub

capacitatea de producţie; Preponderenţa pieţei de desfacere a produselor pe piaţa

locală/regională; Transportulul urban este asigurat de societăţi comerciale ce nu

răspund cerinţelor tuturor categoriilor sociale; Monumentele istorice şi de cult se află în stadiu avansat de

degradare; Starea precară a centrului vechi al municipiului; Trendul demografic negativ; Lipsa locurilor de muncă pentru anumite categorii sociale (tineri,

persoane cu handicap); Creşterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului

de îmbătrânire a populaţie. Factori externi – Oportunităţi

Regiunea Nord Est Municipiul Roman Posibilitatea dezvoltării schimburilor comerciale datorită

amplasării regiunii pe graniţa de est a Uniunii Europene; Reducerea prognozată a ratei inflaţiei şi scăderea implicită a

costului creditului;

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al

Municipiul este situat în imediata apropiere a două coridoare pan – europene şi de aeroportul internaţional din Bacău;

Situarea pe magistrala feroviară principală Bucureşti - Adjud – Suceava;

Situarea în imediata apropiere a două magistrale de gaz;

21

construcţiei parcurilor industriale, ştiinţifice şi a incubatoarelor de afaceri;

Posibilitatea atragerii investitorilor străini prin îmbunătăţirea imaginii oraşelor regiunii;

Posibilitatea ca prin modernizarea aeroporturilor din regiune, acestea să susţină mediul de afaceri regional;

Integrarea în UE şi posibilităţile de a accesa Fondurile Structurale POR, POS Mediu, POS Transport, POS Resurse umane;

Posibilităţile de dezvoltare a turismului comercial şi de tranzit; O bună reprezentare a băncilor existente în municipiu, care pot să

imprime un ritm accelerat de dezvoltare al oraşului, prin facilităţile acordate întreprinzătorilor;

Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale şi de tradiţie; Posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existente, prin

modernizări şi reabilitări, să servească ca spaţii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.

Posibilitatea dezvoltării sectorului agro-zootehnic în jurul municipiului; Posibilitatea valorificării zonelor protejate şi atragere a turiştilor şi

investiţiilor în zonă. Posibilitatea desfăşurării de către ONG – uri de acţiuni şi programe

în sprijinul comunităţi locale. Tendinţa de scădere a numărului de şomeri

Factori externi – Riscuri Regiunea Nord Est Municipiul Roman

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării;

Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune faţă de cele din statele membre ale UE;

Continuarea exodului „materiei cenuşii” către alte regiuni şi în străinătate;

Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaţiei în regiune;

Existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii).

Instabilitate legislativă; Fiscalitate excesivă; Scăderea numărului locuitorilor şi îmbătrânirea populaţiei; Continuarea migraţiei forţei de muncă spre centrele urbane mai

mari, sau către alte ţări; Deteriorarea cadrului natural ca urmare a lipsei amenajărilor

specifice (diguri pe cursurile de apă, împăduriri în vederea reducerii poluării);

Creşterea preţurilor la serviciile de telecomunicaţii, energie electrică, termică, combustibili şi transport;

Lipsa de interes a investitorilor pentru menţinerea industriei existente în municipiu;

Situarea localităţii pe un teren de fundaţie instabil, cu tasare inegală.

4. Modalităţi de abordare şi rezolvare a obiectivelor strategiei 4.1 Procedura de realizare a strategiei

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Roman constituie baza pentru dezvoltarea economiei locale şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor. Realizată din iniţiativa Primăriei Roman,strategia de dezvoltare durabilă se bazează pe un proces participativ unic, implicând

22

cetăţenii, autorităţile locale, mediul privat, mediul academic şi mediul non-guvernamental, prin intermediul seminariilor, sondajelor şi dezbaterilor.Pentru realizarea Strategiei s-au desfăşuraturmătoarele activităţi:

1. Pregătirea documentaţiei pentru culegerea informaţiilor şi constituirea Grupurilor Consultative de Lucru pentru fiecare zonă de interes local (sănătate şi protecţie socială, urbanistică şi amenajare teritorială, educaţie şi cultură, mediu, economie), a Secretariatului Local şi a Comitetului Local de Coordonare, care validează fiecare etapă din planul de implementare a strategiei, drept for cu drept de recomandare.

Managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă este în responsabilitatea Comitetului Local de Coordonare. Acesta a fost ales de Primar în cooperare cu nivelul executiv al Consiliului Local, având în componenţă lideri respectaţi ai comunităţii, care sunt interesaţi de viitorul economic al localităţii pe termen lung. În acelaşi timp cu stabilirea componenţei Comitetului Local de Coordonare, au fost nominalizate persoanele careformează Secretariatul Local. Acesta, în număr de 2 persoane, a avut drept responsabilitate dezvoltarea şi implementarea activităţilor programului coordonat de Comitetul Local de Coordonare. Rolul Grupurilor de Lucru este de a reprezenta comunitatea cât de mult este posibil în procesul participativ de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă. Aceste Grupuri de Lucru reprezintă instrumentele prin care se identifică soluţiile pentru fiecare problemă critică identificată, prin colectarea şi analiza informaţiilor.

2. Chestionarea mediului de afaceri în vederea identificării priorităţilor de dezvoltare şi a problemelor cu care se confruntă acesta. Datele iniţiale s-au cules de la nivelul eşantionului determinat de Beneficiar şi a organizaţiilor implicate în implementarea strategiei. Agregarea datelor constituit punctul de pornire în aprecierea situaţiei de facto.

3. Chestionarea cetăţenilor privind dezvoltarea economică şi socială a micro-climatului. Aceasta are scopul de a transpune viziunea comunităţii asupra mediului socio-economic în perspectivă.

4. Analiza SWOT. Prin aplicarea metodei SWOT s-a obtinuţ informaţia relevantă pentru situaţia existentă, prin care s-au inventariat toate aspectele ce descriu municipiul Roman. Rezultatul acestei prime etape o constituie raportul privind analiza diagnostic.

5. Elaborarea planului de dezvoltare strategicăşi determinarea cadrului de implementare a acestuia cu ajutorul structurilor locale. Identificarea direcţiilor de intervenţie strategică prin intermediul activităţii Grupurilor de Lucru se finalizează prin prezentareaîn faţa Comitetului Local de Coordonare a obiectivelor specifice pentru fiecare obiectiv strategic general, respectiv a măsurilor necesare pentru adresarea fiecărui obiectiv specific în parte.

Datorită faptului că cea mai mare parte dintre resursele umane şi financiare necesare implementării strategiei de dezvoltare durabilă provine de la nivelul adminsitraţiei locale, documentul de planificare strategică va fi supus spre aprobare Consiliului Local în mod oficial. Ulterior se trece la următorul pas al planificării strategice: identificarea proiectelor. În cadrul fiecarei grupe de lucru se vor discuta şi analiza cele mai importante proiecte care antrenează comunitatea, în contextul limitat al resurselor umane şi financiare: toate proiectele sunt importante pentru viitorul comunităţii şi se incadreazăîn noile direcţii, doar unele (proiecte pilot) aduc un aport considerabil la nivelul bunăstarii colectiveîn termeni efect/efort,într-un interval de timp dat. De asemenea, au fost luate în calcul şi condiţiile de eligibilitate menţionateîn documentele programatice ale fondurilor structurale (ex: POR, POS Transport, POS Mediu, etc), astfel încât proiectele să se încadreze cu uşurinţă în diferitele axe şi măsuri pentru finanţare.

23

Componenţa secretariatului, comitetului şi a grupurilor de lucru sunt prezentate în detaliu în ANEXA 2.

4.2 Planul de management al implementării strategiei 4.2.1 Întărirea capacităţii instituţionale

În vederea implementării acestei strategii, Autoritatea Publică Locală trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele, atât de conducere cât şi de execuţie. Datorită caracterului limitat al resurselor umane şi financiare, acest demers presupune de asemenea atragerea de resurse financiare necesare instruirii pentru creşterea nivelului de pregătire şi de specializare a personalului. Deoarece acest proces este de durată, este necesar ca administraţia locală să se mobilizeze imediat şi să implementeze proceduri clare de lucru, în toate compartimentele funcţionale, cu atenţie deosebită la structura ce va avea responsabilitatea implementării strategiei. Funcţionarii publici vor trebui să urmeze suficient de multe forme de instruire, fie la locul de muncă, fie în cadrul unor structuri de formare de scurtă sau lungă durată, ce le vor conferi specializările şi aptitudinile cerute de procedurile administrative ale Uniunii Europene. Accesul la fondurile Uniunii Europene este esenţial pentru implementarea proiectelor incluse în Strategia de Dezvoltare Locală Durabilă. Asistenţa tehnică de specialitate este de asemenea necesară creşterii capacităţii instituţionale a structurilor aparatului de lucru al adminsitraţie locale, cu atenţie deosebită la structura ce va avea responsabilitatea implementarii strategiei, în special pentru asigurarea unui nivel reprezentativ de absorbţie a fondurilor. În acest plan de management se recomandă crearea unui birou specializat pentru implementarea direcţiilor de dezvoltare strategică, compus din persoanele cu rol activ în planificarea strategică şi care fac parte din aparatul propriu local. Vor exista situaţii când responsabilitatea implementării unui proiect va reveni unei alte structuri care nu aparţine de administraţia locală, dar care reprezintă beneficiarul(ii) final(i). Comunicarea proiectelor către comunitate devine o necesitate, în special în zonele de intervenţie, în sensul creşterii impactului considerat, prin asigurarea suportului populaţiei. Această construcţie instituţională solicită deopotrivă resurse umane şi financiare, precum şi suport politic din partea responsabililor locali, astfel că documentele de planificare ale implementării strategiei vor fi supuse spre aprobare Consiliului Local în mod oficial. În acest fel, angajamentul implementării strategiei devine public, precum şi una dintre priorităţile administraţieiîn exerciţiile financiare publice următoare.

4.2.2 Proiecţia financiară Bugetul local de venituri şi cheltuieli în perioada imediat următoare aprobării Srategiei de Dezvoltare Locală va reflecta noua abordare a mangementului Administraţiei Publice Locale asupra obiectivelor strategice. Bugetul de venituri şi cheltuieli trebuie să fie construit echilibrat, perfect capabil să ofere suportul financiar optim necesar dezvoltării, deoarece reprezintă punctul critic al tuturor activităţilor de implementare. Mangementul financiar al proiectelor şi implicit al fondurilor presupune o construcţie instituţională eficientă, capabilă să implementeze şi să monitorizeze proiectele selectate. Această unitate special creată va fi responsabilă şi de atragerea surselor pentru implementarea proiectelor şi vizează:

24

Fondurile publice locale şi/sau transferate de la nivel judeţean/naţional; Fondurile publice şi private pentru realizarea investiţiilor de anvergură care vor fi adresate prin parteneriat; Fondurile private de la nivelul investitorilor interni şi externi; Fondurile nerambursabile,în special fondurile post-aderare.

4.2.3 Proiecte prioritare pentru perioada 2010 – 2014 cu extensie în perioada 2014 – 2018 Elaborarea listei de proiecte prioritare, ca răspuns direct la opţiunile de dezvoltare menţionate de către toţi factorii implicaţi, reprezintă ultima componentă a planului de implementare. Ierarhizarea proiectelor şi identificarea acestei liste se face în funcţie de impactul asupra comunităţii, resursele financiare necesare,sursa lor (public, privat sau combinaţie public şi privat), efectul de multiplicare (la o unitate monetară cheltuită dinsursă publică să îi corespundă cel puţin o unitate monetară cheltuită/generată dinsursă privată), eficienţa investiţiilor (valoarea prezentă netă şi rata internă de rentabilitate a investiţiei) etc. Aceasta listă cuprinde cele mai importante proiecte identificate de toţi partenerii de dialog şi pe care comunitatea trebuie să le abordeze în următoarea perioadă. Au fost luate în considerare priorităţile mediului de afaceri, opinia generală şi specifică a populaţiei, oportunităţile date de continuarea accesului la fondurile structurale prin instrumentele operaţionale, precum şi prioritaţile planurilor politice de la nivelul administraţiei locale. Planul de implementare cuprinde aşadar, o listă de proiecte a căror implementare este recomandabil să acopere o perioadă relativ medie de timp 2010-2014 cu extensie 2014-2018, din care doar o parte sunt prioritare. În ANEXA 3 sunt prezentate proiectele identificate ca fiind prioritare, în ordinea dată de direcţiile de dezvoltare strategică. Pentru fiecare proiect în parte se vor identifica elemente definitorii (organizaţia responsabilă de implementare, organizaţiile partenere - dacă este cazul, sursa identificată, riscurile identificate, activităţile, indicatorii de performanţă):

5. Monitorizare, evaluare şi rezultate scontateale implementării strategiei Monitorizarea este un instrument al planificării strategice şi constă în evaluarea activităţilor de proiect, rezultatelor intemediare ale bugetului cheltuit, precum şi identificarea riscurilor care apar în implementarea proiectului. Scopul este de îmbunătăţirea eficienţei şi ajustarea activităţilor,în cazul în care nu se ating obiectivele şi scopurile stabilite. Evaluarea este un alt instrument de planificare strategică prin care se apreciază dacă obiectivul/scopul iniţial a fost atins în perioada de implementare, în intervalul de timp şi de buget alocat. Evaluarea se efectuează de asemenea la sfârşit, sau ulterior implementării proiectului, în vederea îmbunătăţirii deciziilor pentru procesul investiţionalîn viitor. Evaluarea iniţială se efectuează la momentul în care se decide asupra oportunităţii unui proiect. Rolul şi responsabilităţile de monitorizare îi revin unei structuri specifice, diferite de cea care este responsabilă cu implementarea ei, respectiv Comitetului Local de Monitorizare. Sarcinile curente ale comitetului sunt: analiza periodică a progresului înregistrat privind atingerea obiectivelor generale/specifice ale planului; formularea depropuneri pentru revizuirea planului de implementare (ex: înlocuire de proiecte în lista prioritară, modificarea activităţilor

de proiect, modificare de buget, etc);

25

analiza şi aprobarea rapoartelor de implementare întocmite de către organizaţiile de implementare a proiectelor; întocmirea periodică de rapoarte de monitorizare pentru fiecare proiectîn parte şiîn ansamblu pentru planul de implementare.

Graficul de implementare a proiectelor este utilizat în activitatea curentă de monitorizare. Odată aprobată strategia de dezvoltare, inclusiv cu proiectele sale prioritare, se întocmeşte acest grafic de implementare, deosebit de util pentru activitatea de monitorizare. Monitorizarea are finalitateîn condiţiile în care activităţile de proiect sunt bine formulate, indicatorii de performantă sunt corect dimensionaţi, iar sursele de culegere a informaţiilor pentru verificare sunt credibile. Astfel, obiectivele specifice se vor prezentaîn ANEXA 4 alături de indicatorii de impact şi de rezultat, precum şi de sursele de culegere a datelor relevante, care permit aprecierea gradului de implementare a strategiei.

6. Concluzii

Fiecare localitate are o serie de caracteristici trecute, prezente si prognozate pentruviitor în funcție de tendințele existente la nivel

politic, economic, social care o definesc si care o diferențiază regional si național de celelalte localităţi.

Pe lângă acest aspect mai trebuie ținut cont si de faptul că perioada contemporanăeste, la nivelul țării, una foarte dinamică, plină de

convulsii generate de efortul deschimbare a societății în ansamblul ei, fiind momentul în care se schimbă si se prefigurează un nou model de

viață, în toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administrație publică, antreprenoriat, mediu privat, relații politice interne si

externe, energie, mediu, egalitate de sanse, tehnologie, etc.

26

Managementul de proiect va permite administrației publice să dezvolte abilități de a identifica, dezvolta și implementa proiectele

aflate în responsabilitatea sa şi cuprinse în strategia de dezvoltare locală asumată, de la etapa de identificare, design si planificare, până la cea

de evaluare a rezultatelor, pentru a se asigura ca activitatease desfăşoară conform planificarii și se incadrează în buget.

Principalul motiv care a stat la baza pregătirii acestui proiect a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, dar şi pentru a creea premisele accesării de fonduri naţionale şi judeţene, conform reglementărilor în vigoare.

Responsabilii aplicarii strategiei de dezvoltare durabila vor trebui să implementeze în mod eficient si mecanismul descentralizării şi cel

al externalizării, deoarece în primul rând administrația publică trebuie să fie un bun planificator, gestionar, monitor si evaluator al proiectelor

în diferitele sale faze decreare si implementare. Pentru eficientizarea acestui proces, trebuie să se realizeze întâlniri de lucru cu responsabilii departamentului financiar în vederea

stabilirii graficului de implementare, a bugetului proiectelor si a strategiei privind alocarea multianuală a bugetului pentru sprijinirea implementării acestor proiecte prioritare.

În urma procesului s-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării acestui program: Dezvoltarea municipiului Roman nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de voinţa şi capacitatea întregii comunităţi de a defini obiective strategice şi de a le transpune în programe operaţionale; Romanul deţine în continuare un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor activităţi economice “tradiţionale” (industria constructoare de maşini, industria metalurgică, industria uşoară, industria alimentară, industria materialelor de construcţii), dar se poate baza şi pe o resursă umană de înaltă calificare în domenii precum IT, servicii bancare, servicii medicale etc; Creşterea calităţii vieţii este un obiectiv strategic indispensabil dezvoltării viitoare a municipiului Roman. Existenţa unei administraţii publice performante este esenţială pentru dezvoltarea strategică a Romanului. Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea comunităţii de a forma grupuri commune de lucru (administraţie – grupuri interesate) care să implementeze programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze şi să le corecteze în timp util.

27

Seriozitatea, munca în echipă, documentarea şi consultarea, abordarea cu profesionalism a fiecărei probleme comunitare vor da completitudine acestei strategii ce se doreşte durabilă cu materializare într-un Roman modern, european.

28

7. Referinţe bibliografice principale

1. Roma Veche – cronică ortodoxă daco – română Preot Dumitru Bălaşa Ed. Buna Vestire – Rm. Vâlcea, 1992

2. Istoria oraşului Roman

M. Andone, A.M. Ciobanu, O. Clocotici, E. Cozărescu, V. Barboi ş.a. Societatea culturală “Roman – 600” , 1992

3. Cartea Albă a municipiului Roman Primăria Roman

4. Inventarul domeniului public şi al domeniului privat al municipiului Roman

Primăria Roman

5. Anuarul Statistic al judeţului Neamţ în anul 2008

6. Anuarul Statistic al judeţului Neamţ în anul 2009

7. Strategia de dezvoltare a municipiului Roman pe perioada 2007 – 2013 Primăria şi Consiliul Local Roman

ANEXE

1

ANEXA 1

Obiective specifice, măsuri, proiecte

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

1. Dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să asigure creşterea susţinută a economiei locale (CEL)

Măsura CEL 1.1/1 Implicarea în analiza mediului de afaceri şi eliminarea barierelor birocratice

Proiect 1.1.1 Adoptarea de hotărâri locale care să încurajeze înfiinţarea de noi firme 2010 - 2013

Proiect 1.1.2 Crearea unei zone de dezvoltare economică, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, precum şi reţelele de dezvoltare necesare

2012

Măsura CEL 1.1/2 Dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru afaceri

Proiect 1.1.3 Investiţii în capital fizic şi în tehnologii moderne, nepoluante

2010 - 2013

Obiectiv specific CEL 1.1 Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi prin eliminarea barierelor birocratice şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru afaceri

Proiect 1.1.4 Dezvoltarea infrastructurii IT în parteneriat public – privat

2011

Obiectiv specific CEL 1.2 Sprijinirea dezvoltării turismului de tranzit şi de afaceri

n/a Proiect 1.2.1 Sprijin în extinderea şi varierea bazei de cazare existente 2010 - 2012

2

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

Proiect 1.3.1 Corelarea cererii de pe piaţa muncii cu oferta educaţională, prin crearea unui cadru în care cei patru factori interesaţi (facultăţi, şcoli, administraţie locală, mediul de afaceri) să poată comunica

continuu

Obiectiv specific CEL 1.3 Sprijinirea dezvoltării resurselor umane

n/a

Proiect 1.3.2 Dezvoltarea de parteneriate între municipalitate şi mediul privat de afaceri, prin implementarea de programe de educaţie şi formare antreprenorială

2010 - 2013

2. Reabilitarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii continue şi de calitate (RIB)

Proiect 2.1.1 Sprijinirea asociaţiilor de proprietari pentru reabilitarea fondului de locuinţe existent

2013

Proiect 2.1.2 Reabilitarea termică a clădirilor publice şi clădirilor cu destinaţie de locuinţe (apartamente)

2018

Proiect 2.1.3 Modernizarea/construirea de locuinţe sociale şi locuinţe pentru tineri prin ANL

2013

Proiect 2.1.4 Reabilitarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu cultural şi istoric

2018

Obiectiv specific RIB 2.1 Inventariere urbană şi periurbană: terenuri, fond de locuit, spaţii comerciale şi publice

Măsura RIB 2.1/1 Organizarea spaţială şi fondul construit

Proiect 2.1.5 Studiu privind dezvoltarea zonei metropolitane cu localităţile limitrofe

2011

Obiectiv specific RIB 2.2 Modernizarea

Măsura RIB 2.2/1 Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale

Proiect 2.2.1 Realizarea variantei de centură cu legatură la drumurile naţionale apropiate (DN 15, DN 2)

2013

3

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

Proiect 2.2.2 Modernizarea străzilor şi a benzilor pentru pietoni (în special a pasajului pietonal) şi refacerea semnalizării rutiere

2012

Proiect 2.2.3 Amenajarea de noi locuri de parcare în municipiu 2012

Proiect 2.2.4 Repararea trotuarelor şi a acceselor pietonale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi

2013

Proiect 2.2.5 Reabilitarea/extinderea transportului urban şi periurban

2015

Proiect 2.2.6 Amenajarea (reabilitarea) zonei exclusiv pietonală din zona centrală

2011

Proiect 2.2.7 Refacerea (reabilitarea) podurilor către comunele învecinate (Gădinţi, Horia)

2015

Proiect 2.2.8 Refacerea infrastructurii distruse de apele pluviale. 2013

infrastructurii rutiere şi a iluminatului public

Măsura RIB 2.2/2 Modernizarea sistemului de iluminat public

Proiect 2.2.9 Realizarea unui sistem de iluminat de panoramă pentru semnalizarea obiectivelor turistice, a monumentelor istorice şi de cult

2012

Proiect 2.3.1 Iniţierea asocierii între localităţi în vederea operării serviciului de alimentare cu apă şi canalizare la nivel periurban/regional (constituirea operatorului unic)

2010

Obiectiv specific RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu

n/a

Proiect 2.3.2 Extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu 2013

4

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

apă potabilă Proiect 2.3.3 Realizarea unei reţele de siguranţă pentru incendii şi calamităţi naturale

2013

Proiect 2.3.4 Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare apă menajeră

2013

Proiect 2.3.5 Realizarea unei reţele de canalizare pentru apa pluvială

2013

Proiect 2.3.6 Modernizarea sistemului de epurare ape uzate 2011

Proiect 2.3.7 Realizarea de toalete publice 2012

Proiect 2.3.8 Înlocuirea reţelei termice primare şi secundare instituţionale

2010

Proiect 2.3.9 Realizarea unei centrale termice ecologice ce funcţionează cu surse alternative de combustibil

2014

3. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător (CPM)

Proiect 3.1.1 Realizarea unui depozit ecologic de deşeuri menajere

2012 Obiectiv specific CPM 3.1 Asigurarea unui management durabil al deşeurilor

Măsura CPM 3.1/1 Controlul şi monitorizarea producerii, transportării şi depozitării deşeurilor industriale şi menajere

Proiect 3.1.2 Realizarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor solide la nivelul întregului municipiu

2012

5

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

Proiect 3.1.3 Realizarea unui sistem de avertizare a situaţiilor de urgenţă: poluare apă, aer şi sol

2013

Măsura CPM 3.1/2 Responsabilizare socială a indivizilor, asociaţiilor de proprietari şi agenţilor economici

Proiect 3.1.4 Informarea şi pregătirea populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă 2010

Proiect 3.2.1 Extinderea spaţiilor verzi din cartiere şi cu ornamente florale

2012 Măsura CPM 3.2/1 Iniţierea unor programe de replantare a spaţiilor verzi

Proiect 3.2.2 Amenjarea de spaţii de joacă pentru copii (parcuri, zone verzi)

2012

Obiectiv specific CPM 3.2 Îmbunătăţirea calităţii atmosferei şi protejarea cadrului natural

Măsura CPM 3.2/2 Responsabilizare soc Responsabilizarea socială a indivizilor,

a asociaţiilor de proprietari şi a agenţilor economici

Proiect 3.2.3 Realizarea de parteneriate între Consiliul Local şi ONG-uri, în vederea promovării proiectelor comunitare

continuu

4. Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (CIS)

Proiect 4.1.1 Programe pentru îmbunătăţirea serviciilor de educaţie şi pregătire profesională, elaborate de cadrele didactice şi derulate cu sprijinul Administraţiei Publice Locale

2010 - 2013

Proiect 4.1.2 Dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ 2010 – 2015

Obiectiv specific CIS 4.1 Educare şi formare continuă

n/a

Proiect 4.1.3 Dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ 2010 - 2015

6

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

cu mobilier, echipamente IT şi multimedia, material didactic Proiect 4.1.4 Promovarea educaţiei non-formale în rândul tinerilor, în vederea dezvoltării personale, a voluntariatului, a implicării civice şi spijinirea înfiinţării Organizaţiilor de tineret şi a activităţilor desfăşurate de acestea

2010 - 2013

Proiect 4.2.1 Reabilitarea/modernizarea/echiparea Spitalului Municipal

2010 – 2014

Proiect 4.2.2 Realizarea reparaţiilor capitale şi igienizarea unităţilor de învăţământ

2010 - 2015

Măsura CIS 4.2/1 Sănătate

Proiect 4.2.3 Sprijinirea parteneriatului public-privat în derularea campaniilor de educaţie pentru sănătate

2010 - 2013

Proiect 4.2.4 Îmbunătăţirea serviciilor oferite persoanelor vârstnice

2010 - 2013

Proiect 4.2.5 Înfiinţarea de servicii noi sau extinderea celor existente, pentru creşterea accesibilităţii persoanelor defavorizate (persoane cu dizabilităţi, romi etc)

2010 - 2013

Proiect 4.2.6 Înfiinţarea de servicii pentru persoanele fără adăpost (familii, copiii străzii)

2010 - 2013

Obiectiv specific CIS 4.2 Sănătate şi asistenţă socială, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate

Măsura CIS 4.2/2 Asistenţă socială

Proiect 4.2.7 Asigurarea serviciilor de urgenţă pentru persoanele aflate în situaţie critică (abuz, violenţă domestică, 2010 - 2013

7

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

subzistenţă etc) Proiect 4.2.8 Îmbunătăţirea şi dotarea serviciilor sociale existente 2010 – 2012

Proiect 4.2.9 Sprijinirea iniţiativelor ONG-urilor ce au ca obiect de activitate oferirea de servicii sociale

Continuu

Proiect 4.2.10 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea clădirilor centrelor sociale

2010 - 2013

Proiect 4.2.11 Organizarea unor campanii de sensibilizare a cetăţenilor pentru creşterea gradului de acceptare a persoanelor aflate în risc de marginalizare socială

2010 - 2013

Proiect 4.2.12 Îmbunătăţirea serviciilor ce asigură siguranţa cetăţeanului

continuu Măsura CIS 4.2/3 Securitate socială

Proiect 4.2.13 Îmbunătăţirea serviciilor de supraveghere a siguranţei copiilor şi tinerilor

continuu

Proiect 4.2.14 Crearea unei structuri specializate în relaţia cu ONG-urile în cadrul Primăriei

2011

Proiect 4.2.15 Realizarea în cadrul Primăriei a unei baze de date cu ONG-urile din localitate

2010

Măsura CIS 4.2/4 Societate civilă

Proiect 4.2.17 Sprijinirea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene de către ONG-uri

continuu

Obiectiv specific CIS 4.3 Actul de cultură, sport şi

Măsura CIS 4.3/1 Dezvoltare culturală

Proiect 4.3.1 Reabilitarea clădirilor vechi cu valoare istorică şi 2010 – 2015

8

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

culturală Proiect 4.3.2 Afişarea unor plăcuţe de identificare pe clădirile vechi, în diferite limbi de circulaţie

2010 – 2013

Proiect 4.3.3 Organizarea Zilelor municipiului ale Romanului 2010

Proiect 4.3.4 Iniţierea şi organizarea unor evenimente culturale care să pună în valoare personalităţile culturale ale municipiului

2010 – 2018

Proiect 4.3.5 Lansarea festivalului “Sergiu Celibidache” 2010

Proiect 4.3.6 Organizarea de evenimente pentru punerea în valoare a produselor culturale realizate de artiştii locali

2010 - 2014

Proiect 4.3.7 Îmbunătăţirea şi înfiinţarea de locuri pentru sport, în spaţii deschise

2010 - 2016

Proiect 4.3.8 Modernizarea terenurilor şi a sălilor de sport, a vestiarelor şi a grupurilor sociale asociate acestora

2010 - 2016

Proiect 4.3.9 Dezvoltarea şi modernizarea Liceului sportiv 2010 - 2012

Proiect 4.3.10 Modernizarea Ştrandului prin redecorare, dotare cu mobilier specific, aparate de joacă pentru copii, terenuri de sport, terase, discoteci

2011 - 2013

agrement

Măsura CIS 4.3/2 Sport şi agrement

Proiect 4.3.11 Diversificarea ofertelor pentru practicarea 2012

9

Obiective specifice Măsuri Proiecte Termene de finalizare

sporturilor (piscină, etc) Proiect 4.3.12 Modernizarea Parcului Mare şi reabilitarea spaţiilor de agrement existente

2011

1

ANEXA 2

Componenţa Secretariatului, Comitetului şi a Grupurilor de Lucru

Componenţa Secretariatului Local: Ovidiu Bojescu – Administrator public, Primăria Roman Dan Ioniţă – Director Tehnic, Primăria Roman Ana-Maria Alexe – Arhitect Şef, Primăria Roman

Componenţa Comitetului Local de Coordonare: Laurenţiu Dan Leoreanu – Primar, Primăria Roman Constantin Ghica - Vice-Primar, Primăria Roman Ovidiu Bojescu – Administrator public, Primăria Roman Gheorghe Carnariu – Secretar, Primăria Roman Leonard Achiriloaei – Consilier, Consiliul Local Roman Emil Pericică – Consilier, Consiliul Local Roman Constantin Holban– Consilier, Consiliul Local Roman Sorin Cazan– Consilier, Consiliul Local Roman Mihai Plai - Director Direcţia Buget–Contabilitate, Primăria Roman Dan Felician Ioniţă - Director Direcţia Tehnică, Primăria Roman Sorina Monac - Director Executiv Asistenţă Socială, Primăria Roman Doina Maftei - Director Direcţia Administraţia Pieţelor, Bazar şi Obor Valeriu Vartolaş - Inspector Compartiment Control Comercial

Discuţiile pe Grupurile de Lucru s-au concretizat în trei direcţii: Grupul de Lucru - Urbanism şi Protecţia mediului, format din: Ana-Maria Alexe – Arhitect Şef, Primăria Roman Costel Enache – Şef Serviciu Lucrări Publice şi Investiţii, Primăria Roman Vasile Munteanu - Şef Serviciu Lucrări Edilitare şi Salubritate, Primăria Roman Neculai Ciucă – reprezentant Agenţia de Protecţia Mediului Neamţ Dumitru Blesneac – reprezentant E-ON GAZ ROMÂNIA Mihai Horlescu - reprezentant E-ON GAZ ROMÂNIA Ionel Ciocan – reprezentant ACVASERV SRL Emilia Dima – reprezentant ROMTELECOM Constantin Şerbu – reprezentant Ocolul Silvic Roman

2

Emanuel Nazaritean – reprezentant Autoritatea de Sănătate Publică Eugen Păuleţ– Consilier, Consiliul Local Roman Lucian Pascariu – Consilier, Consiliul Local Roman Ionel Puiu – Inspector Urbanism, Primăria Roman Col. Alexandrescu Gheorghe – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ

Grupul de Lucru – Dezvoltare Economică, format din: Mihai Plai – Primăria Roman Cristi Avram – Consilier, Consiliul Local Roman George Lazăr – Consilier, Consiliul Local Roman Micşunica Cosmescu – Consilier, Consiliul Local Roman Oana Afetelor – Consilier, Consiliul Local Roman Ioan Ţarălungă – SC HIDROTERM SA Gabriel Farcaş – SC CRYALMO SA Gabriel Volcinschi – Ziarul de Roman Dan Prăjescu – Direcţia Finanţelor Publice

Grupul de Lucru – Dezvoltare Socio–Culturală, format din: Sorina Monac – Primăria Roman Camelia Rusu – Primăria Roman Nicolae Iftimie – Consilier, Consiliul Local Roman Daniela Suman– Consilier, Consiliul Local Roman Marcel Benchea – Consilier, Consiliul Local Roman Prof. Vanzariuc – Şcoala de Muzică Doru Alexandru – Casa de Cultură Vasile Ursache – Profesor

1

ANEXA 3

Proiecte prioritare în direcţiile de dezvoltare strategică

Direcţia strategică de dezvoltare 1: CEL Dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să asigure creşterea susţinută a economiei locale

Obiectiv specific: CEL 1.3 Sprijinirea dezvoltării resurselor umane

Denumire proiect: Proiect 1.3.4 Dezvoltarea de parteneriate între municipalitate şi mediul privat de afaceri, prin implementarea de programe de educaţie şi formare antreprenorială

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, surse guvernamentale, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2012

Direcţia strategică de dezvoltare 2: RIB Reabilitarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor

economici la servicii continue şi de calitate Obiectiv specific: RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii rutiere şi extinderea iluminatului public

Denumire proiect: Proiect 2.2.1 Realizarea variantei de centură cu legatură la drumurile naţionale apropiate (DN 15, DN 2)

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2013

Denumire proiect: Proiect 2.2.2 Modernizarea străzilor şi a benzilor pentru pietoni (în special a pasajului pietonal) şi refacerea semnalizării

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2012

2

Denumire proiect: Proiect 2.2.3 Repararea trotuarelor şi a acceselor pietonale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2013

Denumire proiect: Proiect 2.2.4 Refacerea (reabilitarea) podurilor către comunele învecinate (Gădinţi, Horia)

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2015

Denumire proiect: Proiect 2.2.5 Refacerea infrastructurii distruse de apele pluviale

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, fonduri nerambursabile, credite bancare Perioada de implementare: 2013

Denumire proiect: Proiect 2.2.6 Realizarea unui sistem de iluminat de panoramă pentru semnalizarea obiectivelor turistice, a monumentelor istorice şi de cult

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private Perioada de implementare: 2012

Obiectiv specific: RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu

Denumire proiect: Proiect 2.3.1 Extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2013

3

Denumire proiect: Proiect 2.3.2 Realizarea unei reţele de siguranţă pentru incendii şi calamităţi naturale

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2013

Denumire proiect: Proiect 2.3.3 Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare apă menajeră

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (POR, POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2013

Denumire proiect: Proiect 2.3.4 Realizarea unei reţele de canalizare pentru apa pluvială

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (POR, POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2013

Denumire proiect: Proiect 2.3.5 Înlocuirea reţelei termice primare şi secundare instituţionale

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (PDR, POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2010

Denumire proiect: Proiect 2.3.6 Realizarea unei centrale termice ecologice ce funcţionează cu surse alternative de combustibil

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, finanţări nerambursabile (POR, POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2014

Direcţia strategică de dezvoltare 3: CPM Conservarea şi protecţia mediului înconjurător Obiectiv specific: CPM 3.1 Asigurarea unui management durabil al deşeurilor

4

Denumire proiect: Proiect 3.1.1 Realizarea unui depozit ecologic de deşeuri menajere

Parteneri Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (PDR, POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2012

Denumire proiect: Proiect 3.1.2 Realizarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor solide la nivelul întregului municipiu

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, finanţări nerambursabile (PDR, POS Mediu), credite bancare Perioada de implementare: 2012

Direcţia strategică de dezvoltare 4: CIS Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale Obiectiv specific: CIS 4.1 Educare şi formare continuă

Denumire proiect: Proiect 4.1.1 Dezvoltarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ

Parteneri Public – privat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2015

Obiectiv specific: CIS 4.2 Sănătate şi asistenţă socială, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate

Denumire proiect: Proiect 4.2.1 Realizarea reparaţiilor capitale şi igienizarea unităţilor de învăţământ

Parteneri Public – privat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2015

Denumire proiect: Proiect 4.2.2 Înfiinţarea de servicii noi sau extinderea celor existente pentru creşterea accesibilităţii persoanelor defavorizate (persoane cu dizabilităţi, romi etc)

Parteneri Public - privat

5

Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2013

Denumire proiect: Proiect 4.2.3 Asigurarea serviciilor de urgenţă pentru persoanele aflate în situaţie critică (abuz, violenţă domestică, subzistenţă etc)

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2013

Denumire proiect: Proiect 4.2.4 Crearea unei structuri specializate în relaţia cu ONG-urile în cadrul Primăriei

Parteneri Public – privat Sursă finanţare: Buget local Perioada de implementare: 2011

Denumire proiect: Proiect 4.2.5 Realizarea în cadrul Primăriei a unei baze de date cu ONG-urile din localitate

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local Perioada de implementare: 2010

Obiectiv specific: CIS 4.3 Actul de cultură, sport şi agrement

Denumire proiect: Proiect 4.3.1 Reabilitarea clădirilor vechi cu valoare istorică şi culturală

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2015

Denumire proiect: Proiect 4.3.2

6

Organizarea Zilelor municipiului Roman Parteneri Operatorii culturali din Roman Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010

Denumire proiect: Proiect 4.3.3 Îmbunătăţirea şi înfiinţarea de locuri pentru sport, în spaţii deschise

Parteneri Agenţia Judeţeană pentru Tineret Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2010 - 2016

Denumire proiect: Proiect 4.3.4 Modernizarea Ştrandului prin redecorare, dotare cu mobilier specific, aparate de joacă pentru copii, terenuri de sport, terase, discoteci

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2011 – 2013

Denumire proiect: Proiect 4.3.5 Modernizarea Parcului Mare şi reabilitarea spaţiilor de agrement existente

Parteneri Public - privat Sursă finanţare: Buget local, fonduri private, fonduri nerambursabile Perioada de implementare: 2011

1

ANEXA 4

Grafic de analiză a rezultatelor scontate

Obiectiv strategic general 1. Dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să asigure creşterea susţinută a economiei locale (cod: CEL)

Obiectiv specific: CEL 1.1 Sprijinirea întreprinzătorilor privaţi prin eliminarea barierelor birocratice şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru afaceri

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate Simplificarea procedurilor de autorizare, certificare, funcţionare şi comunicare cu mediul de afaceri

Nr. de firme nou înfiinţate Durata eliberării

autorizaţiilor/certificatelor Nr. de audienţe/unitatea de timp

CEL 1.1/1 Implicarea în analiza mediului de afaceri şi eliminarea barierelor birocratice

Introducerea unor facilitaţi fiscale locale pentru microîntreprinderi şi IMM-uri

Nr. de firme nou înfiinţate Valoarea investiţiilor/unitatea de

timp Creşterea cifrei de afaceri/economia

locală Promovarea activităţilor economice pe pieţele naţională şi europeană

Nr. de evenimente cu participare colectivă

Nr. de sesiuni de informare privind standardele de calitate în UE

CEL 1.1/2 Dezvoltarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru afaceri

Îmbunătăţirea accesului firmelor la surse de finanţare

Nr. de aplicaţii de finanţare Nr. de parteneriate pentru

promovarea afacerilor încheiate Obiectiv specific: CEL 1.2 Sprijinirea dezvoltării turismului de tranzit şi de afaceri

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate n/a Dezvoltarea şi marketingul unor pachete Creşterea duratei medii a sejurului

2

integrate printr-un management eficient al destinaţiei turistice

pentru turişti Fluxul turistic şi cererea turistică Creşterea numărului de turişti

români /străini care apelează la serviciile turistice

Îmbunătăţirea infrastructurii de apă, canalizare, construirea şi modernizarea altor utilităţi

Nr. de km de reţele reabilitate/ construite

Nr. de obiecte de mobilier urban înfiinţate

Reabilitarea şi construirea spaţiilor de cazare şi agrement, inclusiv dotări

Gradul de ocupare al potenţialului de cazare, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

Nivelul indicelelui de creştere a încasărilor din turism

Obiectiv specific: CEL 1.3 Sprijinirea dezvoltării resurselor umane

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate Facilitarea creşterii mobilităţii forţei de muncă

Nr. de misiuni de informare/consultanţă pentru oamenii de afaceri

Nr. de seminarii de formare profesională

Îmbunătăţirea capacităţii antreprenoriale a tinerilor

Nr. de sesiuni de instruire Nr. de antreprenori instruiţi

n/a

Ameliorarea procesului de calificare-recalificare a forţei de muncă

Nr. de cursuri de calificare - recalificare

Nr. de acţiuni de consiliere formală şi informală

3

Obiectiv strategic general 2. Reabilitarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii continue şi de calitate (cod: RIB)

Obiectiv specific: RIB 2.1 Inventariere urbană şi periurbană: terenuri, fond de locuit, spaţii comerciale şi publice

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate Actualizarea Planului Urbanistic General

Nr. de km2 incluşi în intravilan Nr. de autorizaţii de construire

clădiri rezidenţiale

RIB 2.1/1 Organizarea spaţială şi fond construit

Ameliorarea situaţiei legale a terenurilor disponibile (libere de sarcini) în domeniul public şi privat în zona urbană şi periurbană

Nr. de apartamente sociale recepţionate

Nr. de clădiri de patrimoniu reabilitate

Sistem de colectare a taxelor locale, în special prin zonare fiscală

Inventarierea spaţiilor comerciale, în special în clădirile de patrimoniu

Regulament de utilizare a spaţiilor comerciale

Sistem de actualizare a inventarului de spaţiu comercial

RIB 2.1/2 Spaţiile comerciale şi publice

Situaţia spaţiilor publice Design unitar pentru mobilierul urban

Creşterea spaţiului public Sistem unitar de expunere reclame

Obiectiv specific: RIB 2.2 Modernizarea infrastructurii rutiere şi extinderea iluminatului public

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate 2.2/1 Modernizarea infrastructurii stradale şi a spaţiilor pietonale

Modernizarea zonelor de circulaţie şi transport Nr. km de stradă modernizată Nr. km de trotuare reabilitate,

inclusiv facilităţi pentru persoanele

4

cu dizabilităţi

2.2/2 Modernizarea sistemului de iluminat public

Creşterea siguranţei în timpul nopţii Nr. de stâlpi de iluminat public modernizaţi

Sistem de iluminat obiective istorice şi de cult

Obiectiv specific: RIB 2.3 Reabilitarea infrastructurii de mediu

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate Creşterea nivelului de viaţă în municipiu, în special a rezidenţilor

Nr. de km de reţea de apă potabilă modernizată/extinsă

Nr. de km de reţea de apă uzată modernizată/extinsă

n/a

Reducerea cazuisticii medicale Nr. de cazuri de boli cronice/unitate de timp

Nr. de tratamente ambulatorii Obiectiv strategic general 3. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător (cod: CMP)

Obiectiv specific: CMP 3.1 Asigurarea unui managementul durabil al deşeurilor

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate CMP 3.1/1 Controlul şi monitorizarea producerii, transportării şi depozitării deşeurilor industriale şi menajere

Creşterea nivelului de viaţă în municipiu, în special a rezidenţilor

Nr. de puncte de colectare selectivă Nr. de cazuri de boli cronice/unitate

de timp Nr. de amenzi contraveţionale

privind depozitarea neautorizată CMP 3.1/2 Responsabilizare socială a indivizilor, asociaţiilor de proprietari şi a

Creşterea educaţiei ecologice Nr. de acţiuni de voluntariat pentru colectare gunoaie din parcuri

5

Nr. de şedinţe de informare în şcoli agenţilor economici

Creşterea implicării tuturor partenerilor sociali în protejarea mediului

Nr. de parteneriate încheiate de APL cu ONG-uri

Nr. de contracte privind colectarea separată a deşeurilor

Obiectiv specific: CMP 3.2 Îmbunătăţirea calităţii atmosferei, protejarea cadrului natural

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate Creşterea zonei verzi a oraşului Nr. de puieţi plantaţi

Nr. de spaţii verzi amenajate CMP 3.2/1 Iniţierea unor programe de replantare a spaţiilor verzi

Creşterea facilităţilor de agrement pentru copii

Nr. de zone de joacă pentru copii modernizate

Nr. de unităţi de mobilier de joacă Creşterea educaţiei ecologice Nr. de acţiuni de voluntariat pentru

acţiuni şi campanii stradale Nr. de şedinţe de informare în şcoli

CMP 3.2/2 Responsabilizarea socială a indivizilor, asociaţiilor de proprietari şi agenţilor economici

Creşterea implicării tuturor partenerilor sociali în protejarea mediului

Nr. de parteneriate încheiate de APL cu ONG-uri

Nr. de acţiuni ale asociaţiilor şi locuitorilor pentru înfrumuseţarea spaţiilor verzi

Obiectiv strategic general 4. Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale (cod: CIS)

Obiectiv specific: CIS 4.1 Educare şi formare continuă

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate

6

Îmbunătăţirea procesului educaţional, domeniului curicular şi extracuricular

Nr. de acţiuni/programe extraşcolare, nonformale realizate

Nr. de proiecte culturale realizate Îmbunătăţirea capacităţii antreprenoriale a tinerilor

Nr. de sesiuni de instruire Nr. de antreprenori instruiţi

n/a

Îmbunătăţirea procesului educaţional prin asigurarea condiţiilor optime de desfaşurare a activităţilor curiculare şi extracuriculare

Nr. de unităţi de învăţământ reabilitate

Nr. de săli de sport construite/reabilitate

Nr. de autobuze achiziţionate pentru transportul elevilor

Obiectiv specific: CIS 4.2 Sănătate şi asistenţă socială, inclusiv sprijin şi solidaritate pentru grupurile defavorizate

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate Ameliorarea actului medical Nr. de urgenţe medicale rezolvate

Nr. de echipamente medicale noi achiziţionate

Nr. de dispensare modernizate

CIS 4.2/1 Sănătatea

Creşterea implicării parterilor sociali în activităţile specifice de asigurare a sănătăţii publice

Nr. de campanii de informare privind sănătatea publică

Îmbunătăţirea activităţii de protecţie a persoanelor defavorizate

Nr. de acţiuni de voluntariat Nr. de programe de integrare

socială

CIS 4.2/2 Asistenţa socială

Creşterea implicării parterilor sociali în activităţile specifice de asigurare a sănătăţii publice

Nr. de campanii de informare privind sănătatea publică

Nr. de proiecte dedicate persoanelor defavorizate

CIS 4.2/3 Securitate socială Îmbunătăţirea procesului de asistare socială prin asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor specifice

Nr. de acţiuni de protecţie realizate

Aparatură specifică achiziţionată

7

CIS 4.2/4 Societate civilă Îmbunătăţirea implicării societăţii civile în activităţile de importanţă majoră şi în acţiuni de responsabilitate civică

Nr. de proiecte realizate Nr. de acţiuni specifice realizate

Obiectiv specific: CIS 4.3 Actul de cultură, sport şi agrement

Măsură Indicatori de impact Indicatori de rezultate CIS 4.3/1 Dezvoltare culturală

Îmbunătăţirea procesului educaţional şi cultural prin asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor specifice

Nr. de manifestări culturale realizate

Nr. de parteneriate încheiate de APL

CIS 4.3/2 Sport şi agrement Creşterea interesului pentru activităţile sportive şi recreative ale rezidenţilor şi turiştilor

Nr. de săli de sport construite/reabilitate

Nr. de spaţii de agrement modernizate

Nr. de evenimente sportive realizate