Strategia Lisabona

Strategia Lisabona, lansat n 2000, a fost considerata de unii analisti ca fiind greu de transpus n practica, este reproiectata in orizontul 2010-2020, prin prisma economiei bazate pe cunoastere. Avand in vedere ca Romania ocupa locurile codase in aproape toate domeniile, este greu de descris o imagine de ansamblu pentru urmatorii zece ani, dar cu siguranta este o tara care are potential, si care poate ocupa o pozitie mai buna printre tarile membre ale Uniunii Europene. Romania isi propune ca in urmatorii zece ani, pentru a face fata concurentei la nivel european, sa tinteasca obiectivele propuse de Strategia Europa 2020. Aceasta strategie lanseaza o noua viziune pentru economia Europei in urmatorul deceniu, bazata pe o coordonare extinsa a politicilor economice, pentru a genera o crestere economica i o ocupare sporita a fortei de munca care sa ajute la relansarea economica si financiara a Uniunii. Noua strategie se concentreaza asupra urmatoarelor domenii-cheie: cunoastere si inovare, o economie mai viabila, un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si incluziune sociala. Strategia Europa 2020, a fost adoptata de catre Consiliul European din iunie 2010 si isi propune sa fie atinse urmatoarele obiective : 1. obiectivul de a se ajunge la rata de ocupare a fortei de munca de 75% pentru populatia cu varsta cuprinsa intre 20 i 64 de ani, 2. imbunatatirea conditiilor pentru cercetare si dezvoltare, in special pentru ca nivelurile combinate ale investitiilor publice si private din acest sector sa ajunga la 3% din PIB; 3. reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% fata de nivelurile din 1990; cresterea ponderii surselor regenerabile n consumul final de energie pana la 20%; si urmarirea unei cresteri cu 20% a eficientei energetice; 4. imbunatatirea nivelurilor de educatie, in special prin fixarea obiectivului de reducere sub 10% a ratei de parasire timpurie a scolii; si cresterea la cel putin 40% a ratei populatiei cu varsta de 30-34 ani absolventa a unei forme de educatie tertiara; 5. promovarea incluziunii sociale, in special prin reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului de persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala, pana n 2020. Concluziile Consiliului European din iunie 2010 au subliniat necesitatea finalizarii tintelor nationale, astfel incat acestea sa fie reflectate n Programele Nationale de Reforma prezentate in toamna anului 2010. Romania considera ca Strategia Europa 2020 trebuie sa devina cadrul de consolidare a pietei interne. In acest sens, sustine importanta inlaturarii obstacolelor din calea functionarii pietei interne, in special a celor privind infrastructura si gradul de ocupare a fortei de munca. Strategia UE 2020 va constitui pilonul central al intregului ansamblu de procese referitoare la consolidarea reformelor structurale si la modernizarea Uniunii Europene. In acest context, Romania apreciaza ca sunt esentiale, atat asigurarea coerentei si convergentei dintre aceasta si celelalte strategii sau programe comunitare (Politica de coeziune, Strategia europeana de dezvoltare durabila, Agenda sociala, Pachetul energie si schimbari climatice etc.), cat si evitarea suprapunerilor in procesul de evaluare si monitorizare a acestora. In concluzie, principiul Strategiei Europa 2020 - economia bazata pe cunoastere si inovare - este pricipiul spre Romania trebuie sa tinda, acesta urmarind pe langa obiectivele standard, sa sprijine la nivel national provocarile de la nivel European. Pentru a reusi, insa, obiectivele trebuie sa fie combinate cu masuri antreprenoriale, financiare si sa se concentreze pe nevoile si oportunitatile pietei, pe dezvoltare spre domenii-cheie unde se detin avantaje competitive, resurse si competente.

Sefii de stat si de guvern reuniti in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea Europeana in "cea mai dinamica si competitiva economie din lume bazata pe cunoastere". Procesul de globalizare, creand relatii de interdependenta tot mai stranse intre economiile tarilor de peste tot din lume, precum si revolutia tehnologica din anii 90, incluzand internetul si noile tehnologii informationale si de comunicare, a dus la revolutionarea inclusiv a economiei europene si a vietii cotidiene a cetatenilor europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al competitivitatii, economia europena prezenta decalaje importante in special fata de economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, sefii de stat si de guvern reuniti in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea Europeana in cea mai dinamica si competitiva economie din lume bazata pe cunoastere, capabila de o crestere economica durabila, generatoare de noi locuri de munca, mai bune, si caracterizata printr-o mai mare coeziune sociala . Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obtine o crestere economica de 3% pe an si de a crea 20 de milioane de noi locuri de munca pana in 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice in domenii precum inovarea, intreprinderile, liberalizarea diverselor piete si protectia mediului. Obiectivele stabilite in 2000 erau ambitioase si acopereau o intreaga serie de domenii. In ceea ce priveste ocuparea fortei de munca se urmarea atingerea unei rate a ocuparii de 70% si cresterea numarului de femei si de persoane in varsta care sa activeze pe piata muncii. Pentru a incuraja inovarea, obiectivul era de a creste numarul gospodariilor care sa aiba acces la internet, precum si cresterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. In domeniul intreprinderilor, statele membre trebuiau sa ia mai multe masuri pentru a sprijini intreprinderile mici, inclusiv reducerea birocratiei cu care se confruntau in desfasurarea activitatii. Mai mult, se urmarea crestera concurentei pe piata telecomunicatiilor si liberalizarea pietelor de gaz si de electricitate. Pentru protectia mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. La jumatatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, in unele tari europene situatia economica si sociala parea sa se inrautateasca, in loc sa se imbunatateasca. Spre exemplu in Germania si in Franta somajul ajunsese la aproximativ 10%, iar cresterea economica europeana se situa sub 2% comparativ cu SUA ce cunostea o crestere de peste 3%. Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeasi perioada, s-au inregistrat anumite progrese, asa cum s-a intamplat cu liberalizarea pietelor de electricitate, de telecomunicatii si de servicii finanicare. Pentru a evalua rezultatele implementarii Strategiei de la Lisabona, in primavara anului 2004, Consiliul European l-a insarcinat pe fostul prim-ministru al Olandei, Wim Kok, sa conduca un grup de experti si sa redacteze un raport, cu scopul de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona. Una dintre principalele concluzii ale Raportul Kok, prezentat la Consiliul European din toamna anului 2004, a fost ca rezultatele obtinute au fost dezamagitoare din cauza agendei prea incarcate, lipsei de coordonare si a prioritatilor conflictuale. Mai mult, Raportul sugereaza ca vina principala este a statelor membre care nu au avut suficienta vointa politica de a pune in aplicare reformele necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona.

Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotarat relansarea Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca) in anul 2005, urmand ca accentul sa fie pus mai degraba pe actiunile ce trebuie puse in aplicare decat pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 si obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocuparii nu mai sunt considerate a fi prioritati, considerandu-se ca prioritare trebuie sa fie actiunile ce trebuie luate pentru a inregistra crestere economica durabila si crearea de noi locuri de munca. Comisia Europeana si statele membre au hotarat ca noua strategie, structurata in cicluri de trei ani, sa aiba ca fundament un parteneriat strans intre ele, iar implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat in iulie 2005) si pe programe nationale de reforma, actualizate in fiecare an. In primul raport anual privind progresele inregistrate (prezentat in ianuarie 2006), Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa actiune: pe langa investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM si pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca definirea unei politici comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei de la Lisabona. Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat Un an de rezultate concluzioneaza ca Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le considera ca fiind parte din Strategie Lisabona, precum adoptarea Directivei privind serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele inregistrate in ceea ce priveste serviciile financiare. Pe lista de lucruri neterminate se inscriu portabilitatea intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a transporturilor, precum si reforma sistemului european privind proprietatea intelectuala. Din nou, Comisia numeste patru domenii prioritare de actiune: investitii in cunoastere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernisarea pietei muncii si energia si schimbarile climatice. In decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul strategic al Comisiei concluzioneaza ca politicile definite de Strategia Lisabona dau, in sfarsit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaza ca nu toate statele au intreprins reforme cu aceeasi determinare si ca reforme in anumite domenii (deschiderea pietelor de energie si de servicii) au fost implementate mai lent. Raportul, prezentat la Consiliul de primavara din 13-14 martie 2008, considera ca, pentru urmatorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate atat la nivel national cat si comunitar. De asemenea stabileste si o serie de noi initiative politice in cele patru domenii prioritare identificate in primavara anului 2006: investitii in oameni si modernizarea pietei muncii, mediul de afaceri, cunoastere si energie si mediu.

Strategia Lisabona - Concluziile Consiliului European de primavaraDe la 1,7% crestere economica in 2005, Uniunea Europeana a ajuns la o cifra de 2,8% in 2006. De asemenea, a crescut si gradul de ocupare a pietei de munca iar somajul in 2006 a fost la unul dintre cele mai joase nivele din istoria Uniunii. In plus, previziunile de crestere economica facute de Comisia Europeana pentru urmatorii doi ani se situeaza in jurul cifrei de 2,5%. Combinatia tuturor acestor evolutii pozitive sugereaza ca ele nu se datoreaza numai unei ciclicitati specifice economiilor de piata, ci si unor imbunatatiri structurale care s-au intamplat in statele membre ale Uniunii Europene. Motorul acestor evolutii a fost relansarea in 2005 a Strategiei Lisabona, revizuita, si aplicarea ei in politicile statelor membre UE.

Concluziile Consiliului European de primavara, desfasurat la Bruxelles in 8 si 9 martie, saluta rezultatele pe care aplicarea Strategiei Lisabona a inceput sa le dea. Sefii de stat si de guvern prezenti la summitul european si-au exprimat hotararea de a profita de evolutiile economice pozitive pentru a duce mai departe reformele incepute. Consiliul European a invitat Comisia sa pregateasca pana in toamna lui 2007 un raport intermediar cu privire la Liniile directoare pentru crestere economica si locuri de munca (2008-2011), document-recomandare pentru coordonarea politicilor statelor membre in linia Strategiei Lisabona. De asemenea, Consiliul European a facut recomandari specifice statelor membre pentru coordonarea politicilor lor econommice si de ocupare a fortei de munca. In discutiile sale despre Strategia Lisabona, Consiliul European reunit la Bruxelles a abordat teme ca politica economica si financiara pentru crestere economica si stabilitate, intarirea pietei unice si a competitivitatii Europei pe plan global, cercetarea-dezvoltarea si inovarea, modelul social european, sau reforma administrativa din Uniunea Europeana. Consiliul European recomanda statelor membre UE sa continue eforturile de a aduce mai departe reformele structurale, pentru a-si consolida bugetele publice in concordanta cu Pactul de stabilitate si crestere. "Aceasta restructurare a cheltuielilor publice trebuie sa aiba in vedere masurile de sustinere a cresterii productivitatii si inovarii prin intarirea resurselor umane, in asa fel incat sa se poata asigura o crestere economica sustenabila pe termen lung", a declarat primulministru Calin Popescu Tariceanu la finalul summitului european. Concluziile Consiliului European de primavara cer statelor membre UE sa isi restructureze cheltuielile publice astfel incat sa sustina acele masuri care promoveaza promoveaza productivitatea si inovarea, si mai ales care sa consolideze capitalul uman, toate acestea fiind resurse ale unei cresteri economice sustenabile, bazate pe cunoastere. Reformele structurale pe care statele membre le au de facut, in viziunea Consiliului European sunt reforme ale sistemelor de pensii si sabatate, reducerea datoriei publice si cresterea ratei de ocupare pe piata muncii si a productivitatii. Piata Unica Europeana La capitolul piata unica, discutat tot sub "egida" Strategiei Lisabona, Concluziile presedintiei Consiliului European vorbesc despre o masura mai degraba controversata in statele membre reducerea unitara in UE a tarifelor la roaming. Sefii de state si de guverne au fost de acord sa includa in textul concluziilor chiar si un termen limita pentru finalizarea procesului legislativ pentru reducerea acestor tarife: "prima jumatate a lui 2007". De asemenea, Consiliul saluta adoptarea Directivei Bolkenstein, directiva serviciilor, care pune in valoare intregul potential al pietei unice europene. Consiliul da un impuls statelor membre atat pentru crearea unei Zone Unice de Plati, si deci pentru integrarea pietelor financiare din UE cat si pentru liberalizarea completa a serviciilor postale din statele membre, asigurand totodata finantarea unui serviciu postal universal accesibil tuturor. Cercetare, inovare si resurse umane pentru dezvoltarea economiilr europene De o buna bucata de timp in Uniunea Europeana se vorbeste despre decalajul fata de Statele Unite ale Americii si fata de Japonia in ceea ce priveste inovarea. Concluziile Consiliului European reitereaz tinta Uniunii Europene de a ajunge sa cheltuiasca 3% din PIB-ul statelor membre pe cercetare-dezvoltare-inovare pana in 2010. De asemenea, Consiliul European pune

accentul pe transformarea inteligentei, a rezultatelor cercetarii in produse. Comisia Europeana este chemata sa prezinte urgent recomandari in ceea ce priveste imbunatatirea cadrului pentru drepturi de autor din UE si strategiile sale pentru patente si standardizare. De asemenea, Consiliul invita Comisia sa prezinte o serie de recomandari statelor membre pentru transferul tehnologic intre cercetarea publica si industria privata. "Incepand din 2005 Romania a inceput sa aloce sume din ce in ce mai mari atat pentru capitolul educatie cat si pentru capitolul cercetare si avem obiective ambitiose pe care trebuie sa le realizam. Pentru educatie si cercetare am alocat 5,2% din PIB in anul 2007. Subliniez ca, doi ani la rand, am dublat alocatiile bugetare pentru cercetare pentru ca trebuie sa ajungem la 1 % din PIB pentru cercetare in 2008", a afirmat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu la Bruxelles. In cele din urma, Consiliul European se refera in Concluziile adoptate pe 9 martie la Bruxelles la capitalul uman al economiilor europene. Consiliul saluta crearea Consiliului European pentru Cercetare, si reitereaza importanta "circulatiei creierelor" (brain circulation) intre economiile europene. De asemenea, Consiliul European cere Comisiei sa prezinte o propunere clara in privinta Institutului European de Tehnologie in primul semestru al lui 2007. Costuri mai mici pentru antreprenori prin simplificarea administratiei Uniunea Europeana va lucra la simplificarea modului in care lucreaza insitutiile europene din punct de vedere administrativ. Consiliul European a salutat Programul de Actiune al Comisiei Europene pentru Reducerea Cheltuielilor Adminsitrative. Cadrul legal pe care functioneaza institutiile europene este unul extrem de complex, Comisia Europeana a elaborat un program de reducere a sarcinii administrative in vederea eficientazarii activitatii si reducerii cheltuielilor edministrative in propria ograda. Consiliul European a cerut Comisiei sa isi actualizeze in mod regulat acest program. Reducerea sarcinii adminsitrative, atat la nivelul institutiilor europene precum si la nivelul administratiilor statelor membre ar insemna reducerea costurilor pe care de fapt le suporta antreprenorii si cetatenii.

Cel mai recent raport de monitorizare a progreselor statelor europene pentru atingerea obiectivelor propuse n Strategia Lisabona nu zice foarte de bine despre Romnia. Dei foarte stufos (221 pg.), birocratic i moderat ca ton, raportul eman prin toate graficele i tabelele poziiile codae pe care le ocup Romnia n legtur cu toi indicatorii referitori la educaia adulilor/educaia pe tot parcursul vieii. O s m refer astzi la o singur component Making Lifelong Learning a Reality: Chart 1.3 : Participation of adults in lifelong learning (d) 2000, 2007 (pag. 26 a raportului). Obiectivul la care s-au angajat statele europene (inclusiv Romnia) s inteasc cnd au semnat Strategia Lisabona a fost ca pn n 2010 o medie de 12,5% din aduli (25 64 de ani) s urmeze o form de educaie i training pe tot parcursul vieii. Raportul intermediar curent ne arat pentru Romnia minunatul procent (Percentage of the adult population aged 25 to 64 participating in education and training) de 1,3% ultimul loc din UE, alturi de Bulgaria, n timp ce ocupantul locului 1, Suedia, se poate luda cu 32%. Ratele sunt calculate pentru 2007 i avem i o coloan cu cifrele din 2000, pentru comparaie. n 2000, procentul pentru Romnia era de 0,9%.