4. STUDIU DE CAZ – OBSERVATORUL MILITAR 2009.

4.1. Aspecte teoretice

4.1.1 Obiective

Obiectivul studiului este de a detemina în ce măsură publicaţia săptămânală

editată de Ministerul Apărării Naţionale – ,,Observatorul militar” – are caracter educativ

şi asigură un cadru informal formativ pentru personalul Armatei României, cât şi pentru

cititorul ocazional, omul de rând.

Din obiectivul general am desprins şi următoarele obiective secundare:

OS1: deteminarea materialelor cu conţinut preponderent educativ

în paginile ziarului în baza unor criterii;

OS2: identificarea elementelor reprezentative de

vizualizare a materialului cu caracter educativ: dimensiunile articolului, distribuirea pe

pagini a textelor şi a imaginilor, raportul imagine-text;

OS3: interpretarea cantitativă şi calitativă a

rezultelor monitorizării de presă.

4.1.2. Formularea ipotezelor.

Fără a-şi ingnora funcţiile de bază, presa scrisă, are efecte asupra personalităţii

umane pe plan cognitiv, afectiv sau comportamental. Mass-media, prin locul şi rolul său

în societatea modernă, prin contribuţia sa la realizarea educaţiei informale, are rol

formativ, cu adâncime axiologică, contribuind la o educaţie care poate deveni permanentă

şi care poate avea o influenţă majoră asupra integrării omului în societate. Prin citirea

săptămânală a publicaţiei am constatat, la momentul respectiv, că unele materiale

publicate în anumite rubrici – „Arma condeiului”, „Personalităţi”, „Cultura” – sunt

valoroase din punct de vedere al formării şi al influenţării personalităţii umane.

Ȋn consecinţă am formulat următoarele ipoteze de lucru:

1. Dacă „Observatorul militar” este un ziar ce poate oferi materiale cu rol

formativ cititorului, atunci mă aştept să regăsesc în paginile sale articole educative, dar

totuşi cu o pondere relativ redusă, dat fiind caracterul sau mai degrabă informativ,

expectanţele mele situându-se în jurul valorii de 10% din spaţiul total imprimabil, procent

ce corespunde numărului de 2,4 pagini pe ediţie.

2. Dacă voi regăsi materiale educative, atunci acestea vor fi majoritar situate în

pagini dedicate acestor tipuri de articole, care au continuitate în fiecare număr.

4.1.3. „Observatorul militar” – scurtă prezentare.

„Observatorul militar", săptămânalul editat de Ministerul Apărării Naţionale, este

un ziar ce se adresează tuturor categoriilor de personal al Ministerului Apărării, cu

diferite grade de educaţie, începând cu Soldatul Gradat Voluntar, continuând cu Maiştrii

Militari şi subofiţeri, ofiţeri şi generali, fără a face excepţie personalul civil contractual,

de la cei cu o calificare medie, cum ar fi cizmarii, croitorii sau frizerii, până la cei cu

studii superioare, profesori universitari, jurişti, medici sau economişti.

Publicaţia - care a cunoscut de-a lungul timpului diverse denumiri ("Glasul

armatei", "Apărarea patriei", "Armata României") şi diferite intervale de apariţie - are o

istorie impresionantă, care se întinde pe durata unui secol şi jumătate, continuând tradiţia

publicaţiei întemeiate de colonelul Ion Voinescu şi locotenentul Grigore Lipoianu, la 23

iulie 1859. În Prospectul inaugural al "Observatorului militar", cei doi ofiţeri scriau:

"Simţind trebuinţa unui ziar ştiinţific militar, am luat această grea sarcină asupra-ne,

crezând de datorie a dezvolta camarazilor noştri de arme cunoştinţele cele întinse ale artei

militare, care s-a dezvoltat aşa de mult în celelalte staturi ale Europei... Scopul nostru va

fi de a ne sili a ne face trebuincioşi tuturor ofiţerilor în genere, cadeţilor din şcoala

militară şi chiar unterofiţerilor, dându-le prin acest ziar cele mai principale obiecte ale

artei militare la care se exersează în toate zilele". Astăzi,

"Observatorul militar" apare săptămânal, în 24 de pagini, integral color. Publicaţia

reflectă schimbările majore pe care instituţia militară le cunoaşte în procesul adaptării la

standardele Alianţei Nord-Atlantice, susţine efortul de modernizare a forţelor armate ale

României şi prezintă contribuţia acestora la misiunile internaţionale, promovând un

dialog necesar şi autentic între armată şi societatea civilă.

4.1.4. Metodologia

Pentru realizarea cercetării am recurs la un studiu de caz, pentru că această

metodă presupune investigarea unui anumit lot/eşantion, care poate fi reprezentativ

pentru o clasă/categorie, această condiţie nefiind totuşi suficientă pentru a epuiza

subiectul. Ȋn ceea ce priveşte presa militară, „Observatorul militar” reprezintă singurul

ziar editat de Ministerul Apărării, deci putem spune că studiul este suficent, dar nu

epuizează totuşi subiectul la macroscară, el neoferind date în ceea ce priveşte o oricare

altă publicaţie.

Pentru realizarea studiului am apelat la o metodă de monitorizare a presei printr-o

analiză mixtă de conţinut, care, prin definiţie este o metodă cantitativă - scopul

metodei este să identifice şi să numere apariţiile unei caracteristici sau dimensiuni a

textelor şi, prin aceasta, să fie capabilă să spună ceva despre mesajele, imaginile,

reprezentările unor astfel de texte şi semnificaţia lor socială mai largă, în acest caz

numărul şi suprafaţa totală ocupată din spaţiul de tipărit a articolelor cu caracter educativ

în baza următoarelor criterii independente:

-          criteriul moralizator: articolele educative care privesc activitatea de

cultivare, civilizare, moralizare a cititorului;

-          criteriul social: articolele educative care conduc la formarea unor anumite

stări fizice, intelectuale, mentale, necesare cititotului pentru adaptarea la viaţa

socială şi la viaţa în cadrul organizaţiei militare;

-          criteriul modelelor: articolele educative care privesc experienţa de viaţă a

anumitor persoane (militari sau civili) şi oferă cadrul reorganizării/dirijării

activităţii cititorului în funcţie de aceste experienţe;

-          criteriul persuasiv: articolele educative care presupun

influenţarea/persuadarea în sensul îndrumării/cultivării în sensul

creării/consolidării valorilor culturale şi cele specifice culturii organizationale

militare şi sensibilizării cititorilor faţă de acestea.

Ȋn aplicarea metodei am recurs la identificarea şi măsurarea articolelor ce au rol

formativ publicate în Observatorul militar. Măsurarea a constat în determinarea

dimensiunilor lungime şi înălţime (L şi h), calcularea suprafeţei ocupate de articol din

lumina paginii, având dimensiunea 260x360 mm şi suprafaţa de 96200 mm², formatul

ziarului fiind 320x440 mm, suprafaţa de 140.800 mm².

Au fost selectate articole ce se încadrează în următoarele genuri ziaristice:

1. Ştirea. Din acest gen am ales doar acele articole, care, prin subiectul tratat

presupun influenţarea/persuadarea în sensul îndrumării/cultivării în scopul

creării/consolidării valorilor culturale şi cele specifice culturii organizaţionale

militare şi sensibilizării cititorilor faţă de acestea. De exemplu în numărul 16 din

29 Aprilie – 5 Mai 2009, articolul cu titlul „Militari români medaliaţi în

Afghanistan”, subliniază o valoare a culturii militare, aceea că ducerea la bun

sfârşit a misiunii presupune recunoştinţă şi recompense.

2. Interviul. Dintre speciile de interviu practicate, două au funcţie explicit formativă,

şi anume:

a) Interviul de opinie, oferă cititorului aprecieri şi puncte de vedere şi

conduc la formarea unor stări fizice, intelectuale şi mentale, care pot

ajuta la integrarea în societate şi în cadrul organizaţiei militare. De

exemplu, în numărul 10 din 18 – 24 Martie 2009, interviul luat

Domnului General de Brigadă Valentin Petre, şeful Direcţiei logistice

din Statul Major General, pe tema contextului economic global şi

naţional, ajută cititorul la înţelegerea modului în care această structură,

parte componentă a Armatei României manageriază criza şi îşi

îndeplineşte obiectivele în conformitate cu standardele alianiate NATO.

b) Interviul portret, care aduce la cunoştinţa publicului personalităţi

exemplare, demne de urmat şi oferă cadrul reorganizării/dirijării

activităţii cititorului în funcţie de aceste experienţe. De exemplu, în

numărul 22 din 10 - 16 Iunie 2009, personalitatea intervievată este

reputatul inventator român Justin Capra, care a fost şi va fi un model

demn de urmat.

3. Reportajul. Este definit ca un gen care informează în scopul formării şi care, prin

subgenurile sale tratează teme care au ecou în realitatea imediată, aceste teme

fiind relatate prin prisma unei atitudini personale a reporterului. Ca exemplu,

propun fotoreportajul din numărul 44 din 11 – 17 Noiembrie 2009, cu titlul „Pe

crestele Carpaţilor”. Acest articol este în majoritatea sa alcătuit din fotografii ale

militarilor Brigăzii 61 Vânători de munte „General Virgil Bădulescu” luate în

cadrul unei şedinte practice de antrenament. Comentariul autorului pe marginea

activităţii lor ca armă, de la înfiinţare şi până în prezent reuşeşte să creeze eroi vii,

memorabili, care pot constitui modele de urmat în ceea ce priveşte angajamentul

şi devotamentul în slujirea intereselor naţionale ale României.

4. Cronica literar-artistică reprezintă un articol educativ care priveşte activitatea de

cultivare, civilizare, moralizare a cititorului, prin pregătirea pentru o eventuală

lectură. Ȋn esenţa sa, genul face apel la intelectul cititorului prezentându-i o bună

ocazie de auto-cultivare şi auto-educare. Ca exemplu, pot oferi pagina 18 a 48 din

cele 50 de numere apărute în anul 2009, pagină intitulată „Cultură”.

5. Articolul de opinie. Pornind de la analiza actualităţii, articolul de opinie constituie

o demonstraţie riguroasă în scopul afirmării sau negării unor procese sau

fenomene, având impact asupra mentalităţii şi atitudinii umane, sugerând soluţii şi

direcţii de acţiune. De exemplu, în numărul 36 din 16 – 22 Septembrie 2009

articolul intitulat „Aventurieri de-o zi”, autorul încearcă să demonstreze

necesitatea creării şi fluidizării interoperabilităţii între structurile Armatei pentru

limitarea timpului pierdut în birocraţie

4.2. Prelucrarea şi interpretarea datelor

Ȋn urma aplicării metodei de cercetare am centralizat datele cu ajutorul aplicaţiei

Microsoft Excel. Am calculat dimensiunile fiecărui articol şi procentul ocupat din lumina

paginii de text şi respectiv, de imagine, am cuantificat articolele cu caracter educativ şi

am realizat 3 diagrame statistice ce au rolul de a confirma ipoteza.

Am analizat un total de 50 de numere editate în 2009 şi în

urma aplicării criteriilor stabilite la punctul 4.1.4 am ajuns la următoarele rezultate: în

cele 1.188 de pagini ale publicaţiei s-au regăsit 459 de articole cu rol formativ, ocupând

16.486.215 mm², textul reprezentând 14,425% din suprafaţa totală imprimabilă, deci 3,36

pagini pe număr au fost acoperite de materiale educative. Dat fiind caracterul informativ

al publicaţiei, găsesc rezultatul neaşteptat, depăşind cu aproximativ 4,5% procentul

preconizat la începerea cercetării, mai mult cu aproximativ o pagină pe număr.

Rezultatele confirmă parţial ambele ipoteze de lucru din punct de vedere cantitativ.

Confirmarea este doar parţială, pentru că în stabilirea ipotezei am ignorat posibilitatea ca

ştirea, în principal informativă, să conţină material educativ. Totuşi, această confirmare

parţială este pozitivă, dat fiind faptul că rezultatele au fost peste aşteptări. Articolele

educative lasă doar 4 pagini nebifate (13, 20, 21, 23), ele apărând ori constant în paginile

11, 16, 18, 19 şi 24, ori cu o frecvenţă medie în paginile 2, 3, 4, şi 10 şi sporadic în toate

celelalte. O detaliere am realizat în tabelul 2 şi în figura 1 în ceea ce priveşte repartiţia pe

pagini sau rubrici a materiaului educativ, iar în tabelul 3 şi în figura 2 în ceea ce priveşte

ponderea la nivel lunar a articolelor formative.

Figura 1. Distribuţia pe pagini a articolelor educative.

Tabelul 2. Repartiţia articolelor formative în funcţie de rubrică

Pagina Numărul

articolelor cu

caracter

educativ

Titlul paginii

Rubrica

Constatări

1 1 Prima pagina - Predomină imaginile şi titlurile cu

trimitere la articole.

2 29 Agenda - Ştiri din cadrul Ministerului Apărării.

Săptămânii - Au fost selectate acele ştiri care

îndeplinesc condiţiile amintite.

- Ponderea ştirilor cu valoare educativă

reprezintă în medie 0,58 materiale pe

număr.

3 14 Azimut /

Eveniment

- Ȋn principal pagina este destinată

evenimentelor externe.

- Se regăsesc şi evenimente interne în

unele numere.

- Pondere foarte redusă de material

educativ, o medie de 0,28.

4 21 Linia Ȋntâi - Spaţiu destinat ştirilor sau reportajelor de

front, din misiunile externe ale Armatei

Române, respectiv Irak şi Afghanistan.

- Ȋn general o dată la 2 săptămâni se

regăseşte un material cu conţinut

preponderent educativ, ponderea fiind de

0,42 articole pe număr.

5 9 Interviu - Din 50 de interviuri, doar 9 au rol

formativ, fiind ori interviuri-portret, ori

interviuri de opinie.

- Restul de 41 sunt interviuri de informare.

- Pondere de 0,18 adică unul la 5 apariţii.

6 12 Instrucţie

S.G.V

Alma Mater

Cariere

- Pagini acoperite în principal de articole

pur informative, cu un prea mic rol

formativ. Cele preponderent educative

apar în medie unul la 10 ediţii.

7 3

8 5

9 6

10 28 Interferenţe

Femeia în

Armată

- Rubricile „Interferenţe” şi „Veterani şi

Rezervişti” îşi împart paginile 10 şi 11.

- Pondere foarte bună de materiale

educative, 68 în total în 50 de apariţii.

- Majoritatea articolelor sunt reportaje-

portret sau monografice.

- Ȋn puţine ocazii cele 2 rubrici au fost

întrerupte de altele, cu caracter

preponderent informativ.

11 40 Veterani şi

Rezervişti

Mens Sana

Comunicare

Modernă.

12 4 Fotoreportaj - Deşi am definit scopul reportajului ca

fiind informare pentru formare, doar un

număr relativ neînsemnat de astfel de

articole au reuşit să depăşească bariera

informativului spre a deveni majoritar

formative.

13 0 Fotoreportaj

(continuare)

- Am calculat pagina 12 dublată în cele 4

ocazii în care am regăsit valoare

educativă.

14 1 Lumea de azi - Ȋn 49 de apariţii sunt doar ştiri

eminamente informative.

- Excepţia a constat în articolul dedicat

Revoluţiei Cubaneze la 50 de ani de la

înfăptuire, în numărul 5 din 11 – 17

Februarie. Am luat în considerare mai

mult valoarea istorică în detrimentul

valorii informative şi am aplicat criteriul

modelelor de urmat.

15 1 Lumea de azi

Azimut

Comunicare

Modernă

- Articole informative.

- Numărul 49-50 face excepţie, având

tipărit un interviu luat Domnului

General(r) Nicolae Spiroiu, fost ministru

al Apărării Naţionale în perioada 1991-

1994, pe tema evenimentelor din

Decembrie 1989.

16 32 Corespondenţe

Foaie pentru

suflet

Veteranii presei

militare

- Pondere bună a articolelor educative pe

care le-am încadrat conform criteriilor

social, moralizator şi al modelelor.

- Regăsim atât reportaje portret sau

monografii, cât şi interviuri de opinie.

17 8 Sociale

La dispoziţia

dumneavoastră!

Vă interesează!

Azimut

- Articole şi materiale pur informative în

special texte juridice şi acte normative.

- Excepţie fac câteva ştiri ce se pot încadra

ca fiind educative după criteriul

persuasiv sau moralizator.

18 91 Cultură - Titlul paginii este extrem de sugestiv.

- Materialele prezentate sunt în procent de

80% cu caracter educativ.

- 2 rubrici cu 2 tipuri de articole în raport

5:1. Spaţiul majoritar îl ocupă cronica

literar-artistică. Ȋn josul paginii se

regaseşte un mini articol-cultural în care

se explică termeni din DOOM sau DEX.

19 102 Arma

condeiului

- Articole de opinie, în general 3 pe

pagină, din când în când întrerupte de o

caricatură.

- Rol formativ în mod esenţial.

20 0 Impact - Locuri de muncă

- Decesuri

21 0 Caleidoscop - Pagină în totalitate cu rol de divertisment

22 1 Ce facem cu

banii noştri ?

- Reportaje şi ştiri din domeniul economic,

toate cu scopul de a informa.

- Excepţia o consideră numărul special 49-

50, care a plasat în această pagină

rubrica „Interferenţe”

23 0 Sport - Rubrica sportivă

24 46 Personalităţi - Interviuri-portret şi cu personalităţi

marcante ale culturii şi ale vieţii

ştiinţifice româneşti.

- Proporţie de 92% material educativ.

Figura 2. Frecvenţa articolelor cu caracter educativ în funcţie de luni.

Tabelul 3. Frecvenţa articolelor cu caracter educativ în funcţie de luni

Luna Numere

Apărute

Nr. de articole

cu rol formativ

Concluzie

Ianuarie 4 54 - Ȋn medie au apărut 13,5 materiale

educative în fiecare număr.

- Cel mai mare număr de material; putem

considera că a fost determinat de

începutul anului şi după pauza de 3

săptămâni.

- Aceste materiae au constituit 16,752%

din lumina totală a paginii.

Februarie 3 34 - Medie foarte bună, de 11,3 articole

formative.

- Au ocupat 19,22% din lumina paginii.

Martie 4 44 - Se păstrează o medie de 11 articole

educative pe număr.

- Ponderea din lumina paginii este de

20,025%, fiind singura lună în care se

trece de 20%.

Aprilie 4 41 - Ultima lună în care se menţine ponderea

de peste 10 articole formative pe număr,

cu 10,25.

- Spaţiul ocupat din lumina paginii se

apropie de 20%, cu 19,45%

Mai 5 48 - Ȋn luna mai se manifestă o scădere a

materialului educativ, cu 9,6 articole pe

număr.

- Au ocupat 16,479% din lumina paginii.

Iunie 4 31 - Scădere cu aproape 2 unităti,

ajungându-se la o valoare de 7,75

articole pe număr.

- Scădere şi în ceea ce priveşte spaţiul

tipărit, obţinând numai 15,183% din

lumina paginii.

Iulie 5 45 - Creştere cu 1.25 unităţi – 9 art/număr.

- Maximum de spaţiu utilizat pentru

articolele formative din ultimele 3 luni –

17,8%.

August 4 32 - Fix 8 materiale pe număr – se observă o

nouă scădere.

- Procentul ocupat din lumina paginii se

menţine peste valoarea de 17%, cu

17,155%.

Septembrie 5 40 - Se menţine cota de 8 art./număr.

- Totuşi o scădere drastică a suprafeţelor

acestora, doar 13,468% din spaţiul de

tipărit fiind ocupat.

Octombrie 4 35 - O nouă creştere, cu 0,75 unităti – 8.75

articole/număr.

- Creştere semnificativă a spaţiului de

tipărit, cu peste 3 procente, până la

17,662%.

Noiembrie 4 30 - Spre final de an editorial ponderea

articolelor scade, ajungându-se la 7,5

articole pe număr.

- Articolele, fiind mai puţine, îşi

păstrează totuşi un procent relativ bun

de spaţiu ocupat, şi anume 16,321% din

lumina paginii.

Decembrie 3,5 25 - Ultimul număr s-a tipărit ca fiind un

număr dublu, 49-50 cu 32 de pagini.

Paginile 23-32 sunt dedicate copiilor şi

sărbătorilor de iarnă, influenţând

negativ ponderea articolelor formative –

7,14 pe număr, cea mai mică valoare a

anului.

- Suprafaţa ocupată din lumina paginii de

articolele cu rol preponderent educativ

nu reprezintă totuşi minimul absolut

anual, înregistrat în septembrie; în

decembrie procentul a fost de 16.07%.

Ȋn medie s-au regăsit 9,27 articole cu rol formativ în fiecare număr.

Figura numărul 3. Raportul imagine/text

Ȋn alte tipuri de ziare, cum ar fi tabloidele sau ziarele sportive, imaginea este

majoritară în raport cu textul, pentru că imaginea este cea care atrage cititorul către

articol. Ȋn ceea ce priveşte studiul meu, raportul imagine text este redat în figura 3. şi

poate fi explicat astfel:

- Fotoreportajele, care ocupă peste 75% din spaţiu cu imagini, au fost identificate

doar în număr redus ca având rol formativ.

- Articolele cu suprafaţa imaginii cuprinsă între 50-75% au fost identificate

deasemenea în număr relativ mic şi pe o suprafaţa mică.

- Majoritatea textelor care au fost identificate ca fiind cu rol preponderent formativ

au fost interviurile-portret sau de opinie, cronicile literar-artistice sau articolele de

opinie, în care ponderea imaginii este de dată de un medalion cu autorul

articolului sau cu personalitatea intervievată, care, în general, nu a ocupat mai

mult de 15% din suprafaţa articolului.

Ȋn ceea ce priveşte analiza calitativă a rezultatelor obţinute, se poate trage

concluzia că cele aproximativ 3,5 pagini ce conţin material educativ sunt suficiente

pentru a constitui un punct de referinţă pentru şablonul auto-educării. Cititorul poate

folosi această publicaţie ca un instrument în consolidarea substratului cultural necesar

formării personalităţii umane, spre a împlini toate cerinţele sistemului militar, dar şi a

vieţii civile. Pentru a se ajunge la aceasta totuşi, este nevoie într-o primă fază de un al

treilea actor care să fie în măsură să formeze cititorului deprinderea de a selecta dintr-un

volum mare de informaţie, acele texte care au volare axiologică. Acest loc este rezervat

profesorului/cursului/seminarului de comunicare.

Ȋn urma studiului efectuat am reusit să determin măsura în care „Observatorul

militar” oferă cititorului cadrul educaţional necesar formării personalităţii. Determinarea

s-a realizat în urma analizei cantitative a paginilor ziarului, prin identificarea materialului

reprezentativ preponderent educativ în functie de dimensiunile şi de distribuţia în pagini a

articolelor educative şi prin analiza calitativ-cantitativă. Astfel, obiectivele au fost atinse,

ipotezele au fost parţial confirmate; întrunind aceste două condiţii declar cercetarea

validată.

4.3. Concluzii şi recomandări

Studiul realizat pe „Observatorul militar” în anul 2009 este util în a demonstra că

în cadrul presei militare din România, componenta informativă este dublată de

componenta formativă. Această concluzie, rezultată din analiza cantitativă a rezultatelor

obţinute, poate oferi o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte tema studiului.

Trebuie menţionat totuşi faptul că, deşi „Observatorul Militar” a fost identificat ca

având un număr mare de articole cu caracter formativ, peste 50% dintre acestea sunt

situate în general în ultimele pagini, având un rol secundar, denotând faptul că ziarul îşi

păstrează caracterul de săptămânal informativ.

CONCLUZII

Dată prezența comunicarii de masă în societatea contemporană, este clar că mass-

media nu poate fi evitată. Mijloacele de informare în masă au o deosebită forţă de

modelare a personalităţii, dar această putere nu trebuie lasată să îsi facă efectul de la sine,

ci trebuie dirijată pentru a veni în completarea educației formale.

Pe parcursul acestei lucrări am reușit să subliniez legătura educației informale cu

mass-media in încercarea de a determina masura în care aceasta din urmă îndeplinește

rolulul formativ. Am constatat că mass-media în general și presa în particular, fără a-și

ignora scopul apariției – informarea – oferă un cadru educativ consumatorului, dar

această afirmație nu trebuie luată ca general valabilă. Omul, persoana care dorește a se

educa prin intermediul comunicării de masă, trebuie sa fie pregatit în prealabil pentru

aceasta.

Pentru îndeplinirea și facilitarea unei bune educații prin intermediul mass-media

înaintez urmatoarele propuneri:

- promovarea valorilor autentice de către profesionişti;

- aplicarea deontologiei profesionale, adoptarea de reglementări privind

difuzarea

produselor cu influenţă negativă asupra copiilor şi a tinerilor;

- implementarea de programe educative;

- explicarea şi comentarea produselor media de către un specialist în domeniu;

- consum cultural de calitate, variat şi compensatoriu faţă de ceea ce oferă mass-

media;

- prevenirea unilateralizării şi a dependenţei de anumite canale de mass-media;

- activităţi organizate în şcoală împreună cu specialişti din mass-media şi din

învăţământul

superior de specialitate;

- unitatea factorilor răspunzători de educaţia tinerilor - familie, şcoală, biserică -,

pentru o

implicare concertată în luarea de atitudine faţă de nocivitatea unor emisiuni,

publicaţii, faţă de limbajul incorect, vulgar, denigrator;

- utilizarea de către educatori a canalelor mass-media pentru a forma spiritul

critic cu privire la mass-media;

- introducerea în curriculum-ul şcolar a unor discipline care să trateze fenomenul

mass-media şi pregătirea educatorilor în acest sens.

Aceste măsuri nu pot fi implementate doar de un singur organ, fiind necesară o

cooperare între instituțiile statului și trusturile de presă ori persoanele juridice din

domeniul mass-media. Este de înțeles că distribuitorii de informatie nu vor putea renunța

la acele componente considerate non-valoroase, chiar anti-culturale, dată valoarea lor

comercială. Dar această valoare comercială nu ar exista în cazul în care consumatorii de

mass-media ar fi educați pentru selectarea informației în funcție de relevanța sa. Pentru

dispariția programelor si materialelor cu valențe dăunatoare este de ajuns să nu mai

existe consumatori, ducând astfel la pierderea volorii financiare și implicit la dispariția

de pe piața de informație.