Studiu evaluare adecvata AMARA Autosavedapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA... · 2010-10-11 · Toate componentele construc ţiei sunt dimensionate astfel ... remorci

I

STU D IU E V A L U A R E A D E CV A TASTU D IU E V A L U A R E A D E CV A TASTU D IU E V A L U A R E A D E CV A TASTU D IU E V A L U A R E A D E CV A TA

Plan Urbanistic Zonal - Construire platformă de depozitare şi gospodărire a

gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara extravilan comuna

Balta Albă, judeţul Buzău

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Balta Albă, Judeţul Buzău

Elaborator: SC Mediu Consulting SRL, Galaţi

2010

STUDIU EVALUARE ADECVATA “PUZ – Construire platform ă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara extravilan comuna Balta Albă, judeţul Buzău”

M E D IU Consulting 2

1. INFORMA ŢII PRIVIND PLANUL PROPUS

1.1 Denumirea planului

Plan Urbanistic Zonal: Construire platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de

grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara extravilan comuna Balta Albă, judeţul Buzău.

1.2. Descrierea planului

Prin Plan Urbanistic Zonal, Construire platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de

grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara extravilan comuna Balta Albă, judeţul Buzău, se doreşte

amenajarea unei platformei de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor

menajere, conducând la organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea şi aplicarea pe

terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de grajd din

gospodăriile rurale, ceea ce va contribui la reducerea depozitării necontrolate a acestuia şi la

reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deşeuri menajere

definitive.

Terenul ce se doreşte a fi introdus în intravilan este situat în tarlaua nr. 81, parcela 747, şi este

poziţionată în partea de sud - vest a localităţii Amara, comuna Balta Albă, judeţul Buzău. Consiliul

Local va introduce în intravilan o suprafaţă de 1,09 ha în vederea realizării unei platforme de

depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere.

Colectarea gunoiului de grajd şi dirijarea procesului de compostare se va realiza pe o

platformă comunală, specială construită în acest sens.

Platforma comunală prevăzută în această investiţie va include:

� platformă de formă rectangulară, cu pereţi pe 3 laturi (fără latura frontală). Pardoseala şi

pereţii sunt construite din beton armat. Toate componentele construcţiei sunt dimensionate astfel

încât să reziste sarcinii specifice exercitate de volumele de gunoi de grajd depozitate şi a utilajelor,

forţelor exterioare şi atingerii accidentale a pereţilor de către utilajele de încărcare-descărcare.

Platforma nu va avea pereţi despărţitori interiori pentru a nu stânjeni manevrarea utilajelor şi

dispunerea liberă a grămezilor de gunoi de grajd. Aceasta va permite îndeplinirea cerinţelor proprii

procesului de compostare. Platforma este prevăzută la partea frontală cu un radier din beton, necesar

manevrării utilajelor şi descărcării mijloacelor de transport (căruţă sau remorcă agricolă). Pe toată

lungimea părţii frontale, între platformă şi radier, este prevăzut un canal de colectare a efluentului,

de formă rectangulară, acoperit cu un grătar metalic sau din beton armat.

� un bazin de stocare pentru efluenţi sau precipitaţii. Acesta colectează precipitaţiile şi

efluenţii într-un bazin mare, semi-îngropat, amplasat în imediata apropiere a platformei. Bazinul de

stocare, construit din beton armat, va fi proiectat pentru 30 de zile de precipitaţii medii, deoarece

2010



este prevăzut ca lichidul să poată fi preluat cu o vidanjă şi aplicat pe teren sau să fie deversat peste

gunoiul în fază de compostare la intervale mai frecvente decât intervalele de împrăştiere pe

terenurile agricole a gunoiului compostat.

� 3 (trei) boxe din beton armat, cu capacitatea de circa 15 m3 fiecare, de formă

rectangulară, deschise la partea frontală, destinate colectării celor trei categorii de materiale care vor

ajunge accidental pe platforma de compostare a gunoiului de grajd: sticlă, metal şi plastic/carton.

Boxele vor fi suficient de late pentru a putea fi golite de un încărcător mecanic, deşeurile reziduale

acumulate urmând a fi preluate, în vederea valorificării şi eliminării finale, de către operatorul de

salubritate care asigură colectarea deşeurilor menajere.

� drum de acces betonat în incinta platformei de compostare de la poarta de intrare până la

radierul din faţa platformei şi de la aceasta până la poarta de ieşire. Lăţimea drumului betonat este

de 6,00 m iar lungimea este variabilă, funcţie de lăţimea incintei platformei de depozitare a

gunoiului. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa carosabilului, profilul transversal al

drumului betonat are pantă unică de 2% spre canalul colector existent.

� împrejmuire cu gard din plasă de sârmă cu stâlpi de oţel. La intrarea şi la ieşirea din

incintă, împrejmuirea este prevăzută cu porţi pentru acces. De asemenea, a fost prevăzută şi

împrejmuirea bazinului de stocare a efluenţilor. Accesul personalului de deservire la bazin se face

pe o poartă prevăzută cu sistem de încuiere, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate.

� două piezometre (unul aval şi unul amonte), care sunt amplasate în apropierea platformei.

Acestea vor permite monitorizarea periodică a calităţii apei subterane pentru a se asigura că nu are

loc infiltrarea efluenţilor proveniţi de la gunoiul de grajd în apele subterane.

� o cabină pentru administratorul şi paznicul platformei. Cabina este realizată din zidărie

portantă care reazemă pe fundaţii continue din beton simplu, executate pana la adâncimea de îngheţ

din zonă. La colţuri s-au prevăzut sâmburi din beton armat. La partea superioară este prevăzut un

planşeu din beton armat. Acoperişul este tip şarpantă, cu o învelitoare din tablă.

� container cu capac de circa 1 m3 pentru colectarea eventualelor deşeuri periculoase care

ajung accidental la platformă (cutii vopsea, recipienţi, ulei uzat etc.). Deşeurile reziduale acumulate

urmând a fi preluate, periodic, de către un operator de salubritate specializat/autorizat, în vederea

eliminării finale a acestora.

Pentru depozitarea temporară la locul de producere a gunoiului de grajd sunt prevăzute

platforme individuale la nivel de gospodărie. Acestea sunt alcătuite din următoarele elemente:

� placă prefabricată de 2.00 x 2.00 m şi 15 cm grosime;

� patru stâlpi metalici la colţuri, de care sunt sudate profile metalice în care se introduc

dulapi de lemn pe trei laturi şi parţial pe ultima latură;

2010



� un bazin metalic îngropat, cu capacitatea de circa 100 litri, pentru colectarea

efluentului.

Echipamentele necesare sistemului de manipulare şi aplicare a gunoiului de grajd compostat

pe terenurile agricole şi incluse în aceste investiţii sunt: încărcător frontal, tractor, remorcă agricolă,

vidanjă, maşină de împrăştiat gunoi.

Încărcătorul frontal serveşte la conducerea procesului de compostare pasivă a gunoiului de

grajd prin dispunerea acestuia în şiruri, răsturnarea periodică a şirurilor în vederea aerării,

sistematizarea gunoiului compostat şi încărcarea în căruţe, remorci şi maşina de împrăştiat gunoi în

vederea aplicării ca fertilizant pe terenurile agricole.

Vidanjă serveşte la manipularea fracţiei lichide care se acumulează în bazinul de stocare fie

prin întoarcerea acesteia peste şirurile de gunoi de pe platformă pentru menţinerea umidităţii

necesare în procesul de compostare, fie pentru irigarea terenului agricol.

Tractoarele au un rol multifuncţional. Tractoarele sunt echipate agricol şi asigură tractarea şi

acţionarea mecanismelor specifice remorcii cisterne vidanjă şi a maşinii de împrăştiat gunoi. De

asemenea tractează remorcile agricole şi acţionează mecanismele de descărcare prin basculare a

gunoiului de grajd.

1.3. Localizarea geografică şi administrativă

Comuna Balta Albă este situată în zona de est a judeţului Buzău. Terenul ce se doreşte a fi

introdus în intravilan este situat în tarlaua nr. 81, parcela 747, şi este poziţionată în partea de sud -

vest a localităţii Amara, comuna Balta Albă, judeţul Buzău. Consiliul Local va introduce în

intravilan o suprafaţă de 1,09 ha în vederea realizării unei platforme de depozitare şi gospodărire a

gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere. Amplasamentul se află la o distanţă de aproximativ 0.6

km sud vest de satul Amara.

Accesul la platformă se realizează din DJ 203A. accesul în zona platformei de compostare se

va realiza printr-un drum de exploatare propus, având o suprafaţă de 445 mp.

2010



Fig. nr. 1 Încadrare în zona a planului propus

Tabel nr. 1 Coordonate geografice ale punctelor de contur în proiecţie Stereo 70

Nr pct. X Y 1 679050.978 417735.764

2 679159.267 417704.620 3 679149.784 417661.167 4 679159.142 417659.056 5 679175.119 417655.451 6 679193.624 417650.939 7 679208.636 417647.589 8 679211.378 417646.977 9 679209.573 417639.928 10 679207.095 417640.478 11 679190.858 417644.079 12 679156.757 417652.798 13 679148.423 417654.929 14 679139.038 417611.925 15 679027.007 417642.518

2010



1.4. Modificări fizice realizate prin implementarea planului

Implementarea planului propus are ca obiective realizarea unui sistem de colectare şi tratare

(compostare) a gunoiului de grajd şi a fracţiilor valorificabile care ar putea ajunge cu totul

întâmplător. Consiliul Local al comunei Balta Albă, va introduce în intravilan o suprafaţă de 1,09 ha

pentru realizarea investiţiei propuse.

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului prin excavarea solului sunt

reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor ce vor sta la baza construcţiei

platformelor de deşeuri de origine animală, pământul excavat va fi ulterior refolosit în lucrări de

sistematizarea pe verticală a terenului.

Modificările fizice ale amplasamentului au loc în principal în zona de realizarea a platformei

de colectare şi tratare a gunoiului de grajd, acolo unde se vor desfăşura activităţi specifice de

colectare separată a deşeurilor municipale (deşeuri valorificabile, deşeuri periculoase, deşeuri

biodegradabile) care ajung cu totul întâmplător pe platformă odată cu gunoiul de grajd, reducerea

cantităţii de deşeuri biodegradabile de origine animală depozitate, colectarea deşeurilor în

conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor.

Nu se vor realiza lucrări, care ar putea implica areale extinse ce pot fi afectate de lucrările de

construcţie a platformei.

Totodată înafara platformei de formă rectangulară, cu pereţi pe 3 laturi, cu pardoseală şi

pereţi din beton armat se vor realiza drumuri de acces betonat către aceasta platformă de la poarta

de intrare până la radierul din faţa platformei şi de la aceasta până la poarta de ieşire.

În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei platformei de depozitare a

deşurilor de grajd vor fi angrenate aproximativ 20 de persoane.

Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a platformei şi a drumurilor aferente, în

măsura în care acesta poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă aceste

potenţiale efecte negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele benefice generate de

implementarea PUZ Construire platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a

deşeurilor menajere, satul Amara, extravilan comuna Balta Albă, judeţul Buzău.

1.5. Resursele naturale necesare implementării planului

Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare resuse

naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare.

2010



1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Nu se vor utiliza resurse naturale provenite din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi

utilizate la implementarea planului.

1.7. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Principalele surse de emisie a poluanţilor rezultaţi din activităţii desfăşurate în cadrul

amplasamentului analizat sunt în general poluanţi atmosferici după cum urmează:

� emisii de gaze propuse de motoarele cu ardere internă ale utilajelor şi mijloacelor de

transport care deservesc punctul de lucru analizat (CO, NOx, COV, CH4, N2O CO2);

� emisii provenite din procesul de compostare al gunoiului de grajd.

Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zonă va fi localizat doar în arealul necesar

realizării platformei şi a drumurilor aferente comparativ cu impactul global generat de depozitarea

necontrolată a deşeurilor de origine animal şi lipsa unui sistem de colectare şi tratare a deşeurilor de

origine animală în sistem centralizat la nivelul comunei.

În ceea ce priveşte posibilii poluanţi generaţi din activitatea de colectare şi tratare a deşeurilor

de origine animală cu posibil impact asupra calităţii apelor sunt reprezentaţi de levigatul considerat

efluent rezultat în urma proceselor de fermentaţie şi totodată ca rezultat al percolării apei pluviale

prin masa de deşeuri de origine animală şi posibile scurgeri de produse petroliere de la

autovehiculele ce vor deservi platforma.

Levigatul va fi colectat prin intermediul unui canal colector din beton armat acoperit cu grătar

metalic pentru colectarea efluentului, iar de aici se va stoca într-un bazin de stocare semi-îngropat

construit din beton armat cu o capacitate de 100 l, amplasat în imediata apropiere a platformei.

Pentru monitorizarea calităţii apelor subterane se vor fora 2 puţuri piezometrice.

Platforma se va dota cu produse absorbante în vederea prevenirii poluării accidentale cu

produse petroliere şi evitarea infiltrării acestora în apele subterane sau de suprafaţă.

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor generate

din activitatea operatorilor ce vor deservi platforma, prin eventualele scurgeri de levigat ce ar putea

proveni din deteriorarea platformei, rigolelor şi a bazinului de stocare a levigatului. O altă sursă de

posibili poluanţi poate fi reprezentată de către autovehiculele care pot fi generatoare de scurgeri

accidentale de produse petroliere.

2010



Pentru a elimina aceste cauze se va monitoriza şi verifica periodic calitatea materialelor de

construcţie ale sistemului de colectare, respectiv stocare a levigatului şi se va dota platforma cu

produse absorbante pentru a preveni eventualele poluări accidentale cu produse petroliere.

1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare

Tabel nr. 2 Deşeuri generate pe amplasament

Coduri deşeuri

HG 856/2002

Denumirea şi tipul caracterul deşeului generat (periculos, nepericulos, inert)

Modul de depozitare temporară

Modalit ăţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate

17 05 04 Pământ excavat Se depozitează în cadrul

organizării de şantier Utilizarea ulterioară la sistematizarea terenului

20 03 01 Deşeuri menajere

amestecate Colectare în pubele PVC

Eliminare prin societate de salubritate

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate

02 01 06 Deşeuri gunoi grajd Spaţiu special amenajat (platforme betonate de

compostare) Fertilizarea solului

Spaţiile de depozitare temporară a deşeurilor sunt grupate pe categoriile de deşeuri produse,

colectate separat şi în recipienţi adecvaţi stării lor fizice avându-se în vedere în primul rând

asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii personalului angajat.

În ceea ce priveşte fracţiile de deşeuri valorificabile ce vor ajunge accidental în masa de

deşeuri de origine animală, acestea vor fi sortate şi grupate în funcţie de categoria acestora, astfel

hârtie/carton, sticlă, materiale plastice, fiind valorificate prin intermediul unor societăţi autorizate

specializate.

În eventualitatea în care în masa de deşeuri ce urmează a fi supuse compostării vor fi

identificate deşeuri periculoase (recipiente cu vopsea, uleiuri, acumulatori, etc.) acestea vor fi

sortate şi depozitate într-un spaţiu special amenajat şi eliminate prin intermediul unor societăţi

autorizate specializate.

Deoarece activitatea ce se va desfăşura în urma implementării planului are ca profil colectarea

şi tratarea deşeurilor de origine animală, în cadrul obiectivului vor fi stocate pe platforme până la

administrarea acestora pe câmpuri ca îngrăşământ, deşeurile de origine animală fiind supuse

procesului de compostare.

1.7.2. Managementul deşeurilor

2010



Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de deşeuri

rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate

următoarele prevederi legislative:

� Hotărârea 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

� Ordin 636/2008 pentru completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi

apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a

deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare;

� Hotărâre 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

� Ordonanţă de Urgenţă 78/2000 privind regimul deşeurilor;

� Hotărâre 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

� Ordonanţă 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine

animală;

� Lege 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul deşeurilor;

� Hotărâre 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

� Ordin 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi

deşeuri de ambalaje.

Conform Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

din surse agricole distanţa minimă de amplasare a platformei de compostare a gunoiului de grajd se

va amplasa la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă.

2010



2010



Tabelul nr. 3 Calendarul de interdicţie pentru împrăştierea îngrăşămintelor, conform codului de bune practici agricole

Stadiul ocupării terenului

Îngr

ăşă

mân

t LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31 1 15 31

Soluri necultivate

*

G M L

Culturi înfiin ţate toamna

G M L

Culturi înfiin ţate

primăvara

G M L

Culturi de ierburi

perene**

G M L

*cu excepţia pajiştilor, păşunilor şi fâneţelor ** înfiinţate de peste 6 luni G - gunoi de grajd M – mraniţă L – dejecţii lichide - perioadă interzisă pentru împrăştierea îngrăşămintelor

2010



1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului

(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de

către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de

sprijin, efecte de drenaj etc.)

Zonificare funcţională – reglementări bilan ţ teritorial indici urbanistici

Zona studiată va cuprinde următoarele zone funcţionale:

� Zonă terenuri gospodărire comunală;

� Zonă circulaţie rutieră, (realizare unui drum de exploatare şi acces la platformă din

drum judeţean DJ 203A);

� Zonă spaţii verzi în incintă;

� Zonă terenuri păşune.

Zonele funcţionale şi parametri teritoriali ai zonei sunt:

Tabel nr. 4 Bilanţ teritorial existent Nr

Crt. ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT Suprafaţă ha Procent %

1 Zona teren păşune 4,77 ha 95,00 % 2 Zona caii de circulaţie rutiera 0,27 ha 5,00 %

Total teritoriu zona studiata 5,04 ha 100,00 %

Tabel nr. 5 Bilanţ teritorial propus

Nr Crt.

ZONE FUNCTIONALE PROPUS

Suprafaţă ha Procent % 1 Zona teren păşune 3,64 ha 73,00 %

2 Zona gospodărire comunală 0,98 ha 19,00 %

3 Zona spaţiu verde 0,11 ha 2,00 %

4 Zona comunicaţii rutiere 0,31 ha 6,00 %

Total teritoriu zona studiata 5,04 ha 100,00 %

Fondul construit (platforma betonată) se va amplasa la 5,00 m faţă de limita proprietăţii la

drum. Pentru intravilanul propus se dau următorii coeficienţi de ocupare a terenului:

� P.O.T. propus maxim admis = 80 %;

� C.U.T. propus maxim admis = 0,80;

Regimul de înălţime maxim admis este parter.

Din tarlaua 81, parcela 747 beneficiarul investiţiei a alocat o suprafaţă de 1,09 ha în vederea

realizării a unei platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere,

satul Amara, extravilan comuna Balta Albă, judeţul Buzău.

2010



Zona studiată va cuprinde în situaţia existentă o suprafaţă de teren amplasat în extravilanul

comunei Balta Albă având următoarele funcţiuni şi tipuri de folosinţă a terenurilor:

Zonă terenuri păşune:

Zonă circulaţie rutieră (drum judeţean DJ 203A).

PUZ-ul pentru aceasta zonă, constă în aprofundarea şi rezolvarea problemelor urbanistice -

funcţionale, tehnice şi estetice ale zonei.

Amenajările propuse reflectă dinamismul vieţii socio-economice a comunităţii în condiţiile

imperative a anului 2010 şi a următorilor ani.

PUZ stabileşte lucrările de amenajare din punct de vedere urbanistic a zonei pentru o mai bună

funcţionalitate şi crearea unui ambient echilibrat corespunzător funcţiunilor zonei în corelaţie cu

Planul Urbanistic General al comunei Balta Alba.

În PUZ sunt necesare a se rezolva următoarele obiective principale:

� oportunitatea construirii în zonă a unei platforme de depozitare şi gospodărire a

gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara, extravilan comuna Balta Albă, judeţul

Buzău, în conformitate cu avizul de oportunitate aprobat de Consiliul Local al Primăriei Balta Albă:

a. crearea unei noi unităţi de gospodărire comunală - platforme de depozitare şi gospodărire a

gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, din satul Amara extravilan, comuna Balta Albă, judeţul

Buzău;

b. realizarea unui drum de exploatare , acces platformă în suprafaţă de 445 mp;

c. realizarea utilităţilor necesare funcţiunii.

Aceste construcţii vor corespunde din punct de vedere funcţional şi structural şi se vor încadra

compoziţional şi arhitectural în zonă.

2010



Fig. nr. 2 Utilizare teren în zona de implementare PUZ

1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

Având în vedere tipul activităţii desfăşurate pe amplasament de depozitare şi compostare a

gunoiului de grajd, prin implementarea planului analizat nu vor fi necesare servicii suplimentare

care să presupună proiecte de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune şi alte

mijloace de construcţie necesare în implementarea planului propus.

2010



1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului

Implementarea Planului Urbanistic Zonal - Construire platformă de depozitare şi gospodărire

a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara, extravilan comuna Balta Albă, judeţul

Buzău se doreşte a fi o investiţie durabilă prin măsurile care se vor aplica prin restrângerea

suprafeţelor de depozitare necontrolată a deşeurilor de pe teritoriul comunei şi direcţionarea lor spre

o singură zonă, prin evitarea degradării solului având în vedere că în prezent comuna se confruntă

cu probleme privind depozitarea necontrolată a deşeurilor de origine animală care reprezintă

principala sursă de poluare a solului cu nitriţi, prin realizarea unui sistem de colectare şi tratare a

deşeurilor de origine animală şi a celor din parcuri şi grădini şi introducerea în intravilan a unei

suprafeţe 1,09 ha cu destinaţie de curţi construcţii.

1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Operarea platformelor se va face după cum urmează:

În perioadele în care aplicarea pe câmp a gunoiului de grajd este interzisă conform

Programelor de acţiune pentru zone vulnerabile la nitraţi din surse agricole la nivelul unităţii

administrativ-teritoriale, gunoiul de grajd din gospodăriile individuale va fi colectat la platforma

comunală unde sunt asigurate condiţii de depozitare temporară, corecte din punct de vedere al

protecţiei mediului. Transportul gunoiului se va face fie cu mijloacele proprii ale gospodarilor, fie

cu tractoarele şi remorcile asigurate prin proiect, cu plata unei taxe corespunzătoare.

Înainte de a se permite descărcarea pe platformă, gunoiul de grajd este inspectat de către

administratorul platformei. Dacă gunoiul de grajd este curat, operatorul autorizează descărcarea

acestuia. În situaţia în care se observă că în gunoiul de grajd sunt amestecate accidental deşeuri

menajere anorganice (metal, sticla, plastic) se solicită gospodarului să le separe şi să le depoziteze

în locurile special amenajate, în vederea preluării de către operatorul de salubritate. În situaţia în

care separarea nu este posibilă, întregul transport este respins.

Administratorul platformei ţine un registru de evidenţă al utilizatorilor platformei precum şi a

cantităţilor de gunoi depozitat. Cantitatea de gunoi din fiecare transport se determină prin estimare,

acest lucru fiind suficient pentru scopul propus, iar prevederea unui cântar nu se justifică.

Gunoiul descărcat pe platformă este sistematizat în şiruri şi răsturnat periodic pentru aerare şi

împiedicarea fermentaţiei anaerobe în urma căreia pot rezulta cantităţi importante de gaze cu efect

de seră, în principal metan. Periodic, fracţia lichidă, provenită în principal din precipitaţii, colectată

în bazinul de efluenţi, este împrăştiată cu ajutorul remorcii cisternă vidanjă peste şirurile de gunoi,

2010



în vederea asigurării umidităţii necesare. Apa în exces, dacă este cazul, poate fi utilizată pentru

irigarea unor terenuri agricole.

În perioadele în care aplicarea gunoiului de grajd este permisă, gospodarii care doresc să-şi

fertilizeze terenurile pot să preia de la platformă o cantitate de gunoi proporţională cu cantitatea

depozitată, sau pot să solicite transportul şi împrăştierea pe câmp cu ajutorul echipamentelor

asigurate prin proiect, plătind pentru acest serviciu. Surplusul de compost va fi vândut, dacă există

cereri, sau va fi aplicat pentru fertilizarea păşunilor comunale.

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ

cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes

comunitar

Pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în

localităţile selectate, vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi, România a primit

un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi o asistenţă

financiară nerambursabilă de la Facilitatea Globală de Mediu (GEF). Obiectivul general al

proiectului este acela de a ajuta Guvernul României în procesul de implementare a Directivei UE

privind protecţia calităţii apei împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole

prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă; (b) promovarea schimbărilor de

comportament la nivelul comunelor; (c) consolidarea capacităţii instituţionale şi de reglementare.

Scopul global este de a reduce pe termen lung poluarea cu nutrienţi a resurselor de apă ale

României şi, în final, a Dunării şi Mării Negre printr-un management integrat al solului şi apei.

Obiectivele de investiţii propuse pentru comuna Balta Albă, judeţul Buzău se realizează în

cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, Componenta 1 - Investiţii la nivel de

comună în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN). Acest proiect reprezintă replicarea în

circa 86 comune, în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, a proiectului pilot „Controlul Poluării

în Agricultură” implementat, de Ministerul Mediului, în perioada 2002 – 2007, în 7 comune din

judeţul Călăraşi, proiect finanţat de Banca Mondială dintr-un ajutor financiar nerambursabil acordat

de Facilitatea Globală de Mediu (GEF), Guvernul României, Consiliul Judeţean Călăraşi şi

comunele beneficiare.

În cadrul ariilor naturale protejate pe teritoriul cărora se doreşte dezvoltarea celor trei

planuri reprezentate de platformele de depozitare a deşeurilor de grajd, respectiv platformele

dezvoltate în cadrul unităţii administrativ teritoriale a comunei Balta – Albă, în satele Balta – Albă,

2010



Bălţile şi Amara ceea ce poate genera un impact cumulativ direct cu magnitudine scăzută, dezvoltat

pe areale restrânse referitor la traficul care se va mări în cadrul ariilor naturale protejate prin

activităţile de transport aferente platformelor.

Având în vedere distanţele considerabile dintre cele 3 platforme, fiecare fiind afiliată câte

unui sat, respectiv calitatea actuală a factorilor de mediu, în principal a solului afectat în principal

de către păşunatul intensiv şi de agricultura extensivă practicată anterior a cărei repercursiuni se pot

sesisa prin conţinutul crescut de nitraţi din sol, nu se poate estima un impact cumulativ de proporţii

generat asupra ariei naturale protejate, cu atât mai mult cu cât scopul implementării acestor planuri

este unul pozitiv în conformitate cu legislaţia de mediu privind gestionarea deşeurilor, care vor

conduce la restrângerea zonelor de depozitare neconformă a acestui tip de deşeuri, rezolvarea unei

probleme stringente referitoare la aceste tipuri de deşeuri, care nu au făcut obiectul PJGD Buzău şi

de asemenea va restrânge zonele generatoare de emisii provenite din fermentaţia aerobă a maselor

de deşeuri de grajd.

2. INFORMA ŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR AFECTAT Ă DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc

Obiectivele planului propus PUZ – Construire platformă de depozitare şi gospodărire a

gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara extravilan comuna Balta Albă, judeţul

Buzău, se suprapune cu situl de importanţă comunitară ROSCI0005 Balta Albă – Amara – Jirlău –

Lacul Sărat Câineni.

2010



Fig. nr. 3 Arii naturale

protejate din vecinătatea

planului

La o distanţă de aproximativ 0,5 km, în partea de E a amplasamentului analizat se află situl de

importanţă avifaunistică ROSPA 0004 Balta Albă – Amara - Jirlău.

Având în vedere obiectivele planul propus pentru implementare – PUZ – Construire platformă

de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara extravilan

comuna Balta Albă, judeţul Buzău - amplasamentul destinat planului şi natura activităţilor

desfăşurate în cadrul proiectului prognozăm un impact nesemnificativ asupra ariei naturale protejate

ROSCI0005 Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni.

Aria de importanţă avifaunistică ROSPA 0004 de află la distanţă considerabilă faţă de

amplasamentul analizat iar obiectivele planului propus nu produc efecte asupra speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente.

2010



2.1.1. Informaţii privind situl de importanta comunitară – ROSCI0005 Balta Albă – Amara –

Jirlău – Lacul Sărat Câineni

Suprafaţa totală a sitului este de 6.411 ha fiind situat la o altitudine maximă de 100 m, iar ca

regionare geografică aceasta este poziţionată în zona stepică, fiind delimitată de următoarele

coordonate: latitudinea – N 45°13’41’’ şi longitudine 27°17’6’’. Arealul analizat se întinde în

procent 53 % pe teritoriul judeţului Buzău şi 47% în judeţul Brăila.

Distribu ţia ariei naturale protejate la nivelul judeţului Buzău şi Brăila

Judeţul Brăila: Galbenu (7%), Grădiştea (11%), Jirlău (9%), Vişani (17%).

Judeţul Buzău: Balta Albă (30%), Boldu (11%).

Caracteristici ale sitului

Lacul Jirlău este situat pe malul stâng al râului Buzău, cuveta lacustră fiind formată din

limanele fluviatile rezultate din acţiunea de anastomozare a gurilor de vărsare (fostele văi succesive

ale Râmnicelului, al cărui curs a urmat mişcările negative ale Câmpiei Române uşor înclinată către

NE). Deci nu are nici o legătură genetică cu râul Buzău. Forma lacului este sinuoasă, iar adâncimea

este de maxim 3,7 m şi minim 2 m. Alimentarea se realizează prin izvoare subterane şi printr-un

canal de aducţiune din râul Buzău, realizat după amenajările în scop piscicol. Are salinitatea cea

mai mare dintre toate bălţile situate pe malul stâng al râului Buzău. Lacul Sărat Câineni aparţine

morfogenetic tipului de lacuri fluviatile, formate în urma depunerii aluviunilor în dreptul punctului

de confluenţă a râului Buzău cu afluenţii secundari.

Alimentarea lacului se realizează pe seama stratului acvifer freatic şi din scurgerile de

suprafaţă. Balta Albă: Localizarea administrativ teritorială: jud. Buzău, comuna Balta Albă

Delimitare: în câmpia de subsidenţă a Râmnicul Sărat, pe stânga râului Buzău, între localităţile

Balta Albă, Grădiştea de Sus şi Grădiştea de Jos. Căi de acces : D.N. – Brăila – Rm. Sărat (la cca.

25 km). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman fluviatil şi este situat în câmpia de subsidenţă a

Rm.Sarat, pe stânga râului Buzău şi este alimentat cu apa dulce de pe pârâul Boldu, afluent al râului

Buzău.

Lacul Balta-Albă a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru calităţile sale

terapeutice încă din 1847. Datorită proprietăţilor lor fizico-chimice, atât apa cât şi nămolul se pot

folosi pentru tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, boli

ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, comuna B. Albă, Jud. Buzău;

este mărginită în partea sudică de satele Plăsoiu, din comuna Vişani (jd. Brăila) şi Stăvărăşti din

2010



comuna B. Albă, la 35km de oraşul R. Sărat şi la 25km de oraşul Făurei. Căi de acces: la cca 12 km

de la intersecţia şoselei R. Sărat - Brăila cu satul B. Albă sau pe drumurile judeţene Făurei- Jirlău-

Vi şani - Câineni-Plăsoiu, sau Buzău - Vadu Paşii – Săgeata – Robeasca - Jirlău Vişani.

Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale râului Buzău, categoria

mezoeutrofe, cu folosinţă piscicolă, având un bazin hidrografic de cca 115 kmp. Suprafaţa sa este

de 760 de ha (inclusiv 200 ha stuf), terenul aparţine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol.

Importan ţa ariei naturale protejate

Apele stătătoare saline şi salmastre ale celor patru lacuri cu speciile hidrofile şi palustre, au o

mare valoare conservativă. Dintre plantele caracteristice pajiştilor sărăturate de importanţă

comunitară sunt prezente: Aster tripolium, Juncus geraldi, Plantago maritima, Puccinellia distans,

Suaeda maritimă, Triglochin maritimă dar şi alte plante caracteristice tipurilor de habitate R1508 şi

R 1509 dintre care amintim: Camphorosma anuua, Artemisia santoricum, Atriplex hastata,

Puccinellia limosa, etc.

Dintre speciile de animale caracteristice acestui tip de habitat sunt prezente: Helicopsis striata

austriaca, Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar, Microtus oeconomus mehelyi,

Spermophillus citellus, sau păsări precum: Acrocephalus melanopogon, Panurus biarmicus,

Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus etc.

Tabel nr. 6 Clase de habitat prezente în sit

Cod % CLC Clase de habitate N06 52 511, 512 Râuri, lacuri N07 9 411, 412 Mlaştini, turbării N12 8 211 – 213 Culturi (teren arabil) N14 26 231 Păşuni N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile

2.1.1.1. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor

de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de

interes comunitar

Habitate prezente în sit conform clasificării după Directiva Habitate:

Prezentul sit este desemnat pentru prezenta unui număr important de specii de mamifere,

specii de amfibieni şi reptile, specii de nevertebrate şi plante enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE.

2010



Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes

comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, habitatele şi speciile care

au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:

Tabel nr.7 – Clasificarea habitatelor prezente în sit

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care

colonizează terenurile umede şi nisipoase 20 A B B B

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice 40 A B B B

3140 Ape puternic oligo – mezotrofe cu vegetaţie bentonică de

specii Chara 1 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv.

Izolare Global

1335 Spermophilus citellus C C B C B Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv.

Izolare Global

1188 Bombina bombina P D 1220 Emys orbicularis V D

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv

. Izolare Global

1145 Misgurnus fossilis P? C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B


Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv

. Izolare Global

4054 Pholidoptera transsylvanica P B B A B 1060 Lycaena dispar P C B C B

Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata Balta Albă –

Amara – Jirl ău – Lacul Sărat Câineni

In aria naturală protejată analizată sunt prezente şi alte specii importante de floră şi faună cu

date privind populaţia acestora în sit, precum şi motivul pentru care s-a inclus în lista fiecare specie,

respectiv:

� Lista roşie de date naţionale;

� Convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind

biodiversitatea).

2010



Tabel nr. 8 Specii de flora şi fauna prezente în ROSCI 0005

Cat Denumirea specie Date

privind populaţia

Motivul înscrierii

Cat Denumirea speciei Date

privind populaţia

Motivul înscrierii

A Bufo viridis C C A Pelobates syriacus V A A Rana esculenta P C A Rana ridibunda P C

B Acrocephalus melanopogon

C C B Alauda arvensis C C

B Anas crecca C C B Aythya nyroca C C B Chlidonias hybridus C C B Chlidonias niger C C B Ciconia ciconia C C B Coturnix coturnix C C B Crex crex C C B Cygnus olor C C

B Fulica atra C C B Himantopus himantopus

A C

B Ixobrychus minutus C C B Larus canus C C B Larus ridibundus C C B Luscinia luscinia C C

B Nycticorax nycticorax

C C B Panurus biarmicus

B Philomachus pugnax C C B Plegadis falcinellus D C

B Porzana porzana C C B Recurvirostra

avosetta C C

B Tadorna tadorna C C B Vanellus vanellus C C I Apatura metis P C M Capreolus capreolus R A M Lepus europaeus R C M Sus scrofa P A P Alopecurus pratensis RC A P Aster tripolium P C

P Atriplex hastate C P Camphorosma

annua C A

P Festuca pratensis RC A P Halimione verrucifera

C A

P Hydrocharis morsus-

ranae P A P Juncus gerardi

P Najas minor P A P Plantago maritima P C

P Plantago

schwarzenbergiana C D P Poa palustris R C A

P Poa pratensis R C A P Potamogeton

crispus P A

P Potamogeton

pectinatus P A P Puccinellia distans P C

P Ranunculus

trichophyllus ssp. trichophyllus

P A P Salicornia europaea

P Spergularia marina P C P Suaeda maritima P A P Triglochin maritima P C P Typha latifolia C D R Lacerta agilis R C A R Lacerta viridis C C R Natrix tessellate V A

2010



Tabel nr. 9 Clasificarea habitatelor prezente în aria naturala protejata ROSCI 0005 după

nomenclatorul romanesc

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

1310 Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase

R1511 Comunitati vest-pontice cu Crypsis aculeata

R1515 Comunitati vest-pontice cu Heleochloa schoenoides

R1518 Comunitati ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata si

Suaeda maritima

R1527 Comunitati ponto-panonice cu Acorellus pannonicus

R1528 Pajisti pontice de Hordeum marinum

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

R1508 Comunitati vest-pontice cu Camphorosma annua si Kochia

laniflora

R1509 Comunitati vest-pontice cu Petrosimonia triandra si Artemisia

santonicum

R1512 Comunitati vest-pontice cu Nitraria schoberi si Artemisia

santonicum

R1513 Pajisti vest-pontice de Beckmannia eruciformis si Zingeria pisidica

R1514 Comunitati vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon

si Ranunculus sardous

R1516 Comunitati vest-pontice cu Pholiurus pannonicus si Plantago

tenuiflora

R1517 Pajisti vest-pontice de Agropyron elongatum

R1519 Comunitati ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera

R1521 Comunitati ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa si Plantago

maritima

R1522 Comunitati ponto-sarmatice cu Plantago maritima si Limonium

gmelini

R1524 Comunitati ponto-sarmatice cu Iris halofila

R1525 Pajisti ponto-sarmatice de Juncus gerardii

R1526 Comunitati ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora si Peucedanum latifolium

R1529 Pajisti ponto-panonice de Hordeum hystrix

R1530 Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum

officinale si Artemisia santonicum ssp. patens

R1531 Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si Achillea collina

3140 Ape puternic oligo – mezotrofe

cu vegetaţie bentonică de specii de Chara

R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis,

Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus

2010



Tipuri de habitate de interes comunitar şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

1310 Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi

nisipoase

1) Formaţiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, în special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizează porţiunile mâloase sau

nisipoase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea,

Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri:

15.11 – Pajişti de brâncă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin

(Suaeda maritima), sau uneori săricică (Salsola spp.). Formaţiuni ce colonizează zonele mâloase,

periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate costiere şi bazinele sărăturate continentale.

15.14 – Comunităţi central eurasiatice de Crypsis: formaţiuni deschise de graminee anuale din

genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele mâloase în curs de

uscare ale depresiunilor umede ale stepelor şi mlaştinilor sărăturate (15.A) din Eurasia, din regiunea

Panonică până în Extremul Orient.

2) Plante:

15.11 - Salicornia spp., Suaeda maritima;

15.14 - Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp.,

Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.

Ca şi corespondenţă, habitatul 1310 se regăseşte transpus în Habitatele din România

având următoarele codificaţii: R1511, R1515, R1518, R1527, R1528.

Veg Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Ţopa 1939; Heleochloëtum schoenoidis (Soó 1933)

Ţopa 1939; Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964; Suaedo- Salicornietum patulae (Brullo et

Furnari 1976) Géhu 1984; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum maritimi Şerbănescu 1965;

Suaedetum maritimae Soó 1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939;

Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936) Tüxen et Volk 1937 atriplicetosum littoralis

Sanda et al. 1977; Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948

R1511 - Comunitati vest - pontice cu Crypsis aculeata

Răspândire: Terenurile sărăturate din Muntenia, Moldova, Dobrogea, Delta Dunării.

Suprafeţe: Circa 5–10 ha.

2010



Staţiuni: Altitudine: 5–150 m. Clima: T = 11– 10,5°C; P = 500 – 550 mm. Relief: teren plan

cu mici denivelări (microdepresiuni). Roci: depozite salifere, loess. Soluri: solonceacuri, nisipuri

marine sărăturate.

Structura: Majoritatea speciilor component sunt plante scunde de 10–15 cm, puţine fiind cele

care depăşesc 20–25 cm înălţime. Dintre componentele etajului superior menţionăm: Aster

tripolium ssp. pannonicus, Dianthus guttatus, Artemisia santonicum, Juncus gerardi, Cynodon

dactylon. Speciile ce realizează etajul inferior sunt: Taraxacum bessarabicum, Trifolium fragiferum,

Spergularia maritima.

Valoare conservativă: moderată.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare:

Crypsis aculeatus – Ghimpări ţă, iarba vătămăturii

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 -20 cm,

având o inflorescenţă mai lungă decăt lată, cu rahis distinct, la bază cu o

singură frunză bracteantă, cu o iflorescenţă cilindrică. Teaca frunzei

superioare este mai lungă decât lamina care este depărtată de inflorescenţă.

Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul

iunie – august. Această specie frecventează zona stepică, zona pădurilor de

stejar, pajişti umede şi salinizate.

Heleochloa schoenoides

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10

-30 cm, având o inflorescenţă ovoidală. Teaca ultimei frunzei este

dilatată, mai scurtă decât lamina. Perioada de înflorire sau

maturare a acestei specii se realizează în intervalul iulie –

septembrie. Această specie frecventează zona stepică, zona

pădurilor de stejar, locuri mai mult sau mai puţin umede şi

sărăturate.

2010



Spergularia maritima

Este o specie perenă, cu o înălţime cuprinsă între 5 -40 cm.

Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează

în intervalul iulie – septembrie. Frunzele sunt liniare, plane,

mucronate, având petalele în intregime roz. Această specie

creşte sporadic, în zona stepică, zona pădurilor de stejar, pe

sărături litorale, în lunci, pe marginea lacurilor sărate.

Specii caracteristice: Crypsis aculeatus, Heleochloa schoenoides.

Alte specii importante: Aster tripolium, Dianthus guttatus, Artemisia santonicum, Juncus

gerardi, Trifolium fragiferum, Taraxacum bessarabicum, Camphorosma annua, Aeluropus

littoralis, Suaeda maritima, Salsola soda, Agropyron elongatum, Chenopodium glaucum, Atriplex

littoralis.

R1515 - Comunitati vest-pontice cu Heleochloa schoenoides

Răspândire: Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova, pe terenuri slab sărăturate,

microdepresiuni,

crovuri, luncile râurilor inundate primăvara şi uscate în timpul verii.

Suprafeţe: Formează vetre de câteva sute de metri pătraţi. Suprafeţe totale în jur de 35–40 ha.

Staţiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Relief:

microdepresiuni, lunci cu teren plan sau foarte uşor înclinat. Roci: aluviuni, nisipuri. Soluri:

lacovişti, soloneţuri, luvisoluri (crovurile din Muntenia).

Structura: Specia dominantă este o plantă ascendentă de mici dimensiuni (10 – 20 cm) care

alcătuieşte etajul inferior al fitocenozelor, împreună cu: Spergularia maritima, Heleochlo

alopecuroides, Aeluropus littoralis, Lepidium ruderale, Lotus tenuis, Taraxacum bessarabicum,

Cerastium dubium. Etajul superior este slab dezvoltat şi se compune din speciile: Puccinellia

distans, Artemisisa santonicum, Limonium gmelini, Aster tripolium, Juncus gerardi, Atriplex

littoralis, Aster sedifolius, Bupleurum tenuissimum.



2010



Heleochloa schoenoides

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 -30

cm, având o inflorescenţă ovoidală. Teaca ultimei frunzei este dilatată,

mai scurtă decât lamina. Perioada de înflorire sau maturare a acestei

specii se realizează în intervalul iulie – septembrie. Această specie

frecventează zona stepică, zona pădurilor de stejar, locuri mai mult sau

mai puţin umede şi sărăturate.

Heleochlo alopecuroide

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 -

30 cm, având o inflorescenţă ovoidală. Teaca ultimei frunzei este

dilatată, mai scurtă decât lamina. Perioada de înflorire sau maturare

a acestei specii se realizează în intervalul iunie – august. Această

specie frecventează zona stepică, zona pădurilor de stejar, locuri

umede, aluviuni nisipoase, uneori slab salinizate.

Artemisia santonicum – Pelin

Este o specie perenă, cu o înălţime cuprinsă între 20 - 60 cm.

Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în

intervalul august - octombrie. Această specie frecventează zona stepică,

zona pădurilor de stejar, locuri sărăturate.

2010



Specii caracteristice: Heleochloa schoenoides, Artemisia santonicum.

Alte specii importante: Spergularia maritima, S. salina, Aeluropus littoralis, Puccinellia

limosa, Juncus gerardi, Trifolium fragiferum, Rumex stenophyllus, Chenopodium glaucum,

Taraxacum bessarabicum, Lepidium ruderale, Lotus tenuis, Bupleurum tenuissimum, Chamomilla

recutita, Atriplex tatarica, Rumex maritimus.

R1518 Comunitati ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata si Suaeda maritima

Răspândire: Nisipuri maritime şi continentale, puternic sărăturate, terenuri sărăturate din

Câmpia Română şi Moldova (Lunca Jijiei).

Suprafeţe: Reprezintă un tip de vegetaţie intrazonală şi ocupă suprafeţe de la câteva mii de

m² până la 4–5 ha.

Staţiuni: Altitudine: mici, de 3–4 m până la 200–250 m, în Moldova. Clima: continental, T =

11,5–10°C; P = 400–450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în timpul

primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu concentraţie mare

de săruri şi cu umiditate în exces, primăvara.

Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile dintre care cele mai cunoscute

sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus,

Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione (Obione) pedunculata. Toate acestea realizează un

etaj al vegetaţiei cu înălţimea de circa 30 cm. Etajul inferior, de cele mai multe ori întins pe sol, este

realizat de speciile: Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Aeluropus littoralis.

Valoare conservativă: mare.


Salicornia prostrate – Brânca

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime

cuprinsă între 10 - 40 cm. Este o plantă mai mult sau

mai puţin tărătoare, iar marginea superioară a

segmentelor membranoasă, de 0,1 – 0,2 mm.

Inflorescenţa este reprezentată prin spice aparente,

lungi de 4-8 cm, cu 12 – 30 segmente fertile. Perioada

de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează

în intervalul august - octombrie.

2010



Bassia hirsute

Este o plantă anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă

între 10 - 30 cm. Are ramuri florifere drepte, erecte.

Apendicii perigonului în partea superioară, glabri bine

dezvoltaţi la toate cele 5 tepale. Perioada de înflorire sau

maturare a acestei specii se realizează în intervalul iulie -

septembrie. Preferă zona stepică, pe soluri sărăturate, în

jurul lacurilor sărate şi pe litoral (jud. Buzău, Brăila,

Ialomiţa, Constanţa, Tulcea).

Suaeda maritime - Ghirinul


- 50 cm. Frunzele sunt foarte suculente şi obtuze, canaliculate pe

faţa superioară. Seminţele sunt comprimate de culoare negricios –

roşietice. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul iulie - septembrie. Frecventează zona

stepică, subetajul gorunului, pe soluri nisipoase şi sarăturate.

Specii caracteristice: Salicornia patula, S. prostrata.

Alte specii importante: Petrosimonia triandra, Plantago maritima, Limonium gmelini,

Artemisia santonicum, Taraxacum bessarabicum, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata,

Puccinellia limosa, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorellus

pannonicus, Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis.

2010



R1527 - Comunitati ponto-panonice cu Acorellus pannonicus

Răspândire: Sărăturile din Banat, estul Câmpiei Române, Delta Dunării, Moldova de Nord.

Suprafeţe: Circa 40–50 ha.

Staţiuni: Altitudine: 1–200 m. Clima: T = 10,5–9,5°C; P = 450–600 mm. Roci: în Câmpia

Română şi Moldova: loess, în deltă: nisipuri maritime, aluviuni. Soluri: solonceacuri, lăcovişti

sărăturate, cernoziomuri sărăturate, nisipuri maritime în curs de fixare.

Structura: Specia dominantă Acorellus pannonicus, este cea care realizează acoperirea de

75–85%, alaturi de aceasta se mai dezvoltă: Chenopodium glaucum, Salicornia europaea

(prostrata), Sueda maritima, Bassia sedoides. În micile excavaţii, cu exces de umiditate, se

dezvoltă: Bolboschoenus maritimus, Rumex maritimus, Polygonum amphibium. O caracteristică,

pentru fitocenozele de pe insula Sacalin (Delta Dunării), este prezenţa speciei Eleocharis parvula,

specie rară în flora ţării.



Acorellus pannonicus

Este o plantă anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă

între 10 - 30 cm. Este o specie oligotrofă. Perioada de

înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în

intervalul august - octombrie. preferă zona stepică,

silvostepică, pajişti pe nisipipuri umede de salinizate.

Crypsis aculeata – Ghimpări ţă, iarba vătămăturii

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 -

20 cm, având o inflorescenţă mai lungă decăt lată, cu rahis distinct, la

bază cu o singură frunză bracteantă, cu o iflorescenţă cilindrică.

Teaca frunzei superioare este mai lungă decât lamina care este

depărtată de inflorescenţă. Perioada de înflorire sau maturare a

acestei specii se realizează în intervalul iunie – august. Această

specie frecventează zona stepică, zona pădurilor de stejar, pajişti

umede şi salinizate.

2010



Specii caracteristice: Acorellus pannonicus.

Alte specii importante: Spergularia maritima, Bassia sedoides, Puccinellia limosa,

Chenopodium glaucum, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Lactuca tatarica, Polygonum

maritimum, Atriplex hastata, Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Trifolium fragiferum, Rumex

maritimus, Carex pseudocyperus, Bolboschoenus maritimus, Scirpus triqueter.

R1528 - Pajisti pontice de Hordeum marinum

Răspândire: Muntenia, Moldova, Dobrogea.

Suprafeţe: Ocupă vetre de dimensiuni reduse, de 500–1000 m2 până la 1–2 hape terenurile

secundar sărăturate.

Staţiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–600 mm. Relief: teren plan

sau foarte lin înclinat. Roci: terenuri salifere. Soluri: soloneţuri mai mult sau mai puţin solodizate,

umede primăvara şi uscate vara.

Structura: Planta dominantă, Hordeum marinum este scundă (10–15 cm) şi realizează stratul

inferior al fitocenozelor împreună cu: Taraxacum bessarabicum, Pholiurus pannonicus, Myosurus

minimus, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastium dubium, Trifolium ornithopodioides,

Spergularia maritima, Trifolium fragiferum, T. retusum. Stratul superior este alcătuit din specii

înalte de 35–45 cm dintre care mai representative sunt: Artemisia santonicum, Carex distans,

Puccinellia distans, P. limosa, Atriplex littoralis, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera

cana, Juncus gerardi, Festuca pseudovina, Alopecurus pratensis, Cynodon dactylon, Poa bulbosa,

Atriplex tatarica.



Hordeum marinum - Orz

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime

cuprinsă între 10 - 40 cm, având tulpina îngroşată la

bază, spic liniar, dens, comprimat de 5 – 15 cm, lung,

cu spiculeţe laterale bărbăteşti. Perioada de înflorire

sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul

mai – iulie. Această specie frecventează zona stepică

şi silvostepică, pajişti mai mult sau mai puţin

sărăturate şi mai mult sau mai puţin ruderalizate.

2010



Puccinellia distans - Iarbă sărată

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime cuprinsă între

15 - 50 cm, având frunzaele conduplicat – convolute, de 0,5 – 0,8 mm

laţime. Ambele epiderme ale laminei cu papile dense, evidente.

Spiculeţele de 5 – 7 mm lungime. Perioada de înflorire sau maturare

a acestei specii se realizează în intervalul iunie – iulie. Această specie

frecventează zona stepică etajul gorunului, pajişti umede şi salinizate.

Festuca pseudovina - Păiuş

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime

cuprinsă între 15 - 35 cm, având teci deschise, sclerenchimul

format din 3 cordoane principale şi adesea încă 2 mai mici,

laterale, nu confluează. Spiculeţele sunt de 8 -15 cm, cu 4 – 7

flori. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul mai – iunie. Această specie

frecventează etajul gorunului, etajul fagului, pajişti şi în zone

calcaloare.

Specii caracteristice: Hordeum marinum.

Alte specii importante: Pholiurus pannonicus, Lotus tenuis, Taraxacum bessarabicum,

Plantago tenuiflora, Artemisia santonicum, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Limonium gmelini,

Scorzonera cana, Alopecurus pratensis, Cynodon dactylon, Atriplex tatarica.

1530* - Pajişiti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice

1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice, care

sunt influenţate în mare măsură de un climat panonic cu temperature extreme şi ariditate estivală.

Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii. Aceste

tipuri de habitate au origine parţial naturală şi parţial determinată de influenţa distinctă a

păşunatului bovinelor. Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe

2010



sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate,

periodic inundate, cu zonare tipică.

2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium,

Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago

maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina,

Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum

officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L.

gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia

eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,

Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium,

Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster

sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria,

Lycaena dispar; Mamifere - Spermophilus citellus; Păsări - Botaurus stellaris, Platalea leucorodia,

Porzana parva, Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea,

Panurus biarmicus.

Ca şi corespondenţă, habitatul 1530* se regăseşte transpus în Habitatele din România

având următoarele codificaţii: R1508, R1509, R1512, R1513, R1514, R1516, R1517, R1519,

R1521, R1522, R1524, R1525, R1526, R1529, R1530, R1531.

Vegetaţia Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum

limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum

divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco

bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927;

Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó

1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto- Artemisietum

monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007);

Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics

ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum (Agrostietum)

pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958; Ranunculetum

sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro- Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927)

Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum)

verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927)

Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927;

2010



Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.)

Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943;

Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-

Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano

officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum

pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr.

Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo- Salicornietum Krausch

1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum

convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001);

Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum

monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et

Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics

ex Ubrizsy 1948.

R1508 - Comunitati vest-pontice cu Camphorosma annua si Kochia laniflora

Răspândire: Muntenia (luncile râurilor Câlnişte, Buzău, Călmăţui), Moldova.

Suprafeţe: 30–40 ha în Muntenia, 10–15 ha în Moldova.

Staţiuni: Altitudine: 60–200 m. Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–550 mm. Roci: loess şi

depozite aluviale. Soluri: soloneţuri şi solonceacuri, lăcovişti sărăturate, cernoziom levigat şi

sărăturat.

Structura: Fitocenozele de Camphorosma annua sunt sărace în specii datorită condiţiilor

extreme în care se dezvoltă acestea (exces de umiditate primăvara, uscăciune puternică şi sărăturare

în timpul verii). Speciile dominante în cadrul fitocenozelor sunt: Camphorosma anuua, Juncus

gerardi, Puccinellia limosa, Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum. În

microdepresiuni, cu concentraţie sporită în săruri, se instalează: Suaeda maritima, Spergularia

maritima, Crypsis aculeatus, Artemisia santonicum.



2010



Camphorosma annua - Ciulei

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între

5 - 40 cm, având frunze liniar - subulate mai mult sau mai

puţin cărnoase. Perioada de înflorire sau maturare a acestei

specii se realizează în intervalul iulie – septembrie. Această

specie frecventează zona stepică, etajul gorunului, pe soluri

sărăturate, adesea inundate primăvara, în lunci.

Puccinellia limosa

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime cuprinsă

între 15 - 50 cm, având frunzaele conduplicat – convolute, de 0,5 –

0,8 mm laţime. Ambele epiderme ale laminei cu papile dense,

evidente. Spiculeţele de 5 – 7 mm lungime. Perioada de înflorire

sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul iunie – iulie.

Această specie frecventează zona stepică etajul gorunului, pajişti


Specii caracteristice: Camphorosma anuua.

Alte specii importante: Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum, Suaeda

maritima, Spergularia maritima, Juncus gerardi, Lepidium crassifolium, Artemisia santonicum,

Bassia sedoides, Hordeum marinum, Puccinellia distans, Lepidium cartilagineum, Artemisia

santonicum, Limonium gmelini, Petrosimonia triandra, Atriplex littoralis, Crypsis aculeata,

Acorellus pannonicus, Lepidium ruderale, Chamomilla recutita, Gypsophila muralis, Plantago

lanceolata, Poa bulbosa, Cynodon dactylon, Atriplex hastata.

R1509 - Comunitati vest - pontice cu Petrosimonia triandra si Artemisia santonicum

Răspândire: Transilvania (Băile Sărate Turda), Oltenia şi Muntenia (Bărăgan).

Suprafeţe: Se estimează la circa 15–20 ha.


cu mici denivelări. Roci: loess în Muntenia, Oltenia, depozite salifere în Transilvania. Soluri:

soloneţuri, solodii, cernoziomuri sărăturate.

Structura: În cadrul fitocenozelor se întâlnesc puţine specii, toate halofile.

2010



Specia dominantă, Petrosimonia triandra, realizează etajul superior, înalt de circa 35 cm,

împreună cu: Artemisia santonicum, Puccinellia distans, Limonium gmelini, Atriplex littoralis,

Bassia sedoides. Etajul inferior este mai slab reprezentat, fiind alcătuit din taxonii: Halimione

verrucifera, Lepidium ruderale, Spergularia maritima, Myosurus minimus.



Petrosimonia triandra

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 - 35

cm, florile au 3 tepale şi 3 stamine, având frunzele de 1 mm grosime.

Ambele epiderme ale laminei cu papile dense, evidente. Spiculeţele de 5

– 7 mm lungime. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul iunie – iulie. Această specie frecventează zona

stepică etajul gorunului, pajişti umede şi salinizate.


Este o specie perenă, cu o înălţime cuprinsă între 20 - 60

cm. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul august - octombrie. Această specie

frecventează zona stepică, zona pădurilor de stejar, locuri

sărăturate.

Specii caracteristice: Petrosimonia triandra, Artemisia santonicum.

Alte specii importante: Suaeda maritima, Salicornia europaea, Salsola soda, Atriplex

littoralis, Spergularia maritima, Puccinellia limosa, Bassia sedoides, Halimione verrucifera, H.

pedunculata, Camphorosma annua, Aeluropus littoralis, Puccinellia distans, Atriplex littoralis,

Limonium gmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi, Artemisia asutriaca, Atriplex tatarica,

Lepidium ruderale, Poa bulbosa.

2010



R1512 - Comunitati vest-pontice cu Nitraria schoberi si Artemisia santonicum

Răspândire: Comunitatea edificată de Nitraria schoeberi, în codominanţă cu Artemisia

santonicum, este răspândită în judeţul Buzău, pe cuprinsul Rezervaţiei Policiori – Pâclele, în zona

vulcanilor noroioşi.

Suprafeţe: 2–3(5) ha, în jurul vulcanilor noroioşi.

Staţiuni: Altitudine: 300–350 m. Clima: T = 10–9,50C; P = 450–500 mm. Relief: pante mediu

înclinate. Roci: marne salifere. Soluri: salifere, uscate în timpul verii, iar în lungul văii Pâclele

aluviuni salifere, provenite din noroiul vulcanilor din zonă.

Structura: vegetaţia este alcătuită, în principal, de Artemisia (maritima) santonicum,

Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Camphorosma annua, Puccinellia

limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Limonium gmelini,

Scorzonera cana, Festuca pseudovina. Etajul inferior este format din plante scunde cum sunt:

Spergularia maritima, S. salina, Trifolium angulatum, Lepidium ruderale. Arbustul Nitraria

schoberi are densitate mică, dar este bine reprezentat în zonă, realizând, împreună cu plantele mai

sus menţionate, fitocenoze caracteristice numai acestor locuri.

Valoare conservativă: foarte mare.


Nitraria schoberi - Gărdurariţa

Este un arbust, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 0,2

- 5 m, frunzele sunt simple, întregi, oblanceolate, sessile şi

cărnoase. Această specie frecventează zona silvostepică

pajişti puternic salinizate.


Este o specie perenă, cu o înălţime cuprinsă între 20 - 60

cm. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul august - octombrie. Această specie

frecventează zona stepică, zona pădurilor de stejar, locuri

sărăturate.

2010











calcaloare.

Specii caracteristice: Nitraria schoberi, Artemisia santonicum.

Alte specii importante: Halimione verrucifera, Carex distans, Taraxacum bessarabicum,

Hordeum marinum ssp. hystrix, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum,

Limonium gmelini, Achillea setacea f. salina, Dianthus guttatus, Atriplex tatarica, Lepidium

ruderale.

R1513 - Pajisti vest - pontice de Beckmannia eruciformis si Zingeria pisidica

Răspândire: Apare sporadic în Transilvania, Muntenia (pădurile Frasinu, Spătaru, judeţul

Buzău).

Suprafeţe: Ocupă spaţii mici de la câteva sute de m2 până la 1–2 ha.

Staţiuni: Altitudine: 100–300 m; Clima: T = 10,5–90C; P = 400–700(800) mm; Relief: teren

plan sau foarte uşor înclinat. Roci: depozite salifere. Soluri: salifere, gleizate, soloneţuri, lăcovişti

salinizate.

Structura: Specia dominantă şi caracteristică, Beckmannia eruciformis, realizează etajul

superior, care poate depăşi 50 cm înălţime. Alături de aceasta, în puţine exemplare, mai pot să

apară: Oenanthe silaifolia, Alisma lanceolatum, Mentha pulegium, Gratiola officinalis, Eleocharis

palustris. Etajul inferior, bine reprezentat, cuprinde speciile: Carex praecox, Lysimachia

nummularia, Agrostis stolonifera, Alopecurus geniculatus, Ranunculus lateriflorus.



2010



Beckmannia eruciformis – Ierboi de bahnă


50 - 150 cm, având tulpina mai mult sau mai puţină bulbiformă

îngroşată la bază. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul iunie – august. Este o specie sporadică zona

sptepică , etajul gorunului, pajişti înmlăştinate, locuri umede şi

sărăturate.

Zingeria pisidica

Este o specie perenă, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 - 30 cm. Perioada de înflorire sau

maturare a acestei specii se realizează în intervalul mai – iulie. Este o specie sporadică zona

sptepică , etajul gorunului, pajişti umede, ruderalizate şi pe marginea şanţurilor.

Agrostis stolonifera – Iarba câmpului


între 20 - 60 cm, având tulpina tărătoare, puternic ramificate, cu

lăstari stoloniformi epigei şi lăstari rizomiformi, hipogei. Perioada

de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul

iunie – iulie. Este o specie sporadică zona sptepică, pajişti umede,

adesea înmlăştinate, lunci.

Specii caracteristice: Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica.

Alte specii importante: Carex melanostachya, Ranunculus sardous, R. lateriflorus, Gratiola

officinalis, Trifolium fragiferum, Rorippa kerneri, Plantago tenuiflora, Lysimachia nummularia,

Rorippa sylvestris, Lepidium latifolium, Aster tripolium, Taraxacum bessarabicum, Alopecurus

pratensis, Juncus gerardi, Puccinellia distans.

2010



R1514 - Comunitati vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon si Ranunculus

sardous

Răspândire: Câmpia Munteniei, Dobrogea, Moldova, în luncile râurilor.

Suprafeţe: De la 400–500 m2 până la 3–4 ha în luncile râurilor din câmpie.

Staţiuni: Altitudine: 80–150 m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 500–600 mm; Roci: depozite

aluviale, nisipuri, loessuri; Soluri: faeoziomuri, lacovişti, cu acumulări de săruri în profunzime.

Structura: Majoritatea plantelor component sunt plante subhalofile sau suportant halofile

dintre care mai reprezentative sunt: Lolium perenne, Juncus gerardii, Puccinellia limosa, Aster

tripolium, Gypsophila muralis, Ranunculus sardous, Consolida regalis, Atriplex hastata, Anthemis

austriaca. Aceste plante realizează etajul superior al vegetaţiei, care atinge 30–35 cm înălţime. Al

doilea etaj este format din plante scunde, în general repente, cum sunt: Spergularia maritima,

Taraxacum bessarabicum, Polygonum aviculare, Spergularia rubra, Trifolium arvense, Plantago

major.

Valoare conservativă: redusă.


Cynodon dactylon – Pir gros

Este o specie perenă, geoofită, cu o înălţime cuprinsă între 10

- 30 cm. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul iunie – august. Este o specie regăsită în

zona sptepică, etajul gorunului, pajişti, locuri ruderale şi culture de

sol cu textură uşoară, uneori slab sarăturate.

Buruiană de culturi, cu spic digitat. Rizomii conţin amidon,

zaharuri şi cinodină — principiu activ care îi conferă proprietăţi

diuretice, dar incomparabil mai slabe decît ale pirului medicinal.

Ranunculus sardous – Piciorul cocoşului


- 30 cm, având florile cu 3 sepale şi 8-12 petale galbene, nectarii

fiind acoperiţi de solzi. Perioada de înflorire sau maturare a acestei

specii se realizează în intervalul mai – iulie. Este o specie ce

frecventează zona sptepică, subetajul fagului, locuri mai mult sau

mai puţin umede.

2010



Trifolium fragiferum – Trifoi frăguţ

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime cuprinsă între 10

- 30 cm, având frunzele sunt compuse, trifoliate, cele bazale lung

peţiolate, în timp ce pedicelele frunzelor superioare sunt mai scurte.

Foliolele sunt ovate, obovate sau eliptice, cu marginea dreaptă, puţin

păroase pe dos, fiecare având câte o pată (maculă) triunghiulară, mai

deschisă la culoare, care se centrează spre mijlocul limbuluiflorile.


intervalul iunie – septembrie. Este o specie ce frecventează zona

sptepică, subetajul fagului, pajişti, locuri mai mult sau mai puţin umede,

pe malul apelor, adesea în locul mai mult sau mai puţin sărăturate.

Specii caracteristice: Cynodon dactylon, Ranunculus sardous,Trifolium fragiferum.

Alte specii importante: Gypsophila muralis, Trifolium arvense, Vicia villosa, Rumex crispus,

Juncus bufonius, Rorippa austriaca, Agrostis stolonifera.

R1516 - Comunitati vest-pontice cu Pholiurus pannonicus si Plantago tenuiflora

Răspândire: Oltenia (Sadova, Tâmbureşti, Piscu), Dobrogea (Eforie), Muntenia (sărăturile

din Câmpia Bărăganului).

Suprafeţe: Prin integrarea terenurilor în circuitul agricol, suprafeţele s-au diminuat foarte

mult. În prezent sunt estimate la circa 10 ha.

Staţiuni: Altitudine: 10–100 m; Clima: T = 11–10,50C; P = 450–550 mm. Relief: teren plan

cu unele microdepresiuni. Roci: nisipuri, în Oltenia, loess în restul ţării. Soluri: soloneţuri,

cernoziomuri sărăturate, nisipuri marine.

Structura: Pholiurus pannonicus vegetează în microdepresiunile cu sol sărăturat, acolo unde

apa stagnează până spre sfârşitul primăverii. Preferă sărăturile cu carbonat de sodiu cu pH = 8–8,5.

În cadrul fitocenozelor domină plantele anuale (therofite), dintre care mai frecvente sunt: Plantago

tenuiflora, Hordeum marinum, Myosurus minimus, Cerastium dubium, Gypsophila muralis,

Zingeria pisidica. Toate aceste plante realizează etajul inferior al fitocenozelor. Etajul superior,

înalt de 25–35 cm, este realizat de plantele perene cum sunt: Puccinellia distans, Alopecurus

pratensis, Artemisia santonicum, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Beckmannia eruciformis.



2010



Pholiurus pannonicus

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 5 - 15 cm.


intervalul mai – iunie. Este o specie sporadică ce frecventează zona

sptepică, zona pădurilor de stejar, pajişti mai mult sau mai puţin umede şi

salinizate.

Plantago tenuiflora - Pătlagină

Este o plantă perenă, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 5

- 15 cm, având frunzele de cel puţin 4-5 mm lăţime, cu spicul

dens, cu rădăcini foarte subţiri. Perioada de înflorire sau

maturare a acestei specii se realizează în intervalul mai – iunie.

Este o specie sporadică ce frecventează zona sptepică, etajul

gorunului, pajişti umede şi salinizate.

Specii caracteristice: Pholiurus pannonicus,

Plantago tenuiflora. Alte specii importante: Hordeum marinum, Puccinelia distans, Artemisia

santonicum, Limonium gmelini, Atriplex littoralis, Halimione verrucifera, H. pedunculata,

Scorzonera laciniata, Myosurus minimus, Juncus gerardi, Zingeria pisidica, Beckmannia

eruciformis, Trifolium angulatum, T. retusum, T. fragiferum, Rorippa kerneri, Cynodon dactylon.

R1517 - Pajisti vest-pontice de Agropyron elongatum

Răspândire: Muntenia, Dobrogea.

Suprafeţe: Fitocenozele de Agropyron elongatum ocupă suprafeţe restrânse, de 500 până la

700–1000 m2, în microdepresiuni unde concentraţia sărurilor este mare.

Staţiuni: Altitudine: 50–200 m. Clima: T = 11–100C; P = 450–500 mm. Relief: plan cu mici

oncavităţi, unde bălteşte apa în timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, gleizate. Soluri:

soloneţuri, solodii, băltite în sezonul ploios.

Structura: În cadrul fitocenozelor de Agropyron elongatum au fost notate 32 specii

cormofite, majoritatea halofile. Vegetaţia este etajată, speciile înalte depăşesc 80–100 cm, realizând

o acoperire de 50–60%. Alături de specia dominantă, Agropyron elongatum, se mai dezvoltă:

2010



Puccinellia distans, Juncus gerardi, Artemisia santonicum, Agropyron repens. Stratul inferior este

mai bogat în specii, dintre cele mai reprezentative sunt: Atriplex littoralis, Camphorosma annua,

Halimione verrucifera, Bupleurum tenuissimum, Salicornia prostrata, Suaeda maritima,

Taraxacum bessarabicum, Heleochloa alopecuroides, Spergularia maritima, Trifolium fragiferum.

Valoare conservativă: moderată-mare.


Agropyron elongatum


între 50 - 100 cm. Perioada de înflorire sau maturare a acestei

specii se realizează în intervalul mai – iunie. Este o specie

sporadică ce frecventează zona sptepică, etajul gorunului, pajişti









Artemisia santonicum - Pelin

Este o specie perenă, cu o înălţime cuprinsă între 20 - 60 cm. Perioada

de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul august -

octombrie. Această specie frecventează zona stepică, zona pădurilor de

stejar, locuri sărăturate.

2010



Specii caracteristice: Agropyron elongatum, Puccinellia distans.

Alte specii importante: Camphorosma annua, Halimione verrucifera, Bupleurum

tenuissimum, Salicornia prostrata, Limonium gmelini, Artemisia austraica, Taraxacum

bessarabicum, Spergularia maritima, Juncus gerardi, Trifolium fragiferum, Plantago

schwarzenbergiana, Poa bulbosa, Achillea collina.

R1519 - Comunitati ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera

Răspândire: Moldova (Lunca Jijiei), Muntenia (Bărăgan) şi Dobrogea.

Suprafeţe: Aproximativ 50–60 ha.


cu mici excavaţii unde se adună apa şi după secare concentraţia sărurilor este mai mare. Roci: loess,

depozite aluviale, în lunci. Soluri: soloneţuri, solonceacuri sulfato-sodice, reavăne la suprafaţă şi

umede în profunzime.

Structura: Deşi majoritatea speciilor componente sunt plante de talie mică şi mijlocie, putem

diferenţia două straturi ale vegetaţiei. Stratul superior, de 30–35 cm, este alcătuit din: Halimione

verrucifera, Artemisia santonicum, Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia

triandra, Aster tripolium, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Achillea setacea.



Halimione verrucifera

Este o plantă anuală, cu o înălţime cuprinsă între 20 - 80 cm, având

frunzaele pedicelate. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se

realizează în intervalul iulie - septembrie. Această specie frecventează

zona stepică şi silvostepică.

2010








Puccinellia limosa








Specii caracteristice:Halimione verrucifera.

Alte specii importante: Camphorma annua, C. monspeliaca, Aster tripolium, Petrosimonia

triandra, Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Limonium gmelini, Scorzonera canna,

Spergularia maritima, S. salina, Juncus gerardi, Achillea setacea f. salina.

R1521 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima

Răspândire: Terenuri sărăturate: Câmpia Română, Dobrogea, inclusiv pe litoral, Moldova,

lunca Jijiei.

Suprafeţe: Cele mai multe fitocenoze ocupă terenurile moderat sărăturate, inapte pentru

agricultură, cu suprafeţe de cel mult 2–3 ha (jud. Brăila, lunca Iencii, Moldova, lunca Jijiei).

Staţiuni: Altitudine: 0–5 m în Dobrogea şi Delta Dunării până la 200 m Moldova de Nord.

Clima: temperată, T = 11,5–100C; P = 400–500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări

(microdepresiuni). Roci: depozite lutoase, loessuri (Moldova), aluviuni (în Deltă). Soluri:

solonceacuri sulfatclorurice, soloneţuri, lăcovişti.

2010



Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile cu putere relative mare de

fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus

littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis,

specii care alcătuiesc etajul superior al vegetaţiei. Etajul inferior, bine reprezentat, este alcătuit din

Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Scorzonera parviflora, Plantago maritima.



Puccinellia limosa













Speciile caracteristice: Puccinellia limosa.

Alte specii importante: Limonium gmelini, Plantago maritima, Suaeda maritima, Juncus

gerardi, Centaurium pulchellum, C. spicatum, Rumex maritimus, Lactuca tatarica, Agrostis

pontica, Cynodon dactylon, Chenopodium glaucum, Triglochin palustris, Juncus bufonius, Daucus

guttatus, Silene conica.

2010



R1522 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini

Răspândire: Terenuri sărăturate din Transilvania (Băile Sărate Turda), Muntenia (Câmpia

Bărăganului), Moldova, Dobrogea, Delta Dunării.

Suprafeţe: Ocupă suprafeţe din ce în ce mai mici, deoarece, prin drenaje şi spălări, sunt

redate agriculturii. În Lunca Călmăţuiului (Buzău – Costeşti) şi Ianca – Traian (Brăila) suprafeţe de

zeci de ha sunt folosite ca pajişti.

Staţiuni: Altitudine: 80–250 m; Clima: T = 11–9,50C; P = 450–500 mm; Relief: teren plan cu

mici escavaţiuni şi microdepresiuni unde se acumulează apă. Soluri: soloneţuri şi solonceacuri,

moderat sărăturate, cu exces de umiditate. În Transilvania soluri gleice.

Structura: Speciile componente sunt de diferite dimensiuni, unele depăşind 50–70 cm cum

sunt: Agropyron elongatum, Bolboschoenus maritimus, Puccinellia limosa, P. convoluta, Aster

tripolium, Artemisia santonicum, Limonium gmelini, L. meyeri. Stratul mijlociu este dominat de

Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Plantago maritima, Scorzonera parviflora. În Delta

Dunării (Sulina şi Sf. Gheorghe) se dezvoltă copios Plantago coronopus. La nivelul solului se întind

speciile: Spergularia maritima, S. salina, Salicornia prostrata etc.



Plantago maritime

Este o specie perenă, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 15 - 30 cm.


iulie – octombrie. Este o specie sporadică ce frecventează zona sptepică,

etajul gorunului, locuri mai mult sau mai puţin sărăturate.

Camphorosma annua - Ciulei

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între

5 - 40 cm, având frunze liniar - subulate mai mult sau mai

puţin cărnoase. Perioada de înflorire sau maturare a acestei

specii se realizează în intervalul iulie – septembrie. Această

specie frecventează zona stepică, etajul gorunului, pe soluri

sărăturate, adesea inundate primăvara, în lunci.

Speciile caracteristice: Plantago maritima,

2010



Puccinellia limosa. Alte specii importante: Halimione verrucifera, Lepidium cartilagineum,

Aster tripolium, Carex distans, Taraxacum bessarabicum, Chenopodium glaucum, Crypsis

aculeata, Juncus gerardi, Plantago schwerzenbergiana, Samolus valerandi, Scorzonera laciniata.

Specii rare: Leuzea altaica, Serratula bulgarica, Chartolepis glatifolia.

R1524 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila

Răspândire: Muntenia, în lunca Ialomiţei între Urziceni şi Slobozia, Moldova, în bazinul

inferior al Jijiei.

Suprafeţe: 50 ha (40–50 ha în lunca Ialomiţei şi circa 5 ha în Moldova).

Staţiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,5–100C; P = 500 mm. Roci: aluviuni, nisipuri.

Soluri: soloneţuri, lăcovişti sărăturate, nisipoase.

Structura: Iris halofila, este cea care realizează etajul superior, înalt de aproximativ 40–45

cm. Alături de Iris halofila se mai dezvoltă Puccinellia limosa, Camphorosma annua, Limonium

gmelini, Artemisia santonicum, Daucus carota, Achillea setacea, Carex extensa. Etajul inferior este

bine reprezentat, fiind realizat de plantele scunde de 5–15 cm, dintre care semnalăm: Plantago

tenuiflora, Bassia sedoides, Trifolium fragiferum, Cerastium dubium, Taraxacum bessarabicum. În

cadrul fitocenozelor, pe terenurile slab sărăturate, se dezvoltă speciile suportant halofile cum sunt:

Poa pratensis, Plantago media, Lamium amplexicaule, Bromus commutatus, Dactylis glomerata,

Rorippa sylvestris, Festuca pratensis, Agrostis stolonifera.



Iris halofila

Este o specie perenă, geofită, cu o înălţime cuprinsă

între 40 - 80 cm. Perioada de înflorire sau maturare a

acestei specii se realizează în intervalul mai – iunie.

Această specie frecventează zona stepică, zona pădurilor

de stejar, pajişti din lunci.

2010



Scorzonera cana

Este o specie perenă, geofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 -

40 cm, având ligule egale sau depăşesc foarte puţin involucrul, fiind

galbene la exterior. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii

se realizează în intervalul mai – iulie. Această specie frecventează

zona stepică, etajul gorunului, pajişti însorite mai mult sau mai puţin

sărăturate.

Taraxacum bessarabicum - Păpădia

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime cuprinsă între 5 -

15 cm. Perioada de înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în

intervalul iulie – septembire. Această specie frecventează zona stepică,

etajul gorunului, pajişti umede şi sărăturate.

Specii caracteristice: Iris halofila, Trifolium retusum, Scorzonera cana.

Alte specii importante: Puccinellia limosa, Bassia sedoides, Camphorosma annua, Artemisia

santonicum, Limonium gmelini. Numeroasele plante mezofile care se instalează pe terenurile unde

creşte Iris halofila indică un proces de desalinizare a acestora şi evoluţia vegetaţiei spre cea de

luncă cu: Poa pratensis, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Agrostis stolonifera.

R1525 - Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii

Răspândire: Banat, Muntenia (Bărăgan), Moldova, Dobrogea (zona litorală), Delta Dunării.

Suprafeţe: De la 400–500 m până la 2–3 ha.

Staţiuni: Altitudine: 10–200 m; Clima: T = 11–9,50C; P = 450–600 mm; Relief: teren plat;

Roci: depozite argilo-lutoase, uneori pe loessuri. Soluri: solonceacuri, nisipuri sărăturate, lăcovişti

cu concentraţie de săruri în profunzime.

Structura: Vegetaţie relativ bine încheiată, cu acoperire de până la 90%, alcătuită din

speciile: Juncus gerardi, J. compressus, Crypsis aculeata, Puccinellia distans, Suaeda maritima,

2010



Carex distans, C. divisa, care alcătuiesc etajul superior, înalt de 35 cm. În stratul inferior, se găsesc

speciile: Cyperus (Acorellus) pannonicus, Hordeum marinum, Crypsis aculeata, Spergularia salina,

S. maritima, Taraxacum bessarabicum, Lotus tenuis, Trifolium fragiferum.



Juncus gerardi

Este o specie perenă, geofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 - 40 cm,

având frunzele aproape cât lungimea tulpinei, auricule lungi, obtuse alburii.


mai – iulie. Această specie frecventează zona stepică, etajul gorunului,

pajişti însorite mai mult sau mai puţin sărăturate.








Specii caracteristice: Juncus gerardi.

Alte specii importante: Carex distans, Aster tripolium, Plantago cornuti, Taraxacum

bessarabicum,

Atriplex hastata, Bupleurum tenuissimum, Agropyron elongatum, Artemisia santonicum,

Triglochin palustris, Plantago maritima, Festuca pseudovina, Scorzonera parviflora, Salicornia

europaea, Suaeda maritima, Trifolium fragiferum, Teucrium scordium, Lotus tenuis, Juncus

bufonius, Agrostis stolonifera.

2010



R1526 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp.

pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium

Răspândire: Transilvania, Oltenia (Murta, Dobreşti, Glavacioc), Muntenia (Caragele, jud.

Buzău; Lunca Iencii, Lutu Alb, jud. Brăila).

Suprafeţe: Circa 10 ha în total.

Staţiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima: T = 10,50C; P = 450–500 mm. Relief: teren plat, cu

mici excavaţii, unde se acumulează apa în timpul sezoanelor umede. Roci: loess, nisipuri (în

Oltenia). Soluri: lăcovişti sărăturate.

Structura: Cele două specii dominante, Triglochin pannonicus şi Aster tripolium ssp.

pannonicum, realizează etajul superior al vegetaţiei, înalt de 35–40 cm. În cadrul fitocenozelor se

mai dezvoltă: Artemisia santonicum, Acorellus pannonicus, Puccinellia distans, P. limosa,

Camphorosma annua, Juncus gerardi, Scorzonera parviflora. Etajul inferior, bine reprezentat, are

în componenţă speciile: Spergularia maritima, Suaeda maritima, Taraxacum bessarabicum,

Trifolium fragiferum.



Triglochin maritima

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 -

60 cm, având rizomi stoloniferi, Frunze de 1-2 mm lăţime, 3 carpele

fertile, frunze cilindrice, attenuate la bază de 7–10 mm. Perioada de

înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul mai –

august. Această specie frecventează zona stepică etajul boreala (al

molidului), pajişti înmlăştinate şi sărăturate.

Triglochin palustris – Broscări ţă, iarba şerpilor


cuprinsă între 15 - 60 cm. Perioada de înflorire sau maturare a

acestei specii se realizează în intervalul iunie – iulie. Această

specie frecventează zona stepică etajul boreala (al molidului),

pajişti umede, lacovişti şi microdepresiune salinizate.

2010



Aster tripolium ssp. pannonicum - Albăstrica

Este o specie perenă, hemicriptofită, cu o înălţime cuprinsă între 20

- 60 cm, având achene egale, uniforme, florile ungulate uneori lipsesc,

fiind şi o plantă suculentă. Perioada de înflorire sau maturare a acestei

specii se realizează în intervalul iunie – septembrie. Această specie

frecventează zona stepică, subetajul gorunului, pajişti umede şi

sărăturate.

Specii caracteristice: Triglochin palustris, T. maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum,

Puccinellia limosa.

Alte specii importante: Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Juncus geradii, Acorellus

pannonicus, Taraxacum bessarabicum, Spergularia maritima, Trifolium fragiferum, Camphorosma

annua, Artemisia santonicum, Crypsis aculeata, Trifolium fragiferum, Suaeda maritima.

R1529 - Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix

Răspândire: Transilvania, Crişana, Banat şi, în mai mică măsură, în Oltenia, Muntenia,

Dobrogea şi Moldova.

Suprafeţe: circa 30–40 ha în Crişana şi Banat.

Staţiuni: Altitudine: 2 m în Delta Dunării, 200 m în Crişana. Clima: T = 11,5–9,50C; P =

350–650 mm. Relief: teren plan cu microdenivelări şi microdepresiuni unde se acumulează apa şi

sărurile minerale mai concentrate. Roci: depozite salifere, lăcovişti. Soluri: soloneţuri mai mult sau

mai puţin solodizate, cu pH cuprins între 6,5–8. În profunzime sărăturarea este sulfo-sodată, cu

reacţie bazică.

Structura: Hordeum hystrix ocupă terenurile lipsite de vegetaţie, umede în timpul primăverii,

dar uscate în sezonul secetos. Specia caracteristică formează pajişti scunde de circa 15 cm. Alături

de

Hordeum hystrix se mai dezvoltă: Pholiurus pannonicus, Cerastium dubium, Gypsophila

muralis, Scleranthus annuus, Trifolium parviflorum, Camomilla recutita, Scorzonera cana,

Plantago tenuiflora, Lepidium ruderale, Trifolium retusum. Toate aceste plante formează etajul

2010



inferior, care realizează o acoperire relativ mare. Etajul superior este format din puţine specii, dintre

care mai

reprezentative sunt: Puccinellia limosa, Alopecurus pratensis, Lolium perenne, Limonium

gmelini, Bromus hordeaceus, Achillea collina.



Hordeum hystrix

Este o specie anuală, terofită, cu o înălţime cuprinsă între 10 - 40 cm,

având glumele spiculeţelor laterale diferite ca formă, cea inferioară,

arisitiformă, lema spiculeţului mijlociu este fertilă, cu tecile

frunzwlorinferioare glabere sau cu flori foarte scurţi, până la 0,25 mm.


mai – iulie. Această specie frecventează zona stepică, pajişti uscate,

ruderalizate şi slab salinizate.

Puccinellia limosa








Specii caracteristice: Hordeum hystrix.

Alte specii importante: Pholiurus pannonicus, Plantago tenuiflora, Artemisia santonicum,

Lepidium ruderale, Kochia prostrata, Taraxacum bessarabicum, Scorzonera cana, Carex

stenophylla, Cerastium dubium, Lotus angustissimus, Scleranthus annuus.

2010



R1530 - Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia

santonicum ssp. patens

Răspândire: Transilvania, Crişana, Banat, Muntenia, Moldova.

Suprafeţe: În vestul ţării 200–300 ha, în rest mai reduse.

Staţiuni: Altitudine: 200–400 m. Clima: T = 10–9,50C; P = 600–700 mm. Relief: pante uşor

înclinate cu expoziţii sudice. Roci: roci salifere, loess în Moldova şi Muntenia. Soluri: lăcovişti,

soloneţuri slab sărăturate, umede primăvara, aride vara.

Structura: Fitocenoze halofile în componenţa cărora participă speciile moderat până la slab

halofile, cum sunt: Festuca pseudovina, Peucedanum officinale, Artemisia santonicum ssp. patens,

Achillea setacea, Limonium gmelini, Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus, Trifolium striatum,

Bupleurum tenuissimum, care realizează stratul superior al vegetaţiei. Plantele scunde sunt

numeroase şi întocmesc stratul inferior, dintre acestea menţionăm: Trifolium angulatum, Plantago

schwerzenbergiana, Rorippa kerneri, Trifolium fragiferum, Hordeum hystrix, Taraxacum

bessarabicum.











calcaloare.






2010



Achillea setacea – Coada şoricelului


cuprinsă între 20 - 40 cm, având Frunze cu limbi nedivizat, fin

separate pe margini. Perioada de înflorire sau maturare a

acestei specii se realizează în intervalul iunie – august.

Această specie frecventează zona stepică, subetajul gorunului,

pajişti uscate.

Limonium gmelini - Sică


cuprinsă între 20 - 60 cm, având spice de 2-3 cm lungime, cu

spiculeţe laxe cu 1-2 flori, care abia se ating. Perioada de

înflorire sau maturare a acestei specii se realizează în intervalul

iunie – septembrie. Această specie frecventează zona stepică,

subetajul gorunului, pajişti în sărăturicontinentale.

Specii caracteristice: Festuca pseudovina, Artemisia santonicum ssp. patens, Peucedanum

officinale.

Alte specii importante: Ranunculus pedatus, Lotus angustissimus, Trifolium angulatum, T.

striatum,

Carex stenophylla, Camphorosma annua, Myosurus minumus, Lotus tenuis, Bupleurum

tenuissimum, Aster tripolium, Trifolium fragiferum, Juncus gerardi, Hordeum hystrix.

R1531 - Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina

Răspândire: Crişana, Banat, Muntenia, Moldova, Dobrogea şi Delta Dunării.

Suprafeţe: Pe islazurile, din luncile Călmăţuiului şi Jijiei, ocupă suprafeţe de 10–15 ha.

2010



Staţiuni: Altitudine: 50–250 m, în zonan Vulcanilor Noroioşi de la Berca (jud. Buzău)

altitudinea este de circa 400 m. Clima: T = 11–9,50C; P = 400–500 mm. Relief: terenuri plane sau

cu pante foarte uşor înclinate. Roci: depozite salifere, gleizate. Soluri: soloneţuri deficitare hidric.

Structura: Etajul superior, de 35–40 cm este dominat de Festuca pseudovina, în amestec cu

Artemisia santonicum iar pe islazurile dintre Brăila şi Galaţi, domină Artemisia pontica. Alături de

acestea mai notăm: Achillea collina, Trifolium strictum, Puccinellia limosa, Scorzonera cana,

Petrosimonia triandra. Cel de al doilea etaj este realizat din plante mai scunde cum sunt:

Gypsophila muralis, Arenaria serpyllifolia, Lotus tenuis, Erodium cicutarium. O notă aparte oferă

fitocenozele de Festuca pseudovina de la Policior, Pâclele, judeţul Buzău, în împrejurimile

vulcanilor noroioşi, unde vegetează specia Nitraria schoberi, plantă foarte rară în flora României,

cunoscută la noi numai din aceste locuri. Alături de aceasta se mai dezvoltă: Plantago

schwarzenbergiana, P. cornuti, iar spre periferie se instalează vegetaţia caracteristică clasei Festuco

– Brometea.











calcaloare.

Achillea setacea – Coada şoricelului


cuprinsă între 20 - 40 cm, având Frunze cu limbi nedivizat, fin

separate pe margini. Perioada de înflorire sau maturare a

acestei specii se realizează în intervalul iunie – august.

2010



Această specie frecventează zona stepică, subetajul gorunului, pajişti uscate.


Este o specie perenă, cu o înălţime cuprinsă între 20 - 60 cm.


intervalul august - octombrie. Această specie frecventează zona stepică,

zona pădurilor de stejar, locuri sărăturate.

Speciile caracteristice: Festuca pseudovina, Artemisia santonicum.

Alte specii importante: Puccinellia limosa, Camphorosma monspeliaca, C. annua, Lotus

angustissimus, Trifolium angulatum, T. micranthum, Plantago schwarzenbergiana, Aster sedifolius,

Carex stenophylla, Kochia prostrata, Bupleurum tenuissimum, Hordeum marinum. Specii rare:

Nitraria schoberi.

3140 - Ape puternic oligo – mezotrofe cu vegetaţia bentociă de specii Chara

1) Lacuri şi bălţi destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape

majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu conţinut sărac (către moderat) de nutrienţi, bogate în

baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara şi

Nitella, covoare de alge. În regiunea boreală acest tip de habitat include mici bălţi turboase

(‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate în calciu, cu un covor dens de Chara, adesea înconjurate de

diverse mlaştini eutrofe şi turbării cu pin silvestru.

2) Plante: Chara spp., Nitella spp.

Ca şi corespondenţă, habitatul 3140 se regăseşte transpus în Habitatele din România

având următoarea codificaţie: R2201

Vegetaţie - Nitelletum gracilis Coriolan 1957; Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum

proliferae Krause 1969; Lychnothamnetum barbati IonescuŢeculescu 1967.

2010



R2201 - Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi

Lychnothamnus barbatus

Răspândire: Bazinele acvatice, permanente, din lunca Dunării, Dobrogea şi Delta Dunării.

Suprafeţe: 2.000–4.000 m2 în Deltă.

Staţiuni: Altitudine: 0,5–40 m. Clima: T = 11–10,50C; P = 450–550 mm. Relief: bazine

acvatice permanente, şanţuri de drenaj cu apă stagnantă sau foarte lin curgătoare. Substrat: depozite

aluviale,

nisipuri, luturi, argile.

Structura: Speciile dominante sunt în totalitate submerse, cu acoperire de 40–60%, dintre

care mai reprezentative sunt: Nitella Lychnothamnus barbatus, Chara aspera, C. tomentosa, C.

fragilis, C. vulgaris. La suprafaţa apei se dezvoltă, în puţine exemplare, specii natante, nefixate cum

sunt: Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Azolla caroliniana. În zonele

unde apa este puţin adâncă se întâlnesc speciile: Eleocharis palustris, Schoenoplectus palustris,

Alisma plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Phragmites australis.



Chara braunii, Chara Canescens, Chara tomentosa,Chara fragilis,Nitella gracilis, Tolypella

syncarpa.

Specii caracteristice: Chara braunii, C. fragilis, Nitella gracilis, Tolypella prolifera.

Alte specii importante: Tolypella syncarpa, Lychnothamnus barbatus, Lemna minor, L.

trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Azolla caroliniana, Myriophyllum spicatum,

Ceratophyllum demersum, Najas minor, N. maritima, Potamogeton pectinatus, Utricularia

vulgaris, Ranunculus trichophyllus.

2010



Specii de mamifere: enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Abrevieri

IUCN - (International Union for Conservation of Nature and Natural Resources) Lista Rosie

IUCN a Speciilor Amenintate;

CITES - (the Convention on International Trade în Endangered Species of Wild Fauna and

Flora) - Regulamentul Uniunii Europene privind comertul cu specii salbatice de fauna şi flora;

Conventia de la Bonn - CMS (Convention on Migratory Species)- Conventia privind

conservarea speciilor migratoare de animale salbatice;

Conventia de la Berna - Conventiei privind conservarea vietii salbatice şi a habitatelor

naturale din Europa - Appendices I and II of the Bern Convention: strictly protected flora and fauna

species, Appendix III of the Bern Convention: protected fauna species.

� Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă)

Specie protejată inclusa în Lista rosie a mamiferelor din Romănia fiind clasificată ca specie

vulnerabilă- VU, inclusă în anexa II a convenţiei de la Berna.

Cunoscut şi sub denumirile de suita sau tastar, popandaul

este o specie apartinad familiei veveritelor - Sciuridae şi singurul

reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate

veveritele, acest animal face parte din ordinul rozatoarelor.

Popandaul are corpul suplu şi alungit, fara a depasi 22 cm., capul

usor tesit în regiunea frontala, botul scurt şi obtuz, pavilioanele

urechilor mici şi rotunjite, ca niste cute tegumentare acoperite de

peri scurti. Coada are 5,5-7,5 cm lungime şi este bine imbracata

în blana. Greutatea corpului este cuprinsa intre 230 şi 340 g.

Membrele sunt scurte, cele anterioare avand cate 4 degete, iar

cele posterioare cate 5, prevazute cu gheare lungi, puternice, mai

mult sau mai putin ascutite, adaptate pentru sapat. Blana are peri scurti şi aspri; culoarea de fond pe

fata superioara a corpului este canusie-galbuie-bruna, cu reflexe negre şi ruginii, insulare, inchise la

culoare, cu aspect de pete fine. Pe partile laterale ale corpului blana prezinta nuante sulfurii. Pe cap

culoarea este uniforma şi fara pete, iar în jurul ochilor se contureaza un inel galben deschis; barbia

şi gatul sunt albe, pieptul, abdomenul şi fata interna a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este

mai deschisa pe partea ventrala şi prezinta peri mai intunecati la culoare pe partea terminala.

2010



Masurile de protecţie a speciei sunt reprezentate prin păstrarea islazurilor şi a habitatelor

specifice speciei, limitarea fragmentarii habitatelor.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

� Bombina bombina- (buhai de baltă cu burta roşie)

Specie aproape ameninţata inclusă în lista roşie a vertebratelor din România şi în anexa II a

convenţiei de la Berna. La nivel european este clasificată ca aproape nepericlitată (Least Concern)

conform IUCN Red List 2004.

Descriere: similara în aspect cu broasca râioasa cu pete

galbene, aceasta broasca are pete negre şi roşii pe partea

inferioara a corpului. Sunetul scos de mascul este, de

asemenea, similar, dar mai încet şi mai tânguitor. Acolo unde

aria de răspândire a acestor broaşte coincide, broasca cu pete

roşii tinde sa ocupe mai mult regiunile joase. Atunci când este

atacata, sare de jos în sus, expunandu-şi abdomenul, pentru a-i

preveni pe duşmani ca pielea sa conţine substanţe otrăvitoare.

Habitat: la fel ca şi broasca cu burta galbena, dar la

altitudini mai mici. Mărime: pana la 5 cm. Hrana: de obicei,

nevertrebate. Raspandire: din estul Europei pana în vestul Germaniei şi al Sloveniei. Specii

similare: broasca cu burta galbena.

� Emys orbicularis - Broasca testoasa de apa europeana

Specie inclusă în lista roşie a vertebratelor din România şi în anexa II a convenţiei de la

Berna. Conform Listei roşii a vertebratelor din România, această specie este vulnerabilă, iar la nivel

european este clasificată ca aproape periclitată

(Near Threatned) conform IUCN Red List 2004.

Broasca testoasa europeana este de talie

mica spre mijlocie, prezentand varietati cuprinse

intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit in

functie de categoria de varsta, evoluand de la o

forma relativ rotunda la tineret, la o forma ovala

la materialul adult.

Membrele testoasei de apa sunt foarte

puternice, in forma de coloana, cu labe puternice si palmate, prevăzute cu gheare lungi si puternice,

2010



in numar de 5 la membrele anterioare si 4 la cele posterioare. Ca particularitate,putem mentiona ca

ghearele sunt unite printr-o membrana interdigitala, care le permite deplasarea usoara in apa.

Corpul este bine închis intr-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de natura cornoasa.

Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada scurta, fara terminatie cornoasa. De

ambeleparti ale cozii, pe partea interna a coapselor, sunt prezenti cate un tubercul conic cornos.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

� Misgurnus fossilis - Varlarul

Specie neinclusă în lista roşie a vertebratelor din România dar se regăseşte în anexa II a

convenţiei de la Berna. La nivel european este clasificată ca aproape nepericlitată (Least Concern)

conform IUCN Red List 2004.

Vrlarul face parte din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa

neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae.

Varlarul are lungimea de 15-25 de cm. Are

140-180 de solzi in lungul corpului si in gura 14

dinti faringieni. Are corpul mai mult sau mai

putin cilindric. Pedunculul codal este turtit lateral.

Inaltimea maxima se cuprinde de la 7 pana la 8

ori in lungime fara coada. Gura varlarului este

mica, cea inferioara are cu 10 mustati din care 4

pe bot, doua la colturile gurii, iar 4 pe barbie. Sub

ochi si ascuns sub piele are un tep mic. Toate

inotatoarele sunt mici, mai mult sau mai putin rotunjite. In jumatatea posterioara dintre are cate o

muchie adipoasa. Solzii sunt foarte mici si acoperiti de un mucus foarte alunecos. Corpul are in

general culoarea galbena. Pe spate are numeroase pete verzi-negricioase pe fond cafeniu. Pe laturi

are o dunga mai lata, întunecata si deasupra si dedesubtul ei alte doua dungi mai inguste,

incomplete, formate din numeroase puncte si pete. Abdomenul este galben-portocaliu. Toate

inotatoarele varlarului sunt galbui. Masculii varlari au inotatoarele triunghiulare. In timpul

reproducerii ii apare o dilatare adipoasa, ingusta, cu aspect de coasta, in urma careia corpul este

brusc turtit lateral.

2010



� Cobitis taenia - Zvârluga

La nivel european este clasificată ca aproape nepericlitată (Least Concern) conform IUCN

Red List 2004.

Zvârluga face parte din supraclasa peştilor osoşi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa

neopterygii, infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae,

genul cobitis .

In genul cobitis , corpul peştilor

este uşor turtit lateral. Înălţimea acestor

peşti este variabilă. Au cate 5-17 pete

laterale, de mărime şi aspecte foarte

variabile. În lungul musculaturii

laterale, septul nu apare ca o dungă

longitudinală neagră, nu este vizibil

prin transparenţa tegumentului, iar

petele laterale nu se contopesc cu el. La

baza totdeauna are cate o pata, dorsala si ventrala, mica. In apele noastre, specia este reprezentata

prin mai multe subspecii.

Zvârluga are lungimea intre 8 si 11 cm. Corpul sau este foarte turtit lateral, având aspect de

panglică. Înălţimea sa maximă cuprinzându-se de 5-8 ori în lungime fără coadă. Solzii zvârlugii

sunt, foarte mici, şi se acoperă unii pe alţii, dar lipsesc în lungul liniei laterale, care se observă

numai în parte anterioară a corpului. Pe penduculul codal, se observa o muchie adipoasa. Are gura

mica, pe cea inferioara are 6 mustati scurte din care 4 pe bot si doua la colturile gurii. Buza

inferioara este bilobata, fiecare lob fiind divizat in 2 lobuli foarte mici . Ochii zvarlugii sunt mici si

asezati catre ceafa. Sub ochi are cate un spin tare, bifid. Narile anterioare sunt prelungite intr-un

tubusor scurt. Coloratia zvarlugii este în general, cafenie-cenusie sau galbuie. Spatele are 21-29 de

pete cafenii, mici, formand o linie mediana continua. De o parte si de alta a acestei linii medianeare

doua linii mai inguste, formate dintr-o serie de pete mici, aproape contopite. Pe mijlocul laturilor se

vad clar 12-20 de pete mari, alungite longitudianal, care uneori sunt unite intr-o singura dunga

continua care uneori e si intrerupta.

2010




� Pholidoptera trassylvanica – Cosaşul transilvănean

Este o specie comună în fâneţele din zona montană, fiind

endemică pentru lanţul carpatic. Are aripi regresate şi colorit

închis (Cenuşă, 2009).

� Lycaena dispar - Fluturele de foc

Specie protejată cu risc al micşorării efectivului

clasificată ca aproape periclitată (near threatned) NT fiind

inclusă în lista roşie a speciilor periclitate – IUCN.

Specie comuna trăieşte în zonele umede, fiind

periclitat datorită distrugerii habitatelor naturale prin

desecarea bălţilor şi a mlaştinilor.

Distribuţia speciei este mare, fiind întâlnită în centrul

şi estul Europei.

2.1.1.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate

de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea planului

şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea lor de

conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă şi

identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia modificărilor

structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp util, pentru conservarea

acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare asigura

o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca

deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea

2010



ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în

descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat într-o

manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă importantă a

programului de monitorizare

Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare care

permit colectarea şi analiza datelor într-o forma standardizată, astfel încât datele colectate de

persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare

informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale factorilor de

mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin aportul

proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept Oct Nov Dec

Flora Păsări

cuibăritoare

Păsări sedentare Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni, reptile

Mamifere Nevertebrate

terestre

Tabel nr.9 Perioade favorabile pentru monitorizare

2010



2.1.1.2.1. Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul implicat

A. Analiza florei şi vegetaţiei

Metoda de lucru

Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă să fie direct

proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea suprafeţei eşantioanelor

s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafaţa minimă pe care trebuie efectuat

releveul de vegetaţie pentru a surprinde majoritatea speciilor care intră în compoziţia fitocenozelor

(Cristea et al. 2004). Astfel aplicând metoda clasica de estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a

reuşit o oarecare standardizare a mărimii eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa

varieze în funcţie de tipul de vegetaţie (tabel nr 8. ).

Tabel nr. 10- Mărimea suprafeţelor de probă pentru diverse tipuri de vegetaţie

(Cristea et al. 2004)

Tip de vegetaţie Suprafaţa de proba (mp) Păduri 1000-10000

Tufărişuri 100 Pajişti 20-200

Mlaştini oligotrofe 5 Mlaştini eutrofe 50 Grupări ruderale - Grupări segetale 100-200

Stâncării - B. Perioada optimă de colectare a datelor

Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de obiectivele

propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate. In tabelul 9 sunt redate perioadele optime

pentru monitorizarea compoziţiei floristice a principalelor tipuri de habitate din zona temperată

(Ivan et Spiridon, 1983 modificat Cristea, 1993) (Cristea et al. 2004).

Tabel nr. 11 – Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor floristice in diferite tipuri de fitocenoze

FORMAŢIA VEGETAL Ă

TIPUL DE FITOCENOZ Ă

ASPECTUL SURPRINS

PERIOADA OPTIM Ă

PĂDURI

de silvostepă vernal III-IV estival V-VI

de stejar şi gorun vernal IV-V estival VI-VII

de fag şi amestec vernal V estival VII

de molid estival VII-VIII

2010



FORMAŢIA VEGETAL Ă

TIPUL DE FITOCENOZ Ă

ASPECTUL SURPRINS

PERIOADA OPTIM Ă

de luncă şi zăvoaie estival VI-VII

PAJIŞTI

de stepă şi silvostepă vernal III-IV estival V-VI

de dealuri şi coline vernal III -IV estival VI-VII

de muncei şi munţi vernal V estival VII

subalpine şi alpine vernal V-VI estival VII -VIII

halofile şi de luncă estival VII-VIII

MLA ŞTINI oligotrofe estival VI-IX eutrofe estival VI-VIII

BURUIENI ŞURI

din culturi de păioase estival V-VI din culturi de prăşinoase

estival VII-IX

din locuri ruderale vernal V estival VII -VIII

alpine estival VII -IX

Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi a evoluţiei fenologice a florei din

habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda Braun-Blanquet,

numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.

Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente

(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a determinat cu

ajutorul

GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate in sistem de proiecţie geografică). Datele

observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.

Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană identificate în

perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet delimitându-se un număr

de 6 de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul perimetrului pe de o parte şi a

unui număr de 3cuadrate a câte 100 mp în exteriorul zonei solicitate pentru depozitarea gunoiului de

grajd.

2010


M E D IU Consu lting 67

Fig. nr 4 - Planul de distributie al releveelor de monitorizate în perimetrul şi vecinatatea planului propus

2010



Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea şi

determinarea unor exemplare reprezentative.

Cercetările asupra florei au cuprins două etape:

� etapa de teren;

� etapa de laborator.

Etapa de teren a presupus deplasări pe amplasamentul propus implementării planului în două

perioade ale anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.

Pentru a identifica toate speciile vernale, estivale, inventarierea florei s-a realizat pe decursul a

2 luni: 12 -14 aprilie 2010; 17-19 august 2010.

Rezultatele programului de monitorizare În vederea analizei florei şi vegetaţiei s-au efectuat deplasări în perimetrul de referinţă în

perioada aprilie – august 2010 şi inventarieri floristice în habitatele zonei pentru a surprinde

diversitatea floristică, evaluarea populaţiilor de plante, identificarea asociaţiilor vegetale pe baza

analizei speciilor edificatoare, caracteristice şi diferenţiale. Studiul vegetaţiei s-a axat pe

identificarea şi analiza asociaţiilor vegetale ale căror fitocenoze sunt prezente în teritoriul cercetat.

S-a utilizat metoda lui J. Braun – Blanquet adaptată de către Al. Borza şi N. Boşcaiu la

particularităţile covorului vegetal din ţara noastră.

Perimetrul supus programului de monitorizare este situat în partea de NV a satului Amara, de-

a lungul drumului DJ 203A.

Ca urmare a observaţiilor efectuate în teren şi a analizei morfologice şi fiziologice a

exemplarelor reprezentative de plante recoltate din teren s-au stabilit:

- speciile prezente, numărul de exemplare/specie, suprafaţa ocupata în perimetrul analizat;

- speciile prezente, numărul de exemplare/specie, suprafaţa ocupată în exteriorul perimetrului

analizat;ok

- gradul de corespondenţă între speciile din interiorul perimetrului şi cele din exteriorul

perimetrului.

Aceste date au fost obţinute prin analiza pătratelor delimitate în interiorul perimetrului şi în

exteriorul acestuia, pe cele 5 zone stabilite.

Zonele delimitate în interiorul şi în exteriorul perimetrului de studiu au fost următoarele: zona

mediana, zona estică, zona sudică, zona nordică, zona vestică.

2010



Foto 1. Zona mediana

Foto 2. Zona estică

2010



Foto 3. Zona sudica

Foto 4. Zona nordică

2010



Foto 5. Zona vestică

Speciile de plante care au fost identificate pe suprafaţa care face obiectul prezentului plan sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 12 Specii de plante identificate pe suprafaţa perimetrului analizat - 2010 Nr. Crt.

Specia Denumire populară

1 Suaeda maritime Ghirinul 2 Hordeum marinum Orz 3 Puccinellia distans Iarbă sărată 4 Festuca pseudovina Păiuş 5 Camphorosma annua Ciulei 6 Artemisia santonicum Pelin 7 Trifolium fragiferum Trifoi fr ăguţ 8 Halimione verrucifera - 9 Taraxacum bessarabicum Păpădia 10 Aster tripolium ssp. pannonicum Albăstrica 11 Hordeum hystrix - 12 Achillea setacea Coada şoricelului 13 Matricaria chamomilla Muşeţel 14 Polygonum aviculare Troscotel

Gradul de acoperire cu vegetatie: ~ 90 %.

Înălţimea medie a covorului vegetal: 35 cm.

Releveul R1 - se identifica în partea de E a amplasamentului, in lungul drumui DJ 203A, fiind

un habitat specific Comunităţilor ruderale (antropice) dezvoltate mai ales în zona căilor de acces

(drumuri exploatare agricolă) pe amplasament şi de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere. Perioada

2010



de monitorizare s-a realizat in două etape 12 - 14 aprilie 2010, 17 - 19 august 2010, pentru a se

evidenţia compoziţia floristică specifică zonei în diferite faze fenologice.

Tabelul nr. 13 Specii de plante identificate - Releveul R1

Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm

Nr. mediu plante/100

mp 1 Hordeum marinum Orz 40 23 2 Festuca pseudovina Păiuş 35 45 3 Artemisia santonicum Pelin 60 10 4 Trifolium fragiferum Trifoi frăguţ 30 19 5 Taraxacum bessarabicum Păpădia 15 15 6 Matricaria chamomilla Muşeţel 50 26 7 Polygonum aviculare Troscotel 50 14

Releveul R2 - se identifica în partea de NE a amplasamentului, fiind un habitat specific

zonelor cu soluri sărăturate. Perioada de monitorizare s-a realizat în două etape 12 - 14 aprilie 2010,

17 - 19 august 2010, pentru a se evidenţia compoziţia floristică specifică zonei în diferite faze

fenologice.


Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm


mp 1 Halimione verrucifera Limba mielului 80 45 2 Festuca pseudovina Păiuş 35 30 3 Artemisia santonicum Pelin 60 8 4 Camphorosma annua Ciulei 40 20 5 Suaeda maritime Ghirinul 50 35

Releveul R3 - se identifica în partea de SE a amplasamentului, fiind un habitat specific



fenologice.

2010




Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm


mp 1 Halimione verrucifera Limba mielului 80 50 2 Festuca pseudovina Păiuş 35 10 3 Artemisia santonicum Pelin 60 12 4 Camphorosma annua Ciulei 40 46 5 Suaeda maritime Ghirinul 50 60

Releveul R4 - se identifica în partea centrală a amplasamentului, fiind un habitat specific



fenologice.


Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm


mp 1 Artemisia santonicum Pelin 60 16 2 Suaeda maritime Ghirinul 50 39 3 Halimione verrucifera Limba mielului 80 52 4 Camphorosma annua Ciulei 40 68 5 Festuca pseudovina Păiuş 35 20

Releveul R5 - se identifica în partea de NV a amplasamentului, fiind un habitat specific



fenologice.


Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm


mp 1 Artemisia santonicum Pelin 60 9 2 Suaeda maritime Ghirinul 50 48 3 Halimione verrucifera Limba mielului 80 53 4 Camphorosma annua Ciulei 40 70 5 Festuca pseudovina Păiuş 35 16 6 Hordeum marinum Orz 40 10 7 Puccinellia distans Iarbă sărată 50 15

2010



Releveul R6 - se identifica în partea de SV a amplasamentului, fiind un habitat specific



fenologice.


Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm



Releveul R7 - se identifica în partea de N a amplasamentului, în afara perimetrului ce

urmează a se implementa planul, fiind un habitat specific zonelor cu soluri sărăturate. Perioada de

monitorizare s-a realizat în două etape 12 - 14 aprilie 2010, 17 - 19 august 2010, pentru a se



Nr. Crt. Specia

Denumire populară

Inaltimea maxima

cm


mp 1 Artemisia santonicum Pelin 60 8 2 Suaeda maritime Ghirinul 50 55 3 Halimione verrucifera Limba mielului 80 72 4 Camphorosma annua Ciulei 40 50 5 Festuca pseudovina Păiuş 35 8 6 Hordeum marinum Orz 40 9

Releveul R8 - se identifica în partea de V a amplasamentului, în afara perimetrului ce

urmează a se implementa planul, fiind un habitat specific zonelor cu soluri sărăturate. Perioada de



2010




Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm



Releveul R9 - se identifica în partea de S a amplasamentului, în afara perimetrului ce urmează

a se implementa planul, fiind un habitat specific zonelor cu soluri sărăturate. Perioada de




Nr. Crt.


Inaltimea maxima

cm


mp 1 Artemisia santonicum Pelin 60 5 2 Suaeda maritime Ghirinul 50 65 3 Halimione verrucifera Limba mielului 80 58 4 Camphorosma annua Ciulei 40 45 5 Festuca pseudovina Păiuş 35 49 6 Hordeum marinum Orz 40 7

Concluzii:

Prin observarea populaţiilor şi înregistrarea datelor ca şi prin recoltarea probelor de plante

reprezentative s-au putut stabili: gradul de acoperire cu vegetaţie şi dinamica populaţiilor pe

parcursul perioadei de efectuare a studiului, aspectele fenologice ale exemplarelor din speciile

identificate în teren.

Tipul de habitat prezent în perimetrul analizat şi din zona adiacenta este de comunităţi cu

salcicornia şi alte specii anuale şi ponto sarmatice cu mici influenţe de pajişti panonice şi ponto

sarmatice şi cu influenţe de comunităţi ruderale antropice cu o valoare conservativă atât redusă în

mare parte cât şi cu o valoare conservativă mare, formata din populaţii de plante care prezintă o

variabilitate fenotipica scăzută ca urmare a acţiunii constante a temperaturilor excesive şi a

precipitaţiilor reduse, dar şi ca urmare a păşunatului excesiv în zonă.

2010



Resursele genetice din zona observata sunt reduse, biodiversitatea zonei este caracteristică

solurilor sărăturate cu un deficit de umiditate accentuat, în special datorita climatului secetos

dominant în ultimii ani şi a temperaturilor excesive din timpul verii, care au determinat o accentuare

a selecţiei unor exemplare rezistente din speciile definitorii ale habitatului: Artemisia santonicum ,

Hordeum marinum,Festuca pseudovina, care de sunt într-un număr redus.

Avand in vedere structura vegetaţiei de pe perimetrul analizat pentru care se solicita avizul

pentru PUZ (păşune, inconjurata de terenuri agricole), precum şi componenţa floristică (în special,

specii comune), apreciem că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ, pe durata

implementării şi funcţionării.

În concluzie considerăm că impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului

de investiţie este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung asupra florei şi faunei locale.

Prin implementarea planului din totalul de 6411 ha, cât are situl de importanţă comunitară

ROSCI0005 Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, suprafaţa de 1,09 ha aferent PUZ,

va restrânge suprafaţa totală a sitului cu 0,71%.

În urma monitorizării efectuate în perioada 12-14 aprilie şi 17-19 august s-a constatat ca

habitatele şi speciile prezente pe perimetrul analizat nu sunt de interes comunitar şi nu constituie

elemente rare cu areale restrânse. De asemenea speciile prezente în perimetrul destinat, marea

majoritate au o valoare conservativă redusă cu posibilităţi de regenerare în scurt timp.

C. Analiza faunei

Metoda de lucru

Metode de monitorizare a Nevertebratelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor de

nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup sistematic şi s-au calculat

indicii structurali ai populaţiilor urmărite.

S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de bioindicatori, dar

şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de vedere (trichoptere,

plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).

Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin observaţia

directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.

2010



Rezultate:

Entomofauna prezentă este specifică zonelor cu vegetaţie de stepă.

Fauna de insecte a zonei este deosebit de bogată în special datorită caracteristicilor habitatului

de pajişte cu ierburi semi-înalte (20-50 cm), unde domină populaţiile de orthoptere (lăcuste, cosaşi),

alături de specii comune.

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specia Lycaena dispar (5 exemplare).

� Lycaena dispar - Fluturele de foc

Specie protejată cu risc al micşorării efectivului

clasificată ca aproape periclitată (near threatned) NT fiind

inclusă în lista roşie a speciilor periclitate – IUCN.

Specie comuna trăieşte în zonele umede, fiind

periclitat datorită distrugerii habitatelor naturale prin

desecarea bălţilor şi a mlaştinilor. Distribuţia speciei este

mare, fiind întâlnită în centrul şi estul Europei.

Prin implementarea planului speciile de Lycaena dispar nu vor avea de suferit, deoarece în

zona analizată sunt identificaţi ca fiind într-un număr restrăns (5 exemplare).

Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat

metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee de 100 mp dispuse de-a lungul unor transecte pe

lungimea perimetrului implicat.

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite, în tot

cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără indivizii

unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla în trecere pe

suprafaţa acestui biotop.

Rezutate:

În perimetrul studiat a fost identificată specii de animale aparţinând unei clase mari şi anume:

Reptile: Lacerta viridis: 2 ex., Lacerta agilis 1 exemplare;

2010



Ecologia speciilor prezente

REPTILE

� Lacerta viridis (guşterul)

Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare minima

conform IUCN Red List, consemnată în anexa II a Convenţiei de la Berna şi anexa IV a Directivei

Habitate. Această specie nu este consemnată în cartea roşi a vertebratelor din România.

Descriere: Lungimea totală 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii transversale de

gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gât; gulerul (colare) cu marginea

posterioară denticulată, formată din 7-12 plăci.

Solzii dorsali carenaţi, egali mai mult sau mai

puţin mari. Coada cilindrică la mascul, lăţită la bază,

mai lungă la femelă; gâtul la mascul cafeniu. Tinerii,

dorsal, cafenii sau cafenii-cenuşii, cu o bandă dorso-

laterală albă sau galbenă şi sub ea un şir de puncte

gălbui mai mult sau mai puţin distincte, care pot

persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii

adulţi verzi cu nuanţe până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gât cu pete negre (var. punctata).

Femelele adulte mai mult cenuşii cu diferite nuanţe până la cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de

obicei cu două şiruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzând cu dungile longitudinale de

pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coadă. Alte femele verzui cu liniile

egale şi cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var. concolor). La

masculii tineri, coada pe partea dorsală cafenie, iar la cei bătrâni verde, ca şi trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pamant moale, ponta

putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de 15-18 mm şi cu diametrul

de 8-11 mm. Clocirea variaza, în functie de caldura şi umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comun în tara noastra, traieste prin luminisurile şi lizierele padurilor de

stejar sau pe malurile insorite şi cu vegetatie ale Dunarii şi lacurilor.

2010



� Lacerta agilis (şopârla cenuşie)

Specie comuna este inclusă în categoria risc redus

cu preocupare de conservare minima conform IUCN

Red List, consemnată în anexa II a Convenţiei de la

Berna şi anexa IV a Directivei Habitate. Această specie

nu este consemnată în cartea roşi a vertebratelor din

România.

Descriere: Masculii au o lungime totala de 20-23

cm, din care coada 13-15 cm. Femelele au o lungime totala de 15-17 cm, din care coada 10-13 cm.

Masculii adulţi sunt verzi-galbui sau verde clar. Pe partea dorsala au o culoare cenusiu-cafenie, rar

exemplare verzi, prezentand pe laturile corpului şi ventral pete cu negru sau cu oceli mai clari.

Uneori, prezinta spatele rosu-caramiziu sau cafeniu-rosiatic fara pete. Femelele adulte prezinta

dungi deschise bine pronuntate. Dorsal cafenii-verzui sau cenusii cu pete mari cafenii intunecat, cu

sau fara o pata centrala alba, rotunda sau o dunga clara. Exemplarele tinere, sunt pe spate cafenii cu

o dunga lata intunecata de-a lungul sirei spinarii, incadrata de doua dungi albe sau galbui şi de doua

randuri de oceli albiciosi marginiti de negru pe laturile corpului.

Reproducerea: în iunie, femelele depun 5-14 oua albe-galbui. Clocirea dureaza 40-60 zile,

uneori ajungand la 90 zile, daca temperatura nu este favorabila. Puii ies prin august – septembrie.

Hrana: Se hrăneşte cu râme, muşte, omizi.

Habitat: se întâlneşte prin pajişti, tufişuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, pe

malurile ierboase ale bălţilor.

Având în vedere numărul de indivizi izolaţi semnalaţi putem concluziona că această specie nu

are importanta faunistica la nivel local, astfel prin implementarea planului nu va afecta posibilii

indivizi din zonă.

AMFIBIENI

Pe amplasamentul analizat nu au fost identificate specii de amfibieni.

Metoda de monitorizare a Avifaunei

Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi observaţii

asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului

implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee de 100

2010



mp dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat. Metoda transectelor este

mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa de

observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului, vizibilitatea,

proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de exemplare observat.

Rezultate:

� Corvus frugilegus - 10 exemplare;

� Sturnus vulgaris - 7 exemplare;

� Passer domesticus - 14 exemplare;,

� Corvus monedula - 5 exemplare;

� Anthus campestris – 4 exemplare;

� Ciconia ciconia – 2 exemplare.

In perimetrul desemnat nu s-au semnalat cuiburi de păsări şi habitate de cuibărit pentru

păsările observate în zonă.

Ecologia speciilor prezente

� Corvus frugilegus (corbul sau cioara de câmp) – specie comună făcând parte din

genul Corvus al familiei Corvidae, conform IUCN specia este nepericlitata.

Descriere: Este larg răspândită şi constituie o specie foarte bogată în indivizi. Cuibăreşte în

regiuni de câmpie, în colonii mari, mai rar în regiuni

deluroase. Penajul este negru cu intense reflexe violacee.

Reproducere: Cuiburile le instalează în arbori,

adesea mai multe pe acelaşi copac. Depunerea pontei are

loc încă din luna martie. Ouăle, în număr de 5, sunt

verzui-murdare, pătate cu brun şi sunt clocite numai de

femelă, 18—19 zile.

Hrana: Ciorile consuma hrana de natura vegetala şi

animala, de la viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional păsărele sau ouăle

acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminţe vegetale ca şi cele de pe

semănătură pe care le scot cu ciocul din pământ, de aceea este o specie dăunătoare economiei

agricole, putând fi capabila de distrugere în masa a culturilor.

2010



Toamna, o parte a populaţiilor clocitoare la noi se deplasează spre sud-vestul Europei; în

schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estică a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul

Africii şi sud-vestul Asiei formează cartiere de iernare mai ales pentru populaţiile nordice.

Au fost identificate în zbor tranzitând zona analizata de la NE spre SV, un număr de 10

exemplare. Specificul proiectului şi lucrările efectuate pe perioada de exploatare nu generează un

impact asupra speciei prin micşorarea arealului de hrănire şi cuibărire sau declinul populaţiei

existente.

� Sturnus vulgaris (graurul) - Gen: Sturnus, Familia: Sturnidae

Specie comună cu un areal larg de răspândire (coeficient de acoperire a arealului < 20000

km2). Populaţia la nivel global este destul de mare fiind

inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima (Least Concern) conform IUCN Red List.

Descriere: Primăvara penajul masculului este negru, cu

nuanţe de verde şi purpuriu. Penele partii anterioare a corpului

au varful galben deschis, iar aripile sunt negre-cenușii, cu o

margine maro-roşcata. Femela, care poate atinge cca. 20 cm.

în lungime, nu este la fel de sclipitoare şi lucioasa ca

masculul. După năpârlire, toate penele au vârfurile de culoare cafeniu deschis, iar pieptul este

acoperit de vârfuri albicioase, astfel încât pasarea are un aspect punctat.

Habitat: Deşi cea mai mare parte a graurilor trăieşte în pădurile mari, o parte considerabila s-

a obişnuit sa convieţuiască cu omul, în special datorita faptului ca acesta le oferă ocazii de cuibărit

în curţi şi grădini.

Reproducere: Graurii îşi instalează cuibul în scorburi, pe lângă case, în crăpăturile zidurilor

sau sub căpriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba şi pene moi. Femela

depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase şi lunguieţe, pe care le cloceşte vreme de

14 zile.

Au fost identificate în zbor tranzitând zona analizata de la S spre V, un număr de 7 exemplare.

Specificul proiectului şi lucrările efectuate pe perioada de exploatare nu generează un impact asupra

speciei prin micşorarea arealului de hrănire şi cuibărire sau declinul populaţiei existente.

2010



� Passer domesticus (vrabia de casă) – familia Passeridae, ordinul Passeriformes.

Descriere: Una dintre cele mai cunoscute şi mai frecvente

păsări ce se întâlnesc atât în natură, cât şi în preajma locuinţelor

ca specie antropofilă. Masculii au în general penajul mai colorat

de un cafeniu pătat pe spate. În rest domină culoarea cenuşie cu

dungi mai închise, femelele fiind de o culoare cenuşie striată.

Habitat: Este abundentă în regiunile joase ale ţării, urcă şi

în regiuni muntoase, în localităţi. Este tipic sedentară.

Reproducere: Face cuiburi sferice în arbori, în special în plopi şi salcâmi, atât între crengi,

cât şi în scorburi; în urma pătrunderii în localităţi şi a devenirii ei antropofile, a început să-şi

instaleze cuiburile şi în diferite locuri din construcţii.

Au fost identificate în zbor tranzitând zona analizata de la NE spre SV, un număr de 14



existente.

� Corvus monedula (stancuţa) – Ordinul Passeriforme, Familia Corvidae

Specie comună, foarte larg răspândită fiind

clasificată în categoria risc redus cu preocupare de

conservare minima (Least Concern) conform IUCN Red

List.

Descriere: Este cea mai mică specie a familiei

Corvidae. Are un penaj închis la culoare (negru) cu pete

mai deschise în zona pieptului şi a capului (cenuşii).

Masculii, femelele şi tineretul sunt asemănători la penaj.

Habitat: Cuibăreşte în mediul urban pe clădiri, în scorburi de copaci, în parcuri şi păduri.

Hrana: Stăncuţa consumă în general insecte, larve, fructe şi seminţe.

Au fost identificate în zbor tranzitând zona analizata de la NV spre SE, un număr de 5



existente.

2010



� Anthus campestris (Fâsă de câmp) - Ordin Passeriformes, Familia Motacillidae.

Specie comună, foarte larg răspândită fiind clasificată în categoria risc redus cu preocupare de

conservare minima (Least Concern) conform IUCN Red List.

Descriere: Caracteristici morfologice. Lungime 16

cm. Prezintă un colorit pal slab dungat atât deasupra cât şi

dedesubt, în general bine conturată, cu vârfurile deschise

în penaj. Prezintă dimensiuni mari comparativ cu celelalte

specii din Europa.

Anthus campestris este un vizitator de vară pe scară largă în Europa, care reprezintă mai puţin

de jumătate din gama sa de creştere la nivel mondial. Statutul său european de reproducţie populaţia

este foarte mare (> 1 milion de perechi), dar a suferit un declin mari între 1970-1990. Cu toate că

tendinţele nu au fost favorabile pentru populaţiile-cheie în Spania şi Rusia în 1990-2000, speciile au

scăzut în mare parte în Turcia şi, probabil, a suferit în ansamblu un declin moderat (> 10%). Prin

urmare, este provizoriu evaluată ca fiind în declin. La nivel ţării noastre această pasăre prezintă un

efectiv de 150 000 – 220 000 (Bird Life International).

Habitat: Fâsa de câmp cuibăreşte în regiuni deschise, aride şi nisipoase cu vegetaţie joasă.

Efectul anticipat al proiectului asupra speciei

Zona destinată realizării proiectului este caracterizată printr-un teren cu o pantă orizontală, pe

care sunt dezvoltate specii de plante ruderale de mici dimensiuni şi nu numai. Terenul este de tip

arid şi prezintă potenţial pentru cuibărirea acestei păsări.

În urma observaţiilor pe amplasament şi în vecinătatea acestuia au fost semnalaţi 4 indivizi

aparţinând speciei Anthus campestris dar nu au foat identificate locuri de cuibărire a acestora.

Deoarece amplasamentul proiectului necesită racordare la infrastructura de transport şi ţinând

cont că în imediata vecinătate a acestuia este amplasat drumul ce leagă localitatea Amara de satul

Stăvărăşti DJ 203A este greu de prognozat că aceste păsări vor găsi condiţii prielnice de cuibărire

lângă o zonă cu trafic rutier însemnat.

Specificul proiectului şi lucrările efectuate pe perioada de exploatare nu generează un impact

asupra speciei prin micşorarea arealului de hrănire şi cuibărire sau declinul populaţiei existente.

2010



� Ciconia ciconia (Barza albă). Barza albă sau cocostârcul, cu denumirea ştiinţifică

Ciconia ciconia, este singura pasăre de talie mare din ornitofauna ţării noastre care s-a apropiat de

om şi îşi construieşte cuibul în vecinătatea acestuia. În România este citată în Cartea Roşie a

Vertebratelor din România ca fiind o specie

vulnerabilă.

Descriere: Barza albă europeană are o

răspândire mare în Europa, America,

Nordul Africii, Asia Mică şi Orientul

mijlociu. Ciconia Ciconia este un vizitator

de vară pe scară largă pentru o mare parte a

Europei, care reprezintă> 75% din ponderea

sa de creştere la nivel mondial. Pasăre

acvatică care trăieşte pe lângă mlaştini sau

pe marginea bălţilor.

Reproducere: Construieşte cuibul pe acoperişuri, coşuri stâlpi, în general zone înalte. Se

alimentează în câmp şi locuri deschise, unde există umiditate. Toamna berzele europene zboară în

stoluri spre sud, în Africa, şi primăvara obişnuiesc să se întoarcă la acelaşi cuib abandonat cu şase

luni în urmă. În general, folosesc un singur cuib mai mulţi ani la rând. Specie migratoare, migrează

toamna spre zonele tropicale din Africa şi Orientul Mijlociu.

Hrana: Dieta este formata din broaşte, peşti şi mici păsări sau mamifere. Se hrănesc în câmp

şi în locuri deschise, în general unde există umiditate; păşind cumpănit în apele puţin adânci sau pe

solul pajiştilor, de unde culeg mici vertebrate şi artropode.

Aceste două exemplare au fost observate tranzitând amplasamentul analizat, de la V spre E,

îndreptându-se spre Balta Amara. Specificul proiectului şi lucrările efectuate pe perioada de

exploatare nu generează un impact asupra speciei prin micşorarea arealului de hrănire şi cuibărire

sau declinul populaţiei existente.

Tabelul nr. 22 Lista taxonomică, fenologia şi originea gorgrafică a speciilor de păsări identificate în

perimetrul analizat

Specia Modul de observare Categoria fenologică Originea

geografică (după Vouss)

Regim trofic Zbor Cuibărire Hr ănire S-E OV P OI

Corvus frugilegus ◙ - - *** - - - PAL MIXT Sturnus vulgaris ◙ - - *** - - - EU-TK MIXT

Passer domesticus ◙ - - *** - - - PAL MIXT

2010



Specia Modul de observare Categoria fenologică Originea Regim Corvus monedula ◙ - - *** - - - PAL MIXT Anthus campestris ◙ - - - ** - - EU INS

Ciconia ciconia ◙ - - *** ** PAL ZOO Legenda: Categoria fenologica: S - E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie

de pasaj, OI – oaspete de iarna; ** apariţie comună; *** efective numeroase; Regimul trofic: MIXT – specie omnivora; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele care se

hrănesc cu diferite nevertebrate, nespecializate.

Originea geografică: PAL – specie cu raspandire palearctica; EU-TK – specii de tip

europeoturkestanic;

EU – specii de tip european;

Concluziile observaţiilor ornitologice:

� numărul speciilor observate este mic, cu o importanţă scăzută din punct de vedere al

biodiversităţii;

� nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate neuniform;

� a fost observata o singura specie citate în anexa 1 a directivei păsări: ciconia ciconia,

aceasta specie se regăseşte şi în formularul standard al rospa004 balta albă – amara - jirlău.

� datorita lipsei habitatelor de hrănire şi cuibărire în perimetrul destinat realizării planului,

se estimează un impact nesemnificativ asupra păsărilor din zonă.

Metode de monitorizare a mamiferelor

Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor,

perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda observaţiei directe

(marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse lungimea perimetrului implicat. Metoda transectelor este

mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Rezultate:

� Lepus europaeus (iepurele de camp) - 2 ex;

Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare minima

conform IUCN Red List.

Descriere: Lungimea corpului variază între 60 cm şi 70 cm, greutatea între 4 – 4,5 kg. Bine

camuflat, culoarea se confunda mai totdeauna cu mediul. Spatele este cafeniu-gălbui, pătat cu

negru. Laturile mai mult galbene-ruginii. Abdomenul este albicios. Gatul este galben-cafeniu cu

inserţii de alb. Coada, deasupra, cenuşie întunecat cu aspect de pata neagra, dedesubt alba.

2010



Reproducerea: Femela naşte după o perioadă de gestaţie de 42 de zile, 2-4 pui, mai rar 6 pui.

Din primăvară până în toamnă, naşte 3-5 generaţii.

Hrana: Se hrăneşte exclusiv cu vegetale, ierburi, lujeri, frunze, mu¬guri, coaja unor pomi

fructiferi sau arbori tineri.

Habitat: Este răspândit din Delta până la munte, deţinând din acest punct de vedere, al

amplitudinii ecologice, primul loc dintre toate speciile de vânat. Trăieşte în egală măsură în câmpul

agricol cultivat, cât şi în pădurile cu sau fără subarboret. Cea mai mare densitate o înregistrează în

câmpiile situate la altitudinea de 100—250 m. Evita locurile mlăştinoase, cu apă stagnantă.

Prin implementarea PUZ, nu se va genera un impact negativ, asupra speciei de Lepus

europaeus, deoarece fiind în imediata vecinătate a DJ203A, datorită traficului din zonă, şi a supra

păşunatului, zona analizată nu este un habitat propice pentru această specie.

În zona perimetrului analizat nu au fost semnalate specii sau habitate propice pentru popândăi

(Spermomophilus citellus).

2.1.1.3. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării planului.

Habitatul identificat nu reprezintă un habitat de interes comunitar, are o stare de conservare bună şi

o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Speciile de flora şi fauna identificate în zona de implementare a planului şi în vecinătatea

acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat prezent

în zona de implementare a PUZ precum şi posibilităţile de refacere se poate considera ca zona

studiată (perimetrul necesar implementării planului) nu se preconizează un impact negativ asupra

florei din zonă, ba chiar va îmbunătăţi situaţia actuală, deoarece va diminua considerabil, zonele de

depozitare haotică a gunoiului de grajd şi direcţionarea acestuia spre platforma de compostare.

Habitatele prezente în Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni sunt încadrate în

formularul standard Natura 2000 la stadiul de conservare B – conservare bună. Luând în

considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat precum şi posibilităţile

de refacere se poate considera că în zona studiată situl are structura mediu/parţial degradată, dar cu

perspective bune sau excelente şi restaurare uşoară sau posibilă cu efort mediu.

2010



Specii de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate şi plante enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE

Speciile de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate şi plante enumerate în anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni din

punct de vedere al gradului de conservare, a posibilităţilor de refacere a populaţiilor şi trăsăturilor

habitatului în care se regăsesc în fişa sitului se încadrează în categoria:

� B – conservare buna pentru speciile:

Mamifere: Seprmophilus citellus;

Peşti: Bombina bombina;

Nevertebrate: Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar.

2.1.1.4. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare

pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)

Implementarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre populaţiile

floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariei naturale.

Planul propune o ocupare a terenului pe o suprafaţă totală de 1,09 hectare. Din tarlaua 81,

parcela 747 beneficiarul investiţiei a alocat o suprafaţă de 1,09 ha în vederea realizării a unei

platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, satul Amara,

extravilan comuna Balta Albă, judeţul Buzău.

Fondul construit (platforma betonată) se va amplasa la 5,00 m faţă de limita proprietăţii la

drum. Pentru intravilanul propus se dau următorii coeficienţi de ocupare a terenului:

� P.O.T. propus maxim admis = 80 %;

� C.U.T. propus maxim admis = 0,80;

Regimul de înălţime maxim admis este parter.

Implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare din compoziţia

sitului.

Amplasarea perimetrului analizat la extremitatea N, a ariei naturale protejate nu va produce

fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate

sunt cu risc redus cu preocupare de conservare minima.

2010



Evaluând aceste date considerăm ca habitatul este suficient de mare şi de stabil pentru a

asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, planul propus nepericlitând în vreun

fel existenţa speciilor de flora sau de faună.

2.1.1.5. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar

Având în vedere că în acest moment nu există custode, planuri de management, sau

documentaţie publică relevantă pentru aria protejată de interes comunitar, singurele date referitoare

la Aria Naturala Protejată sunt informaţiile din Formularul Standard Natura 2000. O dată cu

realizarea prezentului studiu, pentru planul analizat, plan ce se află amplasat la extremitatea N a

sitului ROSCI005 Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, sau elaborat o serie de

observaţii în teren relevante pentru amplasamentul analizat. De remarcă ca amplasamentul analizat

ce se suprapune cu Situl ROSCI005, reprezintă un proces infim (0,01 din sit), iar o raportare a

suprafeţei analizate la întreaga suprafaţă a ariilor naturale protejate de interes comunitar nu este

relevantă, cu atât mai mult cu cât condiţiile de mediu biotic variază pe întreaga suprafaţa a acestora.

Obiectivele definite în prezentul plan, sunt o necesitate pentru dezvoltarea durabilă a comunei,

venind astfel în sprijinul îndeplinirii obligaţiilor pe care le are Guvernul României privind alinierea

la cerinţele Directivei 676/91/CEE – Directiva Nitraţi – privind protecţia resurselor de apă

împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Aceste obiective sunt complementare cu

cele prevăzute în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi respectiv în Planul Regional de

Gestionare a Deşeurilor aferent fiecărei regiuni.

Prin urmare, activitatea privind depozitarea, de altfel punctiformă la scara sitului nu este

generatoare de fragmentare a habitatelor prezente, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale

din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul

de habitate determinat de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea

prognozată în cadrul platformei de compostare ce se va desfăşura pe termen lung, nu va afecta

integritatea şi stabilitatea sitului natural.

2.1.1.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

Pentru situl Natura 2000 ROSCI 005 – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni nu

există până în prezent un plan de management ce stabileşte obiective de conservare şi măsurile ce se

vor lua pentru integritatea ariei naturale protejate.

2010



În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei de interes comunitar care este avută în vedere

pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi

faună prioritare de interes comunitar a căror măsuri de conservare a dus la instituirea ariei natural

protejate.

2.1.1.7. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea factorilor ce

acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe termen lung

răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se

consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal

sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen

lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă (aşa

cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se vor lua cele

mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a habitatelor

învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare bună a speciilor şi lipsa

factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi care pot influenţa pe termen

lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective la nivel comunitar.

Starea se consideră „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi are

şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural;

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se

menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct asupra

habitatelor prioritare din compoziţia sitului. De asemenea amplasarea perimetrului analizat la

extremitatea N a ariei naturale protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile

2010



prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate nu sunt cu risc redus cu preocupare de

conservare minimă. Habitatul prezent, are o valoare de conservare redusă şi o capacitate de

regenerare mare datorită suprafeţei mari de întindere.

2.1.1.8. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes

comunitar

Lacul Jirlău este situat pe malul stâng al râului Buzău, cuveta lacustră fiind formată din

limanele fluviatile rezultate din acţiunea de anastomozare a gurilor de vărsare (fostele văi succesive

ale Rîmnicelului, al cărui curs a urmat mişcările negative ale Câmpiei Române uşor înclinată către

NE). Deci nu are nici o legătură genetică cu râul Buzău. Forma lacului este sinuoasă, iar adâncimea

este de maxim 3,7m şi minim 2m. Alimentarea se realizează prin izvoare subterane şi printr-un

canal de aducţiune din râul Buzău, realizat după amenajările în scop piscicol. Are salinitatea cea

mai mare dintre toate bălţile situate pe malul stâng al râului Buzău. Lacul Sărat Câineni aparţine

morfogenetic tipului de lacuri fluviatile, formate în urma depunerii aluviunilor în dreptul punctului

de confluenţă a râului Buzău cu afluenţii secundari.

Alimentarea lacului se realizează pe seama stratului acvifer freatic şi din scurgerile de

suprafaţă. Balta Albă: Localizarea administrativ teritorială: judeţul Buzău, comuna Balta Albă

Delimitare: în câmpia de subsidenţă a Râmnicul Sărat, pe stânga râului Buzău, între localităţile

Balta Albă, Grădiştea de Sus şi Grădiştea de Jos. Căi de acces: D.N. – Brăila – Râmnicul Sărat(la

cca. 25 km ). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman fluviatil şi este situat în câmpia de

subsidenţă a Râmnicul Sarat, pe stânga râului Buzău şi este alimentat cu apă dulce de pe pârâul

Boldu, afluent al râului Buzău.

Lacul Balta-Albă a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru calităţile sale

terapeutice încă din 1847. Datorită proprietăţilor lor fizico-chimice, atât apa cât şi nămolul se pot

folosi pentru tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, boli

ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, comuna Balta Albă, judeţul

Buzău; este mărginită în partea sudică de satele Plăsoiu, din comuna Vişani (judeţul Brăila) şi

Stăvărăşti din comuna Balta Albă, la 35km de oraşul R Râmnicul Sărat şi la 25km de oraşul Făurei.

Căi de acces: la cca 12 km de la intersecţia şoselei R Râmnicul Sărat - Brăila cu satul Balta Albă

sau pe drumurile judeţene Făurei- Jirlău- Vişani- Câineni-Plăsoiu, sau Buzău- Vadu Paşii- Săgeata-

Robeasca-Jirlău Vişani.

2010



Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale râului Buzău, categoria

mezoeutrofe, cu folosinţă piscicolă, având un bazin hidrografic de cca 115kmp. Suprafaţa sa este de

760 de ha ( inclusiv 200ha stuf), terenul aparţine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol.

Din 1992 amenajarea se află sub contract de închiriere cu firma Esox PROD SRL Buzău, care

deţine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigură prezenţa apei şi a peştelui.

Vulnerabilitate:

1. Deversarea în lacuri a reziduurilor menajere;

2. Fluctuaţii semnificative ale volumului de apă datorită condiţiilor meteo;

3. Modificări naturale(inundarea R. Buzau) şi artificiale (pentru activităţi piscicole) ale

compoziţiei apei;

4. Păşunatul necontrolat şi în special câinii care însoţesc vitele la păşunat;

5. Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor,

efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini;

6. Amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate;

7. Turismul necontrolat.

Tabelul nr. 23 Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 110 Utilizarea pesticidelor C 5 -

608 Locuri de campare si zone de parcare

pentru rulote C 5 -

621 Sporturi nautice C 10 - 920 Secarea A 10 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 - 165 Îndepărtarea latarisului A 5 - 210 Pescuit profesionist (industrial) A 20 + 400 Zone urbanizate, habitare umană B 5 - 422 Depozitarea deşeurilor industriale C 2 - 701 Poluarea apei B 5 - 967 Antagonism cu animalele domestice B 5 - 162 Plantare artificiala C 2 - 180 Incendiere B 20 - 161 Plantare pădure C 5 + 241 Colecţionare (insecte, reptile, amfibieni) B 5 - 220 Pescuit sportiv C 0 - 141 Abandonarea sistemelor pastorale B 20 + 171 Furajare stocuri de animale C 5 +

290 Vânătoare, pescuit sau activităţi de

colectare la care nu se referă mai sus B 5 -

421 Depozitarea deşeurilor menajere A 2 - 511 Linii electrice A 2 -

811 Managementul vegetaţiei acvatice şi de

mal în scopul drenării C 10 +

2010



Cod Activitate Intensitate % Influen ţă

976 Pagube produse de speciile introduse

pentru vânătoare C 5 -

243 Braconaj, otrăvire, capcane A 5 - Tabelul nr. 24 Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 101 Modificarea practicilor de cultivare B 20 - 140 Păşunatul B 0 - 164 Curăţarea pădurii B 5 -

490 Urbanizarea, industrializarea si alte

activităţi similare B 5 -

701 Poluarea apei C 10 -

966 Apariţia antagonismului ca urmare a

introducerii unor specii C 10 -

110 Utilizarea pesticidelor B 20 - 161 Plantare de pădure C 5 +

423 Depozitarea materialelor inerte

(nereactive) C 5 -

511 Linii electrice C 2 - 840 Inundarea A 5 - 967 Antagonism cu animale domestice B 5 -

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-economice

existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul direct şi indirect a

surselor asociate implementării planului urbanistic zonal. Consecinţele asupra mediului în situaţia

alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.

3.1. Impactul actual

Perimetrul destinat implementării PUZ este localizat în zona de sud-vest a satului

Amara la o distanţă de 0,5 km de localitate. Accesul în perimetru se face pe un drum pietruit care se

desprinde din DJ 203 A.

Investiţia pentru amenajarea platformei de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a

deşeurilor menajere, conduc la organizarea de sisteme de colectare selectivă, compostarea şi

aplicarea pe terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în particular de gunoiul de

grajd din gospodăriile rurale, ceea ce contribuie la reducerea depozitării necontrolate a acestuia şi

la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele de deşeuri menajere

definitive.

Obiectivul acestor investiţii îl reprezintă implementarea unui sistem de colectare şi

compostare a gunoiului de grajd precum şi promovarea unui sistem de management al gunoiului de

2010



grajd în cadrul comunei beneficiare, care să asigure utilizarea compostului realizat pentru

fertilizarea terenurilor agricole.

Colectarea gunoiului de grajd şi conducerea procesului de compostare se va realiza pe

platforme comunale, special construite în acest sens.

Platformele comunale şi individuale pentru managementul gunoiului de grajd nu reprezintă o

sursă de poluare a apelor de suprafaţă sau freatice, datorită tehnologiei folosite şi soluţiilor

constructive adoptate.

Ţinând cont de nivelul zgomotelor emise de utilajele folosite, de intensitatea şi durata

activităţii şi de amplasarea faţă de zonele locuite, obiectivul nu constituie o sursă signifiantă de

poluare sonoră a zonei.

În cadrul obiectivelor nu există surse de radiaţii, deci nu sunt necesare amenajări şi dotări

pentru protecţie.

Singurele surse de poluare pentru sol şi subsol pot fi constituite din scurgerile accidentale

datorate descărcării accidentale a gunoiului de grajd în afara platformei special amenajate, sau

deteriorării izolaţiei platformei, rigolei de drenaj sau bazinului de stocare a efluenţilor.

Pentru prevenirea infestării solului sau subsolului se procedează la inspecţia vizuală zilnică a

elementelor constructive ale obiectivelor şi la prelevarea periodică de probe din cele două

piezometre pentru monitorizarea calităţii apei subterane.

Nu există aspecte de mediu (populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisaj)

ce vor fi semnificativ afectate prin investiţiile propuse.

Prin amplasarea obiectivelor în conformitate cu toate reglementările legale în vigoare şi prin

caracteristicile sale constructive se consideră că au fost luate toate măsurile pentru protecţia

aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

3.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma extinderii perimetrului de exploatare a

rocilor utile sunt următoarele:

� Impactul asupra topografiei zonei şi fiziologiei a reliefului;

� Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

� Impactul asupra biodiversităţii locale;

� Impactul asupra mediului social şi economic.

2010



3.2.1. Impactul asupra topografiei zonei şi a fiziologiei reliefului

Prin implementarea PUZ analizat, zona propusă pentru dezvoltarea planului nu va suferi

schimbări substanţiale.

Impactul direct asupra topografiei zonei şi fiziologiei reliefului constă în îndepărtarea

stratului de sol vegetal şi a stratului de loess pentru realizarea fundaţiilor şi infrastructurii ce va

deservi punctul de lucru analizat.

Impactul potenţial indirect constă în fenomene de eroziune şi alterare a subsolului,

fenomene întâlnite strict în zona de depozitare a solului excavat, până la folosirea acestuia în

sistematizarea terenului.

Un impact direct asupra investiţiei pentru amenajarea platformei de depozitare şi gospodărire

a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, conduc la organizarea de sisteme de colectare

selectivă, compostarea şi aplicarea pe terenurile agricole a deşeurilor biodegradabile reprezentate în

particular de gunoiul de grajd din gospodăriile rurale, ceea ce contribuie la reducerea depozitării

necontrolate a acestuia şi la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile care ajung la depozitele

de deşeuri menajere finale.

3.2.2. Impactul asupra calităţii aerului

Sursele actuale de poluare sunt reprezentate de către surse mobile (autovehicule) care

tranzitează comuna, respectiv artera de circulaţie - DJ 203A - rezultă emisii, specifice de la arderea

combustibililor: NOx, SOx, CO, pulberi, etc. În ceea ce priveşte asigurarea energiei termice în

cadrul comunei, aceasta se realizează cu ajutorul combustibilului solid, nefiind disponibile în zonă

reţelele de gaze. Investiţia nu necesită alimentare cu gaze naturale.

O altă sursă existentă de poluare poate fi reprezentată de către depozitarea necontrolată a

deşeurilor menajere în lipsa existenţei unor depozite ecologice.

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare al poluanţilor, efectele acestora pot fi

observate atât în mediul natural cât şi în cel antropic. Calitatea aerului fiind influenţată de

colectarea, transportul, depozitarea deşeurilor menajere, tratarea deşeurilor şi valorificarea

deşeurilor.

Măsuri de diminuare a impactului

Pentru ca gunoiul de grajd să nu producă mirosuri neplăcute sau de durată, şi pentru a nu se

constituii în sursă pentru prezenţa insectelor sau altor specii de animale sunt necesare următoarele

măsuri generale:

2010



� adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt

într-o proporţie de circa 1 la 4;

� amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi menajere, vegetale,

fragmente de lemn) pentru obţinerea unui raport C:N favorabil şi a unei consistenţe solide;

� produsele gătite sau alte materiale ce pot atrage insecte trebuie acoperite imediat cu

alte materiale pentru a împiedica insectele să depune ouă;

� aerarea suficientă a grămezii pentru evitarea fermentaţiei anaerobe, de exemplu prin

aşezarea la bază a unui strat de vreascuri sau alte materiale lemnoase;

� pentru diminuarea discomfortului produs de mirosurile datorate proceselor de

compostare anaerobă s-a prevăzut plantarea unei perdele de arbori perimetrale;

3.2.3. Consecinţe asupra calităţii solului prin implementarea planului

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a

utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor

doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea

gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate prevăzute cu sistem de

colectare a levigatului).

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR pentru

aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, comuna

Balta Albă este nominalizată în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

Calitatea factorului de mediu sol este afectată de către depozitările necontrolate de deşeuri sau

chiar şi de cele care se realizează în depozite neconforme care nu respectă reglementările în vigoare,

fără strat de impermeabilizare sau sisteme de colectare a levigatului.

De departe factorul de mediu sol este cel mai afectat, deoarece până în prezent eliminarea

deşeurilor s-a realizat prin depozitare direct pe sol, fără a se lua măsuri necesare pentru protejarea

acestuia, atât în mediul rural cât şi în cel urban.

Prin implementarea planului în zona propusă se va genera un potenţial impact asupra

factorului de mediu sol de tip:

� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat traficului din zonă în timp ce ambele tipuri de impact sunt

inevitabile, ambele sunt reversibile în aceeaşi măsură;

� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor de amenajare a terenului;

2010



Măsurile constructive de diminuare a impactului vor consta în depozitarea solului vegetal

decopertat şi a substratului de loess în spaţii special amenajate pentru evitarea impurificării

acestora, realizându-i o pantă de scurgere cât mai lină pentru eliminarea eroziunii datorate

posibililor precipitaţii.

Masuri de diminuare a impactului

Măsurile prevăzute în PUZ pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

� realizarea unei platforme de formă rectangulară, cu pereţi pe 3 laturi (fără latura

frontală); Pardoseala şi pereţii sunt construite din beton armat;

� platforma nu va avea pereţi despărţitori interiori pentru a nu stânjeni manevrarea

utilajelor şi dispunerea liberă a grămezilor de gunoi de grajd. Aceasta permite îndeplinirea

cerinţelor proprii procesului de compostare;

� platforma este prevăzută la partea frontală cu un radier din beton, necesar

manevrării utilajelor şi descărcării mijloacelor de transport (căruţă sau remorcă agricolă). Pe toată

lungimea părţii frontale, între platformă şi radier, este prevăzut un canal de colectare a efluentului,

de formă rectangulară, acoperit cu un grătar metalic;

� colectarea levigatului şi a pelor meteorice se va face într-un bazin semi-îngropat,

amplasat în imediata apropiere a platformei de stocare, având o capacitate de 100 l, lichidul din

bazin va fi preluat cu vidanja şi aplicat pe teren sau să fie folosit la umectarea gunoiul în fază de

compostare;

� construirea a 3 (trei) boxe din beton armat, având capacitatea de circa 15 m3 fiecare,

de formă rectangulară, deschise la partea frontală, destinate colectării celor trei categorii de

materiale valorificabile: sticlă, metal şi plastic/carton care, vor ajunge în mod accidental pe

platforma de compostare a gunoiului de grajd. Boxele vor fi suficient de late pentru a putea fi golite

de un încărcător mecanic, deşeurile reziduale acumulate urmând a fi preluate, în vederea

valorificării şi eliminării finale, de către operatorul de salubritate care asigură colectarea deşeurilor

menajere;

� accesul la platforma de compostare se va face printr-un drum de acces betonat de la

poarta de intrare până la radierul din faţa platformei şi de la aceasta până la poarta de ieşire. lăţimea

drumului betonat este de 6,00 m, ocupând o suprafaţă de 445 m2;

� pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa carosabilului, profilul transversal al

drumului betonat va avea o pantă unică de 2% spre canalul colector existent;

� amplasamentul platformei se va împrejmui cu gard din plasă de sârmă cu stâlpi de

oţel la intrarea şi la ieşirea din incintă, împrejmuirea va fi prevăzută cu porţi pentru acces, de

2010



asemenea, a fost prevăzută şi împrejmuirea bazinului de stocare a efluenţilor. Accesul personalului

de deservire se face pe o poartă prevăzută cu sistem de încuiere, pentru a preveni accesul

persoanelor neautorizate;

� amplasarea unui container cu capac de circa 1 mc pentru colectarea eventualelor

deşeuri periculoase care ajung accidental la platformă (cutii vopsea, recipienţi, ulei uzat etc.).

Deşeurile reziduale acumulate urmând a fi preluate, periodic, de către operatorul de salubritate care

asigură colectarea deşeurilor menajere în comună, în vederea valorificării, eliminării finale prin

depozitare sau incinerare.

� se va realiza două puţuri de observaţie (unul aval şi unul amonte), acestea vor

permite monitorizarea periodică a calităţii apei subterane pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea

efluenţilor proveniţi de la gunoiul de grajd în apele subterane;

� se va amplasa o cabină pentru adăpostirea unui administrator şi paznicul

platformei;

� echipamentele necesare sistemului de manipulare şi aplicare a gunoiului de grajd

compostat pe terenurile agricole care vor deservi punctul de lucru analizat vor fi: încărcător frontal,

tractor, remorcă agricolă, vidanjă, maşină de împrăştiat gunoi;

� încărcătorul frontal serveşte la conducerea procesului de compostare anaerobă a

gunoiului de grajd prin dispunerea acestuia în şiruri, aerarea periodică a şirurilor, sistematizarea

gunoiului compostat şi încărcarea în căruţe, remorci şi maşina de împrăştiat gunoi în vederea

aplicării ca fertilizant pe terenurile agricole;

� vidanja va fi utilizată la manipularea fracţiei lichide din bazinul de stocare fie prin

umectarea şirurile de gunoi pentru menţinerea umidităţii necesare în procesul de compostare, fie

pentru irigarea terenurilor agricole;

3.2.4. Consecinţe asupra calitătii surselor de apa

În comuna Balta Albă, sat Amara nu sunt în prezent surse majore de poluare a apelor datorate

lipsei sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate.

Astfel aceste utilităţi nu vor putea fi disponibile nici în vederea asigurării infrastructurii

necesare platformei de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere.

Caracterizarea calităţii apei freatice trebuie evaluată prin compararea valorilor indicatorilor

determinaţi cu limitele admise din Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. Cele mai grave

situaţii de poluare a stratului acvifer (zone critice) se pot înregistra datorită depăşirii de mai multe

ori a limitei maxime admise a substanţelor organice, amoniului, fosfaţilor şi azotaţilor.

2010



Modificările calităţii apei din stratul freatic sunt produse de:

� evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile

arondate bazinului hidrografic;

� lipsa sau insuficienta reţea de canalizare menajeră;

� infiltraţiile din canalele de desecare, canale folosite în mod frecvent pentru

descărcarea apelor uzate de la unităţile zootehnice;

� depozitarea şi administrarea incorectă pe terenurile agricole a îngrăşămintelor

chimice şi a pesticidelor;

� evacuările de dejecţii provenite de la complexele de creştere a animalelor;

� depozitări de nămoluri şi gunoi menajer necontrolat.

Impactul prognozat asupra calităţii surselor de apă

Lucrările preconizate pentru implementarea planului propus nu vor presupune crearea pe plan

local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafaţă şi/sau subterane, datorită lipsei unor cursuri

de apă (cartate, permanente). Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apǎ potabilǎ

şi/sau canalizare) prin executarea lucrărilor dat fiind faptul că astfel de reţele nu există în zona de

implementare.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

� Direct negativ – rezultat ca urmare a spalarii amplasamentului în perioada de

exploatare de către apa din precipitătii şi antrenarea de sedimente;

� Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă

datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activitătile fiziologice ale salariatilor.

Măsuri de diminuarea impactului

Planul Urbanistic Zonal prevede următoarele măsuri de asigurare a protecţiei surselor de apă

împotriva poluării, degradării şi epurării lor, respectiv:

� la amplasarea facilităţilor de compostare a gunoiului de grajd s-au luat în

considerare caracteristicile legate de apele de suprafaţă şi freatice. Este foarte importantă adâncimea

apei freatice şi distanţa faţă de posibilele ape de suprafaţă din zonă şi nu în ultimul rând prezenţa

structurilor de alimentare cu apă potabilă cum ar fi, puţurile, rezervoarele, bazinele etc.;

� amplasamentul platformei de compostare a gunoiului de grajd, se află la o distanţă

considerabilă faţă de Lacul Amara, respectiv aproximativ 500 m;

2010



� întreaga suprafaţă de depozitare/compostare va fi betonată; pe toată lungimea părţii

frontale, între platformă şi radier, este prevăzut un canal de colectare a efluentului din beton armat

de formă rectangulară acoperit cu un grătar metalic;

� pentru colectarea levigatului şi a apelor pluviale s-a prevăzut realizarea unui bazin

semi-îngropat, amplasat în imediata apropiere a platformei de stocare, având o capacitate de 100 l.

Bazinul de stocare, construit din beton armat, va fi proiectat pentru 30 de zile de precipitaţii medii,

deoarece este prevăzut ca lichidul să poată fi preluat cu vidanja şi aplicat pe teren sau să fie folosit

la umectarea gunoiul în fază de compostare;

� pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa carosabilului din interiorul

platformei de compostare s-a prevăzut pantă unică de 2% spre canalul colector existent;

� s-a prevăzut forarea a două puţuri de observare (unul aval şi unul amonte), acestea

vor permite monitorizarea periodică a calităţii apei subterane pentru a se asigura că nu are loc

infiltrarea efluenţilor proveniţi de la gunoiul de grajd în apele subterane;

� dotarea platformei de compostare cu o vidanjă ce va deservi la manipularea fracţiei

lichide care se va acumula în bazinul de stocare fie prin umectarea gunoiului pentru menţinerea

umidităţii necesare în procesul de compostare, fie pentru irigarea terenului agricol.

3.2.5. Impactul produs prin zgomot şi vibraţii

Caracteristicile surselor de producere a impactului caracterizat prin zgomot şi vibraţii asociate

platformelor de depozitare a gunoiului de grajd vor include:

� activităţile de sistematizare pe verticală a terenului în zona de amenajare a platformei

şi a drumului ed exploatare;

� utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul dejecţiilor, spre şi dinspre

amplasamentul analizat şi împrăştierea compostului pe terenurilor agricole;

Receptorii potenţiali ai zgomotului şi vibraţiilor vor consta în specii de faună caracteristice

biodiversităţii locale şi receptori umani.

Receptorii umani pot fi clasificaţi în 2 grupe şi anume:

� lucrătorii din cadrul platformei şi alţi vizitatori ai amplasamentului;

� populaţia localitaţilor din exteriorul limitelor zonei.

Impactul prognozat ca urmare a surselor de zgomot şi vibraţii este:

� Impact negativ direct – cu acţiune directă asupra biodiversităţii locale şi factorului

uman datorită expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării activităţilor pe amplasamentul

analizat, depozitare, omogenizare/aerare, încărcare şi transport a compostului;

2010



� Impact potenţial negativ indirect şi rezidual – cu acţiune asupra potenţialului turistic

al zonei şi restrângerea faunei specifice zonei datorită poluării fonice rezultată de activitatea de

depozitare.

Masuri de diminuare a impactului

Masurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi vibratii în

cadrul obiectivului analizat, includ urmatoarele:

� construirea şi explotarea corespunzatoare a zonei-tampon (se va realize o zonă

tampon perimetral anplasamentului pentru a dimuna atât zgomotul produs în urma procesului de

compostare cât şi pentru a diminua mirosurile ce vor rezulta);

� includerea de specificaţii tehnice pentru echipamentele de producţie (prevederea cu

sisteme de reducere a zgomotului);

� intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;

� stabilirea unui program de limitare a traficului în incinta şi în exterior (pe ore şi zile).

3.2.6. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii sitului

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângere a suprafeţei protejate cu 0,017%, fără afectarea suprafeţei habitatelor

existente;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes comunitar sau

a unor specii cu regenerare dificilă;

Suprafaţa afectată de proiect şi structurile asociate va fi de 1,09 suprafaţă ce reprezintă doar o

pondere infima 0,017% din suprafaţa totală a sitului ROSCI 0005 – Balta Albă – Amara – Jirlău –

Lacul Sărat Câineni.

Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 1,09 ha destinat proiectului analizat, nu va afecta

integritatea sitului Natura 2000. Prin implementarea planului suprafaţa analizată din zona protejată

se va micşora cu 1,09 hectare, suprafaţă care se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un

impact direct negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Pe

respectiva suprafaţă va fi inlaturată vegetaţia ierboasă şi se va excava solul pentru realizarea

fundaţiilor şi a infrastructurii adiacente.

2010



Considerăm că suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a

fitocenozei şi totodată habitatul prezent nu este unul de referinţă cu o valoare conservativă redusă,

neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare zona de depozitare şi

compostare a gunoiului de grajd nu va afecta major resuresele de biodiversitate. Vegetatie specifică

perimetrului analizat se regenează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului că nu va

avea loc o fragmentare a habitatelor ariei naturale protejate, apreciem că impactul asupra ariei

protejate va fi nesemnificativ.

Prin implementarea proiectului propus, ca măsuri compensatorii pentru factorul de mediu

biodiversitate, sau prevăzut următoarele:

� tratarea controlată a deşeurilor de origine animală în spaţii special amenjate, acest lucru

va conduce la diminuarea depozitării haotice a deşeurilor de origine animal pe raza comunei, în

zona acumulârilor de apă, sau în arealele protejate conform legislaţiei în vigoare;

� platforma de compostare va fi complet betonată, iar eventualele scurgeri vor fi colectate

prin intermediul unui canal colector şi acesta va fi dirijat spre un bazin betonat vidanjabil;

� perimetral amplasamentul analizat va fi împrejmuit cu o perdea forestieră;

3.2.6.1. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt determinate

în general prin modificarea habitatelor şi se diferentiaza punctual la fiecare grup de faună.

Zona este păşunată intensiv fiind situată relativ apropiată de satul Amara, comuna Balta Albă.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a

acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile,

s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în

habitatele din zona se evidentiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare

redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de floră şi

faună supuse presiunii antropice şi impactului.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinată platformei de

compostare nu afectează populaţiile de plante şi animale ce se se regăsesc în lista speciilor de

interes comunitar.

2010



Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului

analizat putem prognoza impact asupra biodiversităţii locale în 2 etape: faza de amenajare şi faza de

exploatare.

3.2.6.1.1. Impactul prognozat în faza de amenajare

Nevertebrate

În faza de amenajare a platformei de compostare se va inregistra un impact negativ minor

asupra nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrări de

decopertare a stratului de sol vegetal pentru sistematizarea pe verticală a terenului, realizarea

fundaţiilor, a căilor de acces, etc de pe întreaga suprafaţă ce urmează a se implementa proiectul,

respectiv1,09 ha. Acest impact va fi compensat prin perioada mare de exploatare.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburătoare

sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică fraciţiune a populaţiilor,

care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă redusă şi capacitate de înmulţire

mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact

sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar

punctual fără să determine pierderi iremediabile de biodiversitate.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Vertebrate

Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

Amfibieni şi reptile

Impactul negativ direct

Speciile de amfibieni şi reptile a căror prezenţă se presupune a fi în vegetaţia prezentă în zona

de studiu sunt strâns legate de habitatul în care conveţuiesc. Aceste specii se vor refugia odată cu

începerea decopertării în zona de amenajare a platformei de compostare fiind afectate de zgomot, de

vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren speciile de

amfibieni şi reptile identificate aparţin unor specii comune, fără interes conservativ şi nu necesită

acţiuni de relocare.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatului existent cu efect

în migrarea speciilor reptile şi anfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune

de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

2010



Impact pozitiv - Speciile de amfibieni şi reptile se vor refugia odată cu începerea sistematizării

pe verticală a terenuluiîn zonele învecinate, existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de

hrănire şi reproducere.

Păsări

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în zona de

impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma deschiderii platformei de compostare. O pozibilă

perioadă critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns legate de

locurile de cuibărit, însă în zona amplasamentului analizat, în urma perioadei de monitorizare nu au

fost semnalate astfel de zone.

Impactul negativ direct prognozat în faza de amenajare a platformei de compostare a

gunoiului de grajd este datorat în special disconfortului creat asupra speciilor din cauza zgomotului

şi prafului, rezultat în urma activităţilor/utiloajelor ce vor deservi amplasamentul.

Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ asupra

acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitatul specific

zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în imediata apropiere, speciile

de păsări prezente nu vor fi afectate la nivel local, regional şi/sau naţional.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatului cu efect în

migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire

şi cuibărire, numite habitate „receptori”.

Impactul pozitiv - Nu este cazul.

Mamifere

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepure, rozătoare au o mobilitate mare şi vor părăsi

zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care conţin acelaşi

tip de habitat. O bună gospodărire a habitatelor limitrofe va atenua impactul asupra populatiilor de

mamifere existente. Liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice populaţiilor de lilieci.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Concluzii

În zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact potenţial asupra

faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial creat pe perioada

amenajării, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile

2010



ce fac obiectul protecţiei, respectiv speciile de inters comunitar care au stat la baza desemnării

siturilor Natura 2000. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate însă limitat din punct de

vedere spaţial (1,09 ha).

3.2.6.1.2. Impactul prognozat în faza de exploatare

Problemele cu care se confruntă mediul rural în domeniul gestionării gunoiului de grajd

provenit de la creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei au un impact major asupra societăţii,

reprezintă o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi au un efect advers asupra calităţii vieţii. Cel

mai adesea, în localităţile rurale, gunoiul de grajd este depozitat în condiţii improprii atât la nivelul

gospodăriilor individuale cât şi la nivelul localităţilor, fără a exista nici o măsură împotriva

scurgerilor şi infiltra ţiilor fracţiilor lichide (urină plus ape din precipitaţii). Acest fapt afectează

mediul înconjurător, în special solul şi apele subterane sau de suprafaţă. Mai mult, de cele mai

multe ori, gunoiul de grajd este amestecat cu resturi menajere nedegradabile ceea ce face improprie

utilizarea pe terenurile agricole. Ca urmare, este necesară aplicarea unui sistem durabil privind

gestionarea gunoiului de grajd, ceea ce implică schimbări majore în practicile actuale, în vederea

conformării cu cerinţele noilor reglementări naţionale şi europene. Obiectivele respective, proprii

dezvoltării durabile a comunei, vin astfel în sprijinul îndeplinirii obligaţiilor pe care le are Guvernul

României privind alinierea la cerinţele Directivei 676/91/CEE – Directiva Nitraţi – privind protecţia

resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Aceste obiective sunt

complementare cu cele prevăzute în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi respectiv în

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor aferent fiecărei regiuni.

În faza de exploatare nu se preconizează un impact negativ asupra biodiversităţii din zonă.

Prin măsurile adoptate (platforme betonate, canale pentru colectarea levigatului şi a apelor pluviale,

bazin de stocare a levigatului, boxe pentru selectarea deşeurilor ajunse accidental în dejecţiile

menajere, etc).

Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii locale

Pentru diminuarea impactului creat asupra biodiversitatii locale prin implementarea planului

analizazt s-au stabilit următoarele măsuri de diminuare impactului:

� limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea retelei de căi de acces existente

pentru evitarea poluării cu particule în suspensie a habitatelor din imediata proximitate precum şi a

diminuării deranjului unor specii;

2010



� plantarea unor arbori specifici zonei locale, pentru dimunuarea

zgomotului/vibraţiilor/mirosului rezultat în urma procesului tehnologic;

� plantarea unei zone de tampon, perimetral zonei analizate.

3.3. Cuantificarea impactului asupra biodiversitatii locale pe baza indicatorilor cheie

1. procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut:

Conform din analiza efectuată, situl de importanţă comunitară ROSCI0005 – Balta Albă –

Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, prin impelementarea PUZ-ului propus, se vor ”pierde”

0.017% din suprafaa totală a Sitului Natura 2000.

2. procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar - nu au fost semnalate specii de

interes comunitar în zona destinată implementarii planului

Suprafeţele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităţile de hrănire,

odihnă şi reproducere a speciilor de faună;

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata în procente) - prin activitatea

economica propusă nu va avea loc fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar;

4. durata sau persistenta fragmentarii - nu este cazul;

5. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta faţă de aria

naturală protejată de interes comunitar;

Durata estimată de exploatare a platformei de compostare, se doreşte a fi una fiabilă, pe

termen lung.

6. schimbari în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafată);

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de

sistematizare pe verticală a terenului. Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare

datorita unei bune fructificari/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe terenurile

limitrofe. Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafaţa obiectivului sunt puţine şi nu vor

modifica semnificativ densitatea populaţiilor în zonele adiacente.

2010



Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;

� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres;

� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara:

Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;

� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura Universităţii

Al. I. Cuza, Iaşi;

� Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian

Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;

� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare, Editura

Ceres Bucureşti;

� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul, Bucureşti;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România, Editura

Scaiul, Bucureşti;

� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti;

� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din

România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,

Iaşi;

� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti;

� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România, Cluj;

� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din

estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

2010



� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte

integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

2010



CV - Lista persoanelor participante la elaborarea studiului

Curriculum vitae

Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela Telefon(oane) 0740 843041 E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experienţa profesională Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte,

Departamentul European de Mediu

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare in domeniul ecologiei si protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie si protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul si monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica si pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie si protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educaţie şi formare

2010



Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul si monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe si strategii de

mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale in domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit si evaluarea impactului asupra mediului, Transportul si difuzia poluantilor in mediu, Meteorologie si factori de mediu, Legislatia interna si internationala in domeniul mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia si protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie,

Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie si elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala si vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia si protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele si tipul institutiei de invatamant /

Furnizorul de formare

2010



Aptitudini şi competenţe personale: Chimie organica, Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie si elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

În ţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

A2 Utilizator elementar










Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competenţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata

Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010

Experienta acumulata in programe/proiecte nationale/internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România si Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies in Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering

2010



Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (M editerranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset

Rol - cercetator

Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare si reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate in zona depozitelor de deseuri urbane si industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor si parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI, Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand

Publicatii

Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater in Danube River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2. „Dispersion study on some pollutants in Danube River, taking into account the affluents in lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2010



3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

2010



Curriculum vitae Europass

Informatii personale

Nume / Prenume ENE, ADRIAN

Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956

Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected]

Nationalitate romana

Data nasterii 16.01.1983

Sex masculin

Locul de munca vizat / Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada 01/2007 � prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului

Activitati si responsabilitati principale

Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului si consultanta in probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare si pregatire probe apa, sol in vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi si interpretarea lor

Numele si adresa angajatorului

SC MEDIU Consulting SRL Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Consultanta probleme de mediu

2010



Educatie si formare

Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008

Calificarea / diploma obtinuta Masterat in mediu actual si dezvoltare durabila

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Reciclarea deseurilor si a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila si problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul si calitatea mediului, etc

Numele si tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie si Geologie Postuniversitar

Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006

Calificarea / diploma obtinuta Licentiat in geografia mediului

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului si starea de sanatate a populatiei, Politica si legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea si protectia mediului, Teledetectie si fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc

Numele si tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie si Geologie Universitar

Limba(i) materna(e) Romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie

Discurs oral Exprimare scrisa

Engleza B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent A2


B1 Utilizator

independent A2


Franceza A1


A2 Utilizator

independent A1


A2 Utilizator

independent A1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine

2010



Competente si abilitati sociale

Spirit de echipa Comunicare foarte buna in cadrul echipei de lucru Flexibilitate in preluarea de sarcini suplimentare Dinamism

Competente si aptitudini organizatorice

Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse in vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru si de a motiva munca celorlalti.

Competente si aptitudini tehnice

Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice si electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare

Competente si aptitudini de utilizare a calculatorului

Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.

Competente si aptitudini artistice

-

Alte competente si aptitudini -

Permis(e) de conducere Categoria B obtinut in octombrie 2008

Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor si Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România

2010



CUPRINS:

1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS ...................................................................... 2

1.1 Denumirea planului ............................................................................................................... 2

1.2. Descrierea planului ............................................................................................................... 2

1.3. Localizarea geografică şi administrativă ............................................................................... 4

1.4. Modificări fizice realizate prin implementarea planului......................................................... 6

1.5. Resursele naturale necesare implementării planului .............................................................. 6

1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de ........................ 7

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului .................................................... 7

1.7. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile)

şi modalitatea de eliminare a acestora ............................................................................................ 7

1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de

folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de

exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de

drenaj etc.) .................................................................................................................................... 12

1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/reamplasarea de

conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în

care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes

comunitar ...................................................................................................................................... 14

1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului ................................................................................................................ 15

1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ..................................... 15

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP

care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar

16

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR AFECTAT Ă DE IMPLEMENTAREA PLANULUI ........................................ 17

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme,

tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc .......................... 17

2.1.1. Informaţii privind situl de importanta comunitară – ROSCI0005 Balta Albă – Amara –

Jirlău – Lacul Sărat Câineni .......................................................................................................... 19

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ....................................................... 92

2010



3.1. Impactul actual .................................................................................................................. 92

3.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu..................... 93

3.3. Cuantificarea impactului asupra biodiversitatii locale pe baza indicatorilor cheie ............. 105

Bibliografie: ................................................................................................................................ 106

Documents

Studiu evaluare adecvata AMARA Autosavedapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA... · 2010-10-11 · Toate componentele construc ţiei sunt dimensionate astfel ... remorci