Studiul de evaluare a resurselor turistice locale

a comunei Raci

1

Cuprins

Introducere……………………………………..…………………………..3

Capitolul I………………………………………………………………….4

1.1 Istoria şi cultura zonei…………………………………………………4

1.2 Aşezarea geografica a comunei………………………………………..5

1.3 Caracterizarea social economica………………………………...…….8

Capitolul II……………………………………………………….……….13

2.1 Potenţialul touristic al zonei……………………………….………..13

2.2 Unitaţi de cazare şi bucataria locală………………………………….16

2.3 Cadrul etnografic………………………………………………….….21

Capitolul III Strategii de promovare şi dezvoltare a potenţialului turistic rural a zonei.......................................263.1 Modalitaţi de promovare şi dezvoltare a zonei....................................213.2 Determinarea indicelui de atractivitate a zonei....................................283.3 Analiza SWOT.....................................................................................29 Concluzie...............................................................................................32 Biografie................................................................................................33

2

Introducere

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultura, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi.

Turismul este considerat, în primul rând, "o formă de recreere alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber"; el presupune " mişcarea temporară a oamenilor spre destinaţii situate în afara reşedinţei obişnuite şi activităţile desfăşurate în timpul liber petrecut la acele destinşii"; de asemenea, în cele mai multe situaţii, el implica efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Turismul se prezintă, aşadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de faţete, cu încărcătura economică semnificativă, poziţionata la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare din economie; toate acestea îşi găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conţinutul noţiunii de turism şi a conceptelor adiacent

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor natural, economice şi cultural - istorice, ce prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism. (G Erdeli, 1996)

Impactul activităţilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural şi varietatea potenţialului turistic, de existenţa unei infrastructuri generale, de prezenţa unor structuri turistice de cazare, de alimentaţie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determină mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, ş.a.), care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare.

Obiectivele, principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile se regăsesc în ecoturism, turismul rural, turismul cultural, ş. a., aceste forme fiind expresia dorinţei ca turismul să reprezinte un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare economică şi o soluţie practică de păstrare nealterată a mediului.

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă.

3

Cap.1 Caracterizarea generala a zonei

1.1 Istoria şi cultura zonei

Săpăturile arheologice făcute în regiunea Oltenia pe Valea Dârjorului şi Valea Olteţului au scos la iveală vechi urme de viaţă şi muncă şi au fost prezentate de C. S. Nicolaescu-Plopşor în comunicări făcute Academiei RPR.

Valea Jilţului, bogată în ape, cu o luncă fertilă, flancată de dealuri cândva acoperite cu păduri pline de vânat, a fost favorabilă dezvoltării unor aşezări omeneşti încă din perioada de sfârşit a neoliticului.

Astfel, în punctul ”Dâmbul”, deasupra Văii Raci, locuitorul Borugă Teodor a descoperit un topor de aramă cu braţele ”în cruce”, care datează din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului13) (cca 1900 – 1750 î.Ch.). Tot din această vreme datează şi o râşniţă de mână care a fost descoperită pe raza comunei Raci şi care aparţine probabil culturii Coţofeni14).

În anul 1966, într-o carieră de piatră pe dealul Antoneştilor, în punctul ”Scoicărie”, situat la est de centrul comunei Raci fig(1), a fost descoperit un ciocan lucrat în granit, cu tăişul lat, fiind prevăzut cu un şănţuleţ pentru fixarea cozii de lemn (16x10 cm). Asemenea ciocane, frecvente în Oltenia, au fost folosite pentru sfărâmarea minereurilor şi pentru extragerea sării şi ele datează din perioada de început a epocii bronzului15).

Fig(1) Satul RaciSursa http://www.cicadit.ro/ro/projects

4

1.2 Aşezarea geografică a comunei

Comuna Raci în actuala configuraţie datează de la nouă împărţire administrative-teritoriala din anul 1968, când alături de vechea comuna Raci, s-a ataşat şi fosta comună Negomir, întinzându-se pe o distanţă de 26 km.

Amplasat în zona central-sudica a judeţului Gorj fig(2), teritoriul administrative al comunei are ca vecini comunele Fărcăşeşti în partea de nord; -Borăscu şi Bolboşi în partea de sud; -Urdari în partea de est; -Mătăsari şi Drăgoteşti în partea de vest

Fig(2): Comună Negomir

Sursa: http://www.cicadit.ro/ro/projects

1.3 Caracterizarea fizico-geografica a zonei

Relieful comunei.

La sfârşitul pliocenului, când Carpaţii au suferit o puternică înălţare epirogenetică, întreg sectorul depresiunii getice a fost acoperit cu o cuvertură groasă de prundişuri, nisipuri şi argilă, cunoscută în literatura geologică sub numele de “nisipuri de Cândeşti”.

5

Se găsesc adevărate depozite de cochilii de scoici de origină marină, mai ales pe dealurile dinspre est. Există un asemenea strat în punctul “la pietriş” la 400 m spre est de şosea şi pe dealul Antoneştilor la 450 – 500 m spre est de şoseaua comunală, unde are denumirea “la scoicari”.

În subsolul acestei comune se găsesc bogate zăcăminte de lignit. În foarte multe locuri, pe dealuri şi văi, datorită alunecărilor de straturi au rămas descoperiţi aceşti cărbuni. Sătenii i-au folosit şi-i folosesc pentru arsul cărămizii.

Pe baza studierii hărţilor întocmite şi publicate de Institutul de Geologie şi Geografie al Academiei RSR, se constată că această comună este aşezată în podişul Getic şi face parte dindistrictul “Piemontului deluros”, caracterizat prin văi strâmte, cu unele povârnişuri repezi erodate de torenţi.Aceste dealuri au înălţimi ce variază între 150 - 200 m, ajungând la aproape 400 m în unele locuri 1).De-a lungul comunei, atât spre est cât şi spre vest, se află câte un şir de dealuri, toate cu direcţia nord – sud:· Spre est se afla dealurile: Dusa, Dâmbu, Măiagul, Valea Grânelor, Lazu şi Ciocârlia – denumite în general dealul Urdarilor şi dealul Strâmbei;· Spre vest se găsesc dealurile: dealul Drăgoteştilor, dealul Bolboşilor şi dealul Ohăbii cu următoarele denumiri pe versantul dinspre Raci: Comorâşte, Turuiaua, Coteţul, Slabciu, Răchiţi, Valea Stejarului, Piscul Calului, Săliştea, Valea Baniului şi Bocea.

Clima.

Comuna Raci are o climă temperată, cu o nuanţă mediteraneeană, cu ierni blânde şi veri calde. Temperatura medie anuală este de 10˚C.

Temperatura înregistrată în comuna Raci o putem împărţi astfel:a) Perioada rece cu o temperatură medie sub 0˚C (este perioada de la 18 decembrie până la 8

februarie);b) Perioada fără îngheţ cu o temperatură de peste 0˚C (de la 13 aprilie la 18 octombrie);c) Perioada de căldură cu o temperatură medie de 20˚C (de la 19 iunie la 31 august).Cele mai ridicate temperaturi în anii 1966 şi 1967 s-au înregistrat în lunile iulie şi august,

când temperatura s-a ridicat la 35,9˚C.Vântul care se resimte mai puternic peste întinderea comunei este “vântul mare”. El bate din

direcţia vest-est dinspre dealul Bolboşilor şi topeşte zăpada.În timpul iernii se resimte crivăţul dar datorită faptului că satul este aşezat între dealuri, nu viscoleşte zăpada.Mai bat şi vânturi dinspre nord, sud şi est, care aduc ploaie în orice anotimp.

Pe teritoriul comunei Raci cad precipitaţii atmosferice în tot timpul anului. După datele climatografice, annual cad cca. 600 mm5).

Cea mai mare cantitate de apă din ploaie cade în lunile aprilie, mai şi iunie, când sunt ploi torenţiale care produc inundaţii.Stratul de zăpadă atinge grosimea medie de 50-60 cm şi uneori – cum a fost în anii 1997 şi 1999 – chiar peste 1m.În lunile iulie şi august 2008 nu au căzut precipitaţii atmosferice decât într-o cantitate micá.Uneori în lunile iunie şi începutul lui iulie cade grindinăPrimăvara şi toamna, stratul de brumă care acoperă pământul este gros.

6

Reţeaua hidrografică .

Dealurile comunei Raci sunt bogate în izvoare care alimentează pârâul Jilţul.Pârâul Jilţul fig(3) izvorăşte din cătunul Bohorelul, comuna Raci, curge în direcţia nord-sud, aproape paralel cu şoseaua comunală; iese din comună în partea de sud, mai curge pe teritoriul comunei Livada (Borăscu) 2 km şi apoi se uneşte cu Jilţul Mare care vine de pe valea Bolboşilor şi se varsă în Jiu.

Pe teritoriul comunei Raci, Jilţul primeşte în partea dreaptă pârâiaşul Valea Artanului, care în timpul verii seacă.Tot pe partea dreaptă primeşte pârâul Matca Paltinului care curge în direcţia vest-est, între dealul pe care este aşezat satul Paltinu şi dealul împădurit Slabciu. Acest pârâiaş îşi are izvorul în Obârşia Paltinului şi este alimentat de multe izvoare puternice, amenajate pentru alimentarea satului cu apă.Tot pe partea dreaptă, Jilţul mai primeşte apă de la un pârâu ce este alimentat de la izvoarele din Valea Băcâţilor.

Fig (3) Jilţul Sursă: http://www.robintel.ro/parcul-national-defileul-jiului

Pe partea stângă primeşte apă de la izvoarele “de la moară” la Artanu şi pârâul Matca Dâmbului. Primeşte apoi pârâiaşul “Matca Văii Racilor”, care curge prin mijlocul satului cu acelaşi nume şi se varsă în Jilţ la 200 m spre vest de şosea. În continuare, alte izvoare captate în fântâni se varsă în Jilţ pe partea stângă astfel:Fântâna Condeştilor, Ţuţurul Condeştilor, Fântâna Dascălului, Fântâna Mare din satul Strâmba Mică (Nucet), ş. a.

Ieşind din comună Negomir, Jilţul curge pe teritoriul comunei Livada (Borăscu) încă 4 km în direcţia vest-est şi apoi se uneşte cu Jilţul Mare care vine dinspre Valea Bolboşilor.Nivelul obişnuit al apelor Jilţului este de 80 cm iar albia are o lăţime medie de 4 m şi o adâncime de 2m.

Pârâul Jilţul are fundul nisipos, malurile argiloase şi îmbrăcate pe alocuri cu tufişuri de sălcii.

7

Când se topeşte zăpada, când sunt ploi abundente, în special în lunile mai şi iunie, vin torenţi de pe dealuri, pâraiele se umflă şi Jilţul se revarsă peste maluri aducând pagube sătenilor, inundând pe cca. 50-60 m mai mult pe partea stângă. În aceste perioade nivelul apei trece de 3 m. Astfel de inundaţii au avut loc de multe ori, iar în anul 1957 inundaţiile au făcut victime omeneşti.

Flora si fauna comunei Negomir.

Animalele sălbatice care trăiesc pe aceste locuri sunt: mistreţul fig(4), căprioara fig(5), iepurele, bursucul, jderul, pisica sălbatică, vulpea, vidra, bizamul.

În comuna Raci este o mare varietate de păsări: ciocârlia, cucul, graurul, privighetoarea, mierla, sturzul, pupăza, ciocănitoarea, coţofana, huhurezul, guguştiucul, corbul, buha, prepeliţa, fazanul, raţa sălbatică, stârci, grauri, uliul.

Fig(4) Mistret Fig(5) Caprioara

Sursă: http://www.animalzoo.ro

În apele curgătoare se dezvoltă în bune condiţii: mreana, cleanul, scobarul, ştiuca, somnul, plătica, somoteiul, morunaşul, harca, linul, crapul, carasul.

Vegetaţia este una complexă, în pădurile din jur ( Boărie, La Rosag) predomină foioasele: cer stejar, gârniţă, carpene, în Lunca Crişului, pe Teuz, Valea Hodişului cresc sălcii, plopi, arini.

1.3 Caracterizarea social-economică

Populaţia comunei este 4.072 locuitori, iar din totalul acesteia 2.084 sunt bărbaţi şi 1.988 sunt femei. Pe grupe de vârsta structura populaţiei se prezintă astfel:

o 0-17 ani: 769 persoane

o 18-59 ani: 2411 persoane

o peste 60 de ani: 892 persoane.

O analiză a repartiţiei populaţiei pe mari grupe de vârsta arată că numărul de tineri a scăzut, în timp ce segmentul populaţiei de vârsta a treia a crescut

8

Activitati specifice comunei

Activitatea predominanta a comunei a fost tot timpul şi este şi astazi una predominant agrară, completată cu creşterea animalelor, la care în ultima perioadă au avut evoluţii ascendente sectorul economic secundar şi terţiar. Alături de agricultură, industria materialelor de construcţii este bine reprezentată.

Comuna Raci are o suprafaţă de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri).

Resursele naturale ale comunei sunt:- resurse vegetale: păşuni, fineţe naturale şi păduri- resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse şi se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea să calorică.

Deşi comună se află sub influenţa directă a exploatării lignitului, ea nu se folosită decât că halda de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine.

Ocupaţia locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupaţia principală fiind creşterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga şi cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi şi viţa de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forţei de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari şi Jilţ inclusiv în cele două termocentrale de la Rovinari şi Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracţiei de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetişti.

În prezent, populaţia ocupată este repartizată în proporţie de 96% în sectorul primar (reprezentat de producţia vegetală şi animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terţiar care îmbraca toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât şi a celor industrializate şi prelucrate.

Comuna Raci a fost vestită pentru practicarea unor meserii că cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecţionarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria şi tăbăcăria nu se mai practică.

I.Forţă de muncă

numar mediu salariati – 368 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane numar mediu de sal in comert- 3 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane numar mediu sal in invatamant – 46 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane

9

II.Învăţămănt

gradinite de copii – 2 scoli din învăţământul primar şi gimnazial – 3 copii înscrişi în grădiniţe – 172 persoane elevi înscrişi în învăţământ primar şi gimnazial – 512 persoane personal didactic – 36 persoane sali de clase şi cabinete – 24 laboratoare şcolare - 3

III.CULTURĂ ŞI ARTA

biblioteci – 5 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 758 abonamente la televiziune – 305

IV.OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

medici – sector public – 1 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane

Fig(6):Unitate şcolara NegomirV.AGRICULTURA suprafata agricola – 3322 ha suprafata arabila – 1602 ha suprafata livezi şi pepiniere pomicole – 92 ha suprafata vii şi pepiniere viticole – 117 ha suprafata păşuni – 829 ha suprafata fâneţe – 682 ha suprafata cultivata – 1182 ha

Economia forestieră

Pădurile seculare care acopereau teritoriul comunei Raci au fost tăiate fără socoteală în timpul regimurilor trecute, făcându-le să dispară în bună parte.

În prezent, exploatările forestiere au la bază principiul socialist de exploatare, adică se taie din fiecare pădure numai volumul ce corespunde creşterii acelui an.

Toate pădurile din comună Raci au fost inventariate şi s-au planificat cote anuale de tăiere de 4-7 ha. S-a prevăzut în plan şi refacerea lor, atât prin creştere naturală cât şi prin plantarea puieţilor de arbori crescuţi în pepinieră. Se găsesc astfel de plantaţii de stejar pe dealul dinspre Urdari şi pe dealul Bolboşilor în suprafaţă de 4 ha.

10

În prezent comună posedă 722,36 ha de pădure.Tăierile din pădure se fac în mod organizat de către săteni cu ajutorul ”drujbelor” cât şi cu

securea.Lemnele rezultate se sortează pe categorii: buştenii, traversele, doagele se transportă conform planificării iar lemnele de foc, o parte se transportă spre depozite iar altă parte se repartizează sătenilor pe bază de bon, contra-cost, după necesităţi.

Creşterea animalelor

Relieful şi natura solului din comuna Raci sunt favorabile pentru creşterea animalelor.Suprafaţa de 318,07 ha păşune reprezintă 9,1 % din suprafaţa comunei iar cele 49,11 ha de fâneţe reprezintă 5,9 % din auprafaţa comunei. Aceste suprafeţe oferă hrană suficientă creşterii animalelor.

În ultimii ani, ţăranii din comună Raci, văzând că prin creşterea animalelor de rasă obţin venituri mai mari în gospodăriile lor, şi-au selecţionat rasele de animale.În comună se cresc vaci de rasă brună fig(7), oi ţurcane, merinos fig(8) şi ţigăi, porci York, mangaliţă şi basna.

Fig(7) Vacă rasă brună Fig(8) MerinosSursă: http://www.rasapura.com/

Minerit

Cariera PinoasaPerimetrul carierei Timiseni-Pinoasa fig(9)(10)(11)se află localizat în partea nord-vestică a

bazinului carbonifer Rovinari pe malul drept al râului Jiu, la vest de termocentrala SC. C.E. Rovinari SA pe teritoriul comunelor Raci, Fărcaşeşti şi Câlnic în zona văilor Negomir, Bârhoti, Boncea, Roşia, Rogojelu, Pinoasa.

Perimetrul minier Timiseni-Pinoasa este delimitat astfel:

la nord de perimetrul minier al carierei Tismana I

la sud de valea Timiseni

11

la vest de zona cu gaze naturale

la est de satul Rogojelu respectiv termocentrala Rovinari.

Fig (9) Cariera Pinoasa Fig (10) Utilajele carerei Pinoasa

Fig(11) Depozit de carbuneSursa:http://www.panoramio.com/

În urma deyvoltarii acestei explataţii miniere intreaga regiune are de suferit datorita poluori,aerului apei si alunecarii terenului

12

Cap.2 Analiza ofertei zonei

2.1 Potenţialul touristic al zonei

Resurse antropice din zona:

Muzeul Curtisoara

Înfiinţat în anul 1975, Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara fig(12) cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.Potrivit arhitectului Andrei Panoiu, iniţial a existat ideea amenajării unui muzeu în aer liber şi amplasării acestuia la Poiana Narciselor de la Preajba. Ulterior, în urma analizei profunde a situaţiei şi în contextul motivant al existenţei ansamblului de la Curtişoara format din cula, conac şi biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul s-a hotărât realizarea acestui important demers pentru cultura gorjeneasca şi nu numai atât, în spaţiul în care se afla şi în prezent. Astfel, datorită, în principal, eforturilor depuse de doamna Elena Udrişte, directorul de atunci al Muzeului Stefulescu, s-a inaugurat în august 1975 Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara. Extins pe o suprafaţă de peste 10 ha, beneficiind de cea mai fericită amplasare, muzeul s-a îmbogăţit permanent, cuprinzând peste 30 de obiective.

13

Fig (12) Aspect interiorSursă: http://obiective-turistice.romania-tourist.info/

În afară monumentelor existente deja, pe care le-am menţionat anterior, toate celelalte sunt construcţii care, printr-o muncă asiduă, au fost identificate pe teren, studiate, dezasamblate, transportate şi refăcute, pentru a prinde viaţă în incinta muzeului, printr-o dispunere armonioasă executată în baza unui plan general, laborios, de amenajare peisagistică.Nu poate scăpa atenţiei noastre priceperea meşterului popular care a ştiut să îmbine într-o formă desăvârşită utilul cu plăcutul, prin decenta proporţiilor, prin varietatea ornamenticii de bun gust, uneori de inspiraţie mitico-religioasa (soarele, şarpele, păunul s. a.) prin modalitatea de utilizare a materialului de construcţie, în speţă lemnul, care induce de la sine respectul faţă de natură. Toate acestea sunt numai câteva dintre elementele definitorii ale unei filosofii de viaţă obţinută în urma unei experienţe acumulate din cele mai vechi timpuri şi care în prezent, din păcate, pare desueta.

Biserica “Sf. Nicolae”

Ctitoria ridicată la 1804, are pictură exterioară doar la pridvor realizată în 1810. Pe întreaga faţadă (inclusiv pridvorul) este bine vizibilă o pictură exterioară care după stil, ar părea să dateze din epoca construirii edificiului; în interiorul pridvorului şi în restul bisericii pictura se distinge foarte bine şi pare să fi făcut obiectul unei restaurări de bună calitate. Andrei Paleolog datează pictura exterioară la 1810 indicând însă că ar fi pictat doar exteriorul pridvorului.  Biserica fig(13) se află într-o bună stare de conservare.

14

Fig(13) Biserica “Sf. Nicolae”Sursa: http://terni.cimec.ro/

Biserica de lemn din Negomir

Biserica de lemn din Raci fig(14), judeţul Gorj a fost ridicată inter anii 1800 - 1815 pe locul uneia mai vechi.Biserica de lemn este una tipică, în formă de nava din bârne mari de stejar acoperită cu blăni de stejar, la vremea aceea bătute în cuie de lemn. Cosntructia are temelia înaltă, capetele îndreptate spre exterior un metru, precum şi prin plastică arhitecturală a consolelor care sunt tăiate în formă de cap de cal.

Fig(14)Biserica de lemn din Negomir

15

Sursa: http://www.infopensiuni.ro/

Resurse natural:

Padurea Matasari

Fig(15):Padurea MatasariSursa: http://placeandsee.com/

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4687 hectare

2.2 Unitaţi de cazare şi bucataria locala

Comuna Raci nu prezintă în aria sa unitaţi de cazare sau unitaţi de alimentaţie publică ce ar putea să steie la dispozitia potenţialilor turişti,cu toate acestea pentru turiştii ce sunt interesaţi să viziteze aceasta comună cea mai apropiată unitate de cazare se găseşte la doar 15 km în oraşul Tărgu

16

Jiu

Pensiunea Golden

Fig(16) Pensiunea GoldenSursa http://www.infopensiuni.ro/

TGPS decimal: 45.02282 / 23.26926GPS grade : 45° 1' 22.185" / 23° 16' 9.347"

Pensiunea Golden fig(16) din Targu-Jiu, vine în întâmpinarea clienţilor săi cu camere spaţioase şi salon, amenajate conform standardelor europene, este în topul celor mai bine situate spaţii de cazare din oraş, fiind amplasată la 50 m de stradă principalala (Str. Victoriei) şi la circa 5 minute de parcul central în care sunt prezente operele lui Brâncuşi.

Fiecare cameră este mobilată cu stil, oferind un înalt standard de acomodare la preţuri atractive combinând facilităţile unei pensiuni cu intimitatea camerelor.

Pensiunea pune accent deosebit pe siguranţă,securitatea personală şi de asemenae pe confort şi eleganţă , oferind în acest sens cele mai moderne echipamente antiincendiu şi de securitate.Pensiunea Golden oferă

6 camere duble 2 camere triple 1 salon 1 lobby

17

Camerele sunt dotate cu televizoare LCD (cablu TV), baie proprie cu dus, finisaje de calitate superioara.

Alte faciliatiŞinternet, salon,lobby, televizor, sah, table, carti de joc, servicii faxAlte servicii contra cost : romantic room*, ghid, rent-a-car

Bucătărie locală

Bucătăria din Oltenia pastrază şi astăzi obiceiul de a pregăti mâncarea în oale de pământ la "test", tehnologie care oferă un gust deosebit mâncărurilor, ele poartă parfumul bucătăriei noastre ţărăneşti.

În bucătăria oltenească se folosesc legumele proaspete, peştele, carnea de pasăre, vaca şi porc, lactatele şi brânzeturile. Se pregătesc cum numai oltenii ştiu s-o facă, gustoasele ciorbe de praz şi de ştevie, fiertura oltenească, care este o ciorbă de pasăre şi legume fierte în oală de pământ în spuza pe vatră. Suit recunoscute sarmalele gatite în oale de pământ la "test".

Influenţa vecinilor s-a resimţit şi în bucătăria din Oltenia: ghiveciul călugăresc, tocană călugăreasca şi altele. Când vorbim de bucătăria oltenească, nu putem să nu amintim preparatele specifice acestei zone: ciulama de pui cu mămăliguţa, roşiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura oltenească, saramura de peşte şi renumiţii cârnăciori olteneşti.

Reţete tradiţionale

Ghiveci calugaresc

Ingrediente:

6 cartofi tăiaţi cuburi morcovi tăiaţi rondele ardei graşi tăiaţi cuburi 1 vânata tăiată cuburi cepe tăiate mărunt 250 ml. suc de roşii mai

gros 100 ml. ulei 150 gr. mazăre 150 gr. fasole verde 1 măr tăiat 3-4 căţei usturoi sare, piper, foi de dafin,

verdeaţă tăiată mărunt

18

Preparare: Sursa: http://www.reteteculinare.ro/retete/

Într-o cratită mare se pune tot uleiul, se adaugă ceapa, morcovul, ardeii şi se calesc pe foc mic 3-4 min se pun si cartofii, se mai lasă încă 5 min.Adaugam restul legumelor ( mazărea, fasolea, vanăta), marul, foile de dafin, sare piper şi 500ml apa caldă se mestecam să se omogenizeze bine toate. Acoperim cratita cu un capac şi lasăm la foc mic 30 min.

Nu amestecam cu lingura în mancare, pentru a nu se sfarama legumele...rasucim cratita, în stanga şi in dreapta..ca la sarmale.Luam apoi capacul , adaugăm sucul de rosii, usturoiul taiat marunt (sau presat/zdrobit), şi dam la cuptor pentru 25-30min la focul mic.

Este gata cand sosul a scazut suficient. 

Tochitura olteneasca cu mamaliguta

Ingrediente:

500 gr pulpa de porc 100 gr costiţă afumată 200 gr ciuperci 1 ardei gras cepe 150 ml suc de roşii căţei de usturoi 100 ml ulei sare, piper

Sursa: http://www.reteteculinare.ro/retete/

Preparare:

Se taie pulpa de porc cubulete. Costita se taie si ea cubulete mici. Uleiul se incinge intr-o cratita si prajim bucatile de carne sarate si piperate. Se scoate carnea si se rumenesc bucatile de costita afumata care apoi se scot deoparte.Se curata , se spala si se taie marunt ciupercile, ceapa si ardeiul gras si se calesc impreuna in uleiul in care s-a prajit carnea si costita.  

Se calesc timp de 5 minute dupa care adaugam 150 ml suc de rosii si se inabusa la foc mic. Se adauga si usturoiul tocat, carnea si costita si se lasa sa dea 2-3 clocote impreuna.Se serveste tochitura cu mamaliguta, se poate presara cu patrunjel verde tocat si eventual cu cascaval razuit cine doreste.

19

Tocana olteneasca cu carne de vita si carnati

Ingrediente:

1 kg carne de vită fără os250 g cârnaţi afumaţi250 g untură1 kg praz2,5 kg cartofi250 g ardei gras100 g bulion500 g roşii150 ml vin50 g sare2 g pipero legătură verdeaţă10 bucăţi ardei iute

Sursa: http://gatimimpreuna.blogspot.ro/

Preparare:

Carnea se taie în bucăţi, 3-4 la porţie, i se dă sare şi se prăjeşte puţin la suprafaţă, în grăsime încinsă. În untura în care s-a prăjit carnea se căleşte prazul tăiat în felii subţiri. Se stinge cu bulion şi apă, se adaugă carnea, se lasă să fiarbă. Când carnea este fiartă 75% se adaugă cartofii tăiaţi în cuburi mici şi uşor căliţi în ulei. Apoi se pune ardeiul gras la fel. Cârnaţii tăiaţi rondele se trag în gră¬sime încinsă, se amestecă în tocană, se potriveşte gustul cu sare, piper, vin şi pe deasupra se pun roşiile depilate şi puţină verdeaţă. Se introduc la cuptor pentru gratinare. Se serveşte fierbinte, cu verdeaţă deasupra şi cu ardei copt la fiecare porţie.

20

Borş oltenesc cu praz

Ingrediente:

3 fire de praz 3 morcovi 2 ardei 3-4 roşii 3 cartofi 200 g fasole fideluţă 250 g slănină cu boia borş 1 praf boia iute sare piper 1 legatura pătrunjel Sursa: http://www.worldwideromania.com/

Pentru început, se taie slăninuţa cubuleţe şi se perpeleşte la foc min.Cubuleţele de slăninuţă se scot din tigaie şi se lasă să se scurgă pe un prosop absorbant.Separat,se curăţă toate legumele, se spală, se taie mărunt şi se pun în oală să fiarbă la foc potrivit.

După ce au fiert, se scot roşiile şi morcovii cu spumiera şi se pasează cu blenderul. Crema se toarnă în ciorbă şi se lasă să clocotească încă puţin.Se drege cu sare şi piper, se adaugă borş iar, la sfârşit, se pun cubuleţele de slăninuţă şi rondelele de praz taiate fin. Borşul se serveşte ornat cu pătrunjel verde şi cu boia iute de ardei.

2.3 Cadrul etnografic

Casa şi gpspodăria ţarănească

Gospodăria ţărănească specifică acestui ţinut s-a individualizat de-a lungul timpului, în funcţie de condiţiile istorice şi social- economice. Există numeroase exemple de case ţărăneşti lucrate cu multă măiestrie artistică, adevărate monumente de arhitectură în lemn şi zidărie. Cea mai frumoasă arhitectura ţărănească s-a dezvoltat în Judeţul Gorj. Lemnul de stejar a fost principalul material de construcţie. Soclul înalt, coloanele precum şi arcadele sunt lucrate din piatră şi cărămidă..

Planul casei este format din tindă, la mijloc şi două, trei sau patru încăperi dispuse în linie cu tot atâtea încăperi separate de pe prispă. Prispa se întinde acu pe două sau trei laturi. Casa gorjeana impresionează şi incita privirea atât prin proporţia să fie joasă sau înalta cât şi prin decorul său.

21

Casa joasă este masivă fără să fie greoaie iar la casa înalta are o siluetă svelte datorită stâlpilor.

Decorul caselor continua tradiţia sculpturii în lemn. Ca un element decorativ nou este rama de lemn a ferestrelor, purtând rozete sculptate. Despre varietatea ciopliturilor şi dăltuiturilor cu care sunt împodobite casele gorjene se poate spune că este nesfârşită. Un loc principal îl ocupa şi porţile de intrare în curte. Ele atrag atenţia prin monumentalitatea arhitecturii, prin vigoare şi bogăţia decoraţiei.

Aspect al satului traditional oltenescSursă: http://www.romanianmonasteries.org/

Lemnul constituie şi în Vâlcea principalul material de construcţie alături de piatră folosite nu numai că temelie joasă pentru casele cu un nivel ci şi că soclu adăpostind beciul caselor înalte. Dintre sistemele ornamentale vechi, casă nouă a preluat crescaturile şi structura însă în forme schimbate şi mai numeroase. De asemenea tencuiala este uneori colorată iar motivele ornamentale se grupează la cornişe şi în jurul ferestrelor, după modelul caselor orăşeneşti.

Mobilierul se compune din paturi şi laviţe de scânduri cu picioarele înfipte în pământ sau laviţe realizate dintr-o scândură fixată între bârnele pereţilor şi o ladă de zestre.

22

Case abandonate în comuna NegomirSursă: http://www.gorjexclusiv.ro/

Port popular şi obiceiuri

Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor şi materialelor folosite, al organizării decorurilor pe suprafaţa pieselor şi motivelor decorative utilizate reprezintă unul din cele mai complexe domenii ale artei populare.

Oltenia, zona etnografică cu o individualitate artistică de mare expresivitate, cunoaşte o mare diversitate de tipuri de costume. Portul popular se deosebeşte de la un ţinut la altul.

Costumul popular fig(17) gorjean se caracterizează prin sobrietate şi elegantă, printr-o ţinută în care se întrevede mândria gorjeanului. Este alcătuit din catrinţa cea din fata numită “fâstâc“ iar cea din spate catrintoi, apoi vâlnic, cămaşa sau ciupag cu poale, cârpa de bumbac sau borangic, cojoc şi suba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roşu şi alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motiv geometrice că : romburi, cruciuliţe, spirale. Un moment important în evoluţia costumului gorjenesc îl constituie apariţia portului schilaresc în jurul anului 1900 care adăuga noi piese la costumul tradiţional contribuind la îmbogăţirea ornamenticii, a materialelor din care se confecţionau piesele prin introducerea postavului.

Fig(17) Port tradiţionalSursă: http://www.pintravel.ro/

Încălţămintea constă în opinci făcute din piele de vită sau porc tăbăcită încreţit lateral iar la vârf se termină în “gurgui” sau “cioc”, călţuni din dimie (ciorapi fără labe) ce sunt purtaţi de femei iarna. Peste colţuni se pune obiala albă din dimie care este tivită cu lâna roşie. Opincile se leagă de picior cu “nojiţe“ ce sunt nişte curele din piele de vită, înfăşurate de 3 ori şi prinse cu o copcie de fier, denumit “goanga”.

23

Obiceiuri şi tradiţii

Dintotdeauna, oamenii de la ţară au fost strâns legaţi de elementele naturii, pe care au încercat să şi le apropie, să le descifreze sensurile. Din înţelesuri simple, credinţe păgâne, iar mai apoi creştine, şi-au plămadit adevărate reguli, definiţii de viaţă de nezdruncinat. În funcţie de ele trăiesc şi astăzi, cu toate încercările societăţii moderne de a le înlătura.

În Oltenia se practică obiceiul numit “datul de grindă“. După ce copilul a fost botezat, trei ani la rând în dimineaţa Anului Nou mama merge cu plocon şi cu copilul la moaşa, pentru a fi dat de grindă. Moaşa pune bani (monezi şi bancnote) într-un colac sau covrig împletit, busuioc legat cu aţa roşie, o felie de măr, sorcova, apoi prinde copilul de subsuori şi cu covrigul pe cap, pe care este pus şi un pahar de vin de care ţine mama, îl ridică în sus spre tavan (sau la tocul uşii) de trei ori zicând de fiecare dată “să-mi trăiască nepotul, să aibă parte de aur şi argint, de tot rodul pământului, de minte şi de noroc”. Pe pragul uşii se pune un obiect de metal, un topor de prin curte sau vătraiul şi copilul este pus cu picioarele pe el. Moaşa pregăteşte hăinuţe pentru cel mic şi îl îmbrăca în ele înainte de a-l da la grindă. Tot ritualul se petrece în vreme ce moaşa şi copilul sunt cu faţa către răsărit.

Datul de grindăSursă: http://teodor.gabroveanu.ro/

24

Tradiţia spune că se da copilul de grinda ca să se înalţe, să crească înalt şi frumos, şi după interpretările moderne, să aspire către lucruri măreţe. Este o tradiţie păstrată din bătrâni, pe vremea când grinda traversa toată camera şi avea înfipt în ea un cui de care se legă un pătuţ special, ca un balansoar în care se legăna copilul.

Scormonitul in foc

Este un obicei practicat in majoritatea satelor oltenesti, in Ajunul Craciunului. Toti membrii familiei se aduna in jurul focului si, pe rand, dau cu o joarda in foc, zicand:

"Buna dimineata lui AjunCăi mai buna a lui CraciunIntr-un ceas bunOile lanoaseVacile laptoaseCaii incuratoriOameni sanatosiSa se facă bucatele, porombul, graul."

Plugul cel Mare

Este cel mai raspandit obicei ce se practica in noaptea de Anul Nou. Plugul se organiza de catre flacaii din sat, si era condus de un baiat mai viteaz numit "staroste", ce avea sarcina de a tine plugul de coarne si a rosti urarea. Ceata era compua de obicei din 12 flacai, iar spre deosebire de Plugusor, mergea numai la familiile instarite din sat.

Ocupaţii şi meşteşuguri

Dezvoltarea ţesăturilor de interior este legată de înflorirea generală a artei populare din sec. al XIX- lea ca urmare a unor prefaceri structurale benefice survenite în condiţia economică şi socială a ţărănimii.

În ierarhia valorilor artei populare ocupa un loc deosebit scoarţele şi chilimurile. Că ţip de ţesătură scoarţa este de veche tradiţie fiind piesa decorativă principală de interior din zestrea fetelor de ţărani. Confecţionarea şi posesia de scoarţe confereau prestigiu social fetelor cu îndemânare tehnică. Transportarea zestrii la casa ginerului se făcea printr-un adevărat ceremonial, unde fiecare piesă trebuia să fie prezentată comunităţii

CHILÍM, chilimuri înseamnă covor (turcesc) cu două fețe; scoarță înflorată. 2. Un fel de broderie făcută cu fire de lână

Agricultura Lucrul pământului se mai realizează şi astăzi cu plugul tras de cai iar inventarul agricol este completat de grapa de mărăcini, seceri, coase, gresii şi tocuri de gresii din lemn şi coarne de vită, săpoaie, furci din lemn şi fier. O caracteristică a acestor unelte este ornamentarea lor cu diferite motive geometrice. Recolta strânsă este depozitată în coşuri de nuiele împletite şi mult

25

lărgite în interior. Un alt instrument care stârneşte interes este râşniţă de piatră pe postament de lemn şi testul de pământ folosit la prepararea produselor din cereale. Rasnita- moară este o invenţie mai nouă decât râşnita tradiţională prin adăugarea sistemului de roţi dinţate ce angrenează mişcarea celor două pietre şi a coşului din lemn.

Fig(19) Car tras de boiSursa http://www.romanianmonasteries.org/

Cap III Strategii de promovare şi dezvoltarea potenţialului turistic rural a zonei

3.1 Modalitaţi de promovare şi dezvoltare a zonei

Dezvoltarea turismului trebuie să se facă gradat, fără să provoace vreun impact. Trebuie să se bazeze pe utilizarea susţinută a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populaţiei locale şi pe o dezvoltare planificată şi controlată care să nu ducă la apariţia unui fenomen de masă, care să aibă un impact scăzut şi să fie susţinută.

Din punct de vedere social,cultural şi economic zona comunei Negomir suferă o depreciere accentuata a teritoriului cat şi a valorii mediului de viaţă.Pentru îmbunatăţirea valorii medii a traiului in comuna trebuiesc loate şi puse în actiune o serie de deciyii şi programe manite sa impulsioneye economia locala.

Cum ar fi: dezvoltarea activităţii economice şi a ratelor de ocupare a forţei de muncă în economia

rurală în sens larg şi crearea unui mai bun echilibru teritorial, atât pe plan economic, cât şi pe plan social (turism, artizanat şi furnizarea de structuri de cazare);

26

încurajarea intrării femeilor pe piaţa muncii prin crearea unor infrastructuri de îngrijire a copiilor;

revitalizarea satelor prin iniţiative integrate care asociază diversificarea, crearea de întreprinderi, investiţiile în patrimoniul cultural, infrastructurile în favoarea serviciilor locale şi reînnoirea;

dezvoltarea microîntreprinderilor şi a artizanatului pe baza aptitudinilor tradiţionale sau prin introducerea de noi competenţe pentru a contribui la promovarea spiritului economic;

formarea tinerilor în ceea ce priveşte competenţele necesare pentru diversificarea economiei locale;

dezvoltarea furnizării şi a utilizării inovatoare a surselor de energie regenerabilă, ceea ce ar duce la crearea unor noi posibilităţi de comercializare pentru produsele agricole şi forestiere, la furnizarea de servicii locale şi la diversificarea economiei rurale;

încurajarea dezvoltării turismului; modernizarea infrastructurilor locale (principalele infrastructuri de telecomunicaţii, de

transport, de energie şi din sectorul apei), în special în noile state membre. lucrari de prevenire a alunecarilor de teren îndiguirea zonelor evpuse inundatilor promovarea de programe culturale şi a festivalurilor populare amenajarea de spatii de cazare in interiorul comunei pentru a facilita şederea turistilor peste

noapte constituirea unei capacităţi locale de parteneriat, de animare şi de promovare a dobândirii de

competenţe care ar putea contribui la mobilizarea potenţialului local; încurajarea parteneriatului public-privat; promovarea cooperării şi a inovării, prin încurajarea spiritului antreprenorial, precum şi prin

promovarea participării tuturor şi furnizarea de servicii locale; îmbunătăţirea guvernanţei locale prin dezvoltarea legăturilor dintre agricultură, silvicultură

şi economia locală. facilitarea accesului la utilitaţile publice

27

3.2 Determinarea indicelui de atractivitate a zonei

Componentele ofertei turistice

Pondere Nivel calitativ Indice de atractivitate

Resurse naturale 0.25Peisaj 0.07 3 0.21Climă 0.03 2 0.06

Hidrografie 0.01 1 0.01Rezervaţii 0.02 1 0.02

Faună de interes cinegeric

0.05 2 0.10

Paduri 0.04 2 0.16Vegetatţie de interes turistic

0.02 1 0.02

Resurse antropice 0.30Biserici de lemn 0.05 2 0.10Monumente de

arhitectura populară0.07 2 0.21

Etnografie 0.06 2 0.12Folclor 0.05 2 0,10Muzeu 0.07 3 0.21

Poluarea mediului 0.10 1 0.10Acces 0.10Rutier 0.10 2 0.20

Forme de turism practicate

0.25

Rural 0.06 2 0.12Agroturism 0.07 1 0.7

Cultural 0.04 1 0.04Montan 0,08 3 0.24

TOTAL 1 2.09

28

3.3 Analiza SWOT

Puncte tari

o Potenţial natural ridicat;

o Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul natural propice

relaxării;o Peisajele naturale atractive (cu păduri, râuri, lacuri, munţi);

o Ospitalitatea locuitorilor şi tradiţiile;

o Existenta aşezămintelor cultural-spirituale;

o Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

o Dezvoltarea produselor turistice tip « nişa » (turism ecologic, montan);

o Specialităţile gastronomice locale (bucătăria tradiţională);

o Folclorul şi festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile tradiţionale;

o Ospitalitatea agroturistica.

Puncte slabe

o Lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de

interes comun ;o Perturbarea transportului datorată stării cailor de acces (infrastructura precară, gropi, indicatoare

lipsa), lipsa telefonului în anumite zone ;o Indiferenta unor oameni faţă de mediu ;

o Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalităţii, lipsa de motivare

a salariaţilor, insuficient personal calificat, atestat şi brevetat ;o Calitatea necorespunzătoare a serviciilor turistice ;

o Existenta în unele cazuri a unor condiţii precare de cazare, lipsa curăţeniei ;

o Parteneriat slab în domeniul turismului (între administraţia publică locală şi firmele de turism) ;

o Insuficienta dezvoltare a potenţialului turistic existent ;

o Interes scăzut pentru investiţii ;

o Promovare insuficientă şi neunitară ;

o Lipsa de educaţie turistică a locuitorilor şi turiştilor ;

o Sistem educaţional slab-multa teorie şi foarte puţină practică ;

o Informaţiile statistice naţionale nu sunt de încredere ;

29

Oportunităţi

o Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice;

o Refacerea reţelei judeţene de drumuri, proiritate având cele care asigura accesul spre punctele de

interes turistic;o Existenţa unor programe de finanţare;

o Sporturile extreme, aventurile montane, plimbările;

o Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în

programele finanţate de Uniunea Europeană;o Crearea unei burse de turism;

o Organizarea de închirieri de case tradiţionale pentru perioada de vacanţă; acestea ar putea fi

integrate în una sau mai multe reţele europene profesionale de locaţie şi distribuite de reţeaua de agenţii de turism din România;

o Încurajarea dezvoltării unor forme noi de turism (ex. de aventură);

o Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente culturale şi

spirituale;o Îmbunătăţirea infrastructurii;

o Constituirea unei reţele de centre de informare turistică în apropierea principalelor obiective

turistice.

Ameninţări

o Scăderea veniturilor reale ale populaţiei, inflaţia;

o Diminuarea disponibilităţilor de timp liber;

o Schimbarea preferinţelor consumatorilor;

o Concurenţă acerbă manifestata pe plan intern şi internaţional în turism, turismul ilicit;

o Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul şi fiscalitatea;

o Tendinţa turiştilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) şi o insuficientă afluenţa a

turiştilor străini;o Creşterea aşteptărilor turiştilor, care nu vor putea fi satisfăcute;

o Decizii luate pe baza unor informaţii inexacte;

o Alocarea inadecvată a timpului managerilor pentru recrutarea şi instruirea personalului, în

detrimentul celorlalte activităţi manageriale;o Eventuala degradare a monumentelor de artă şi arhitectura;

o Creşterea competitivităţii între regiuni şi lipsa de colaborare între acestea;

o Proastă percepţie a României în exterior.

30

Concluzie

Comuna Raci prezinta caracterul unei comune tipice romaneşti ce prin luarea unor decizii bune,implicare şi hotărare poate deveni un important punc de atracţie turistic ce ar putea avea rezonanta atăt în Romănia cat şi in străinatate.Deşi are un potenţial turistic suficent 2.09 ,această localitate prezinta un fond de bază esenţial pe care se poate construi o industrie turistică ce poate ajuta populaţia locală prin sporirea economiei şi pe alte căi inafara de explatarea pădurii si a resurselor de carbune

Este de regretat că această comună deşi are un fond turistic ce ar putea facilita dezvoltarea industriei turistice aceasta este lasată în paragină sub influenţa negativă a Carierei Pinoasa ce se afla în zona .Inreresele personale a conduceri şi a primarilor sunt se pare mai presus de bunăstarea populaţiei locale şi a valorii culturale,ednografice şi tradiţionale ce se află in această zonă.

Deşi nu cred ca se va face nimic concret în privinţa dezvoltarii acestei comuni ,ea va ramane din punctul meu de vedere un exemplu de aşa nu datorită lipsei a unor programe concepute special pentru zona respectivă elaborate pe baza unor informaţii concrete ce sa definească exact situatia comunei.

31

Bibliografie

http://www.romanianmonasteries.org/

http://teodor.gabroveanu.ro/

http://www.pintravel.ro/

http://www.gorjexclusiv.ro/

http://www.romanianmonasteries.org/

http://www.worldwideromania.com/

http://gatimimpreuna.blogspot.ro/

http://www.reteteculinare.ro/retete/

http://www.infopensiuni.ro/

http://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/agroturismul-si-turismul-rural-agronomie-201531.html

http://www.referatele.com/referate/geografie/online15/Proiect-AGROTURISMUL-Rural-referatele-com.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99

F%252Fwww.vileonline.ro%252Fharta-ocna-sugatag%252F%3B1147%3B525

http://soferprinromania.promotor.ro/peisaje-traseu/muntii-oasului-38

http://www.turismland.ro/muntii-gutai-carpatii-orientali/

http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/oas_gutai-33/prezentare/

http://www.turismland.ro/lacurile-glaciare-buhaescu-muntii-rodnei/

http://www.muntiimaramuresului.ro

http://www.studentie.ro

http://www.discover-maramures.com

http://www.turismland.ro

http://turism.bzi.ro

32

http://blog.ropedia.ro

http://www.maramures.djc.ro

http://www.ghidvideoturistic.ro

33