prof. Petre Gradinaru

Telefon 0743113161

CURS

MASEUR TERAPEUT

PENTRU UZ INTERN

INTRODUCERE

Pentru a veni n ajutorul celor care au probleme de sntate trebuie ca noi nine s fim modele de sntate. Minte sntoas n corp sntos. Nu poi ajuta pe cel de lng tine care i cere ajutorul dac te afli ntr-o stare precar de sntate, nu ai o bun dispoziie, nu ai o gndire pozitiv.

Sntatea este un complex de factori pozitivi i stilul de via personal al fiecruia trebuie s se reflecte n starea de sntate. Gndii-v vrei s ajutai pe cineva, starea n care v aflai n acest moment v permite ? DA sau NU .Corpul omenesc este strbtut de energie, chinezii o numesc CHI, energie vital. Avei aceast energie vital pentru a veni n contact cu alt persoan i cruia dorii s-i ameliorai boala. Sunt ntrebri la care trebuie s v rspundei singuri i pentru fiecare n parte trebuie s existe o motivaie. Ajutndu-v pe voi niv putei s-i ajutai pe cei din jurul vostru.Pentru a deveni un bun terapeut este o cale lung unde informaia i experiena trebuie s formeze o echip trainic.

ntreaga via a omului este supus imprevizibilului, n orice moment sau clip pot interveni situaii, schimbri, evenimente neateptate crora trebuie cu mult calm i nelepciune s tim s le facem fa. Pierderea controlului asupra corpului duce la dezechilibru i implicit la apariia unor afeciuni.

Omul zilelor noastre a devenit o fiin din ce n ce mai suferind. Sedentarismul, medicamentele, greelile alimentare i pun amprenta n starea de sntate. Nu ntotdeauna cea mai scump terapie este cea mai eficace, cile de vindecare sunt de cele mai multe ori foarte aproape de noi numai c sunt ignorate. Terapiile naturiste sunt un bun necesar, care bine stpnite nu fac ru nimnui.

Alimentaia este poate cel mai important factor n meninerea sntii, ea trebuie s respecte un echilibru caloric i energetic. Nu putei cere unei persoane cu probleme de sntate s respecte un anumit regim alimentar i de via dac voi nu-l respectai.

Din alimentaie trebuie excluse alimentele nocive n special crnurile, grsimile, alcoolul, cafeaua, prjelile i condimentele, sarea, zahrul.

Masa de diminea s fie principalul suport energetic i caloric, bazat pe cereale i fructe, masa de prnz s fie un adjutant caloric, iar cina s fie uoar i cel trziu servit la ora 19. Se recomand folosirea pinii negre, de graham, de semine. Toate produsele de origine animal cresc colesterolul i grsimile din snge, de aceea se recomand proteinele de origine vegetal. Astzi suntem confruntai cu tot mai multe afeciuni neuro-psihice, boli cadriovasculare, boli alergice i infecioase, boli urogenitale, afeciuni reumatice i ale coloanei vertebrale i lista poate continua.

Lipsa de micare duce la scderea performanelor fizice, sexuale i intelectuale, scade imunitatea organismului, scade sperana de via i apare mbtrnirea precoce. Organismul care nu se antreneaz se atrofiaz i n final nu mai funcioneaz. Problemele mici de sntate sunt trecute cu vederea mai ales n perioada tinereii cnd mai nimeni nu se gndete ce va fi mai trziu. Tragem de organismul nostru pn la epuizare cnd clacheaz. Nu conteaz ce mncm, ce bem, cum ne odihnim. Semnele de alarm apar mai devreme ca boala s se instaleze definitiv. Putem s prevenim instalarea bolilor, totul depinde de noi s nelegem ce se ntmpl cu organismul nostru.

Omul este programat genetic s triasc pn la 140 de ani, putem s ncercm s prelungim viaa sau dimpotriv putem s grbim sfritul mult mai devreme. Hotrrea ne aparine. Degeaba n cazurile disperate apelm la medici este tardiv fii proprii medici, mncai sntos, facei micare, respirai aer curat, odihnii-v suficient adic 8 ore, fii optimiti cu propria persoan i cu cei din jurul vostru.

Numai aa putei s-i sprijinii pe cei suferinzi, tehnicile nvate n acest curs (masaj, reflexoterapie, presopunctur, gimnastic recuperatorie) vor cldi suportul personal, de care vei avea nevoie n viitor.

LEGISLATIE MASAJ

Masajul este cunoscut din cele mai vechi timpuri practicat la inceput empiric s-a dezvoltat si a evoluat de-a lungul timpului, azi fiind cunoscute peste 200 tehnici de masaj.Indiferent de tehnica practicata maseurul trebuie sa cunoasca bazele metodologice adica procedeele fundamentale din care se vor ramifica ulterior varietatea de procedee secundare ceea ce face ca masajul sa fie o adevarata arta.

Ceea ce voi explica in acest capitol este bazat pe experienta de peste 20 ani in domeniul recuperarii medicale, a masajului si a formarii profesionale in acest domeniu.Creand o baza prin formarea unei scoli de masaj in Transilvania la inceputul anilor '90 am urmarit direct evolutia particparii si formarii specialistilor in acest domeniu lucrand cu un numar mare de studenti pana in zilele anilor 2012. Daca pana in anul 2004

pregatirea studentilor a fost liniara si inglobata intr-un curs scoala de un an de zile ca durata odata cu intrarea Romaniei in Comunitatea Europena lucrurile au inceput sa se schimbe.Schimbarea sa reflectat si programele de scolarizare care sau dorit sa fie cat mai scurte studentii dorind sa termine repede urmand calea spre tarile comunitare.Asa ca scolarizarea in ceea ce ne priveste sa redus la sase luni,ulterior la trei luni si chiar o luna in cazul cursurilor intensive, tehnicile de masaj structurandu-se pe module de la care au imprumutat si numele.Daca pana in 2004 aveam o singura meserie

cea de maseur acum conform noii legislatii din 2012 si a noilor coduri COR meseria de maseur se imparte astfel:

Maseurul de intretinere corporala

Maseurul terapeut

Maseurul reflexoterapeut

Din aceasta cauza programele de formare profesionala in acest domeniu la care am lucrat direct la elaborarea lor au suferit schimbari

Maseurul de intretinere corporala trebuie sa cunoasca bazele scolii de masaj din Romania adica masajul somatic,procedeele principale si secundare efectuate in cadrul sedintelor de masaj general,regional,segmentar.Aceste procedee aplicate apoi in cadrul masajului sportiv,anticelulitic,drenajul limfatic,masajul de relaxare si de tonifiere.Adaugand baza de anatomie umana adica: structura pieli si receptori pieli,scheletul osos, sistem articular, muschii striati,sistemul nervos central si vegetativ,nervi periferici,limfa si rolul ei,glandele endocrine completeaza tabloul de pregatire al maseurului de intretinere corporala.

Maseurul terapeut asimilat de pregatirea tehnicianului maseur

o scolarizare mai complexa ca durata si ca oferta de cunostiinte insa trebuie avut in vedere ca se axeaza pe pregatirea in domeniul terapeutic.Maseurul trebuie sa cunoasca bazele masajului somatic, tehnici de masaj terapeutic si recuperare medicala ca de exemplu masajul suedez, masajul profund, presopunctura, shiatsu, masajul decontracturant si cel de tonifiere, masajul periostal, masajul cu gheata, hidroterapia ( dusul masaj si dusul subacval ),drenajul limfatic medical, kinetoterapia pasiva,pasiv activa, activa, biomecanica articulatiilor,la care se adauga partea de anatomie si fiziologie umana, bilantul articular si muscular, organizarea cabinetului de masaj, fisa de observatie a pacientilor. Fiind o programa incarcata si greoaie fiinca se adreseaza persoanelor mai tinere care are minim 12 clase o recomandam sa fie desfasurata pe o perioada cuprinsa intre 1 an si 2 ani cu stagii de practica in camine de batrani,clinici,spitale.

Maseurul reflexoterapeut meserie cu statut independent din anul 2012 meseria de reflexoterapeut. Acceptata si controversata acesta tehnica de masaj veche de peste 5000 de ani cu origini in medicina traditionla chinezeasca s-a propagat in Europa si in Romania si datorita medicului homeopat de origine americana W. Fitzgerald.

Maseurul reflexoterapeut trebuie sa cunoasca tehnica de lucru a punctelor reflexogene situate in special la nivelul talpilor picioareleor dar colaborat si la alte zone reflexogene cum ar fi palmele, vertebrele coloanei, scalpul, fata si urechile. Legat de urechi filozofia orientala spune ca ele reflecta intelepciunea cu cat sunt mai mari cu atat persoana in cauza este mai inteleapta si vedem ca de multe ori Budha este reprezentat asa. La nivelul zonelor reflexogene un terapeut cu experienta prin palpare poate stabili un diagnostic.La capitolul pregatire reflexoterapeutul trebuie sa aiba cunostiinte de anatomie umana si binenteles de anatomie energetica sa cunoasca ce este energia chi, ceakre, meridiane energetice, sa

inteleaga relatia Om Univers ca nimic din ceea ce n-i se intampla nu este lasat la voia intamplari si Omul trebuie sa fie in armonie cu Universul si cu el insusi ca orice dezechilibru poate produce boli si catastrofe, gandirea pozitiva este esentiala in pregatirea unui specialist in acest subtil domeniu.

ANATOMIA

FUNCIONAL

PLANURILE CORPULUI UMAN

Planurile sunt suprafee care secioneaz imaginar corpul omenesc i n funcie de poziia ortostatic se cunosc 3 tipuri de planuri:

Planuri frontale: sunt dispuse paralel cu fruntea, de sus pn jos i mparte corpul omenesc ntr-o parte anterioar (ventral) i o parte posterioar (dorsal).

Planuri sagitale: dispuse vertical pe axa corpului de sus pn jos i mpart corpul omenesc n jumtatea dreapt i jumtatea stng.

Planuri transversal: aezate la nivelul centrului general de greutate orizontal i mpart corpul omenesc n parte inferioar i parte superioar.

La intersecia celor trei tipuri de planuri se gsete un punct imaginar ntre vertebra lombar L1-L2 numit centru de greutate care la om se modific n micare, mers, alergare, srituri.

SISTEMUL OSOS

Corpul omenesc este compus din aproximativ 206 oase, greutatea lor n stare uscat este cuprins ntre 5 - 5,5 Kg.

n funcie de forma pe care o au, oasele se clasific n:

oase lungi (ex. femurul)

oase scurte (oasele carpiene)

oase plate (oasele capului)

Indiferent de forma pe care o au, oasele prezint la suprafa pe anumite poriuni numeroase neregulariti numite spine care servesc drept zone pentru inserciile musculare (insercia muscular este locul unde muchiul se prinde prin tendon de os).

La suprafaa oaselor pot aprea i depresiuni, zone prin care trec nervi, vase de snge i vase limfatice.

Oasele care alctuiesc scheletul uman sunt urmtoarele:

neurocraniul - format din 8 oase

viscerocraniul -14 oase

coloana vertebral 33-34 oase

omoplatul - 2 oase

clavicula - 2 oase

osul stern - 1 os

coaste - 12 perechi

osul humerus - 2

osul radius - 2 oase

osul cubitus - 2 oase

oasele carpiene -8 + 8 oase

oasele metacarpiene -5 + 5 oase

falange - 14 + 14 la mini, 14 + 14 la picioare

osul coxal - 2 oase

femur - 2 oase

patela (rotula) - 2 oase

tibia - 2 oase

fibula - 2 oase

oasele tarsiene -7 + 7 oase

oasele metatarsiene -5 + 5 oase

Oasele capului :

neurocraniu care adpostete creierul

viscernocraniu care conine organele de sim i masticaie.

a)Neurocraniu: este format din 8 oase - 4 perechi (2+2) i 4 neperechi.

osul frontal : este un os simetric, nemedian, dispus n partea superioar a capului i anterior. Prezint dou caviti numite sinusuri frontale care fac legtura cu fosele nazale;

sfenoidul: este os nepereche, median, situat la baza craniului perpendicular pe axa acestuia. n partea superioar prezint o depresiune osoas numit aua turceasc care adpostete hipofiza (glanda endocrin care asigur procesul de cretere i dezvoltare a organismului);

etmoidul: os nepereche, nesimetric, median, particip la formarea orbitelor i foselor nazale

osul occipital: situat n partea posterioar i inferioar a capului, face legtura cu coloana vertebral cervical prin intermediul articulaiei occipitoatalandoide.

Osul temporale: 2 oase pereche, simetric, ce particip la formarea aparatului auditiv;

Osul parietale: 2 oase pereche, simetrice, situate n partea superioar a capului ce formeaz cea mai mare parte a bolii craniene.

b) Viscerocraniul: este format din 14 oase din care 12 perechi dispuse cte 6 de o parte i alta a feei i care sunt adunate n jurul unui os nepereche numit vomer (osul nazal). Al 14-lea os al feei este un os semimobil care se mai numete mandibul sau maxilarul inferior i permite actul de masticaie. Cele 13 oase amintite formeaz maxilarul superior.

Toate oasele capului sunt unite ntre ele prin articulaii fixe numite sinartroze sau suturi care nu permit nici un fel de micare.

Coloana vertebral (organ axial)

Coloana vertebral este cel mai important segment al aparatului locomotor. De ea se prind n partea superioar centura scapular, membrele superioare, n partea posterioar toracele iar n partea inferioar membrele inferioare.

Este format din 33-34 vertebre osoase. Prezint 344 suprafee articulare cu 24 discuri intervetebrale, cu 365 ligamente musculare i cu 730 puncte de inserie.

O vertebr a coloanei vertebrale este format dintr-o parte inferioar numit corp, de form cilindric ce prezint dou fee : superioar i inferioar, alctuit dintr-o lam de esut fibros numit placa terminal si o parte superioara numita arc.

Vertebra prezint posterior i median o apofiz osoas, iar lateral dou apofize transverse. Deasupra i dedesubt cte dou apofize articulare. ntre apofiza spinoas i cele articulare se gsesc lamelele vertebrale.

Coloana vertebral este format din urmtoarele regiuni :

regiunea cervical - se codific C1-C7 i este format din 7 vertebre.Prima vertebr cervical se numete atlas, a doua axis i are rol de pivot.

C7 se numete vertebra proeminent datorit unei apofize spinoase palpabile

regiunea dorsal (toracic) - format din 12 vertebre dorsale, se codific D1-D12 (T1-T12). De aceste vertebre se prind cele 12 perechi de coaste prin intermediul articulaiilor costovertebrale n numr de 24.

regiunea lombara L1 - L5 sunt cele mai groase i cele mai late vertebre deoarece ele menin greutatea corpului. Din aceast regiune lombar pleac i ramurile nervului sciatic care pune n micare musculatura membrelor inferioare.

regiunea sacrala formata din vertebrele S1-S10. Sunt sudate ntre ele i dau natere la dou oase : osul sacru i osul coccis

Coloana vertebral are forma unui S i prezint 3 curburi:

cervical

dorsal

lombar

Atitudinea coloanei depinde de: vrsta, sexul, profesia i gradul de oboseal al individului. Funcioneaz ca un resort, se ntinde i se comprim, are rol de a asigura echilibrul corpului.

Scheletul toracelui :

Toracele este anexat prii superioare a coloanei vertebrale i realizeaz o cavitate ce adpostete organe ca inima, plmnii, vase sanguine, etc.

Oasele toracelui sunt:

a)Osul stern: os nepereche, situat n partea din fa a toracelui imediatsub piele, este un os plat, are forma unui pumnal i este format din 3oase:

manubriul sternal sau mnerul

corpul sternului

apendicele xifoid

Din stern se prind cele 7 perechi de coaste prin intermediul articulaiilor sternocostale (12 la numr).

b)Coastele: 12 perechi de coaste, au forma de arc de cerc. primele perechi de coaste se prind de osul stern se numesc coaste sternale,urmatoarele trei perechi adica 8,9,10 se prind de coasta a saptea se numesc coaste false,iar ultimele doua perechi 11 si 12 sunt libere sunt coaste care nu se articuleaza cu sternul

c) Centura scapular

Realizeaz legtura ntre partea superioar a trunchiului i membrele superioare si este formata din doua oase:

1. Clavicula: os lung, turtit, aezat transversal, are forma de S italic i este situat ntre capul sternului i acromionul omoplatului.

2. Omoplatul (scapula): os plat, triunghiular, cu baza n sus i vrful n jos este situat ntre primul i al optulea spaiu intercostal. Vrful omoplatului se proiecteaz pe coasta a 7-a. Se afl n partea posterioar a toracelui.

Scheletul umarului si a membrelor superioare :

Umrul este reprezentat de partea superioar a omoplatului (acromionul) i partea superioar a humerusului

scheletul braului: humerus - os lung ce prezint: o parte superioar capul humerusului, un corp lung i o parte inferioar

scheletul antebraului format din 2 oase lungi:

radius ce se afl In prelungirea degetului mare de la mn. prezint :

o extremitate superioar,

un corp lung

o extremitate inferioar

cubitus (ulna) situat n prelungirea degetului mic, n partea superioar prezint o protuberant osoas - olecranul

scheletul minii este format din:

oase carpiene - 8 oase dispuse pe dou rnduri. Primul rnd spre antebra este format din:

scofoid

semilunar

piramidal

pisiform

Al doilea rnd In jos:

trapez

trapezoid

osul mare

osul cu crlig

oase metacarpiene se gsesc n prelungirea oaselor carpiene, sunt oase lungi i sunt n numr de 5 la o mn, se numeroteaz din nuntru n afar ncepnd cu degetul mare.

oasele degetelor care se gsesc n prelungirea metacarpienelor, sunt tot oase lungi n numr de 14 la o mna; cte 3 pentru fiecare deget cu excepia degetului mare (police) care are 2.

Scheletul bazinului

Se mai numete centura pelvian. Face legtura Intre coloana vertebral i membrele inferioare. Oasele care formeaz scheletul bazinului sunt:

oasele coxale dispuse lateral i unite anterior printr-o simfiz pubian i posterior prin segmentul sacrococcigian. Sunt oase plate de form patrulater alctuite din 3 piese osoase:

osul iliac reprezint partea de sus i din afar a osului coxal

osul pubis reprezinta partea din fata a osului coxal

ischionul este partea de jos a osului coxal

- Osul sacru os median ce ia natere din unirea vertebrelor sacrale, este aezat ntre cele 2 oase coxale orientat oblic posterior i napoi formnd cu L5 un unghi numit promontoriu. Are forma unei piramide, cu baza n sus i vrful n jos.

- Osul coccis este un os mic situat sub osul sacru, ia natere din unirea vertebrelor coccigiene. Are form de piramid cu baza n sus i vrful n jos. Este o poriune fix.

Scheletul membrelor inferioare

Scheletul membrelor inferioare cuprinde:

scheletul coapsei

scheletul gambei

scheletul genunchiului

scheletul piciorului

Scheletul coapsei este reprezentat de un os lung numit femur

femurul are:

o extremitate superioar care cuprinde capul femurului, o protuberant osoas lateral extern numit trohanterul mare si o protuberanta osoasa interna numita trohanterul mic formata din :

epicondilul intern

epicondilul extern

Scheletul gambei este format din 2 oase lungi, tibia care prezint: o extremitate superioar, un corp lung i o extremitate inferioar ce formeaz maleola intern

-peroneul (fibula) care este mai subire, ajut la stabilitatea gambei i este articulat n partea superioar cu tibia.

este :

un os lung i prezinta o extremitate inferiora ce formeaza maleola externa

Scheletul genunchiului este format din extremitatea inferioar a femurului, extremitatea superioar a tibiei i fibulei i prezint un os independent, semimobil i triunghiular aezat n partea anterioar a genunchiului numit patela sau rotula

Scheletul gleznei si a piciorului : oasele piciorului sunt legate ntre ele prin ligamente fibroase puternice i cuprind:

Oasele tarsiene : sunt oase scurte, n numr de 7 la un picior:

talus

calcaneu

navicular

cuboid

i 3 oase cuneiforme

Oasele metatarsiene: sunt oase lungi, n numr de 5 la un picior

Falangele: aezate n continuarea oaselor metatarsiene sunt n numr de 14 la un picior.

Degetul mare de la picior se numete haluce

SISTEMUL ARTICULAR SI BIOMECANICA ARTICULATIILOR

Segmentele osoase care alctuiesc scheletul uman sunt legate ctre extremitile lor prin anumite pri moi numite articulaii

Articulaiile se clasific astfel:

articulaii fixe: numite sinartroze, ele nu permit nici un fel de micare i se ntlnesc la oasele capului

articulaii semimobile care au amplitudine redus i se ntlnesc la nivelul coloanei vertebrale

articulaii mobile numite diartroze care au anumite grade de libertate i formeaz cea mai mare parte a articulaiilor scheletului uman

Elementele componente ale diatrozelor (articulaiilor mobile):

extremitile osoase articulare

cartilajul articular care este acoperit cu esut hialin. Acest esut mai gros la persoanele tinere i mai subire la persoanele n vrst, deci se subiaz odat cu trecerea anilor.

Acest cartilaj articular are 3 proprieti:

- compresibil - joac rol de amortizare asupra suprafeelor osoase. Unele articulaii pot suporta presiuni de peste 350 Kg for (articulaia coxofemural

de exemplu). Ca urmare a compresiunii discurile intervertebrale dup o zi de lucru n picioare nlimea unei persoane poate scdea cu 1-2 cm.

- elastic - este mai elastic n zona central i mai puin elastic la periferie

- poros - proprietatea de a se mbiba cu lichid sinovial

capsula articular care se prezint ca un manon ce mbrac capetele articulaiilor osoase.

ligamentele articulare - care are rolul de a ntri articulaia i de a limita micrile n articulaie. Ligamentele articulare pot fi oblice, ncruciate, laterale, rotunde i capsulare.

sinovial care reprezint stratul intern al capsulei articulare i se ntinde pe toat suprafaa profund a capsulei, constituind peretele capsulei articulare. Sinoviala regleaz temperatura i presiunea atmosferic n interiorul articulaiei.

lichidul sinovial care este un produs al micrii articulaiei, este de culoare uor glbuie, vscos i transparent. Are triplu rol: de hrnire a articulaiei, de curire, de ungere (lubrifiere).

Imobilizarea prelungit a unei articulaii are efecte nefavorabile asupra ei i anume:

lichidul sinovial nu se mai produce deci se pierd cele 3 proprieti

ligamentele articulare se atrofiaz

capsula articular retracteaz (cade)

articulaia i pierde mobilitatea, se ajunge la redoare articular (pierderea capacitii funcionale a articulaiei) care este nsoit de durere i anchiloz

Cele mai importante articulaii tip diartroz ale corpului sunt:

-articulaia occipito-altandoid realizat ntre osul occipital i prima vertebr(atlas)

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia capului

nclinarea capului lateral stnga-dreapta

rsucirea capului stnga-dreapta

circumducia capului (rotaia)

articulaia scapulo-humeral (umrului), realizat ntre scapul i captul superior al humerusului

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia braului

ducerea braului sus

rotirea intern i extern a braului adducia i abducia braului

articulaia acromio-clavicular realizat ntre acromionul omoplatului i clavicul. Este o articulaie intermediar care ajut articulaia scapulo-humerial pentru a putea realiza toate micrile menionate.

articulaia humero-cubico-radial (cotului) realizat ntre suprafeele osoase articulare ale oaselor humerus, radius i cubicus.

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia antebraului pe bra

pronaie (rsucirea antebraului cu degetul mare n jos)

supinaie (rsucirea antebraului cu palma n sus)

rotaie intern i extern

articulaia radio-carpian (articulaia minii i pumnului) realizat ntre suprafeele articulare ale oaselor radius, cubicus i carpiene

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia minii pe antebra

rotaia intern i extern a minii

nclinarea radial i cubital a minii

Articulaiile toracelui :

articulaiile sterno-costale realizate ntre suprafee articulare ale osului stern i coaste (7+7)

articulaiile costo-vertebrale realizat ntre coaste i vertebrele dorsale (12+12)

Biomecanica articulaiei:

aceste articulaii ale toracelui particip la respiraie (inspiraie i expiraie)

Articulaiile bazinului, realizat ntre suprafeele articulare ale celor dou oase coxale, osul sacru i coccis.

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia trunchiului

rsucire stnga - dreapta

ndoire lateral stnga-dreapta

micare de rotaie (circumducie)

Articulaia coxo-femural este cea mai puternic i voluminoas articulaie, ea poate suporta presiuni de pn la 500 kg for. Este realizat ntre suprafeele articulare ale osului coxal i capul femurului.

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia coapsei pe bazin

rotirea intern i extern a coapsei

abducia i adducia coapsei

Articulaia genunchiului este cel mai complex sistem articular al corpului omenesc. La nivelul genunchiului se formeaz 3 articulaii:

-articulaia femuro-tibial

-articulaia femuro-rotulian

-articulaia tibio-peronier superioar

Datorit faptului c suprafeele articulare ale oaselor tibie i femur nu se suprapun perfect apar nite formaiuni fibrocatilaginoase numite meniscuri. Ele sunt de dou tipuri i nume n forma literei C i n forma literei O.

Biomecanica articulaiei:

flexia i extensia gambei pe coaps

rotaia intern i extern

micri de lateralitate spre interior i exterior.

Articulaia tibio-tarsian (gleznei si piciorului) realizat ntre suprafeele articulare ale capului inferior al tibiei i osul tars.

Biomecanica articulaiei:

flexia plantar i dorsal a piciorului

rotaia intern i extern a piciorului

Sistemul muscular striat

In timpul contraciilor izometrice fibrele musculare nu se deplaseaz, capetele de inserie rmn nemodificate.

Muchiul i poate modifica doar volumul.

In timpul contraciilor izotonice fibra muscular se aproprie sau se deprteaz, capetele de inserie se modific i ele, deci se realizeaz un lucru mecanic.

O parte din muchii scheletici sunt agoniti adic realizeaz micarea primar i asigur fora principal, iar alii sunt antagoniti care se opun micrii principale (de exemplu antagonistul muchiului biceps brahial este tricepsul brahial).

Fibrele musculare sunt albe i roii.

Cele albe sunt rapide, se contract repede, pe intervale scurte, realizeaz contracii puternice. Ca exemplu dm muchii braului.

Fibrele musculare roii sunt mult mai lente rezist timp ndelungat i nu obosesc uor. Exemplu, muchii gtului, spatelui, membrelor inferioare.

Muchii scheletici sunt ataai de oase prin tendoane care ajut la stabilitatea articulaiilor.

Au o culoare alb i de obicei unesc muchiul de os. Ele pot uni i un muchi de altul.

Tendoanele de form plat se numesc aponevroze (cea mai reprezentativ este cea din zona lombar).

Contraciile izometrice menin poziia vertical a corpului iar contraciile izotonice execut diferite micri ale segmentelor corpului.

PRINCIPALELE GRUPE MUSCULARE VOLUNTARE

Muschii capului

1.Muchii pieloi ai capului - sunt muchii mimicii (ai expresiei feei) sunt inervai de nervul facial i se impart in:

muchii piloi ai capului, care acoper craniul

muchii piloi ai pleoapelor

muchii piloi ai nasului

muchii piloi ai gurii

2.Muchii masticatori: se mpart.n 4 muchi motori care ridic mandibula i coboara mandibula

Muschii gatului si cefei

1.Muchiul sternocleidomastoidian - este situat pe faa lateral agtului i ndreptat diagonal de sus n jos ntre osul temporal i torace.

Aciune: particip la micrile capului: flexie, extensie, micri de rotaie, nclinare, rsucire lateral.

2.Muchii scaleni: se gsesc situai pe ultimele vertebre cervicale Aciune: particip la micrile capului i la micrile de inspiraie.

3.Muchii prevertebrali : - sunt n numr de 3 i se gsesc situai pe partea anterioara a gatului

Aciune: realizeaz flexia i rotirea coloanei cervicale.

4.Muchii cefei: sunt n numr de 8 i sunt situai n zona cefei:

muchiul splenus

marele i micul complex

transversul gtului

marele i micul drept posterior al gtului

marele i micul oblic posterior al gtului

Aciune: particip la micrile capului

Muschii spatelui si ai coloanei vertebrale

1. Muchii spinali - sunt muchi situai n anurile vertebrale formatede apofizele spinoase ale vertebrelor i coaste. Sunt n numr de 3.

Aciune: realizeaz extensia coloanei vertebrale

2. Muchii intertransversali i interspinoi - sunt muchi mici, subiri,patrulateri situati in profunzimea coloanei vertebrale

Aciune: realizeaz ndoirea coloanei vertebrale i extensia acesteia.

3. Muchiul trapez: este cel mai reprezentativ muchi al spatelui. Muchi lat, superficial, de form triunghiular cu baza n sus i vrful n jos i acopera cea mai mare parte a spatelui

Este format din 3 fascicole musculare: superior, mijlociu i inferior. Aciune: particip la micrile capului, ridic i apropie omoplatul, nclin coloana cervical.

4. Muchiul marele dorsal - este un muchi plat, triunghiular, situat pe partile laterale ale spatelui

Aciune: realizeaz adducia, rotaia i proiecia napoi a braului, contribuind la actul de respiraie.

5.Muchiul romboid - este un muchi lat i subire, situat n zona omoplatului

Aciune: realizeaz micarea de rotaie a braului.

6. Muchiul rotundul mare i rotundul mic - sunt muchi de form cilindrica situati pe omoplat

Aciune: realizeaz rotaia intern i extern a braului.

7. Muchiul unghiularul - are form triunghiular i este situat n zona omoplatului sub trapez

Aciune: trage omoplatul nuntru (l apropie de coloana vertebral) realizeaz nclinarea lateral a coloanei cervicale.

8. Muchiul ptratul lombelor - are form ptrat i este situat n zona lombara

Aciune: contribuie la actul de expiraie (coboar coastele) i realizeaz nclinarea lateral a coloanei lombare.

9. Muchiul oblic extern - este situat n prile laterale externe ale spatelui

Aciune: contribuie la actul de expiraie, realizeaz rotaia coloanei vertebrale, particip la flexia bazinului pe torace i invers.

10.Muchiul psoas-iliac - este format din muchiul psoas i muchiul iliac Se ntinde de la nivelul vertebrelor lombare n diagonal din spate ctre

11.fata pana la trohanterul mic al osului femurAciune: este principalul stabilizator al oldului.

Muschii toracelui si abdominali

1.Muchiul mare i micul pectoral - sunt 2 muchi plai, situai pepartea anterioar a toracelui, de form triunghiular, unul situat la suprafa

iar celalalt in profunzime

Aciune: realizeaz adducia, flexia braului, coboar umrul i particip la actul de inspiraie.

2. Muchiul diafragmul - este un muchi lat care separ cavitatea toracica de cea abdominala

Aciune: contribuie la actul de respiraie.

3.Muchii intercostali i supracostali - sunt situai pe marginilecoastelor i pe partea posterioar a acestora.

4. Muchiul oblic intern al abdomenului - este situat pe partea lateral interna a abdomenului

Aciune: contribuie la actul de expiraie, realizeaz rotaia coloanei vertebrale, particip la flexia bazinului pe torace i invers

5.Muchiul marele dinat - este situat pe partea lateral a toracelui i are forma de ferestrau

Aciune: particip la actul de inspiraie i trage omoplatul nainte.

6. Muchii drepi abdominali - sunt muchi lai, lungi, situai pe de oparte i alta a liniei mediene a abdomenului, ntre torace i osul pubis.

Aciune: realizeaz flexia bazinului pe torace i invers, particip la actul de expiraie.

Muschii umarului si membrului superior

1. Muchiul deltoid - are form triunghiular, fiind cel mai voluminosmuchi al umrului care i d forma acestuia. Este alctuit din 3 fascicole: anterior, mijlociu i posterior.

Aciune: realizeaz abducia i extensia braului.

2.Muchii braului - cuprind:

a) Muchiul biceps brahial - este situat pe partea anterioar a osului humerus si prezinta doua capete

Aciune: realizeaz flexia antebraului pe bra, adducia si

rotaia intern a braului, rotaia extern a antebraului

b) Muchiul brahial anterior - este situat sub biceps.Aciune: realizeaz flexia antebraului pe bra.

c) Muchiul triceps brahial - ocup partea posterioar a braului i prezint 3 capete: dou superioare, unul inferior

Aciune: realizeaz extensia braului i antebraului, adducia braului, coboar braul

3. Muchii antebraului - se mpart n:

a) Muchii anteriori ai antebraului - sunt situai pe partea anterioar a antebraului, sunt flexori degetelor de la mana

b )Muchii posteriori ai antebraului - sunt situai pe parteaposterioar a antebraului, n numr de 8:

extensorul comun al degetelor

extensorul propriu al degetului mic

cubitalul posterior

anconeul

scurtul extensor al policelui

lungul abductor al policelui

lungul extensor al policelui

extensorul propriu al indexului (arttorului)

Aciune: realizeaz extensia antebraului i degetelor

c) Muchii externi ai antebraului - sunt situai pe prile laterale ale bratului in numar de 4 :

brahioradialul

primul radial extern

al doilea radial extern

scurtul supinator

Aciune: realizeaz flexia i extensia degetelor

1. Muchii minii - reprezint grupul micrilor de finee i precizie.

a) Muchii terarieni - sunt situai pe partea intern a palmei labaza degetului mare, n numr de 4:

scurtul abductor al policelui

scurtul flexor al policelui

opozantul policelui

adductorul policelui

Aciune: este dat de denumirea muchiului

b) Muchii hipotenarieni - sunt situai pe partea intern a palmeidar pe latura opus, n numr de 4:

palmarul cutanat

adductorul degetului mic

scurtul flexor al degetului mic

opozantul degetului mic

Aciune: este dat de denumirea muchiului

c) Muchii bazei mijlocii - sunt situai pe faa dorsal a minii,dispui pe 2 straturi:

superficial - muchii lombricali

profund - situai printre spaiile oaselor metacarpiene

Aciune: realizeaz flexia i extensia falangelor.

Muschii bazinului

1.Muchii fesieri - se mpart n muchiul fesier mare, mijlociu i mic.Sunt muchi voluminoi situai pe partea posterioar a bazinului, adic pe osul iliac si pe trohanterul mare al femurului

Aciune: realizeaz rotaia In afar i nuntru a coapsei, proiecia nainte a bazinului i este stabilizator al oldului.

2. Muchiul ptratul femurului - este situat pe osul ischion i petrohanterul mare al femurului.

Aciune: realizeaz rotaia n afar a coapsei.

3. Muchiul piramidal sau pisiform - este situat de jur mprejurul osului coxal

Aciune: realizeaz rotaia n afar i abducia coapsei, este stabilizator al oldului.

Muschii membrelor inferioare

1. Muchii coapsei - sunt formai din:

a) Muchiul cvadriceps - este un muchi voluminos situat pepartea anterioar a coapsei i cuprinde 4 fascicole musculare:femurarul, dreptul femural, vastul medial i vastul lateral. Cele 4 fascicole musculare se unesc intre ele si formeaza tendonul cvadricipital care

inglobeaza rotula si se insera pe capatul superior al tibiei unde formeaza tendonul rotulianAciune: realizeaz extensia complet a genunchiului.

b) Muchiul croitor - este situat tot n partea anterioar a coapsei si se intinde diagonal de sus in jos apoi se insera pe capul lateral intern al osului tibiaAciune: realizeaz flexia gambei pe coaps i al coapsei pe bazin.

c) Muchii adductori - sunt situai pe partea intern sauanterioar a coapsei.

Aciune: realizeaz adducia coapsei.

d)Muchiul tensorul fasciei lat - este situat pe partea lateral externa a copasei sub forma unui codon si formeaza ligamentul iliotibial

e) Muchii ischiogambieri - sunt situai pe partea posterioar a coapsei i cuprind 3 fascicole musculare: biceps femural, semimembranos i semitendinos.

Aciune: este complex - bicepsul realizeaz flexia gambei pe coaps iar ceilali doi muchi realizeaz extensia coapsei.

Sunt deosebit de importani pentru locomoie: mers, alergare,saritura.

2.Muchii gambei - sunt formai din:

a) Muchiul tibial anterior - este un muchi voluminos situat pe tibie

Aciune: realizeaz flexia, adducia, rotaia intern a labei piciorului.

b) Muchiul extensorul comun al degetelor - este situat pe tibie si peroneu

Aciune: realizeaz extensia ultimelor 4 degete de la picior.

c)Muchiul extensorul propriu al halucelui - este situat tot pe tibie

Aciune: realizeaz extensia degetului mare de la picior.

d Muchiul flexorul comun al degetelor - este situat pe tibie i ultimele 4 degete si falange de la picior

Aciune: realizeaz flexia degetelor.

e) Muchiul flexorul lung al halucelui - este situat pe osulperoneu i pe regiunea plantar.

Aciune: realizeaz flexia halucelui.

f) Muchiul tibial posterior - este situat n profunzime ntre cei doi muschi amintiti anterior

Aciune: realizeaz extensia, adducia, rotaia nuntru a labei piciorului.

g) Muchii peronieri - sunt situai pe partea lateral extern a gambei si ajung pana la oasele metatarsiene

Aciune: realizeaz micarea de rotaie n afar a piciorului i particip la susinerea bolii plantare.

h) Muchii gemeni se mpart in muchii gemeni interni si externi. Sunt situati pe partea posterioara a gambei, sunt muchi voluminoi care dau forma gambei. Muchii gemeni se unesc n jos si formeaz muchiul solearul care se continua cu tendonul lui Ahile ( tendonul are o lungime de 5-6 cm). Tendonul se nsereaz pe muchiul calcaneu.

Aciune: realizeaz flexia planetar a labei piciorului.

3.Muchii piciorului - sunt dispui n 4 regiuni:

regiunea plantar dorsal - reprezentat de muchiul pediosul

Aciune: extensor al degetelor

regiunea plantar intern - reprezentat de 3 muchi:

adductorul halucelui

scurtul flexor al halucelui

abductorul halucelui

Sunt situai pe oasele tarsiene i metatarsiene

Aciune: susin bolta plantar

regiunea plantar mijlocie - reprezentat de 4 muchi:

scurtul flexor plantar

accesorul lungului flexor

lombricalii piciorului

muchii interosoi ai piciorului

Aciune: realizeaz flexia i extensia falangelor

regiunea planetar extern - reprezentat de 3 muchi:

adductorul degetului mic

scurtul flexor al degetului mic

opozantul degetului mic

Aciune: susin bolta plantar.

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos este o reea de comunicare care centralizeaz i coordoneaz majoritatea activitilor corpului.

Fiecare gnd, amintire, emoie sau senzaie pe care le are o persoan i fiecare aciune pe care o desfoar persoana este o reflectare a activitii acestui sistem

Aceast reea de comunicare este constituit din trilioane de neuroni interconectai sau celule nervoase care se extind In tot corpul.

Sistemul nervos realizeaz trei funcii:

Funcia aportul senzorial realizat de stimuli din afara corpului prin intermediul receptorilor

Funcia de procesare i integrare ce analizeaz, nmagazineaz i selecteaz informaia senzorial i decide ce hotrre va lua

Funcia motoare care activeaz efectorii - fie muchii sau glande rezultnd un rspuns.

Sistemul nervos este format din:

Sistemul nervos central (SNC) care const din creier i mduva spinrii i ndeplinete funcia amintit mai sus

Sistemul nervos periferic - care const din o reea de nervi, alctuii din neuroni senzoriali care transmit inducia de la receptori la SNC i neuronii motori ca transmit semnalul motor de la SNC la muchi i glande.

Neuronii motori se mpart n dou grupe:

1.Neuroni care transmit semnale muchilor scheletici pentru ai pune n micare i aparin sistemului nervos somatic

2.Neuroni care alctuiesc Sistemul Nervos Vegetativ (SNV) i care controleaz activitile involuntare ca de exemplu frecvena respiratorie, digestiv etc.

Emisferele cerebrale dreapta i stnga alctuiesc creierul mare i centrii gndirii, memoriei, micrilor i comportamentului voluntar. Cerebelul alctuiete 10 % din creier i asigur ca trupul s fie echilibrat i ca muchii n contracie s produc micri line, iar trunchiul cerebral care leag creierul de mduva spinrii centralizeaz mduva spinrii, controleaz funcii vitale: btile inimii, frecventa respiratorie, presiunea sngelui.

Ventriculele din creier sunt pline cu lichid cerebrospinal limpede care ajut la hrnirea i protejarea creierului i a mduvei spinrii.

La nivelul creierului sunt 12 perechi de nervi cranieni care provin din partea inferioar a creierului i se ocup mai mult de transmiterea de

semnale senzoriale din piele i organe de sim din cap i gt i de transmiterea motorie ctre muchii acestor regiuni. Deci ei sunt senzoriali sau motori i senzoriali.

Maduva spinarii

Este aezat In canalul vertebrelor coloanei vertebrale se ntinde cea. 45 cm de la marea deschidere a craniului pn la nivelul primei vertebre lombare, n mijloc ea are o grosime aproximativ cr grosimea unui deget. Din mduv provin 31 de perechi de nervi spinali.

Rolul mduvei este de transmitere de informaii Intre creier i restul corpului prin intermediul nervilor spinali.

De asemenea ea este implicat i n multe acte reflexe de fraciuni de secund cum ar fi tragerea minii de pe un corp fierbinte.

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Nervii membrului superior

Plexul brahial - este alctuit din ultimele patru rdcini cervicale i rdcina toracic D4. Paralizia de plex brahial confer clinic urmtoarele aspecte: braul este inert, micrile umrului sunt abolite, flexia antebraului pe bra slab, umrul i braul n regiunea anterioar sunt uor atrofiate. Paralizia total de plex brahial imobilizeaz membrul superior fiind posibil numai ridicarea parial a umrului prin muchiul trapez.

Nervul radial - este un nerv mixt ce provine din unirea plexului brahial post. Cu fibre din rdcinile C4-C8. Aezat n afara vaselor, nervul nconjoar osul

humerus, ajunge la plica cotului, apoi la antebra, pumn unde nervul distribuie fibre senzitive la dosul minii. Nervul face extensia membrului superior, a

antebraului pe bra (prin muchii triceps) a minii pe antebra i extensia degetelor. Leziunile superioare ale braului prin fracturi humerale produc tulburri motorii n hiperflexie.

Nervul cubital - descinde din trunchiul secundar inferior al plexului brahial strbate axila i ajunge la bra, contureaz osul cubitus i ajunge la pumn. Nervul intervieveaz muchii flexorii ai antebraului i ai minii. El intervine n actele de precizie ale degetelor. Senzitiv deservete marginea interioar a minii cu degetul mic, marginea cubital a minii i inelarul. Paralizia nervului prezint:

mna scheletic sub form de ghear;

imposibilitatea flexiei minii pe antebra.

Nervul median - este alctuit din ramurile terminale ale plexului brahial. El se continu din axil, de-a lungul arterei humerale si

plica cotului i la mn, anterior inervnd muchii braului, antebraului din partea anterioar, la palm se mparte ntr-o ramur extern motoare i o ramur intern senzitiv. Nervul execut flexia minii pe antebra i flexia

degetelor 2,3, cu flexia falangelor distale ale arttorului i degetului mijlociu. Nervul median contribuie la actul de prehensiune. n caz de paralizie se pierde prehensiunea iar ntreruperile totale de nerv duc la paralizie mare cu pierderea capacitii de munc.

Nervul musculo-cutanat - intervieviaz muchiul biceps i muchiul brahialul anterior avnd funcia de flexie a antebraului pe bra. Paralizia nervului duce la bra atrnat i scade micarea de flexie anterioar.

Nervul toracic superior - se desprinde din plexul brahial. Inerveaz muchiul mare dinat care mpreun cu muchiul romboidul fixeaz omoplatul.

Paralizia nervului duce: ridicarea braului la orizontal este limitat i omoplatul devine median.

Nervii membrului inferior

Nervul sciatic este cel mai mare i cel mai lung nerv al corpului omenesc. El pornete din plexul sacrat S1, S2, S3. Acestea se unesc n bazin i ies prin gaura sciatic mpreun lombar L5 i ptrund pe faa posterioar a coapsei unde se mparte n dou ramuri dnd natere la doi nervi:

nervul sciatic popliteu extern - care inerveaz muchii extensori ai membrului interior pn la vrful degetelor;

nervul sciatic popliteu intern - care intervieaz muchii flexori ai membrului inferior el ajunge la planta piciorului.

Nervul crural - se desprinde din zona lombar L2-L3-L4. Nervul de ramuri pentru muchiul cvadriceps i muchiul musculo-cutanat i face extensia gambei pe coaps i flexia coapsei pe bazin. Paralizia nervului duce: scade flexia coapsei pe bazin, apare hipotenie de cvadriceps i reflex rotulian abolit.

Nervul plexului sacrat - prin paraliziile plexului sacrat L4-L5-S1-S2-S3 a nervilor fesieri amintim: leziunile unilaterale ale muchilor fesieri i pelvino trohanterieni n care coapsa se poate fi dus napoi i leziunile bilaterale care duce la mers dizgraios miopatic. Nevralgia de femuro-cutanat se manifest prin arsuri i amoreli.

SISTEMUL ENDOCRIN

Glandele endocrine

Produsele metabolismului, intrate din esuturi n snge i purtate de acesta prin tot organismul, sunt capabile s exercite o anumit aciune fiziologic.

Astfel CO 2 din snge influeneaz sistemul nervos central i este unul dintre agenii principali care particip la reglarea micrilor respiratorii.

Unele organe speciale secret In snge substane specifice, exercitnd o puternic influen asupra organismului. Fenomenul poart denumirea de secreie intern iar organele de glande cu secreie intern (glande endocrine).

Substanele fiziologice active produse de glande endocrine i secretate n snge se numesc hormoni.

n diferite boli se observ tulburri n activitatea glandelor, care se manifest prin scderea sau creterea produciei de hormoni sau chiar prin alterarea acestora (disfuncie).

Datorit prezenei nervilor care stimuleaz activitatea glandelor endocrine, funcia acestora din urm se afl sub controlul sistemului nervos central (SNC).

Anumite exerciii (respiraie, poziii, concentrare) prin intermediul sistemului nervos exercit influene hotrtoare asupra producerii hormonilor.

Acetia la rndul lor, difuzndu-se rapid n tot organismul, acioneaz favorabil sau nefavorabil asupra organelor i sistemelor.

Numele

Locul i rolul n organism

Hipofuncie

Hiperfuncie

HIPOFIZA

Este situat la baza craniului (n aua turceasc) i are cea. 0,40-0,50 g. Stimuleaz creterea,

lactaia(secreia de lapte la femei) precum i celelalte glande endocrine (este denumit i creierul endocrin). Intervine n metabolismul glucidelor, lipidelor i proteinelor.

La vrsta copilriei oprete creterea (nanism), ntrzie osificarea cartilajelor i mpiedic dezvoltarea normal a organelor genitale.

Hipofuncia poate apare n urma unor eforturi istovitoare, diminund-se produii de secreie.

Stimuleaz creterea, ajungnd la cca.2m (gigantism).La adult cresc extremitile distale ale oaselor lungi

(acromegalie).AIte tulburri:casexie hipofiziar, diabet insipid i sindromul antipozogenital. Dup eforturi fizice moderate, glanda prezint semne de activitate secretoare mai intense

TIROIDA

Se gsete sub osul hioid (mrul lui Adam) i cntrete cea.20-25 g. Troxina - hormonul secretat de tiroid -intervine n

metabolismul iodului pe care l fixeaz; influeneaz metabolismul accentundu-l i, n consecin duce la creterea cantitii de zahr n snge, favorizeaz arderea glucidelor, lipidelor i proteinelor din organism

-Insuficiena tiroidian exprimat la copii se traduce simptomele caracteristice cretinismului.

-La aduli n form grav (mixedem) prezint urmtoarele simptome: scderea metabolismului bazai care se repercuteaz asupra tuturor funciilor importante: bradicardie, hipertensiune, rcirea extremitilor, ncetinirea digestiei, constipaie.etc.

-Tulburri nervoase care variaz de la simpla "lene" pn la regresiunea pronunat a capacitii intelectuale.

In acest caz metabolismul este mrit. Toate funciile importante ale organismului sunt intensificate (respiraia, circulaia). Tahicardia (100-200 pulsaii pe minut), creterea poftei de mncare, diaree tec. Boala lui Basedow cu urmtoarele simptome: hipertofia (umflarea) glandei tiroide, exoftalmia (mrirea) globilor oculari i trahicardia

GLANDELE SUPRARENALE

Se prezint sub forma a dou corpuri mici (5-8 g fiecare), ca dou cciulite deasupra rinichilor. Este format din dou poriuni: Cortical i Medular. Glandele suprarenale sunt indispensabile vieii. Regleaz metabolismul srilor minerale, al protidelor i glucidelor. Asupra musculaturii scheletului, adrenalina (hormonul medularei) exercit o aciune caracteristic, mrind capacitatea de lucru a muchiului striat.

insuficiena corticosuprarenalei: astenie, adinamie, hipo-tensiune arterial, scderea temperaturii, respiraie superficial, tahicardie, tremurturi, scderea rezistenei la frig, intoxicaii, insuficien renal i chiar moarte prin colaps vascular. Boala Adison survine cnd hipocorticismul persist i se manifest prin scderea rezistenei organismului la infecii, tensiune arterial diminuat, pielea devine de culoarea bronzului, de unde i denumirea de boala zat

Hiporfuncia corticalei se traduce prin dou boli. Boala Cushing (slbirea musculaturii interesnd mai mult muchii membrelor, hipertensiune arterial, etc.) i boala numit Sindrom adrenogenital (modificri i dereglri n creterea datorit excesului de hormoni sexuali masculini - androgeni i feminini -progesteron).Hiperfun cia medulo-suprarenalei: hipertensiune paroxistic, ameeli, anxietate, vasoconstricie generalizat, paloarea excesiv i rcirea extremitilor, transpiraie, dureri de cap i lombare, uneori greuri i vrsturi.

SISTEMUL LIMFATIC

Sistemul limfatic ajuta la mentinerea unui echilibru al fluidelor in tesuturi si organe,

sange,la apararea organismului impotriva bolilor,la conservarea proteinelor si eliminarea bacteriilor si altor reziduri celulare.Excesul de fluide si bacterii sunt filtrate de ganglionii

limfatici .Ei sunt situati de-a lungul vaselor de sange asemenea unor margele insirate pe o ata.Aglomerari de ganglioni se gasesc in: zona gatului,axila,zona abdominala,inghinal,in spatele genunchiului.

Limfa este un lichid intercelular circula lent pe traseul unor canale,tuburi fara capete, numite cai limfatice,trece prin ganglioni limfatici primeste leucocite(4000-8000/1mmc) care se formeaza in glandele limfatice,splina si maduva spinarii.Marirea permanenta a leucocitelor se numeste leucemie 100.000/mmcub.Limfa mai estenumita impropriu si femeia de serviciu a organismului,deoarece curata organismul de toxine.

Leucocitele sunt celule albe,care elibereaza sunstante chimice ucigase numite anticorpi ce distrug patogenii.

Limfa returneaza excesul de lichid in sange

Limfa este impinsa in organism de ,contractia muschilor scheletici, deci nu are pompa ca sistemul sangvin.In lipsa miscarii in tesuturi se acumuleaza lichid,apare retentia si favorizeaza aparitia celulitei.

Masajul de drenare limfatica manual sau cu ajutorul aparatelor specializate,stimuleaza circulatia limfatica,ajuta la indepartarea acidului lactic si a altor produse reziduale

Sangele este format din:

ERITROCITELE (hematiile sau globulele rosii): transporta oxigenul si dioxidul de carbon de la celule in interg organismul.Un mm cub de sange contine 4.500.000 hematii la femei si 5.000.000 la barbati.

Un organism adult contine cam 1,5 kg maduva rosie.

LEUCOCITELE: globulele albe

TROMBOCITELE: elemente ce intervin in coagularea sangelui.18.000- 300.000mm/cub

CE ESTE DRENAJUL LIMFATIC?

Sistemul limfatic are o mare importanta in functionarea organismului nostrum.Daca el nu si-ar face datoria am cadea prada infectiilor de tot felul.Pentru a asigura o buna irigare a tuturor tesuturilor si organelor,inima pompeaza sange sub o presiune destul de crescuta,fapt ce favorizeaza iesirea apei din vasele de sange.Nu este o simpla apa.Compozitia lichidului dintre celule ,numit lichid interstitial,este

complexa.Lichidul interstitial nu mai poate intra inapoi in vasele de sange si daca nu s-ar fi gasit o cale de a fi drenat ,atunci ne-am umfla putin cate putin,iar inima nu ar mai avea ce sa pompeze.

CUM DRENEAZA LIMFA ?

Spre deosebire de aparatul circulator ce beneficiaza de o dubla pompa(ventriculul stang si drept) sistemul limfatic nu numai ca nu are o pompa dar isi are si originea in capilare care se termina in deget de manusa.

Vasele limfatice au foarte multe valve unidirectionale pe interiorul lor,astfel cand limfa trece de o valva ea nu mai poate da inapoi.Exista o valva pentru fiecare loc de varsare a celor doua ducte limfatice mari pentru a impiedica sangele sa patrunda in sistemul limfatic.

Vasele limfatice au peretii atat de subtiri incat pot profita de miscarile tesuturilor din jur ;limfa de la nivelul gleznei urca spre cisterna cili,vasul limfatic fiind practic muls de contractiile muschilor gambei si mai apoi ai coapsei.De aceea medicii recomanda miscarea ca mijloc de prevenire a edemelor membrelor inferioare.

Acesta este de fapt si mecanismul care explica eficienta masajelor in cresterea drenajului limfatic.

Sedintele de drenaj limfatic sunt extrem de importante in procesul de slabire.

Drenajul se efectueaza prin presiuni usoare care actioneaza asupra lanturilor de ganglioni limfatici.Este indicat pentru reducerea depunerilor de grasime si a celulitei,detoxifierea organismului,reducerea edemelor si stimularea sistemului imunitar.

Cateva minute de exercitii dimineata si seara pot face minuni.

CONTRAINDICATII

Nu se face masajul de drenaj limfatic in cazul in care persoana are implantat un stimulator cardiac,sterilet metalic, bolilor de piele,epilepsie,cancer,sarcina,ciclu menstrual sau la mai putin de o jumatate de ora de la servirea mesei.

BAZELE TEORETICE TEHNICE l METODICE ALE MASAJULUI

MASAJUL CA PROCEDEU DE BAZA

MASAJUL este un element de baz al culturii fizice medicale ce nseamn prelucrarea metodic a prilor moi ale corpului ( piele, esut celular subcutanat, muchi, vase limfatice i de snge, organe interne) prin procedee manuale sau instrumentale in vederea obinerii unor scopuri fiziologice, adic de ntreinere i terapeutice.

Exist mai multe clasificri ale masajului:

1. DIN PUNCT DE VEDERE AL LOCULUI ASUPRA CRUIA SE ACTIONEAZ:

a) Masaj somatic : se nelege prelucrarea esuturilor de la suprafaa corpului. Masajul somatic se mparte la rndul lui n:

Masaj general: se execut pe toat suprafaa corpului i poate exista sub form comprimat cu o durat de 35 minute, sau sub form extins de 50-60 minute.

Ordinea efecturii lui este urmtoarea: - masajul spatelui si al

al zonei fesiere;

masajul membrelor inferioare (separat fiecare membru) pe partea posterioar a acestora

masajul membrelor inferioare pe partea anterioar separat;

masajul abdomenului i al cutiei toracice;

masajul membrelor superioare tot separat;

masajul capului i al cefei.

O alt ordine de efectuare poate fi urmtoarea;

masajul membrelor inferioare pe partea anterioar separat;

masajul abdominal i toracic

masajul membrelor inferioare pe partea posterioar separat;

masajul zonei fesiere;

masajul spatelui;

masajul membrelor superioare;

masajul capului i al cefei.

Masaj regional: are o durat de 25-30 minute i se execut pe anumite regiuni ale corpului (spate, abdomen, etc).

Masaj segmentar: cu o durat de 15-20 minute se execut pe anumite segmente ale corpului (bra, gamb etc:)

Masaj local: cu o durat de 5-8-10 minute se execut pe poriuni restrnse ale corpului.

b. Masaj organic: se nelege prelucrarea esuturilor i organelor din cavitile corpului.

DIN PUNCT DE VEDERE AL EFECTELOR

a) Masaj terapeutic: care este masajul ce intervine n tratamentul recuperator al unor leziuni sau mbolnviri ale organismului. El poate fi aplicat singur sau asociat cu ali factori terapeutici.

b) Masaj fiziologic (de ntreinere ): este masajul folosit pentru stimularea marilor funcii ale organismului persoanelor sntoase.

c) Masajul sportiv : care se adreseaz sportivilor de performan.

In cadrul edinelor de masaj se folosesc procedee fundamentale, obligatorii, numite i procedee principale i ele sunt urmtoarele n ordinea de desfurrii lor:

Netezirea sau efleurajul - este o procedur de ncepere, de legtur,si de incheiere a sedintei de masaj

Friciunea

Frmntatul (petrisajul )

Presiunile i vibraiile

Tapotamentul ( loviturile)

Procedeele secundare sau ajuttoare sunt procedee care nsoesc procedeele principale, deriv din ele sau pot fi procedee de sine stttoare.

Dintre acestea amintim:

rulatul si cernutul- folosite n special la nivelul membrelor;

traciuni i scuturri- folosite la nivelul membrelor;

storsul

ciupiturile i pensrile

rulatul spatelui ( furculia)

pianotatul

alte manevre care deriv din procedeele principale

ACIUNI LOCALE I GENERALE ALE MASAJULUI

Stimuleaz funciile metabolice ale organismului

Stimuleaz circulaia local

Calmeaz durerile n caz de algii, nevralgii, etc.

Produce colorarea pielii n zona de masat i creterea temperaturii locale.

Stimuleaz funciile sistemului circulator i respirator.

Are efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului cu mbuntirea strii psihice i a somnului i ndeprtarea oboselii locale musculare.

INDICAII TERAPEUTICE ALE MASAJULUI

Boli ale aparatului locomotor reumatisme cronice, redori articulare, hipotrofii musculare etc.

Boli neurologice: pareze, paralizii, nevralgii etc.

Boli respiratorii

Boli digestive i metabolice: constipaii, diabet, gut, obezitate etc.

Alte boli: tulburri trofice dup aparat gipsat, tulburri neurovegetative, astenii, nervoz astenic, oboseal muscular etc.

CONTRAINDICATIILE MASAJULUI

Infecii i inflamaii ale pielii, eczeme, psoriazis localizat la nivelul minilor ( furuncuri)

Infecii i inflamaii ale oaselor i articulaiilor

Toate bolile infecioase de orice natur

Tuberculoz (TBC ) osoas, cutanat, pulmonar

Inflamaii acute ale organelor abdominale

Ulcerul gastric, duodenal, intestinal in faza acut

Hipertensiune arteriala

Traumatisme ale oaselor,articulatiilor si muchilor

Leucemii,metastaze,cancere etc.....

REGULI DE APLICARE A MASAJULUI

Se executa dupa saun si fizioterapie ( electroterapie, reflexoterapie, gimnastic )

Se execut dup 2-3 ore de la servirea mesei i cu 30-60 minute nainte de masa urmtoare

Se recomand evitarea fumatului i consumul de alcool din partea masorului i relaxarea de 5-10 minute dup fiecare edin de masaj

Masajul terapeutic se execut la recomandarea medicului specialist

Nu se execut masaj n stri febrile, acute ale bolilor, in caz de viroze respiratorii etc.

REGULI SI CONDIII N VEDEREA EXECUTRII UNUI MASAJ CORECT

Corpul celui masat s fie curat

Corpul celui masat s nu prezinte boli de piele ( exeme, furuncule, lichene, etc)

Pacientul s aib o poziie comod

Terapeutul s fie o persoana bine pregatita professional, calificat, sntoas, echilibrat psihic i emoional, s adopte o inut curat, minile curate i sntoase, unghiile tiate corespunztor, s nu prezinte obiecte care ar putea periclita integritatea corporal a celui masat ( inele, brri, ceasuri etc.)

Pentru masaj se folosesc uleiuri adecvate, crme ( apoase), alcool medicinal, pudre etc.

Intensitatea manevrelor de masaj va fi in raport cu vrsta pacientului, construcia fizic a lui

Dup edina de masaj se recomand celui masat o perioad celui masat o perioad de relaxare sau chiar de somn

Masajul general este bine s nu depeasc 1 or

Sensul manevrelor de masaj se realizeaz de la periferie ctre inima, n sensul de ntoarcere al circuitului sngelui ( n special manevra de netezire).

CALITAILE TERAPEUTULUI

S fie bine pregtit professional, s-i plac ceea ce face i s o fac cu pasiune, s cunoasca tehnicile de masaj, practice dar s aib i cunotine teoretice de anatomie, fiziologie, biomecanic etc

S fie o persoan echilibrat emoional i psihic

S aib caliti fizice, psihice i intelectuale pentru meseria aleas

S fie o persoan care dorete implicarea n problemele de sntate a celor din jurul su

S fie o persoan optimist ncepnd cu propria persoana dar i cu viitorii pacieni

Terapeutul poate lucra cu copii, tineri, adolesceni, persoane adulte i btrni, indiferent de sex, ras sau religie

CABINETUL DE MASAJ

Este locul unde i desfoar activitatea terapeutul calificat

Se pot desfura i activiti de reflexoterapie i presopunctur

Presupune un spaiu de aproximativ 10-15 mp care trebuie s fie prevzut cu o surs de ap, c aib 1 -2 paturi de masaj desprite de un paravan, o trus de prim ajutor, tensiometru, prosoape curate, creme i uleiuri de masaj.

Poate avea aparate manuale de vibromasaj i mecanomasaj

Poate fi parchetat sau acoperit cu o mochet

Este bine s aib o surs de muzic pentru meloterapie, se pot folosi diferite nuane de culori pentru cromoterapie.

Masajul terapeutic va fi executat pe baza unui bilet de trimitere de la medic

Se recomand ca fiecare pacient s aib propriul prosop, iar dac acestea lipsesc lenjeria de pat se va schimba dup fiecare pacient iar locul se va dezinfecta (cu spirt sau alte soluii).

Va fi prevzut cu un vestiar, preferabil cu du i ap rece i cald i grup sanitar obligatoriu.

Poate avea i un mic spaiu de ateptare.

ASPECTELE ANATOMOFIZIOLOGICE

ALE MASAJULUI

Masajul are influen asupra:

Pielii care este primul organ cu care maseurul vine n contact. Pielea prezint 3 straturi:

- epidermul care reprezint compoziia extern a pielii i dispune de mai multe straturi de la suprafa la profunzime i anume: stratul cornos precornos i stratul bazal, stratul care conine celule speciale pentru secreia pigamentului pielii numit melanin. Renoirea pielii se face ntre 26 i 42 de zile

- dermul

- hipodermul

Principalele funcii ale pielii sunt:

de protecie antimicrobian

secretorie, realizat de glandele sebacee i sudoripare ce intervin n termoreglarea i echilibrul hidroelectric al organismului

pilogenetica (originea firului de pr)

de barier mpotriva substanelor nocive care ncearc s intre n corp.

Articulatiile sub aciunea masajului crete vascularizarea articulaiilor, funcionalitatea acestora se mrete iar ligamentele articulare se tonific.

Circulaiei periferice i de profunzime

Sistemul limfatic mai ales prin netezire i friciune

Sistemul muscular prin frmntat i tapotament (baterea) crescnd eliminarea rezidurilor, se mrete elasticitatea muscular i fora de contracie a fibrelor musculare.

Anumitor centrii nervoi prin netezire (efleuraj) i vibraii, prin presiuni uoare se excit receptorii pielii i n felul acesta influeneaz anumii centri nervoi care declaneaz reacii de rspuns a nivel de organe i esuturi.

Asocierea procedeelor de masaj cu ghea diminueaz durerea, scade temperatura local i provoac anestezie local. Aceste efecte fac parte din efectele reflexe ale masajului manual.

Organelor, aparatelor i sistemelor organismului aplicarea procedeelor de masaj mbuntete funcionalitatea organelor, aparatelor i sistemelor

organismului, se folosete n scop funcional dar i pentru tratarea preventiv a unor afeciuni sau mbolnviri.

Pentru efectuarea masajului In diferite scopuri nu este nevoie de condiii

speciale, subiectul putndu-se plasa, n cazul masajului sportiv chiar la locul desfurrii competiiei, pe gazon sau pe o banc.

La masajul terapeutic se recomand ca terapia s se efectueze n cabinetul de masaj unde pacientul va fi ntins pe un pat sau masa de masaj.

MASAJUL SOMATIC

PROCEDELE DE MASAJ PRINCIPALE SI SECUNDARE

1. PROCEDEELE DE BAZA ALE MASAJULUI SUNT URMATOARELE:

1.1. NETEZIREA (sau EFLEURAJUL)

Netezirea este cel mai raspindit procedeu de masaj. Ea actioneaza direct asupra pielii avind urmatoarele efecte:

Curata pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial

mbunatateste functia glandelor sudoripare si sebacee

Mareste temperatura locala a pielii

Accelereaza circulatia singelui si a limfei n vase

Influenteaza terminatiile periferice ale nervilor

Influenteaza sistemul nervos central

Efectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternica a limfei si a singelui n vase.

Prin neteziri energice, circulatia singelui si a limfei se intensifica. Acest lucru are o influenta majora asupra distribuirii singelui n portiunile masate, si deci contribuie la nlaturarea manifestarilor de staza si edeme.

S-a constatat ca prin netezire de la periferie spre centru, circulatia singelui si a limfei se amelioreaza si n vasele mai mari, nu numai n cele aflate imediat sub piele. n cursul masajului absorbtia lichidelor din tesutul celular subcutanat se accelereaza cu 1618%, si aceasta accelerare este direct proportionala cu durata netezirii.

Adresindu-se pielii, tesutului subcutanat si celui conjunctiv, executia acestei manevre cunoaste tehnici variate. Specialistii masajului practica efleurajul executat simultan sau alternativ, cu o mina sau cu ambele miini, folosind suprafata palmara sau dorsala a miinilor, cu degetele apropiate sau ndepartate.

Miscarile descrise pot fi lungi sau scurte, n linie dreapta, serpuita, n zig-zag, dispuse transversal sau longitudinal, n cerc, elipsoidal sau cu priza n bratara, alunecind sacadat sau nentrerupt, n functie de particularitatile anatomice ale suprafetelor masate.

Pe suprafetele mici se recomanda efleurajul executat cu 1,2,3 sau toate degetele, sau numai cu fata palmara a policelor.

Segmentele cilindrice ale membrelor superioare si inferioare necesita netezirea executata n bratara, cuprinzind regiunile masate ntre degetul mare si degetele opozante, naintind sacadat cu pasi mici, dinspre extremitati.

Indicatii metodice generale:

a) sensul de executie al efleurajului este determinat de circulatia limfatica a organismului, convergenta spre ganglionii limfatici din regiunea cefei si gitului, axiala si inghinala si regiunea poplitee pentru membrele inferioare;

b) directia miinii maseurului este determinata totdeauna de directia anatomica a vaselor limfatice, deoarece scopul principal este de a realiza o mai buna scurgere a limfei.

c)netezirea nu se face prea rapid, ci ritmic, linistit, pentru ca limfa circula ncet prin vase; se face fara ntreruperi, n asa fel ncit sa ajunga pina la ganglionii limfatici cei mai apropiati.

d) presiunea miinii care face masajul trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a segmentului masat si sa scada apoi pe cea de-a doua jumatate;

e) miinile maseurului nu trebuie sa se lipeasca de portiunea masata, ci dimpotriva, sa alunece usor si liber;

f) orice masaj trebuie sa nceapa si sa se termine prin netezire, pentru a nlatura staza limfei si a contribui la scurgerea produselor metabolice n vase;

g) n timpul unei sedinte de masaj nu trebuie n mod obligatoriu sa folosim toate felurile de neteziri. Fiecare procedeu de masaj depinde de scopul urmarit, de configuratia portiunii de masat, cit si de timpul rezervat masajului;

h) netezirea este de obicei considerata un masaj pregatitor n edeme si atunci cind partea masata a corpului este foarte dureroasa. n acest caz, n primele zile masajul se reduce exclusiv la neteziri concentrice circulare;

i)n chirurgie si ortopedie, n traumatismele articulare, netezirile si frictiunile au un rol hotaritor n masajul pregatitor.

1.2. FRICTIUNEA

Frictiunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de masaj.

Procedeele care alcatuiesc frictiunea se deosebesc de netezire prin aceea ca pielea mpreuna cu tesuturile profunde se frictioneaza n diverse pozitii. Ele se efectueaza printr-o miscare de apasare si deplasare a tesuturilor moi pe planul osos, n limita elasticitatii proprii.

Frictiunile se executa cu o singura mina sau cu ambele miini, alternativ sau simultan, cu toata suprafata palmara sau numai cu suprafata palmara a degetelor, cu pumnul nchis sau seminchis, n spirala cu radacina palmei. Frictiunile au ca efect intensificarea circulatiei locale si maresc absorbtia diferitelor produse patologice care se acumuleaza n piele sau sub piele

Frictiunea este procedeu de baza terapeutic n urmatoarele situatii:

traumatisme articulare

traumatisme sportive

transsudate si exudate vechi

pentru restabilirea mobilitatii normale a pielii

mareste supletea si elasticitatea tesuturilor

dureri n nevrite si nevralgii

Indicatii metodice generale:

a) n frictiune, directia miinii nu este determinata de directia vaselor limfatice, si poate fi executata si n sensul contrar circulatiei singelui si a limfei

b) toate procedeele de frictiune se reduc la miscari rectilinii, n spirala sau circulare, la care participa n functie de necesitati o parte dintre degete sau toate

c)eficacitatea frictionarii articulatiilor se mareste daca frictiunea se face ntr-o baie de apa fierbinte, asa cum o recomanda specialistii n domeniul masajului

d) frictiunile energice n punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a nervilor, accelereaza circulatia locala si mbunatateste considerabil nutritia tesuturilor

e) frictiunea este un excelent mijloc profilactic, deoarece mpiedica n articulatii formarea diverselor exudate care determina n portiunea afecata procese inflamatorii de lunga durata

f) cu ajutorul frictiunilor, un maseur cu experienta ncepe sa cunoasca modificarile patologice care se produc n tesuturile profunde, mai ales n regiunea articulatiilor.

1.3. FRAMINTATUL

Framintatul este unul din procedeele de baza ale masajului cu ajutorul caruia se maseaza n principal masa musculara. n timpul acestui procedeu se trage de pe planul osos grupa musculara masata.

Framintatul are urmatoarele efecte:

produce o marire vizibila a mobilitatii tendoanelor

fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular;

activeaza circulatia limfei si a singelui, mbunatatind schimburile nutritive si ajutind la eliminarea toxinelor rezultate n urma activitatii musculare;

procedeele de framintare maresc puterea de contractie a muschilor, reprezentind astfel o gimnastica pasiva deosebit de importanta n cazul atrofierii muschilor.

Multi specialisti acorda importanta marita framintatului, afirmind ca a masa nseamna a framinta.

Tehnica framintatului variaza n functie de particularitatile anatomice si fiziologice ale suprafetelor pe care le masam. Astfel, pe regiunea spatelui, torace, brate, coapse este indicat un framintat n cuta, cind tesutul se stringe ntre degete si podul palmei, dupa care este ridicat si presat fara deplasarea miinii de pe piele si fara a scapa cuta, n aceeasi directi sau n sens invers, n zig-zag sau circular, pina se maseaza ntreaga suprafata. Pe abdomen se poate aplica framintatul n cuta sau cel n val, cu conditia de a nu presa tesuturile n profunzime. Pe membre se aplica tehnica framintatului n cleste, n cuta sau n val.

Indicatii metodice generale:

a) framintatul se face ntotdeauna ntr-un ritm lent;

b) se vor evita smuciturile bruste, smulgerile, rasucirea muschiului, provocarea durerilor si nu se va sari de la o parte a corpului la alta

c) la framintarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va ncepe ntotdeauna din portiunea de trecere a muschiului n tendon, deoarece produsele metabolismului si ale oboselii se aduna n cantitati mari n tecile tendoanelor. Tot aici sunt retinute timp ndelungat produsele infectioase de orice natura.

1.4. TAPOTAMENTUL

Este o manevra principala care se adreseaza tesuturilor superficiale, celor profunde si terminatiilor nervoase. El se caracterizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice, executate superficial sau profund n functie de scopul urmarit. Tapotamentul poate fi executat cu pulpa sau cu fata palmara a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cuantebratul sau cu miinile facute caus. Aceste lovituri se executa din caderea moale a miinilor si a degetelor.

Tapotamentul cunoaste mai multe variante, n functie de particularitatile anatomo-fiziologice ale suprafetelor pe care la masam:

n nuiele

percutat

tocat

batatorit

plescait

cu palma n caus

cu pumnul seminchis

cu pumnul nchis

Tapotamentul se executa cu ambele miini, usor departate ntre ele, prin loviri care cad pe piele n ritm foarte viu.

Efectele tapotamentului sunt:

ajuta la micsorarea si ncetarea durerilor, cind gradul de excitatie al nervului este marit;

favorizeaza un aflux puternic de singe spre regiunea masata, determinind astfel nbunatatirea nutritiei acelei regiuni;

are efect vasodilatator la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv;

produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale;

influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.

1.5.VIBRATIILE

Sunt miscari ritmice oscilatorii si presiuni continue executate cu o singura mina sau cu ambele miini, cu virful degetelor sau cu fata lor palmara, cu podul palmei, cu radacina miinii, cu toata palma, cu degetele ntinse, cu pumnul deschis sau nchis si se aplica pe suprafata corpului cu un grad diferit de presiune.

Vibratiile au urmatoarele efecte:

intensifica functionarea glandelor

calmeaza durerile n diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii, migrene)

mbunatatesc capacitatea de efort

au efect calmant, relaxant

influenteaza organele si tesuturile profunde (stomac, ficat, inima, muschii, peretii abdominali si intestinali)

influenteaza secretia majoritatii glandelor si organelor (stomac, glande salivare, glande sexuale, etc.).

Vibratiile care au o amplitudine si o intensitate mai mare decit vibratiile obisnuite se numesc trepidatii. Ele se aplica pe spate si torace, asociate cu miscarile respiratorii.

Scuturatul este tot o tehnica de baza a masajului care se aplica membrelor superioare si inferioare.

Daca nu sunt nsotite de miscari trepidante, vibratiile se transforma n presiuni. Acest procedeu se executa cu virful degetelor unei singure miini. Procedeul se executa prin citeva presiuni scurte si rapide, aplicate asupra trunchiului nervos, sau asupra ramurilor care au un sprijin osos sau muscular. Scopul presiunii este de a nlatura durerea.

Indicatii metodice generale:

a) vibratiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur si cer un antrenament sustinut din partea acestuia;

b) pentru a obtine o executie satisfacatoare n vibratii, se va face urmatorul exercitiu: se aseaza virfurile degetelor pe o masa de marime mijlocie, care are n centru un pahar

cu apa, si se executa miscari tremuratoare, vibratoare; daca degetele vibreaza bine, suprafata apei ncepe si ea sa vibreze n centrul paharului, n caz contrar se misca toata suprafata apei, de la o margine la alta a paharului;

c)bratul care efectueaza vibratiile trebuie sa fie putin flexat, iar muschii centurii scapulare nu se contracta puternic.

2. PROCEDEE SECUNDARE DE MASAJ

2.1. CERNUTUL

Este o manevra aplicata n mod special pe membrele superioare si inferioare, energic si ritmic.

Tehnica de executie: cu ambele miini, asezate de o parte si de alta a segmentului masat. Regiunea carnoasa a bratului, antebratului, coapsei sau gambei se apuca cu degetele flexate, de jos n sus, si se deplaseaza de jos n sus si lateral, ridicind si presand, asemenea cernutului printr-o sita. Miinile nu se ridica de pe regiunea masata, ci se deplaseaza din aproape n aproape.

Efecte:

actiune de relaxare a muschilor;

mareste supletea tesuturilor;

activeaza functiile circulatorii si trofice.

2.2. RULATUL

Este o manevra asemanatoare cernutului, executata foarte energic, si cu o presiune crescuta.

Tehnica de executie: se apuca regiunea carnoasa a organului de masat (mina sau picior) n palme, tinind degetele ntinse, si se ruleaza in toate sensurile, ntr-un ritm viu, energic, apasind mai puternic decit la cernut.

Efecte:

relaxarea muschilor

mareste supletea tesuturilor

activeaza functiile circulatorii si trofice

spre deosebire de cernut, rulatul actioneaza n mod uniform asupra tesuturilor moi din preajma zonei masate

2.3.SCUTURATUL

Scuturatul consta n miscari oscilatorii mai ample, care se aplica segmentelor membrelor superioare si inferioare, membrelor n ntregime sau ntregului corp.

Tehnica de executie: se aplica ambele miini astfel ncit degetele mari si portiunea corespunzatoare a palmelor sa cuprinda marginile miinii sau ale piciorului pe caredorim sa-l masam si le scuturam cu vioiciune de sus n jos si dintr-o parte n alta, exercitind n tot acest timp si usoare tractiuni n sensul lungimii membrului respectiv.

Efecte:

de relaxare daca sunt efectuate cu blindete

de nviorare si stimulare generala, daca sunt executate ntr-un ritm mai viu

2.4. TENSIUNI SI TRACTUNI - sunt procedee de masaj care actioneaza asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare, cu scopul de a mbunatati mobilitatea acestora.

Tractiunea se aplica membrelor superioare si inferioare, la sfirsitul sedintelor de masaj, asociate cu scuturarile. Trunchiul se ntinde din pozitia sezind prin apucarea peste brate, ridicarea si scuturarea energica a ntregului corp.

Tensiunile constau n cresterea sau scaderea presiunii intraarticulare, prin mobilizari pasive sau activo-pasive, n sensul amplificarii miscarii normale.

Efecte:

mbunatatirea circulatiei locale

creste supletea structurilor articulare si periarticulare

optimizeaza functiile la nivelul articulatiilor

2.5. PENSARILE SI RIDICARILE

Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor.

Tehnica de executie: se executa energic prinzind si ridicind ntre degete o cuta de tesut subcutanat sau chiar muschi, se stringe usor si se ridica atit cit permite elasticitatea acestor tesuturi, apoi se elibereaza brusc.

Efectul este excitant

Ridicarile sunt o manevra energica ce se executa mai ales pe regiunea spatelui.

Tehnica de executie: se prinde cu putere o cuta de piele, tesut subcutanat si muschi, ntre police si restul degetelor si se trage n sus ca si cum am vrea sa o desprindem de pe planul profund sau osos. Masarea se repeta n sens ascendent sau descendent.

Efectul este excitant.

2.6.PRESIUNILE

Presiunile se executa pe portiuni mai reduse sau mai ntinse ale corpului, ntarind actiunea netezirilor, frictiunilor si framintatului. Ele sunt recomandate persoanelor sanatoase, robuste, si mai putin batrinilor, copiilor si femeilor.

Tehnica de executie a presiunilor difera dupa particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunilor pe care se aplica. Ele se aplica cu pulpa degetului, axial, cu palmele sau cu pumnul, n timpul sau la sfirsitul sedintei de masaj.

Pentru mbunatatirea circulatiei limfatice se pot executa presiuni pe vasele limfatice ale membrelor si trunchiului, de la regiunile proximale spre cele distale si invers.

MASAJUL SPORTIV

Masajul sportiv nu constituie o specialitate in sine; nu este decat o varianta de aplicare a masajului clasic, cu aceleasi manipulari, aceleasi procedee, aceleasi principii.

Scopurile masajului sportiv :

1. Revenirea cat mai rapida la starea normala, adica refacerea diferitelor organe dupa efort, diminuarea timpului de repaus necesar disparitiei efectelor de oboseala. Masajul favortizeaza pe de-o parte reluarea mai rapida a sedintelor de antrenament sau a competitiilor datorita unor recuperari activate. Iar pe de alta parte determina cresterea cantitatii de munca in timpul antrenamentului. Ameliorand calitatile sportivului la antrenament, masajul devine un mijloc important in obtinerea conditiei fizice si apoi a formei sportive.

2. Prevenirea accidentelor la antrenamente si la competitie, imbunatatirea rezistentei organismului sportivului la solicitari bruste si violente. La realizarea acestor scopuri contribuie doua forme de masaj: masajul pregatitor efortului si masajul de refacere.

3. Participarea la tratarea si vindecarea traumatismelor sportive si a sechelelor lor, apoi reeducarea (recuperarea), pentru a relua cat mai rapid si fara pericol activitatea sportiva.

Masajul concura deci la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna, de antrenament la igiena generala.

Fiecare sport solicita in mod selectiv anumite grupe musculare, anumite articulatii. Diferite unele de altele, tehnicile sportive implica forme de actiune specifice si nenumarate repetari ale aceluiasi gest: a trage, a impinge, a lovi, a cadea, a sari, a

ridica, etc. Astfel, conform specificului activitatilor sportului, anumite regiuni ale corpului supuse unor intense solicitari, uneori la limita tolerantei fiziologice, sunt mai mult expuse traumatismelor interne. Acestor zone solicitate trebuie sa li se adreseze masajul.

Maseurul va trebui sa tina seama de particularitatile individuale ale sportivilor pe care-i maseaza.

Acest masaj este adresat sportivilor care fac sport de performanta sau de agrement. Are mai multe roluri si difera de la sport la sport, difera dupa activitatea competitionala si locul ce il ocupa in cadrul unei competiti sau antrenament. In sportul individual de inalta performanta, sportivii isi aleg un maseur care ii are in ingrijire intreaga viata, il insoteste la antrenament la competiti in stagiile de pregatire si recuperare. Tipuri de masaje sportive:

1.Masajul de incalzire, care se face la inceperea unui antrenament, competitie sau concurs. Are rolul de a incalzi corpul si anumite lanturi musculare mai solicitate in respectivul sport, cu scopul de a scurta incalzirea sau a evita anumite intinderi sau rupturi musculare.

2. Masajul efectuat in pauzele dintre doua reprize sau probe, care are ca scop relaxarea unor musculaturi solicitate in exces, sau incalzirea unos muschi ce vor fi solicitati.

3. Masajul de revenire dupa efort care se face la sfirsitul unei competiti sau probe sportive, care are rol de eliminare mai rapida a acidului lactic acumulat la nuvelul anumitor muschi, relaxarea generala si recapatarea functiilor unor organe solicitate cum ar fi inima si plamanii.

4. In sporturile care necesita o forta mare (haltere, aruncari) masajul inaintea fiecarei incercari trebue sa tonifice muschii solicitati.

5. In sporturile de mare concentrare (scrima,box) relaxarea fizica si mentala dupa fiecare repriza este esentiala prin masaj relaxant.

In orice sport pot aparea mici incidente sau accidentari care pot compromite participarea sportivului si unele dintre ele pot fi inlaturate prin masaje scurte dar eficiente. Dupa unele accidentari, pentru recuperarea mai rapida un program judicios de masaje de recuperare readuce mai curind sportivul intr-o buna forma

competitionala. Masajele de intretinere pentru sportivi sunt necesare in perioada de refacere si odihna, iar dupa o perioada foarte solicitanta citeva masaje de relaxare ii poate reface starea psihica si fizica.

Efectele masajului in sport:

ajuta la mentinerea performantei fizice

reduce contractura musculara: un muschi relaxat are performante fizice mult mai bune decat un muschi rigid

reduce durerea musculara si creste elasticitatea musculoligamentara

imbunatateste circulatia sangvina si limfatica si favorizeaza recuperarea mai rapida dupa efortul fizic

in lipsa unei incalziri corespunzatoare, reduce disfunctionalitatile musculo-ligamentare care pot sa apara

reduce stresul si tensiunea psihica de dinaintea si din timpul competitiei sportive

creste circulatia cerebrala, deci mareste atentia si performanta sportivilor

masajul de dinaintea competitiei creste performanta

masajul de dupa competitie imbunatateste si grabeste recuperarea

In concluzie masajul ajuta la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna si de antrenament, la igiena generala.

Indicatiile masajului sportiv:

in perioada pregatitoare (de obicei dupa antrenament)

in perioada competitionala, inainte de probe sau dupa probele sportive

in perioada de refacere si recuperare medicala

in cazul accidentelor si imbolnavirilor specifice, dupa cum urmeaza:a) in cazul leziunii tesuturilor moi perifericeb) in cazul leziunilor musculare si tendinoasec) in accidentele articulared) in accidentele osoasee) in leziunile nervilor perifericif) in cazul unor tulburari functionaleg) in cazul aparitiei supraantrenamentuluih) in cazul epuizarii fizice

In perioadele pregatitoare, masajul este strans legat de procesul de antrenament sportiv, se aplica dupa efort si urmareste cateva principii generale:

1. Se poate aplica sub forma de masaj general sau partial, de obicei recomadandu-se patru sedinte de masaj pe saptamana, doua de masaj general si doua de masaj partial, in mod alternativ si strict individualizat. 2. Se maseaza mai intai grupele musculare care nu au luat parte directa la efort si apoi cele direct implicate in efort, pentru ca in cele din urma, circulatia sanguina si cea limfatica sa fie deja imbunatatite.

In perioadele competitionale, masajul impulsioneaza starea de start si se aplica inainte de concurs prin procedee corespunzatoare si individualizate pentru depasirea crizei de adaptare, in care sportivul poate manifesta apatie, situatie in care se aplica procedee de masaj excitante.

Dupa concurs, in perioada de refacere, scopul masajului este inlaturarea oboselii si refacerea rapida si eficienta a organismului, in vederea pregatirii pentru concursurile ce urmeaza.

Masajul sportiv, se poate aplica sub forma masajului sau a automasajului, direct pe terenul de sport, pentru efecte imediate, sau in cabinete de masaj, pentru refacerea, pentru compensarea si supracompensarea energiilor folosite in efort si in recuperare.

Fiziologia sportivului precizeaz c naintea unor antrenamente, dar mai ales naintea competiiei, la sportivi se manifest aa-zisa "stare de start", un complexde manifestri comportamentale neuropsihice i vegetative (cele endocrine,metabolice, prezente i ele, sunt mai puin vizibile), cu caracter strict individual idependent de factori multipli (reactivitile neuropsihice i neurovegetative, carein n mare msur i de tipul de sistem nervos, dar care pot fi ameliorate,stabilizate prin antrenamente psihofizice; stare de sntate i capacitatea de efort; factorii climatici i de mediu; public, adversar, arbitru, condiiile terenului sau ale slii, anumite triri plcute sau neplcute, etc.).Masajul de nclzire, prin proceduri difereniale, urmrete tocmai atenuarea uno rasemenea manifestri negative, printr-un efleuraj (netezire) blnd, mai prelugit,vibraii, masaj reflex care diminueaz febra de start, calmndu-l pe sportivul aflat n starea de hiperexcitabilitate.La polul opus, efleurajul mai viu, scurt, vibraiile mai scurte i mai intense, ca i friciunile, tapotamentul, nainte de concurs l stimuleaz pe sportiv, combtnd "apatia de start", iar nclzirea propriu-zis, ce urmeaz masajului, va terge pn la dispariie aceste manifestri negative ale apatiei

de start, fenomen negativ de regul prezent la cei cu temperament flegmatic, care trebuie s beneficieze de psihoterapie.

MASAJUL ANTICELULITIC

Celulita este o alterare a tesutului conjunctiv ca urmare a acumularii grasimii in adipocite si are ca urmare imbatranirea tesutului prin actiunea glucozei asupra fibrelor de colagen si elastina, tulburari la nivelul circulatiei limfatice si sanguine, care favorizeaza retentia de apa si toxine.

Este rezultatul unui proces anormal de stocare a grasimilor. Sub influenta diferitilor factori alimentari sau hormonali, celulele grase (adipoase) se pot umple cu grasimi care prvin dintr-o alimentatie excesiva sau, din contra, se pot goli in functie de nevoile energetice ale organismului. Adevarate rezerve de grasime, aceste celule adipoase pot creste, depasind de circa 60 ori volumul lor normal, comprimand astfel toate vasele de sange din apropiere rezultand un drenaj incetinit, tesuturi subcutanate inflamate, care dau nastere unui aspect inestetic al epidermei. Localizarea de predilectie este la nivelul coapselor, feselo