Miitluea. lâmloistraţiusa I Tlpcirafla:

IMŞDVU, plata mare, Tlrgulfi inului Nr. 3 0 .

feroorl mfrancaU nu te primenii. MmueripU hm tt rrirwntfw.

BlrcirUe de a n n n c lm :•rusvu, piaţa mare, T6rgul&

inului Nr. 30.

Uwr&te mai primesoft In Vlana & îmm, &MMtutem A Vogl*r (Otto Mm), ă, SekaUk, Aleii Htrndel, M . Mu», A. Opptlik, J. Denneberg; tn Mipnta: A. J. Ooldbergtr, Sck- lim Btmat: In Frankfwrt: 8 . L. Demit; In Hamburţ: A. Stnner.

Pnţulft iasorţiuniloră: o aeriă nrmond pe » oolână 6 cr. ai i50 or. timbra pentru o publi- aart, Publicări mai dese după

tarifă ţi Învoială.Stţi&me pe pagina a III-a o Mriă lfl cr. v. a. sâu 30 buni.

C N “ C n ^ C É ! i e - e r I D E D T T M T K i - n n  - á t l )

„Qaaeta“ eae In flă-oaredi

Abonamente pentru Anstro-Ungaiia.Pe un anu 12 II., pe ş6ae luni

6 II., pe trei luni 3 II. N-rii de Dumineoă 2 II. pe and.

Pentru România ţi străinătate:Pe unft ană 40 franol, pe séae luni 20 fir., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumără la tóté oficiele poştale din întru ţi din afară

şi la dd. aoleotorl.

Abonamentul pentrn firasoria administraţiuno, piaţa mare, (T6rgulă Inului Nr. 30 etaglulă 1.: pe unii ană 10 pe aéan iunl 5 A., pe trei luni 2 II. 50 or. Cu duaulu tn oaaă: Pe ună. ană ]l2 A., pe 6 luni f IU, pe trei luni 3 II. Ună eaemplara 5 er. ▼. a. sóu 15 bani. At&tft abonamen­tele câtă şi inserţiunile auntă

a se plăti Înainte.

Nr. 225.—Annit IiVI. Braşovt, Duminecă, 10 (22) Octomvre 1893.

Nou abonam enttl a

, m m T E A i s i m n i i "Cu fl Octom vre 1 9 9 3 st. v.

i’a deichisu n o u a b o n a m e n t u ,

li eare învltam u p e toţi am ieil şi

iprljinitorii fotei nogtre.

Preţulu abonamentului«

Pentru Austro-Ungaria:pe u n u s i x v u ........................... 1 2 £L

pe ş£se liuai .......................... @£1.

pe tzei 1-u.m.î ................................. 3 fl.Pentru România şi s tră in ă ta te :

pe uivS. stax-iâ................... -40 fra-aacx

pe şese 1- u .n .x .................. 2 0 „

petre i 1-a.zxi . . . . . I O „

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro - U ngaria:pe unu a n â ........................................ 2 fl.

pe şese luni .................................... I fl.

Pentru România şi stră inăta te :pe unu a n u ............................... 8 franci

pe şese l u n i ........................... 4 „

Abonarea se pote face mai uşoru

prin mandate poştale.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“ .

Frământări în monarchia.

Braşovu, 8 Octomvre v.

Inăuntrulu monarchiei nóstre

se petrecu evenimente fórte în-

eenmate.

In Ungaria şi Transilvania scimă

cnm mergu lucrurile şi amu vecjutu

cum le privesce şi le judecă dieta

DDgurédcá. Deocamdată domnesce linişte, pentru că dieta şi-a amânată

linţele pănă în Noemvre. Acum

(Jiarele maghiare rumegă vorbele di-

feriţiloru „patrioţi“ rostite în „repre- sentanţa ţerii“ şi-şî batu capulö asu­

pra întrebării: care este mai mare

Maghiară şi urmăresce o politică mai bună faţă cu curtea şi cu na­

ţionalităţile, Wekerle cu Ludovicü

Tisza, ori Apponyi cu Helfy şi Ugron ?

„Se i-a-i pe unulă şi se dai în

celălaltă“ cjice Românulă.Intr’aceea se ridică o furtună

în Austria, care îi împle de îngrijire

pe Unguri şi pe Nemţi.

Scimű, că nemulţămirea popó-

relorü în partea de dincolo a mo­narchiei este aprópe totă aşa de mare

ca şi în statulă ungară. Ministrulă

Taaffe a făcută multe încercări de

a le împăca, dér n’a reuşită. Când

una, când alta se împotrivea pro­gramului lui. Când credea că a îm­

păcată pe Poloni, se ridicau Ger­manii, érá când părea, că i-a îm- blânc(ită pe aceştia, începeau a pro­

testa Cehii şi aşa mai departe. Se pregătise ună pactă între Cehii şi Germanii Boemiei, dór a căzută în baltă. In urmă mişcarea Cehiloră în

contra guvernului şi a planuriloră lui de împăcare devenise atâtă de

puternică, încâtă contele Taaffe

crec|ú, că nu o va puté domoli de- câtă numai întrebuinţându forţa şi

astfelu introduse starea escepţională

în Praga şi jură.

Contele Taaffe înse bine sciindă,

că cu mesuri despotice nu va pute

ajunge nicî-odată la scopă, s’a gân­

dită la altă mijlocă de a îndrepta

lucrurile şi a propusă camerei, nu

ca ministrulă Hieronymi ca se s’a*

runce celoră nemulţumiţi câte unu

oscioră de roşu, ci ca se li-se dea

drepturi mai largi electorale, se p0tă vota la alegeri fie-care cetăţână care

scie scrie şi ceti şi a servită în ar­

mată, pentru ca în acestă chipă cei

aleşi se se póta numi „aleşii popo­

rului“, cu mai mare dreptă ca pănă

acuma.

Acésta este aşa c[isa reformă electorală, ce voiesce se-o introducă în Austria guvernulă Taaffe şi cu

ajutorulu căreia elă crede, că vii-

tórea cameră se va alcătui astfelă,

ca ső-i fiă mai uşoră a stăpâni şi aşi

realisa programulu.

Lărgirea dreptului de alegere

ínső nu place acelora, cari au in­

teresă de a domni peste alte popóre,

cum suntă Germanii, cari tindă

sé fiă numai ei tari şi mari în Aus­tria, ca Ungurii la noi, şi cum suntă

Polonii, cari asuprescă pe Ruteni în

Galiţia. Ei se temu, că Taaffe cu

proiectulă lui tocmai aceea a voită,

ca se le mai taiă puţină din créstá,

sé p0tă răsufla mai liberă celelalte popóre.

Destulă, ca în Austria e mare fierberea, căci toţi vedă, că guver­

nulă urmăresce o ţintă şi nu scie nimeni pănă unde vrea se mérgá. Germanii se temă, că prin reiorma electorală voră pierde multă din in- fiuinţa loră, eră Slavii voră deveni mai tari; Ungurii erăşî se temă, că prin întărirea partideloru naţionale

slave în camera austriacă, se va

mâna apa numai pe móra federalis­

mului şi dualismulă va fi primej­duite.

Luptele de faţă din Austria ne

intereseză prin urmare şi pe noi în

mare mesură, căci după cum măr-

turisescă contrarii noştri, ele potă

avé o influinţă însemnată şi asupra Ungariei.

E lucru învederată, că într’o împerâţiă cu atâtea popóre deose­

bite, cum este împerăţia nóstrá, nu

se póte ajunge la o guvernare dreptă

şi mulţumit0re constituţională decâtă

numai atunci, când voră fi toţi în

mesură egală representaţi acolo,

unde se facă legile şi se decide des­

pre sortea ţerii. La aşa cevaşi tre- bue că s’a gândită şi contele Taaffe.

Dér cei ce au interesă se fiă numai ei stăpâni, cu eschiderea séu

scurtarea celorlalţi, nu se împacă cu idei de aceste seriose de egalitate.

De aceea vedemă, că Germanii s’au

înţelesă cu Polonii sé se împotri- vâscă reformei electorale a contelui

Taaffe şi vedemă, că şi marii pro­

prietari, boierii din Boemia etc. suntă nemulţumiţi cu ea, pentru că,

ei, de se va introduce reforma, pri­

vilegiile loră electorale nu se vortt mai putö susţină multă timpS. De

aceea vedemă, că şa Ungurii strigă în contra reformei electorale din Aus­

tria, căci cum vor mai putö ei se ne asu­

prescă pe noi Ardelenii cu legi elec­

torale escepţionale, când în Austria va fi sufragiulă universală, adecă

când acolo toţi cetăţenii, voră ave dreptă de alegere ?

Noi trebue sS dorimă, ca în Austria se învingă principiulă libe­rală alu sufragiului universală, căci acesta va da o lovitură grea şi asupritoriloră noştri, cari monopo- liseză dreptulă electorală numai în folusulă rassei maghiare.

Noulu ministru de resboiu.

Numirea de curSndü întâmplată a ge­

neralului de cavaleria de Krieghammer, oa

ministru de r&sboiu oomuuö alü Austro-

Ungariei, a fostă primită ou nemulţumire de

oătră Maghiari. Alegerea persöoei nu le

place. Aceia mai alesă dintre ei, cari ţin-

tesoö a introduce dualismulă şi în armată,

oereadü oa partea armate; diu Ungaria sd

fiă maghiari8ată, vădă în numirea lui Krieg-

hammer, oa ministru de rSsboiu, mai multă

ună regresă, decâtă ună progresă.

Ună (Jiaristö ungură a interpelata pe

noulă ministru de rösboiu, când Iacă nu

era numitü definitivă despre diieritele do­

rinţe maghiare. Krieghammer a ^röspunsä

însă lörte reservată, cu alte ouvinte din

vorbele lui n’a putută afla Ungurulă, oare

este părerea lui adevărată. Se 4>ce, că nu­

mirea lui este a se mulţumi infiuinţei ar-

ohiduoelui Albrecht. „Tägliche Rundschau“

4ioe, că d-lă de Krieghammer nu se gân-

desce a face pe voiă Uuguriloră, că nu va

sprijini nici cererea loră de a reînfiinţa o

a treia academia unguresoă ou limba ma­

ghiară în Ungaria, niol .alte aspiraţiunl ale

loră naţionale. Din contră elă le va arăta

FOILETONUL^ „GAZ. T R A N S .“

Jidovii în România

i. R a p o r t u l u rabinatului comunităţeî templului coralii din Bucurescî că tră ministerulu culteloru şi

instrucţiunei publice.

Am on6re de a vS răspunde la sti­

mabila D-v6«trâ adresă dela 5 Noembrie

*1, o, (seria C., No. 688) prin următdrele

notiţe, cerendu-v6 tot-odată scuse, că nu

v8 pota răspunde la tote întrebările D-v6s-

tră din motive, ce îndată le voiu espune.

Comunităţile israelite, ce esistă în di­

feritele localităţr ale ţârei, nu suntă unite

unele ca altele în niol o privinţă; în oon-

lecinţă le lipsesce atâtfi representaţiunea

şiritaalâ, oâtă şi cea administrativă. In

Franci», de pildă, există consistorulă cen­

tralii, representânda oonsistoriile locale din

diferite oraşe, în cari se găsesoă comuni-

ttţl israelit«*, şi marele rabină, care e recu-

nosoută ca capă ală legei de toţi Evreii

dio Francia. In România nu e rabinii, oare

are dreptulă de-a ssercif-a veri ună controlă

inii’o comunitate israelită, afară de cea în

oare funcţioneză; mai multă încă, una şi

aceeaşi oomunitate póte sé nu aibă ună

primü-rabin séu mare rabină recunoscută de

toţi Evreii din aceea localitate. SuntO şi oo-

munităţl israelite în ţâră, oa şi în streinătate,

cari de ani îndelungaţi suntd lipsiţi de ra­

bini ; lipsă ce se esplica prin faptulă, că ra-

binulö nu se póte compara cu preotulă creş­

tină, fără de care biserica nu póte esista,

pe oând fără rabină póte funcţiona fórte

bine sinagoga, templulö ori oasa de rugă­

ciune. Cununiile, ciroumcisiunele, înmor­

mântările, servioiulü divină prin sinagogi

ori temple, potă urma şi în abseDţa unui

rabină.

Rabinii moderni mai puţină potă ii

comparaţi ou preoţii ori leviţii noştri din

vechime, ale cărorfi atribuţiunl şi privilegii

suntfi cu desăvârşire abolite, de când cu

dărîmarea Ierusalimului jertfele au fostă

desfiinţate, căci pe când cei din urmă pre­

oţii şi leviţii, şi-au datorită posiţia loră es­

cepţională, în mijloculă Israeliţiloră, nasce-

rei loră, cei dintâiu, rabinii se impună co-

munităţiloră prin meritele loră personale,

prin vieţa lorü fără prihană, prin capaci­

tăţile lorü obţinute prin studii şi esperienţe.

Consacrarea rabiailoră urmézá fără ce-

remoniă tradiţională. In timpulfl Talmudu­

lui nimeni n’a j utută purta titlulă d* ra­

bină fără a ii ordinate, ordinaţiă oe se ba-

fcâză pe Pentateuh, unde cetimă (numerile

27—23) că Moise, »resentâodă poporului is-

raelită ca urmaşă alâ său, pe losua, a pusă

spânele sale pe acesta, esprimândă, prin

acestă simbolă, că a transmisă spiritulă său

propriu pe viitorulă conduoătoră ală naţiu-

nei. Din veaoula XV-lea dateză obiceiulfl,

că nimeni nu p6te funoţiona oa rabină,

oare nu a obţinută titluiă de Morenu (doc­

tore) dela ună rabină renumita. Introduce­

rea acestui obiceiu se atribue lui Rabi Meir

Halevi din Viena. Actualmente numai acela

pote funcţiona ca rabină, care posede o di­

plomă dela trei rabini în funcţiune, seu dela

direoţiunea unui seminara teologică.

Comunităţile israelite din E-usia, Po

lonia, Galiţia şi în parte şi din România

nu cera rabiniloră decâtă cunosoinţe tal-

mudioe, ce şi-le însuşescă prin sc61ele su-

periore numite Ieşibolh, dirigiate de rabini

erudiţi, pe când cele din apusulă Europei

şi din America de Nordă pretindfi, că ra­

binii loră să fi făcuta, pe lângă studii teo

logice, şi studii liceale şi universitare, studii

ce ie absolvă parte prin scolele publice,

parte prin institute teologice oreate de Evrei.

Asemenea seminare teologioe suntă

la Parisă, odini6ră la Metz, la Breslau, la

Berlină, la Budapesta, la Amsterdam, la

Roma, la !Ramsgate şi în ourândă se va

înfiinţa o asemenea sc61ă pentru formarea

de rabiul şi la Yiena. Ia Prancia nimeni

nu pote funcţiona oa rabină, oare n’a ab-

solvata cursurile seminarului rabinică din

Parisă.

La noi în ţâră o asemenea scolă teo­

logică pentru formare« de rabini, din ne­

fericire, nu esistă, şi tinerii, cari ar dori să

îmbrăţişeze acâstă carieră rabinioă, suntă

siliţi a studia în străinătate.

Rare-orI însă se găsesoe ună tînără

evreu din ţâră, care să îmbrăţişeze acestă

obrieră, din causă, oă comunităţile n6stre

nu suntă organisate, nu dispună de veni­

turi sigure şi nu potă oferi, oa cele din

străinătate, ună câmpă de activitate liniş­

tită şi rodnică.

Calificarea celoră mai mulţi rabini din

ţeră corăspunde întocmai cu avantagiile ce

le oferă oomunităţile: cea d’ântâiu, ca şi

oele din urmă, suntă mai pe josă de ce­

rinţele vieţei timpului moderna. Crearea

unui seminară teologică la Bucurescî, unde

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225-1893.

în viifcórele delegaţiunl, că nu vró sé se

faoă. nicovală, oi va fi oiooana faţă oa oa-

nosoutele dorinţe naţionale maghiare.

Numita foiă încheiă aşa: „Noula mi­

nistru de résboiu posede deplina înoredere,

a împăratului séu şi a tuturorü aoelorú

cercuri, oari nu-şi turbură privirile ou pofte

de separare; purtata de aoéstá înoredere

nu'i va n greu a se ţine de programúid

séu politica, o&re garanteză deplina frăf'e-

tate de arme ou armatele aliaţilora Austro.

Ungariei“.

Cultura naţională.

Lupta dintre nemuri, dintre na­

ţiuni, dintre raae, e pretutindeni vie,

puternică: fiă-care voindü a sta mai

susu, a ocupa unu locu mai larga,

a dobândi mai multe fölöse cu nu­

mele némului séu.

Naţiuni mari, tari, culte, cjünicü

îşi pregătesfcii copiii pentru a fi cu

renume şi cu cinste pe páméntü.

Ce au făcuţii őre şi ce făcu, ce

sacrificii estraordinare nu aducO, fia

Francesii, fiă G-ermanii, fiăEnglesii,

fiă Ruşii pentru aceste pregătiri? Ve­

deţi cum Ungurii cjilnicü susţinii caldü

şi înteţitu sentimentulu naţională în

sînulu popuraţiunei maghiare??

Naţiuni nouă, ca Bulgarii, nu

lasă o ocasiune, ca se nu sădescă în

Bulgari iubirea de neamü, ambiţia şi mândria de Bulgarü. In scóle, în

petreceri, în daraveri sociale, în tóté

prilegiurile, Bulgarulü lucreză nu­mai pentru ridicarea moralului şi a

simţului patrioticii şi naţionalii.

Esemplulü acestorü popóre tre-

bue se ne însufieţescă şi pe noi de-a

lupta din tóté puterile şi cu tótá în­sufleţirea inimei pentru cultura nós-

tră naţională. Ca cele mai puternice

mijlóce pentru sădirea spiritului na­

ţionalii, „Gazeta Ţăranilor“, ce apare

în Muşăteşti, recomandă fraţiloru noş­

tri din România următ0rele mijlóce

cari bine ar fi, decă pe câtu se póte,

s’ar aplica şi la noi:

a) In scólele nóstre poporale, înveţămentulă istoriei sé se predea

cu acea constantă tendinţă, d’a des-

volta iubirea neamului séu, ridicarea amorului propriu românescu, a mân­

driei străbune.

învăţătorii, cari vorű reuşi a

ridica aceste sentimente, sé fiă pre­miaţi, notaţi cu dinstincţiune, lău­

daţi, stimaţi; ér cei negligenţî, se

fia aspru mustraţi şi la urmă înlă­turaţi ca inconscienţi de misiunea

lorü.b) Voru ţine conferinţe popo­

rale învăţătorii şi preoţii, vorbindu înfocatu săteniloru de mărirea nea­

avemü o universitate de litere (filosofioă)

ou profesori distinşi, se impune atâta din

punotula da vedere culturalo, câta şi pa­

trioticii; dintr’ună asemenea instituta ar eşi

rabini, fiind înzestraţi cu cunosoinţe teolo­

gice, câtă şi ou progresele civilisaţiunei

moderne, fiind oapabill de a propaga idei

religiöse sánétóse, luptându-se în contra bi­

gotismului şi superstiţiunilorfi, unde ele mai

esistă, fiiud apţi sé familiariseza pe Evrei

şi mai multa cu cultura timpului nostru,

sé-i îndemne şi mai multü sé se identifice

ou aspiraţiunile téréi şi sé i represinte faţă

ou autoritătile publice. în modü demnü.

Organisându-se, sub controlulfi Statu­lui, comunităţile israelite din ţeră, în mo­

dulü cum ele sunta constituite în străină­

tate, mijlóoele spre înfiinţarea şi întreţine­

rea unui semiuara rabinicö, fără greutate

s’ar pute procura de însă-şi Evreii, chiar şi

fără nici o subvenţiune din partea statului.

Că programele de studii ale unui semi­

nar ü rabinicii s’ar puté întocmi numai în în­

ţelegere cu onor. ministerű alü culteloru şi nlű

instrucţiunei publice şi cu aprobarea acestuia,

se înţelege de sine.

In starea de astăcll a comunitätilorü

nóstre din ţeră, nimeni nu se póte gândi

la realisarea unorü asemenea proiecte, lip-

mului, de menirea, ce o avemü în

lume. La asemeni conferinţe, toţi

fruntaşii noştri se ia parte, înălţândii

prin presenţa lorü seriositatea aces­

tei pregătiri.

In tóté prilegiurile, conducătorii

noştri voru da poporului aceleaşi

sfaturi, voru căuta a trezi într’enşii

aceeaşi mândriă nobilă, care face din

Românii Íntáiulü în tóté lucrările

sale.

c) Se vorű alege anume cjilel© mari din istoria nostră naţională,

cari voru fi serbate cu mare solem­

nitate, reamintindu-se eroii şi marii

Români, sărbătorindu-se marile acte

istorice.

Astfelü, c)iua ce amintesce co-

lonisarea Daciei cu Romanii, bătaia

dela Rovine a lui Mircea, bătaia lui

Ţepeşu cu Turcii la Focşani, lupta

dela Răsboenî, dela Rachova, Dum- brava-Roşie; lupta dela Călugăreni,

lupta dela Plevna. Amintirea unoru eroi, ca Mircea, Ţepeşu, Ştefanii ceîii

Mare, Alexandru celu Bunii, Mihaiu,

Mateiu, etc., se voru reîmprospăta

vii şi ferbinte în minţile contimpora-

niloru noştri; conferinţe, discursuri,

teatre poporale, coruri naţionale, re­

citări, serbări, monumente ridicate în numele loru: voru fi mijlóce anume

recomandate pentru asemenea oca-

siuni.

Răspândirea de tablouri istorice

relativii la astfelü de fapte încă e

unu bunu mijlocii de educaţiune na­

ţională.

Dór mai cu osebire, educaţiu-

nea de tótá c(iua» Pe care o ceremö rigurosu şi o pretindemii neapăraţii

şi sub pedepsă de duşmani ai na-

ţiunei, este ca slujbaşii, avuţii noştri,

puternicii noştri, pe orice cale să

tracteze demnü, cu distincţiă, cu iu­

bire frăţâscă, cu tótá preferinţa pe

Români faţă de streini, şi să lase pécátosulü obiceiu de pănă acum,

de-a pune înainte pe streini faţă de

Români. -

Românii, mai pe süsü de toţi

streinii, suntü în ţâra lorü stăpâni şi în dreptü la cinste şi la ori-ce bu­

nuri naţionale.

Trebue — 4i°e în ^ ne „Gazeta Ţăraniloru*, se íntrepriudemü cea

mai neîmpăcată reacţiune contra ne*

pásátorilorü, a celorü ce-şî uréscü

neamulü, îşi uită de ai lorü şi se în­

chină la streini, cari în totü chipulü

îşi ajută totü pe ai lorü. Suferimü

forte de acestü pécatű. Trebue nea-

peratü sé-lü vindecámü.

sindu-ne tóté elementele necesare. Drepta

vorbindu, díoI nu avemü îu ţeră oornuni-

tăţl; avemü, în mijlooulü acestora, minori­tăţi, cari a’au constituita în oongregaţiunl,

cum e bună-oră «cea a templului oorala şi

congregaţiunea spaniolă.

După ce Evreii diu aceeaşi localitate

nu formeză comunităţi în adevératula s&nsü,

se înţelege, oă nu póte fi vorbă de paroohii

israelite şi niol d* verí-unü cerca de uni­

tate ala comunităţilorQ din ţeră. Ceea ce unesce pe toţi Evreii din ţâra, e religiunea ce o profeseză cu toţii; deosebiri dogma-

tioe nu esistă între ei.

Membrii oongregaţiunei templului co­

rala au aoeeaşi credinţă religi0să ca şi Evreii

din tótá Moldova; numai oâta privesoe ob­

servarea oeremoniilorü, suntö unii mai scru-

puloşî, decâta cei-lalţi.

Ritualula serviciului divina din tem-

plulü corala nu se deosebesoe esenţiala de

celü ala tuturora sinagogelora din ţeră;

aceleaşi deosebiri fără importanţă esistă şi

printre Evreii din stréin&tate.

Câta privesoe înfiinţarea de sinagogi

ori temple, aoésta nu e deoretată de nici

o autoritate eolesiastică, ce nici nu esistă,

ci necesitatea le orează. De câte ori unü

numérü mai mare séu mai restrínsü de Evrei

Francesii şi Ruşii.

Cu prilegiula visitei, oe a făout’o es-

oadra ruséscá la Toulon, Francesii au pri­

mita pe amiralulö rusesoa şi pe marinarii

ruşi ou-o însufleţire, oe nu se póte descrie.

Pretutindeni Buşii au fosta purtaţi oa în

triumfa între strigări de „Trăiasoă (Rusia!

Trăiască Ţarula!“ la cari ospeţii ruşi rés-

pundeau ou „Trăiască Francia 1 Trăiasoă

preşedintele Carnot!“

Festivităţile în Toulon au fosta mă­

reţe. La 6speţe>le date în onórea Ruşilora

se ţinură toasturi, oare de care mai înfiă-

oărate pentru amiciţia dintre Francia şi

Rusia, oare, 4i°eau, este o nouă chezăşia a

păoii. Primirea escadrei franoese la Krons-

tadt în Rusia la 1891 a fosta fórte căldu-

rosă, dór primirea ce au făout’o Francezii

esoadrei rusescl a íntreoutü tóté aşteptările.

Pănă şi copiii de şo01ă au demonstratö,

trimiţenda telegrame de buouriă oolegilorü lorü din Ruaia.

Dela Toulon amiralula Avelane ou

oficerii ruşi s’au dusa la Parisü. Preşedin­

tele Carnot i a salutata oa pe amicii Fran­

ciéi, oari au veuita sé peoetluiésoá legătura

de semţ0minte între oele douő naţiuni. Etă

oe se mai vestesoe dela Parisa :

Amiralula Avelane a visitata pe ar-

chiepisoopulü de Parisa şi apoi pe mareşa-

lula Canrobert. întrevederea ou mareşalula

a fórte mişoătore. Mareşalula a ( isú, oă a

admirata în Crimea curagiula şi spiritula

oavaleresoü ala armatei ruse. Şi pentru a-

oesta o stima şi chiar o iubea. De atunci

a cuuoaouta mulţi ofiţeri şi a apreţiata so­

lida lora simpatia pentru Francia.

Mareşalula a înapoiata îndată visita

amiralului la oercula militarQ.

Ministrula de esterne a oferita una

dejuna ofiţerilora ruşi. D . Develle a ridi­

cata una toasta în onórea Tarului, Ţarinei

şi a familiei imperiale. D . de Mohrenheim,

ambasadorula rusesoa, a beuta în sánétatea

d-lui Carnot şi în onórea Franciéi. D-lö

Develle a ridicata una alü doilea toastü,

prin oare a salutata pe ofiţerii ruşi, ca no­

bili representanţl ai naţiunii msesol. Ami­

ralula Avelane a réspunsü : „Beau în onórea

oelora douő nobile puteri ale Franoiei: ar­mata şi marina“.

Sóra a fosta bancheta splendida la

primăriă. A asistatü şi d. Carnot. Ela a ri­

dicata una toasta în onórea Ţarului, Ţari­

nei şi a familiei imperiale. D-nulü de Moh­

renheim a ridioata unü toasta în sanétatea d lui Carnot.

Preşedintele consiliului munioipalü a

beuta in onórea poporului rusesoa şi a pa­

triei rusesol, sora patriei francese. Amira-

lulü Avelane a ridioatü unü toastü în onórea

oraşului Parisü.

Comitetulü pressei s’a dusü sé ureze

amiralului bună sosire, sé lü învite la repre-

sentaţia de gală de Sâmbătă la operă şi la

banohetulü de Duminecă la cámpulü lui

dintr’o localitate simte neoesitatea unei si

nagogï, a unui templu, ori a unei oase de

rugăciuni, se strîngü mijlôcele trebuitôre şi

potrivita ou acésta se olădesoe una locala

anume séu se închiriéza o oasă. Sunta şi

sinagogi clădite de partioulari ; cea mai cu­

noscută e cea fondată de repausatulü întru

ferioire Iaoob Neusohôtz, sub numele de

Beth Iacob (casa lui Iaoob), care a mai cre­

ata la Iaşi şi una orfelinata.

Modulü inaugurărei unei sinagogi noué

se decide de enoriaşii respectivi ; una ce­

remoniale tradiţionalO de rigôre pentru

asemenea ocasiuni nu esistă.

In veohime sinagoga era tot-d’auna

şi sc61ă, unde s’au instruitü atâta bărbaţii,

în vêrstà, câta şi tinerii. Pentru copiii mici

esistă de obioeiu o so61ă deosebită pe lângă

sinagogă.

Cu tifce că studiula Bibliei e una din

datoriile cele mai sânte ale Evreului, totuşi

nu tôte sinagogile întreţină şi scoli. Numai

congregaţiunea templului corala şi congre­

gaţiunea spaniolă din Capitală întreţină

câte doué sooli de băeţl şi de fete, în cari

pe lângă religiune şi limba ebraică, se în­

vaţă şi obiectele prescrise de stătu, pentru

tôte scôlele primare. Direcţiunea scôlelorü

congregaţiunei templului corala e înoredin-

Marte. Amiralulü a mulţumitfi pentru pri­

mirea ou adevératü estra ordinară, oe i-g'a

făouta şi a promisù, că va lua parte.*

Unü generata franoesü a salutatü pe

unü ofiţera rusa, care purta pe peptü oruoea

Sf. George. Ofiţerula rusa réspunse: „M’am

luptatü pentru Rusia, dér fericita voiu fi

numai in acea cţi, când mê voiu lupta pentru

Francia.u Cei doi ofiţeri se îmbrăţişară şi se

sărutară.

Mareşalulu Mac-Mahon f,

Renumitul a mareşala franoesü Mao-

Mahon, ducele de Magenta, comandantulü

oştirei franeese la 1859ţşijl870, fost mulţi ani

preşedinte alü Republioei francese, a répo-

satü filele acestea in Parisü în etate de 84

aol. Elü va fi îmormêntatü mâneln domalfl

Invali4>lorü.

Contele de Muenster, ambasadorul!

Germaniei, a trimesa telegrama urmitôre

familiei mareşalului de Mac-Mahou: ,1a-

dată ce M. S. Impératulü a avuta ounos*

oinţă de perderea crudă, oe aţi înoeroattt,

m’a însâroinatü, ca semnü de profuuda st

simpatia, 80 depună în numele séu o corotuI

pe cosciugulü vitézului si nobilului mareşali

Esprimându-vê sentimentele mele perso*

nale de oondolenţâ, vé roga sé bine-voiţl

a-ml face cunoscuta locuia şi 4iuai

voiu puté sé-mi îudepliuesoü acéstâ înaltă

misiune“.Guvernulü rusescu a esprimatû dorinţa

ca amiralulü Avelane şi ofiţerii ruşi sè aiistt

la înmormêatarea mareşalului de Mao>Ma<

hon; din aoéstâ oausă înmormântarea se va

face mâne la Iuvali4i>

0 mulţime de telegrame primesoe fa­

milia mareşalului. S’a primitü dela regina

Portugaliei, delà regiua Isabela, delà prin-

ţuici Ferdinand de Coburg; regina Angliei

şi prinţulO de Wales au esprimntü dorinţa j

de a fi re^resentaţi 1« îumormentare.

Contele Hoyos, ambasadoralü Aus­

triei, a esprimata guvernului franoesü sin­

ceri le sale păreri de réu pentru môrtea ma­reşalului.

Amiralula Avelane a telegrafutù: „Es- 1

cadra rusésoà, ca întréga Frunoiă, se ao-1

ciază la durerea vôstra“.

Englesii şi Italienii.

Pe când Ruşii frato>rn:iiau cu Francii, I

o escadră englesă a vi^iuto portulù ita- I

lianü dela Tarent şi a fosta primită dis I partea ItaiienilurU cu mare căldură, Foile I

englese 41°^, că mauife«itdţia bcédta de ami-1

ciţiă englesâ-italiană n’a fo tü iudreptati I

nici în contra înţalegerei francese-rusesol, I n cl ii’a fostü o uemonstraţiă peutru tripla I

alianţă, Etă oe se mai scrie:

La prân4utü oferita de amiralulü Sq)< I

mour pe bordulü vaporului vFârâ sémunVA

amiralulü a inulţumitU pentru primirea oii-1

durosă şi oordială ce i-s’a fâcutü şi a es-1

ţf-tă subsemnatului, pe lângă oare saroini

mai sunt datora a ţine predici şi a presida

oununiile, ce se celebreză la templu. Alttt

rabina la templu nu eate; avemfi uaO primi-

cantorO, D. Gherson Weiss, năsoutil laMiţ-

oolţa, îu Ungaria, la 1838 şi care, după oe j

a funcţionată mai înainte la Oradea-Mare

şi Timiş6ra, fu angajată la 1865 de tem-1

plula oorala. AlQ doilea oantorft e D. Na-

tan Fuchs, născuta ia 1842 în oraşulQ Dâra-

bovitz, distriotula Gaya în Moravi». Dupi

oe D-lui funcţionase succesiva la Ung. Hrv

disch, Eibenschiitz în Moravia, şi la Stei-

namanger, în Ungaria, fu angajată de tem* I

plula corala în anula 1876.

Subsenmatulu, Dr. Moritz Bech, sunt I

născută la Papa, în Ungaria, în auulft M |

După oe am terminata 6 clese gimnasialel

în oraşula meu natalQ, m’am dusfl la Pesta,!

unde, absolvindQ olasa a YH-a şi a VUI-al

a liceului, am şi data acolo, esamenă del

maturitate. In auula 1865 m’am dusă lai

Breslau, absolvindS acolo trieniulă uni-|

versitarQ la facultatea de filosofiă şi teolo-|

giă israeiită la seminarula teologiodl del

acolo. După terminarea studiilorft mele iaI

anula 1873, am stată ună timpu scurtâîn-l

tr’una posta particulara la Ia I şi la sfârşi-1

tuia anului 1883, luna 0 otombre, ain foştii

Nr. 225—1898. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

primata satisfacţia pentru onórea, oe a avutö

de a visita unulü din oele mai mari por­

tari ale Italiei. Amiralulü Corsi a réapunsü,

tjioêndfi, că primirea cordială făoută esca­

drei englese a fostü o datoriă de ospitali­

tate între marinele ambelorü naţiuni amioe.

Elfl a beutü in sănâtatea reginei Viotoria

şi a regelui Humbert. Amiralulü Seymour

şi ofioerii englesl au asistata după amia^I

la săpiturile, oe se faoü pe proprietatea de-

potatului Dayala. După acésta s’a dusü la

Fm O'clocktea datü de municipalitate. In

19 Oct. diminâţa mai multe deputaţiunl ale

Mooiaţiuniloro luorătrilorO s’au dusü pe bor-

dolü vasului „Fără seamănu* şi au présen­

tât!) amiralului o diplomă [de membru de

onóre. Amiralulü a mulţumită în módú

cordialü.

SOIRILE DILEI.— (9) 21 Octomvre.

Noulü directorü a<ü séminariului cen­

tralii din Budapesta. Oanouioula dm Stri-

goniu, Cseikti Náudor, oare este totodată

ipisoopö titularö şi vioarü alü soaunului me-

trop. din Pesta, este numitü directorü alü

aeminariului central din Pestn. Cselka este cu-

noscntö, oa unulü dintre cei mai îuoarn&ţl

magbinrisatorl, din oare causá cóta şovi-

niştilord salută cu multă bucuriă acostă nu*

mire a lui. Se soie, oă în semiuariulü oen-

tr&lü din Budapesta se oreecü, din nenoro­

cire, şi unü numérü însemnata de clerici

români, slovaci şi croaţi. Pe aceştia umblă

cumpărătorii de suflete sé i demoraliseze

cu ori oe preţO, ső-i tlăbesoâ în credinţa

ttrâmoşâscă şi sé*i facă vén^étorl de l<?gea

şi neamulü lorü. „Egyetértés“ nu se ruşi­

nezi a-şi da pe ţaţă speranţa, că „sub

jD&ua noului directorü, olerioii români, i?lo-

vaci şi croaţi, în timpulü celorü patru ani,

cátü vorü sta în seminarü, se vorü însufleţi

de ideile patriotice, alü cárorü credincioşi'

a fostu intotdéuna noulü directorü“. Asta

atâta ínsemiiézá, că Ungurii nédájduiescü

tófáurésoá din tinerii noştri clerici, ce se

eresbú în aoelü t-eminarü, totú atâţia re-

nega\I. D6că şi îu seminarele de teologia

catolice ale Uugunlorü se urmarescü ast-

telâ de scopuri spurcate şi diavolesoi, apoi

ce sé mai 4lcemü de ceielaite şcole ale

lorü, cari tóté suuta înfiinţate anuuie pen­

tru oorumperta şi maghiar surea tinerimei

BÓütreV — Români, feriţi-vő de şoolele ungu

rescl, ca de focü, şi daţi tiiilorü voştri îu-

vdţăturA románéscft, căci singurü acésta

j,óte duce la binele şi fericirea lorü !

—x—

Lin protopopiatul Biserioei Albe pri-

ffiimö o corespondenţă, in oare ni-se spune,

ci din oausa unorü neînţelegeri dintre lo­

cuitorii romául diu Petriluva, noulü în' 6ţă-

torü dela şcola coufesionaiă de-aoolo, Tra-

iaoü Bosioa, de mai multü timpü nu şi-a

pututü Incasa salarulü; primăria nu-lü spri-

aogajatQ oa predicatorü alü templului co-

nlfi şi ca directorü alü scólelorü comunităţii

Capitală.

Regretü, D-le ministru, că nu vő potü

da şi datele statistice oerute, relative la

alte oomunităţl israelite din ţeră ; vi-le pu­

teţi procura, cele referitóre la congregaţi-

anea spaniolă din Capitală, adresáudu*vé

directa la acésta; ér oele din totă ţ0ra prin

D*nii prefecţi ai judeţelorfi.

II. Sinagogele din judeţulîi lasi.In judeţO suntü 13 sinagoge şi 9 case

de rugăciuni, în Capitală 9 sinagoge şi

98 oase de rugăciuni.

D-nii rabini şi şeft ai sinagogelorü din

aoestü judeţO suntü : Leizer Frisch (rabin),

nlscutA în comuna Bozieni, judeţulo Neam-

ţulfl la 1851; Oişie Rabiner (rabin), násoutü

In Botoşani la 1829; Ira Landman (rabin),

născuta la Mihăilenl (România) la 1830; Al­

tér Iosooviol (rabin), náscutü în Galiţia la

1840; Marou Haham (loco-ţiitorO de ra-

binü), năsoutO în Romanü la 1825; Bercu

sin Ianou (şefii de sinagogă), náscutü în

TérgülC-frumosü la 1830; Zisu Diamant

(ţeftt de sinagogă), năsoutO în Iaşi la 1810;

Şmil Liibovicl Sufria (şefa de sinagogă),

năsoutfi îa Térgu-Frumosü la 1854; Marcu

Herşu Rosemberg, (şefO de sinagogă), năs-

jinesoe, ér membrii din comitetulü paro-

cbialo, oarl de-altmintrelea suntü omenii cei

mai ou stare, se subtragü dela repartiţia cul­

tului, dorindü oa aoésta sé se faoă de-opo-

trivă asupra sőraoilorü, oa şi asupra boga-

ţilorO eto. — Atragemü atentiunea supre­

mei autorităţi şoolare dela Caransebeşfi asu­

pra acestorü ne’nţelegerl. E tristü de totü,

că toom9i între fruntaşii unei comune sd

se găsâsoă omeni de aceia, oarl sé umble

a se subtrage dela jertfele trebuinoióse pen­

tru şc6(a lorO"naţională. Sé nu soie óre

aceşti ómenl, oă şc0la este viâţa unui po-

porü, fără de oare bogăţiile lumesol se ri-

sipe80ü, ér viitorulü se pierde?

—x —

Schimbări la postă. Mai multe schim­

buri însemnate se vorü întroduoe cu înoe-

putulü filei de 25 Ootomvre st. n. la ofi

ciulo postalü de aiol din BraşovO. Astfelü

pachetele şi sorisorile ou bani; ffiră oousi-

derare la valórea ori greutatea lorü, vorü

fi duse de-adreptulü la locuinţa oelui adre-

8atö, ér mandatele postale (postautalvány)

şi rambursele (után vétel) vorü fi plătite,

de-asemenea aoasă la loouinţa oelui adre-

satü. Esoepţiune facü oficiile militare şi ci­

vile, gendarmii, militarii şi aoei privaţi,

oarl înainte se vorü fi ínsiuuatü ín serisü,

că voiescü a-şl ridica pachetele şi banii

sosiţi ou mandate direotü dela ofioiulü pos­

talő, (în oare oasü vorü avé sé se plátéscá

ca taxe de depositü, 3 fl. la anü). Pentru

aduoerea la loouiiţă vorü fi a se plăti: de

fiá-oare paohetü, fără considerare la preţO

ori greutate, oâte 5 or.; pentru sorisorile

ou bani câte 3 or.; pentru mandate câte 2

cr. de fiă-oare buoată; déoá íuső aceleiaşi

persóne ’i se vorü îmâna de-odată mai multe

de 5 mandate, se va plăti numai 1 or.

de bucată, ínsé în aoestő casQ mai e a se

plăti o taxă esoepţională de oelü puţinO 10

or. Depositarii, déoá în timpü de 3 4Ü0 nu

vorü ridica oele sosite la poştă, după tre-

oerea aoe^tui timpü li-se vorü aduoe aoasă

obiectele sosite, avéndü de-a plăti obicinui­

tele taxe pentru aducere. Sumele sosite cu

mandate, sorisorile ou bani şi paohete, oarl

nu trecü peste valórea de 20 fl., se vorü

puté îmanua nu numai adresatului, oi şi

orl-oărui membru martorü din familiă. Décá

ínsé cineva ar dori, ca numai elü în per-

sonă sé primésoá obieotele sosite, despre

acésta trebue sé înounoscimţeze în sorisü

ofioiulü postalü.

—x—

Deschiderea şcolei de forestierii dela Gurghiu s’a sâvîrşita ou mare solemnitate

în 4iua de 13 Ootomvre n. o. Acésta este

a patra şo0iă de forestieriă înfiinţată de

statü ; trei dintre ele se află în Ungaria, ér

pentru Transilvania şcola dela Gurghiu este

oea dintâi. Durere ínsé, că niol chiar la

şc0la din Gurgbiu, care se află íntr’unü ţi-

nutü atátü de rotnánesoü, limba nóstrá ro-

mánéseft nu este suferită.

outü în Hârlău la 1849; Haim Avramoyiol

(şefü de sinagogă) náscutü în SoulenI la

1845; Avram Uşer (şefa de sinagogă),

náscutü în Iaşi la 1820; Herşou Hahamu,

(şefO de sin&gogfc), náscutü în Hârlău la

1861. Din Capitală suntü: Haim sin Copel

(rabin), náscutü în Iaşi la 1855; Israel Ra-

binoviol (rabinü), náscutü îa Puesol, jude­

ţulo Tutova, la 1833; Taivel Tobias (şefO

spiritualü alü tuturorü caselorü de rugăciune)

náscutü în Iaşi la 1845; Faibeş Varman

(rabinü), násoutü la Şiret (Bucovina) la

1855; Sulim sin Naftulea (rabinü), násoutü

în Iaşi la 1843; şi Ştrul Gutman (rabinü),

năsoutO îu Iaşi la 1820.

Numérulü credinoioşilorfi din judeţO

este de 7.580, ér din capitală de 33,444 su­

flete, după reoensőméntulü din 1890.

In judeţO suntü 14 soóle ou caracterü

mosaioü şi în Capitală 37.

Dintre D-nii rabini şi şefi de sinagoge,

posedă acte:

D . Haim AvramovicI, unü actü în

ebraică dela rabinulü din BuhuşI; D . Marcu

Hahamu, unü oertiflcatü eliberatü de trei

rabini; D . Oişie Rabiner, o diplomă de ca­

pacitate dată de rabinulü din Lemberg, în

urma unui esamenü oe a depusü înaintea

unei comhiuni de 4eo e rabini; D. Ira Land-

Colera. După oe dela 15 1. o. nu s’a

mai ivitü niol uuü casö de ooleră în Bra-

şovtt şi oei 4 bolnavi de ooleră din spi-

talü mergü spre însănătoşare, poliţia anunţă,

oă s’a înaintatü cererea la oomitatü, oa sé

deolare, oă ooleră a înoetatO şi sé se ţină

têrgulü de ţ0ră în BraşovO la 16 Novem­

bre n. o,—x —

„Călindarniti Plugarului“, pilele aceste

va eşi de sub tiparo „Călindarulu Pluga­

rului pe anulu 1894% anulü II, redigiatü

de calaboratorulü nostru economicö 1. Geor-

gescu. Editura tipografiei A . Mureşiann în

BraşovO. Aoesfcü oăliudarO, care anulü tre-

outü a fostü atâtü de läudatü şi îmbrăţi­

şată, va oontiné de astă-dată materialo şi

mai bogatü şi instruira de cetire pentru po-

porü. In ourêndü îlü vouqù anunţa mai pe

largü.— x—

Fecunditate rară. In 4>»a de 16 Sep-

temvre a. o., femeia Maria Cooioă Feraru,

oe trăiesoe ou Pet^u Laanca, din oomuna

Gridu, judeţu Ialomiţa, (România), a năs­

cută 3 copii, dintre cari unü băiatO şi doué

ie te. Atâtü mama, câtO şi copiii se află în

deplină sănătate. Numita femee, in inter-

valü de 3 ani, de când trăiesoe cu aoelü Pe

tre, anulü întâi a născutO unü oopilü, în

celü de alü doilea doi şi în celü de alü

treilea trei. — S ’o vedemù la alü pa­

trulea !

—x —

Cununiă. D lü Ioanü Murăroiu. funo-

ţionaro la filiala „Albina“ din looü. şi d-ra

Maria C. Muşlea, fiioa zelosului şi vredni-

oului Înv0ţător0 de aici, Candido Muşlea, se

^orü oununa mâne, în 10 (22) Ootomvre o.

la 4 ôre p. m. în biserica Sf. Nioolae din

Scheiu. — Adre8ăm0 tinerei părechl sinoere

felicitări.— x—

Programa ooncertului, ce-lü va da mâna

sérà oapela oràçenésrâ în sala otelului „Eu­

ropa“, conţine 10 puncte, între cari amin-

timü romanţa: „ S o m n u r ô s e păsărele“ ,

de Gh. Dicicu.

—x —

Musicâ. Duminecă în 22 Ootomvre la

ôrele 11V2 va cânta musica militară în piaţa

Braşovului. Etă programulü : 1. Wagner:

„Wiener Bürgermeister“, marşâ ; 2. Strauss:

Uvertură „Prinz Methusalem“ ; 3. Gretsch:

„Erinneruug an Oeversee“ ; 4. Csasar:

DuetO diu op. Kunok; 5. Wiest: „Romane

culese din Bânatuu, potpuriu; 6. Mascagni :

„Amico Fritz“, marşO.

Nascerea prinţului românù.Asupra fericitului evenimentü în

casa regală română publicămu ur- mătorele interesante date :

„Monitorul# Oficialiiu de erî publioă

în oapulü oolônelorû sale următorulO ma-

nifestü :

man, doué acte, unulo din partea rabinului

din Lemberg şi altulü dela Brood (Galiţia);

D . Herscu Haham, unü atestatü eliberata de

trei hahami din Botoşani şi admisü de ra­

binulü din Rădăuţi în 1887 ; D . Haim sin

Copel are o atestaţiă a altui rabinü ; D .

Taivel Tobias, doué diplome, una a rabi­

nului comunităţii israelite din Lemberg, şi

alta a rabinului din Viena, înaintea cărora

a depusü esamenü ; profesorulü Iţio Heller

diploma de bacalaureat No. 175 din 1892;

ér Adolf Stern, Aron Vexler, Golştein Herş

şi Baras Herş, susţin 0, că actele lorü le-au

înaintatü ministerului.

In privinţa alegerei şi numirei perso­

nalului, în unele localităţi se angajază ou

plată persônele mai religios©, oarl vorü

sé ocupe asemenea posturi, în altele nu­

mirea personalului se faoe de rabinulü din

BuhuşI, în altele hahamii depunü esamenü

la rabini, dascălii la hahami şi suntü nu­

miţi de comunitate, séu alegerea şi numi­

rea se face pe basa titlurilorfi şi diplomelorü

eliberate de alţi rabini, séu pe basa dreptu­

lui de moştenire ; în altele rabinulü se alege

de notabilii comunităţei prin majoritate de

voturi, ér personalulü se angajază anualü

de epitropï, din aoei, cari ounoscù mai bine

regulele religiôse.

C A R O L Ü I,

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţionalâr

Rege alü României,

L a toţi de faţă şi viitoru, sănăate:

Astăcji, prin binecuvântarea înaltei Providenţe, Princesa Moşte-

nitóre, iubita Mea Nepótá, a datő nascere unui fiu, care a primită nu­mele de Carolu.

Prin acestü íericitü evenimentü,

dinastia Mea capetă o nouă întărire şi Ţera încoronarea unei dorinţe de

atâtea-orî rostită în timpü de o ju- métate de secolü.

Unü prinţu născutu pe pămân­

tul îi României, crescutü ín mijloculü

Naţiunei, peste care într’o 4i est® chematu sé domnescă, va fi legătura

cea mai puternică între dinastia Mea

şi acâstă scumpă Ţâră, căreia de doue-4ecî şi şâpte de ani i-am con­

sacrată silinţele şi cugetările Mele.Nu Mé îndoiescă, că bucuria

Familiei Mele va fi sérbátórea în- tregei Naţiuni. Pe Prinţulă nou năs­

cută îlă încredinţezu cu mândria

dragostei şi devotamentului popo­rului Meu iubitu.

Datü ín Castelulű PeleşU, în <$iua de

3 Octomvre anUlü 1893.

Carolü.Aotulü de stare civilă a fostü dresatü

de primarulü Manolesou din Sinaia, ín pre-

senţa Regelui, a Prinţului Ferdinandü, a

ducesei de Saxa-Coburg şi a consiliului de

miniştri.

Au semnatü oa martori d. Lascarü

Catargiu, ín oalitate de preşedinte alü con­

siliului de miniştri, şi d. Al. Mtrghüoman,

ín oalitate de ministru alü justiţiei.

Mioului prinoipe s’a datü numele de Carolü.

Actolü de nasoere e fórt« simplu. Pe

registrulü stării civile primarulü din Sinaia

a ínsorisü pe mioulü prinoipe Carolü, fiiu

alü lui Ferdinandü, principe alü României

şi alü principesei Maria. Prinoipele este

serisü la nr. 55 între doi fii de săteni.

Imediat oonsiliul de miniştri a felicitatü prin telegrame pe Regina României, pe Re­

gina Viotoria, pe princesa Iosefi.ua, mama Regelui, pe principele şi princesa Leopold

de Hoheuzollern şi pe duoele de Saxa Co- burg, tatălo prinoesei Maria.

Scirea despre nascerea principelui Ca­rolü a fostü primită ou o nespu-ă buouriă

de tóté populaţiunile în tóté unghiurile ţârei. In tóté porturile vasele au arboratO

stindarde de serbare. In Galaţi înoruoişă- torulü Elisaheta, pe lângă arborarea stin­

dardului, a trasO 101 toourl de tunü. Sóra s’a iiuminatü în tóté oraşele din ţ0ră.

BotezulO se va face încă în luna a< ésta ín castelulű din Sinaia. Naşi vorü fi mama prinoipesei Maria, ducesa de Coburg

şi Metropolitulü-Primatü alü României. Prin­cipele se va boteza, după constituţia, în re- ligiunea ortodoxă a ţeni.

Pe basa deosebirilorü de ordine tal­

mudice şi ritualistioe, Evreii din acestü ju­

deţO suntü : unii de sectă aronénâ séu coinl,

leviţl, vechi israeliţî, ce se oob6ră din Moise,

askenaize séu Evrei apuseni.

In privinţa raportului dintre şefii si-

nagogelorO şi oaselorO de rugâoiunl ou sod-

lele, în unele părţi rabinulü şi şefulfi de

sinagogă conduoü scôlele, supraveghindü

pe înv0ţătorI, în altele nu stau nici într’unù

raportü ; soôlele n’au programă determi­

nată, unele urmézà programa dată de ra­

binü, după regulele bibliei şi ale veohei re-

ligiunl ; în altele se propune scrierea şi ce­

tirea ebraică; în altele studiulü elementarü

alü bibliei, alü porunoilorü şi alü talmudu­

lui, ér în altele copiii dela 3 —10 ani învaţă

alfabetulü şi mici regule, dela 10— 13 bi­

blia şi Talmudulü, şi dela 13 ani tôte soi-

inţele speciale şi pe largü pentru a deveni

rabind, haham, dascălO.

Unele dintre sinagoge depindü de con-

gregaţiunea israelită occidentală, ér altele

suntü independente.

Pentru a fi rabinü se oere a cunôsce

religiunea şi a poseda unü titlu delà unü

rabinü superiorü, séu în alte părţi se cere

a depune esamenü înaintea altorü rabini, în

altele diploma de absolventa alü învâţătu-

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225 —1893.

Regele Carolü a adresatü d-lui Las-

oarü Catargiu, preşedintele oonsiliului de

miniştri, urmátórea scrisóre:

„Scumpuli meu preşedinte ală consiliului!

„Ferioita nasoere a nnni prinoipe î d

„casa nóstr&, îndeplinesce o dorinţă scumpă

„inimei nóstre. Indoitü de mare însâ ne-a

fosta bucuria, când am vécjutú cu oe oăl-

„dură ea a fostü împărtăşită de íntregü po­

porule romauü. Din tóté părţile ţârei nu-

„méróse adrese de felioitărl ne-au mărturi-

„sitü, în adevérü, mulţnmirea sufletâsoă cu

„care s’a primitü vestea aoestui însemnata

„evenimentü. Neputéndü mulţumi fiă-oărui

„în parte, după oum am dori, îndeplinimÜ

„o duloe îndatorire rugându-vă, soumpulö

„meu preşedinte alü consiliului, a esprima

„autorităţilorfl, diíeritelorü inatituţiunl şi so­

cietăţi, ca şi tuturorü persónelorü private,

„domni şi dómne, din partea n0stră şi din

„partea principelui şi prinoipesei Româ-

„niei, oátü suntemü de mişcaţi şi recunos­

cători pentru aoéstA nouă şi scumpă do-

„vadă de dragoste ou oare poporulü ro-

„mánü soie a înoungiura pe familia dom-

„nitóre în 4ilel0 de ferioire, oa şi în cele

„de restrişte.

„Facă buuulö Dumne4eu, oa frumósele

„urări, oe s’au adusü în jurulü lé genului

„prinoipelui nou násontö, ső se îndepli-

„nésoá, spre binele şi mărirea scumpei nós

wtre ţări.

„Primiţi, soumpulü meu preşedinte alü

„consiliului, încredinţarea afeeţiunei oe vă

„păstrezi. — Castelulü PeleşO, în 5 Oot.

1893. - C a r o l ü . “

Cursulü de musică din Lugoşu.

Şomcuta-mare, 18 Ootomvre 1893.

Ou. Redaoţiune! Sperámü, oă o pu­

tere mai tlnără oa mine, dintre oolegii das­

căli, cari au luatü parte la oursulü de mu-

sică îu LugoşO, va face unü raportü în oo-

lónele „Gazetei0 despre aoelü cursö, atátü

de importantü din multe punote de ve­

dere. M ’am înşelata în presupunere şi, oa

luorulü să nu rămână baltă, datü uitărei,

fiă-ml permisü în oâteva liniamente a Vő

comunioa eu, „moşula“, următ0rele :

Cursulü de musică şi de note s’a în­

cepută, conformü avisului publicata în 4>are

la 1 (13) Augu9tü şi s’a încheiata la 2 Sep-

temvre st. n., oonsiaerându-se progresulü

ímbucurátorü, prestatü în etudiu, oum şi

împregiursrea,oă d-lü prof. Vidu n’a oru*

ţaţa ostenéla şi a datü pe 4i mai multe

óre de instrucţiune, deoátü oelea statorite

la ínoeputü.

A fostü o fericită şi salutară ideie

dela d-lü loanu Vidu şi M. Ou. D-nü pro-

topresbiterü Dr. Popoviciu deschiderea ace­

lui cursü, menitü pentru fiitorii conducători

de coruri a plugarilorü români şi a tine-

rimei scolsre de prin oomunele nóstre ru-

riloră talmudioe eliberată de doi rabini ou-

noscuţl, a fi născuta din părinţi rabini, şi

să se bucure de o bună conduită şi mora­

litate ; şefula de sinagogă trebue a fi levitO

şi să cunâsoă in fonda Talmudula şi religi

unea; în alte părţi ’i se cere atestata din

partea rabinului dela BuhuşI, în alte părţi

se alege dintre hahami, său pers6ne mai no­

tabile, er în altele nu ’i se cere nimiott.

III. Sinagogele din urbea Dorohoiu.

1) Numărula sinagogelorâ este 13.

2) Numărula rabinii ora este 4 : 2 ra­

bini adevăraţi şi 2 ajutori; Iosub Avram

şi Ichil Tirer sunta rabini, er Bercu Drim-

mer şi Reful Glukman ajutori.

Iosub Avram născuta în Buoeoea

la 1833.

Ichil Tirer născuta în Botoşani la

1832.

Bercu Drimmer năsouta în Scala (Ga-

liţia) la 1854.

Reful Glukman născuta la Sadagura

(Bucovina) la 1855.

Şefi de sinagoge probabila, oă nu

esistă.3) Numărula oredincioşilortt de fiă-

oare rabina nu se soie, îcsă populaţia este

do 4.919 IsraeliţI.

4) NumSruia şoolelorO evreesbl 12.

rale, pe cari coruri trebue să punemü mare

pondO, din oausa rolului, oe au să lü jóoe

şi-la j0oă deja în multe părţi la tóté na­

ţiunile. Numai să grijimü, ca să nu rămâ-

nem a totü cei mai târdii noi Românii şi cu

aoestea, oum ama mai păţit’o ou fondula

de pensiune ş. a.

Eu unuia, şi oredâ că şi colegii par

ticipanţl, m’am reintorsü dela oursulü din

Lugo«iu încântata şi îndestulitâ ou progre­

sulü făcuta, despre oe altoum nici nu aveam

vr’o îndoela dela íuceputü. De altă parte

trebue Mă regreta, oă oonfraţii învăţători

Bănăţeni s’au arátatü oam indiferenţi ou

oursulü, desohisü aşa 4icéndü acasă la dân­

şii, de unü bărbata ca d-lü Vidu, pedagogü

şi bogata în soiinţeie musioale, elevü ala

marelui magistru Musioesou din laşi

Déoa caută oausa indiferentismului

confraţilorfi oolegi Bănăţeni, uumai aşa mi-o

potü esplioa, că oei mai mulţi îşi inclţipu-

iesoü a ti destula de destri în conducerea

corurilorü, deoă — pe basa ouuoioinţelorO

mărginite oâştigate în outare preparandia,

néu póte dela outare instruotorü ooristü

ambulanta — ou ohiu, ou vai, biue-rău,

Dumne4eu mai soie, se apuoă şi infiinţăză

oorurl, ou oarl apoi învăţă cântări liturgioe

şi lumesol, căpătate şi acelea oum biata

potü, plagiate, oopiă ae pe copia copiilorü,

ou erori peste erori, »şa oă ao4iudu-o in

urmă autorula eompositorö, ar jura, oă nu

ela a oompu*’o,

E luoru de lăudata ori oe începută

bunü, ce se face; insă nu trebue să esage-

rámü a ne afirma îndată, oă suntemü ma-

giştri, câ nu mai avemü l psă de îndru­

mări eto. Din contrâ, şi ai< I să fimü oa al

oin*, oulegéudü îu totü modula oe e buna,

nisuinda la perfeoţ'ouare, dela uşora la

greu, dela aprópe ia departe....

in viitorâ, m*i desohi4endu-se unâ

asemenea curaö, credü că nu vorü fi numai

15 inşi, oarl să participe, oum ama fostü

noi acuma, oi măoarâ 150 de inşi.

Suntü in Bănata, oe e dreptü, oâteva

oorurl întru adevórü bune, asupra cărora

mol nu se referesoâ modestele mele obser­

vări. Couduodtorii celorü mai multe însă au

şi ei lipsă de aseoienl oursurl, pe oarl nu

trebue să le desoousidere.

Onorata aforiă bisericé*uá, cum şi sti­

mabila inteligenţă din Luguşa, ue-au primitü

ou braţe deschise, ne a cercetata la prele­

geri şi s’au interesata multa de noi In vieţa

sooiaiâ. Cuartirü şi luminare amü avutú

gratuite, eră harmoniulü ni-s’a pusü la diu-

posiţiă pentru eseroitare. Pentru tóté acest-a

trebue să esprimăma şi pe aceşti cale mui-

ţămirile nóstre On. Comitetü paroohialü, în

frunte ou M. On. prot. şi M*gnif. d-nü preş. Antonesou.

E^pli ările şi metoda de propunere a

d-lui Vidu au fostü peate aşteptare, inoatü

şi cei íucepétorl în flautâ şi violină, s'au

re’ntorsü cu ounosoinţ4e necesare.

5) In privinţa titlurilora de învăţătură

ale rabinilorâ, nu au nici uuü titlu, suntü

numiţi după recomandaţiunea rabinilorű din

Galiţia; de alt felü suntü de totü, înapoiaţi

în privinţa cunoştinţelor^ fanatici şi uricioşî la priritu. Nu soiu a da esplicaţiă nici In

privinţa dogmelorü credinţei lorü. Nici nu

sciu românesce, deşi suntü mai bine de

20 ani îu ţâră.

Ia ceea ce privesoe profesorii, sunta

o adevărată calamitate, fără cea mai mioă

ounoscinţă şi fără pricepere, tîmpesoü co­

pii, ce li-se dau sub a lorü oonducere. Mo-

dulü lorü de predar« e totü ce póte fi mai

înapoiatü şi barbara, o adevărată ruşine a

secolului, în care trâimü. Nu au Insă copii

mai mari de 6 ani.

6) Iu privinţa modului de alegere alü

rabinilorü nu pi4escü niol o formă.

Décâ vine vre-unü Evreu cu recoman-

daţiă dela alţi rabini mai superiori şi-’şl

găsesce în de-ajunsa poporenl, se sşă4ă în

oraşa şi are titlulü şi putere de rabinü.

Din acéstâ pricină se întâmplă certe şi

scandaluri între elementulü evreu mai te-

nërü şi Intre cei bigoţi, oarl vréu să aibă

numai rabini făoătorl de minuni.

7) Deşi nu s’au pututü lua informa-

ţiunl positive îu ncéscâ privinţă, căci ra-

Amü avutü şi solemnităţi, anume 4iua

nascersi Majestăţii Sale şi serbarea hramu­

lui biserioei, séu „Ruga“, oum îi <4ioö Bă­

năţenii. La aoeste solemnităţi a cântată

corulü mixta, séu mare, alü d-lui Vidu, con-

stâtatorü din peste 80 persóne. Obíervü,

oă d-lü Vidu are şi oora mioü, de copii, şi

oorü mare, mixtü. Ambele suntü demne de

au4itü.

La finea cursului, On. reuniune de

cântări din Lugoşa, în înţelegere ou stima­

bila inteligenţă română, au araugiatü în

onórea nóstrá unü bauohetü în localitatea

casinei române, la „Concordia“, la oare au

participatü flórea Romànilorü LugoşenI,

afară de fraţii învăţători normali, dintre

cari, durere, niol pe uuulâ nu ama v*4uta.

Brediceauu, Fioresou, Tempea, Dobrescu,

Birăescu, Maiorâ, etc. eto. ou inimă româ-

nésoâ şi sentimente ourate se Intreoeau în

toavte, ou ouvinte câldurôse adresate nouă,

de a fi luminători adeveraţl ai poporu­

lui . . .

Nu o corespondenţă soartă, scrisă nu­

mai pe apuoatek oi unü studiu întregü ar

merita să facâ despre cele vë4ute, au4ite

şi petrecute îu timpulü de peste trei săp­

tămâni, în multü plâoutulü Lugoşiu, pe

oare eu l’am fostü numita „Metropola nós­

trá a Romànilorü*. Póte să vină şi aoelâ

timpü, când aceste impresiunl mie plâoute

le voiu mai amplifioa pe basa notiţelora

ce mi-le-am fâouta.

Pănă atunol salutare românéaoâ bra-

vilorü fraţi LugoşenI şi, pe anula viitorâ,

la revedere oâtfi mai mulţi participanţi la

cursula de musică alü d-lui Vidu !

Eliă Popa,

învăţ, şi cond. corului pluga-

rilorù români din locù.

C o n v o c a r e .

Onoratele Dómne membre ale

Reuniunei femeilorü române din loou

se invită la o adunare generală es-

traordinară, ce se va ţinâ Sâmbătă

în 16 (28) 1. c. la 8 óre p. m. în

sala cea mare din edificiulu scóle- lorű.

Obiectulü adunării va fi ordi-

naţiunea Ilustrităţii Sale d-lui Vice-

Comite, prin care ne provocă, ca se înaintămu statutele modificate spre

înaltă aprobare pănă în 3 (lb) No-

emvre a. c., căci la din contră va fi

silitü se ne disolve Reuniunea.

Apelămu la Dőmnele membre, ca se se întrunâscă intr'unü numëru

cátű se póte de mare, ca se putemü

resolva acâstă grea cestiă într’unu

modu corespun4etoru intereseloru Reuniunei.

Braşovu, 9 Octomvre 1893.

Agnes Duşoiu, Lazarü Nastasi,preşedintă. actuarù.

binii, puţind oulţl, cum suntâ,uu sciu niol ei

aceste deosebiri de ordinü talmudica, e pro­

babila, oă faoü parte, din punotulü de ve­

dere rituala, din congregaţia Evreilorii din

Galiţia.

8) Nefiindü şefi de sinagogă, nu pu­

temü soi raportulü ou oasele de rugăciuni.

In oeea oe privesoe program ulü de

studiu alü şc01elora, învăţătura fiindü cu

totulü elementară şi făocndu-se fără niol o

regulă şi de persóne necompetente, aprópe

nu se soie oe învăţătură se face şi câta ee

faoe; afară de limba evreâsoă şi ceva cal­

cula, nu se face nimioâ alta.

9) Autorităţile religióse, venindü tóté

din Galiţia, credemü, oă sub raportulü spi­

rituala depindă de congregaţia din acéstá

provinciă.

10) Iu oraşulâ nostru, nefiindü întoc­

mită o comunitate israelită în adevératulü

sensü alü ouvéntului, nu suntü specificate,

ce anume ooudiţiunl se cerü aspiranţilora

la rabinatü. Dela rabinft, oerându-se mai

multü ounoicinţa formei oeremoniaiului cul­

tului, se observă dăcă candidatulü de ra­

binü e competenta în acéstá privinţă.

Unü altü titlu séu alte cunoscinţe nu

se cera.

11) Spre ameliorarea tutulorü aces-

Braşoru, 21 Octomvre n. 1893.

Depărtendu-me erăşi de patria mea şi din Braşovu, oraşulu meu

iubitu natalu, me simţâ îndemnată,

în urma bunăvoinţei amicabile, ce

am întempinat’o din atâtea părţi, a 4ice iubiţilorQ mei compatrioţi, amici

şi cunoscuţi unu cordialii adio!

Irena de Brennerberg.

Despre datoriile preoţesc!I. P. S. Sa Mitropolitulű Pri­

mata alu României a adresatü cle­

rului o pastorală, cu prilejulü urcă­rii Sale în scaunului mitropolitanii şi

primaţialu. In acéstá pastorala, I. P,

S. Sa şi-a luatü dreptü temă iubirea

şi dragostea, ce trebuie se avemu cu

toţii, şi în specialü clerulü, pentru

biserică, pentru care părinţii noştri au sacrificată mai tótá viâţa lorii.

Dovadă pipăită — 4ioe I. P. S. S»

în pastorala Sa — despre faptele neperitóre

ale vrednicilorâ noştri părinţi, avemö istoria

ţirei, săpată pe murii religióselorQ monu­

mente. Pentru aoeate case de rugăciuni,în­

fiinţate atuucl ou voia lui Dumne4eu, pen­

tru paza şi scutula ţ^rei, ei nu oruţau ni­

mica pentru a lorü podobă. Averea şi vi«

eţa lorü le închinau ou dragoste şi buourii

pentru biserioă şi ţeră.

Cea mai mare mulţumire sufletesoi

pentru dănşii era atunci, când puteau 8Í

aducă obolulü inimei lorü îuaintea lui Dum<

ne4eu şi prinosâ bisericei, pentru pomeni­

rea lorü şi a nómului. In acéstá vieţă în-

oăroată de fapte bune, pe care 4i Qic&0

desfăşurau părinţii înaintea fiilorü şi a sa-

puşilora lorü, nu se urmărea alt oeva de

câtü mulţumirea sufietésoa ; prin aoeste oii

se asigura buna oresoere a urmaşilorQ şi

se pregătea păstrarea credinţei şi a frumó-

selorü obiceiuri.

Regretândü, că spaţiţulQ 4iarului

nu ne permite a reproduce mai multe

pasagii din acéstá scrisóre archi-

păstorescă, ţinemfi a retipări în co-

lónele nóstre celü puţinfi resumatulö' înţeleptelor poveţe adresate de L

P. S. Sa clerului:

T0tă buna podóbá a frumósei cresoerl,

ce trebue să aibă bunii creştini şi îngriji­

rea ou afiinţeniă a biserioei se datoresoe

preoţiiorO. Preotulü — pàstorulü oilorö oe-

lorü cuvêntàtôre — este datorö, ca îndată

ce a primitü darulü preoţiei, «â-şl dea os­

tenéla întru îndeplinirea sarciuei sale şi 80

cérá dela Dumne4eu, prin rugăciuni, oa së-lü

lumineze în calea apostolatului, în caiea a*

devérului, pentru-oa să foloséscá şi ad câş­

tige pe credincioşi prin fapte bune şi fru-

móse, prin sfatuirl duhovnioesol, împrea-

nândü cu aoeste şi vi0ţa sa curată, nepă­

tată şi plină de smerenia, pentru-oa daruit

torü rele de oarl sufere sooietatea evre*

ésca, credemü, că ar fi de ne-apőratá lipii

de a se forma mai întâiu o comunitate e-

vreescă, în oare să facă parte, în majoritate,

elementulü ténérü şi oultü, oare este bine

representatü în aoestü oraşâ, căci deoă ele-

mentula bigota, de alt-felü in iuuensă ma­

joritate, 8tăruesoe continuarea tristei stirl

de luorurl, elementulü oultü, care a avutfi

ocasiă să vadă alte oraşe cu organisaţiăşi

culturi superióre, se ruşinăză de barbari»

şi ignoranţa în care învaţă coreligionarii

lorü, şi dorescü o îmbunâtăţire câta mii

neîntâr4iată. Fiind-că numărula nu e cucei

tineri, şi rabinilorü, cari profită din credin­

ţa órba a mulţimei, le plaoe continuare»

actualei stări de lucruri, va fi nevoe, ci

guvernulü centralü seu autoritatea comu­

nală să privegheze de aprópe pe toţi mem­

brii comunităţei şi să potă chiar disolv»

süsü numita comunitate, când se va dovedi

nocapabilă, séu oă merge pe oăi laturalnice

binelui obştesoâ şi progresului culturalii,

Rabinii, cari pănă acum puteau fi

aleşi Ja întâmplare, să fiă obligaţi da*»

dovedi cu certificate studii serióse şi titluri

aoademioe. Er Statuiü sé-lü aibă tot-deun»

sub a sa priveghiare, să-la potă şi destitui

atunci, când se va dovedi, oă fanatisózi no

Nr. 225—1893. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina. 5

lai Dnnmecţeii chiămată asupră-i, să luoreze

ÎB poporü.

PreotuJö mai dator es oe a fi cu grijă,

ţi Iu trezvia sufletésoá ; 4*ua Ş* nóptea să

priv8gh#ze asupra ea şi asupra turmei sale.

Na ’i se permite preotului a’şl petrece vre­

mea tn luorurî nefolositóre şi îu cugetări

oprite de tfiutele canóne, de oâtă numai

ta aoelea ale sfíutei soripturl pentru folo­

sul!) oredinoioşilorQ, pentru a-i îndruma pe

iceştia, pe calea adevărului, de unde să pó-

tt aduna virtuţile duhovnioesol, oare aduuü

ttriă şi ferioire. Străbată departe virtuţile

păstorului celui bunö şi duoă pe oei pioşl

in pişunatulă oelă duhovnioesoü, îu munţii

iiptelorö bane. Ele — virtuţile — trimită

In tótá óra şi 4iua prinosă ou buuă mirés-

ii ffcoătorului tutulorö, deia oare vine în-

dararea şi vieţa nóstrá pe aoestă páméntö !

Preotulö ca să fia bine vă4u^ ii as*

oaltafcü, trebue, ca elü îusuşî să pună în

aplicare învăţătura sa ; trebue ca elă să fiă

oela diutâiu, oare să dea pildă de paoe şi

dragoste, de milă şi oaritate, oa ast-felă să

llaoijitfl glasulă lui. Trebue mai departe

ai stea, oa o lumină îu sfeşnioă aprinsă,

oare 80 lumineze tutuloră, atâtă prin ou-

aosoinţa sa cătră legea lui Dumne4eu şi a

datelorö canóne, o&tă şi prin ouuosoinţa

datoriilorü cătră biserică şi oătră credin­

cioşi. Pe l&ugă acestea are nevoie de o a-

dkoft ounoscinţă a tutuloră reguleloră li-

targioe şi a istoricului aoestora, ast-felă oa

ii p6tă păstra în consoiinţă frumósa ţinută

îi serviciile bisericesoï, la a oăroră privire

credinoioşil să se folosésoá şi ast-felă să

pré m&réscá pe Dumne4eulü nostru oelă

In oerurî.

Starea de oădere a unora din bunii

creştini vine de acolo, oă vooea pástorilorü

Îb mare parte a încetată ; glasulă loră pu-

ţinQ se mai aude! Dér oâtă de vinovaţi se

facă nnii ca aceştia, cari suntă nebăgătorl

1b sémi, de darulă oe este întru d enşii !

Cam potö oredincioşii primi lumina dela

latanereoû! Cum póte turma să mérgá după

pistoră, oâud vooea lui nu mai chiamă pe

«redinoioşi la datoriă, oând misiunea sa cea

l&ită şi mare de apostolă şi păstoră o

privesoe, ca o povară, séu ca o simplă me-

terii, când negligenţa şi abaterile oanonioe

îla ducQ în trândăvii, de unde nasoe apoi

ş păcatula neascultărei.

Càüd păstorulă cunósoe marea sa da*

toriă şi se luptă pentru a o împlini ou sfin­

ţenia, atunci şi darulă lui Dumne4eu îlă

ajută, şi credincioşii se apropiă ou buouriă

la poveţele şi învăţăturile lui. Biserioa lui

Dumnezeu atuaol saltă şi răutatea vrăjma­

şilor atunci se perde, când ostaşii lui Chris-

icsâ străbată oalea mântuirei şi a duhov-

nioescei fericiri. Acésta se chiamă viâţa apos

tolică, creştinâscă şi păstorescă, viâţ4 întă­

rită pe oalea adevărului, care lumineză su­

fletele credinoioşiloră ! Acéstá cale conduce

tai poporulă, fără a’18 îndruma cătră pro­

gresa şi munoă.

IV Sinagogele din urbea Herţa.

1) Şese sinagoge (case de rugăoiunl)

■dereligiuue mosaică suntă în aoestă urbe.

2) Rabini de vre-o doi ani nu suntă ;

•der datoriile religiunei mosaioe se îndepli-

DMofi de 4 hahami: oelă înteiu numită H a ­

it Simon, născuta în Herţa la 1820, stu-

diile le-a făcuta la Iaşi; alQ 2 lea Gheţel

sin Iancu, născuţii în Herţa la 1847, studiile

le-a făcuta în Hârlău,j judeţulă Botoşani;

tlfi B lea Moşcu sin Strul Haim, năsoută

& Herţa la anulă 1847, studiile le-a fă­

cută in Botoşani, şi ală 4 lea Aron Moise,

Bisouta îu Herţa la 1848, studiile ie-a fă-

cată la Botoşani; nici unulă nu posedă

itestatele şcolare.

B) Numărula oredinoioşiloră de religi-

iae mosaioă este 2.500 suflete.

4) Sooli ou caractere mosaioe suntă

•trei, freoueutate de 90— 100 oopii de am-

iele-sexe,

5) Niol uuă titlu de îavăţătură şefii

ia sinagogi şi profesorii soolelora religiose

iOSdioe nu posedQ.

6) Nici o formă nu au stabilită pen-

tru alegerea personalului preoţesoă de re-

ligie mosaicâ; ei se angajeză, eu contracta

* la bine şi ferioire pe toţi aceia, câţi mergă

: pe dânsa!

După ce I. P. S. Sa arată cum

trebuie sé se înţelegă şi cum înţele­

geau înaintaşii noştri apostolatulű,

ajunge la cuvintele de conclusie din

care mai repfodücemu urmátórele:

IubiţilorO! Vremea a sosită, ca fiă-care

din noi, mare şi mioă, ou toţii adeoă să ne

dămă ostenéla pentru a arunca lenevirea,

oare este ună păoată de mórte, şi a ne în

drepta vederile spre oăile ferioirei. Să nu

perdemă timpula celă preţiosă în oare amă

pute oâştiga voinţa şi milostenia dumnkţe-

ésoá, care ne ţine în viâţă pe aoestă pă-

mentă, ci să folosimă spre bine aoestă

timpă treoătoră, pentru a dobândi vieţa de

veol, oare este gătită drepţiloră după mórte.

Să pătrundemă cu mintea şi ou oohii su-

fletesoi marea bogăţiă morală şi materială,

adunată şi păstrată prin munca şi virtuţile

străbuniloră noştri. Sé ţinemă şi să sfinţimă'

legea şi credinţa strămoşâsoă, ca să putemă

treoe peste duşmanii noştri. Să punemă

mare preţă pe vieţa nóstrá, oare este oelă

mai soumpă dară dumne4eesoă şi pentru

care eroii noştri s’au luptată în decursulü

seooliloră. Să tngrijimă de asemenea de să­

nătatea nóstrá, oare înoă este ună preţiosă

dară dumn«4eescü- Să ne ferimă de alua-

tulă Saduoheiloră şi ală fariseilorö, după

oum 4ioe sfânta evanghelie; să nu ameste-

cămă în regulele nóstre ourată naţionale

obioeiurile streine. Sé ne pâstrâmii limba cu

rată, ferind1 o de streinele schimonosituri. Ori­

ce luoru necuviinoiosă şi de ruşine, oare

strică reputaţiunea şi sănătatea nóstrá, sé-lö

depărtămă dela noi, încungiurându-ne cu

aceea-ce ne folosesce, şi să ne îngrădimă

ou paoea şi iubirea datorită unulă cătră

altulă, ca ast-fel să plinim legea lui Christos.

Calea spre înavuţirede I. Dariu.

4. M u n c ă ş i s t r ă d u i n ţ ă .(Urmare).

Munca potrivită e folositóre şi sănetosă nu numai pentru trupü, ci

şi pentru sufietu. Pe când omulu le­

neşă trâesce de giaba în lume şi-şi

cheltuesce vieţa ínzadarü, petrecén-

du-o în trândăviă, pe atunci omulu

muncitorii şi sîrguinciosu este unü

isvorü de fericire şi bucuriă pentru

toţi câţi vinü în atingere şi în afa­cere cu élű.

O muncă câta de mică şi de neînsemnată totü e de óre care trebă

în lume. Schiller cjicea de multe-ori,

că unü omü, care s’a dedatü a lucra

în fiă-care 4i regulata câte ceva, cu vremea aduce multü folosü nu numai

: şie-şî, ci şi altora. Toţi ómenii ne-

muncitorí, tráescü pe spinarea celorü muncitori. Frumosă trebă!

de cătră majoritatea obştei israelite pe ună

termen a óre-care, după împrejurări.

7) Unü siugurü felă de comunitate mo-

saioă, fără deosebire între ei de ordine tal­

mudice şi ritu»listioe.

8) Nici ună raporta séu ordine stabi­

lită nu esistă între şefii sinagogelorü case-

lorü de rugăciune mosaioă: ei se găsesoă

în starea cea mai primitivă, mai tot-d’auna

la sărbători în sinagoge, adunându-se pen­

tru rugăciuni în disordine, provooă între

ei uerte şi ohiar bătăi, înoâtă trebue să in-

tervie poliţia a restabili ordinea, profesorii

asemenea nu au niol unö programö.

9) De o singură congregaţiune israe-

lită depindă sinagogele din aoéstá urbe

sub raportulö spiritualii, pendinte de rabi*

nulü din Sadagura, ducatula Bucovina.

10) Niol o condiţiune nu se cere de

comunitatea israeiită, ca să íntrunéscá acei

ce aspiră la ună postă de rabinö, seu şefa

de sinagogă; ajunge numai să fiă looulă

vaoanta şi aspirautula să presinte ună cer­

tificata dela veri-unö rabinü cunoscutö, că

este aptü şi sunta de-a ooupa atare postü,

şi atuuci rămâne a propune oondiţiunile şi

convenindă să contract?z*> cu comunitatea.

11) Star?a în care se aflâ Evreii din

aceată urbe, se pót-e 4*ce dia tóté târgurile

De aceea munca şi străduinţa neslăbită suntü secretulü celü mai

mare alö norocului. Aceste doué

suntü cheile, cu cari putemü des­

chide porţile cele ferecate ale pala­

tului, în care stă ascunsü noroculü

de mulţimea ómenilorü din lume.

Inse-şl bólele de totü felulü trá-

escü mai bine şi mai tignite în ca­sele leneşiloru, decátü în ale ómeni­

lorü muncitori şi harnici. Prin ne-

lucrare trupul ü se trândăvesce şi se

prăpădesce înainte de vreme, ér su-

fietulü se témpesce, şi acésta este

hrana cea mai nesănet0să pentru elü,

dintre câte se află în lume.Ómenii, cari fură vremea cea

bună dela Dumnezeu de giaba şi o omóra nelucrându nimica, suntü, după

cum cugetü eu, totü aşa de mari

tâlhari, ca şi aceia, cari jăfuescfi şi

omótá ómen! O, ce bună şi sfântă

ar fi legea aceea, care ar urmări pe

toţi omorîtorii de vreme şi le-ar da

totü aceeaşi pedepsă, ca şi aceea ce

lî-o dă omorítorilorü de ómení! Şi eu cre4fi,că nu m§ înşelfi, când 4icü,

că cei mai mulţi omorîtori de ómení

au tostü mai íntáiü omorîtori de

vreme, şi veţi împuţina pe omorîtorii

de omeni, pe jăfuitorii şi pe toţi şar­

latanii din lume.

Stremoşii noştri Romani coceau,

că 4eii (dumne4eii păgânescî) depunü

darurile lorü numai la piciórele óme­

nilorü muncitori. Dumne4eulü nos­

tru celü mare şi puternicü, care stă-

pânesce tóté, neíncetatü trimite bi­

necuvântarea şi darurile sale cele

bogate numai ómenilorü sîrguincioşi

şi harnici. De aceea şi 4icemu noi,

că : munca e blagoslovită, când te ţii de

ea ai pită.

Despre Wălter Scot se spune, că

nimeni ca dénsulü n’ar fi cunoscutü

mai bine, de ce trebă e sîrguinţa

pentru ómení şi pe care sé-lü fi în-

trecutü cine-va în stăpânirea de sine

şi în stăruinţă. In acelaşi timpü s’a

silitü de cu vreme a întipări şi în

mintea copiilorü séi, de ce trâbă e

sîrguinţa pentru folosulü şi noroculü

ómeniilorü în lume. Pe când fiulü

séu, Carolü, se afla la scólá, tată-seu

îi scrise cam aşa: „Nu sciu, cum

ţi-aşî pute spune mai bine, că lu-

crulü este legea, pe care însu-şî Dum- ne4eu a dat’o la toţi omenii de ori­

ce stare. Nimicü nu e vrednicü se

aibă omulü, din ce se póte câştiga

fără muncă; dela pânea ţeranului,

ce şi-o mănâncă în sudórea feţii sale,

pană la cheltuelile, ce le face boga- tulü, ca se-i trecă urítulü. Cátü des­

pre sciinţă (învăţătură), ea cu atâtu mai greu se póte câştiga fără muncă.

de pe malulă Prutului, fiind cu totulă pri­

mitivă, lasă multă de dorită.

(Almanachulu Cultelorű 1893)

Poesii poporaleDe sub Retezata.

Destulă maică te rugai,

In străini să nu mă dai;

Să mă dai maioă ’n vecini,

Să te văda eera, când oinl.

Deră nu m ’ai ascultată

Şi departe oă m’ai datO...

Maică, măiculeana mea!

Multa maică te-oiu aştepta

In totă Dumineca,

Totă ou prâozu caldă în rca8ă,

Şi ou apa rece ’n vasă.

Apa ’n vase s’a ’noă^i.

Prânzu ’n masă s’a răci,

Şi tu maică nu-i veni!

*

Au4it’am, au4ită

Togmai eri pe la sfinţită,

Că Mureşu-i apă buuă,

Ce-i ce b6u toţi să cunună.

Hai mândră, să bemă şi noi,

Dor ne-om iubi ameudoi.

Fără a ara, de giaba vei sSmena. Lucrâză deră, fetulü meu, şi folo­

sesce bine timpulü. In tinereţe sun­

tem ü sprinteni, mlădioşl şi ne pu­

temü uşorfi aduna cunoscinţe. Decă

nu facemü nimicü în primăvera ti-

nereţeloră, atunci vera ne;va fi nefo-

lósitóre şi despreţuitore, tómna ne

va aduce plóvá şi iérna betrâneţe-

lorü nóstre va fi pustie şi deşertă“.

Southey era asemenea unü omü

fórte sérguinciosü, ca şi Walter Scott.

Elü era numai de noue-spre-4ece ani,

când a scrisü vorbele acestea: „Nouă­sprezece ani de bună séma, suntü

a patra parte, ba póte mai multü din viâţa mea, şi totuşi nu sunt de

nici unü folosü între ómení. Unü bă-

iatü de ţeranO, care pentru doué-trei

parale pe 4i sparie cidrele de pe holde, este unü omü íolositorü; elü

scutesce pânea, pe care eu o mă-

náncü în nelucrare“. Cu tóté acestea, se nu credeţi, că elü ca băiatü ar

fi fostü unü omü nelucrătorfi, ci dim­

potrivă elü înveţa la scólá fórte sîr- guinciosü.

Walter Scott se ţinea strínsü de

vorbele acestea: „N u sta nicî-odatâde

giaba!“ Robertson se ţinea de aces­

tea: „Vieţa fără sciinţă, e mórte“ . La- cépóde nu se abătea dela principiulü :

„ Vié{a este a băga de sémá“ . Voltair:

„ Tot'düauna la muncă“ . Aceşti bărbaţi

au urmatü credinciosü vorbelorü lorü,

au fostü ómení sîrguincioşi şi au lă*

satü următorilor multe lucruri scumpe

şi folositóre pentru tóté vócurile.(Va urma).

Din carnetulu meu.De Mo§ulü.

— Adevérulü sé-lü cauţi, fru- mosulü sé-lü iubescí, binele sé-lü vrei

şi sé faci ceea-ce este mai bine.

— A fi măniosfi însâmnă a rés-

buna greşelile altora asupra nóstrá.

— înainte d’a face ceva, gân- desce-te.

— Aici, fericirea este trecétóre ca 4iua; colo vecînică, ca iubirea cea dumne4eéscá.

— A fi índestulitü nici pe de­parte nu este aşa greu, ca a voi se fi índestulitü.

— Pănă unde strălucesce sórele esistă şi speranţă.

— Trebue se suferimü ceea-ce ne trimite ceriulü.

— Compătimirea duşmanilorîi, cari te laudă, tot-d’auna este înve­ninată.

— Vorba fără înţelesfl nu stră­bate la ceriu.

— Dumne4eu ajută acelora cari se ajută ei singuri.

Cine mă vede pe mine,

Crede, că trăescă totă bine;

Dér vai de min’ şi de-ală meu trai 1

Muri-voi, n’oi merge ’n raiu...

Nici ’n iadă n’am încăpută,

Câte păcate-am făoută!

De-ar fi ceriulă de hârtiă,

N ’ar fi locö, oa să le sorie!

*

Iarbă ’naltă din topile,

Insoră-te măi oopile!

Că-ţl stă bine cu muiere,

Ca trandafiru ’n uloele,

Şi-ţi stă bine ou nevastă,

Ca ruj malin u’n feróstá.

*

Nu eşi mândro la portă,

Să te facă lumea próstá,

Ci eşi mândro prin grădină

Şi te fâ o ruj mălină,

Să te pună în pălâriă,

Să’mi fii dragă numai mie.*

Multö mă mirö mândro de tine,

Ce pământa negru te ţine ?

Te ţine páméntü cu roibă,

Cu mini să nu mai prin4l vorbă.

Te ţine pămentă cu érbá,

Cu mini să nu mai ai trébá.

Pag- 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225—1898.

— Tînărulfi se luptă, ca bëtrâ-

nulü se guste în pace.

— Mii de ani se ceru, ca së în-

floréscâ unu stătu, şi adesea este de

ajunsü o oră, ca së-lü nimicéscà.

— Betrâneţele nu scutescfi de

nebunii.— Omulu nobilü atrage 6 meni

nobili pe lângă sine.— Nicî unu geniu, fără munca.

— Cine vré së aibă pe Dumne­

zeu cu sine, inima së şi-o împodo-

béscâ cu bine.— Mâncările bune îţi îngraşă

trupulü, nu însă şi mintea.— Cine vré se aibă bucuriă,

së^ï îmblân^escă sângele.

— Moderazăţî poftele, décâ vréi

së triumfezî asupra sorţii.

— Sângele tînërü nu se supune regulelorü pentru bătrâni.

— Pentru muncă şi ostenélâ,

Dumne4e^i îţi dă casă, curte şi vite.— Cine îşi împlinesce lucrulü

veselü, aceluia îi ticnesce şi prânc[ulu

bine.— Adevërata valore a vieţii n’o

căutaţi în lucruri de dinafară.— Cine aştéptă minuni, acela

să-şi întârésca credinţa.— Cine se racjima pe favoru,

îşi pierde libertatea.— Unele lucruri suntfi dulci la

gustü, uş6re de înghiţiţii, totuşi amare

şi une-oii greu de mistuitü.

— Numai causa părăsită este

pierdută.

— Pănă nu încérca cine-va, nu

scie pănă unde-i ajungü puterile.

— Lenea este prostia corpului,

prostia e lenea spiritului.

— Numai ceea-ce credemü noi

înşi-ne, ne credu şi alţiî noue.

— Mai bine së nu începi, de-

câtü së nu precugeţi.

— Onôrea premerge onoruriloru.

— Ochiulfi nu se vede pe sine,

decâtü în reflecsulü altorfi obiecte.

— Ce este stricatul, încă nu este

pierdutü.

In ce constă puterea rodi- tôre a pământului?

Precum vedemû, că se întâm­

plă în imperiulü animalfi, că numai din animale mari, frumôse şi sănă-

tôse se potü nasce totü asemenea

următori ; precum vedernu, că se în­

tâmplă în imperii lu vegetalü (alu

plantelorü), că numai din sămânţe de-

plinü côpte, mari, frumôse şi sănă-

tôse se potu nasce plante séu sëmë- năturî bune şi lrumôse: totü aşa se

întâmplă şi în imperiulü mineralü,

că numai pământurile grase şi bune

potü se aducă rodurl puternice şi îmbelşugate.

Pământurile roditóre ni-se înfă- ţişeză în patru feluri (soiuri): pă-

mántü năsiposu, vărosu, lutosü (ar-

gilosü) şi humosu. Decă unu pămentu

ar conţinâ numai unulü din soiurile

numite aci, de pildă năsipfi, elő nu ar puté aduce rodurî; de unde ur-

méza, că fîă-care pământfi roditoru trebue se fiă amestecatu şi se con­

ţină părţi din tote pământurile nu­

mite. Celfi mai roditoru între aces­tea este pământulu humosü (grasü),

care încă trebue se conţină părticele

fine din celealalte soiuri de páméntü.

Orí carearfi soiulü pământului,

elfi trebue se conţină două felurî de

materii, fără de cari plantele şi .se­

mănăturile nu se potü nutri şi cresce.

Acestea două materii suntü: mate­

ria organică, care se află în orga­

nele plantelorü, în trunchiu (cotorü)

şi iruncje, şi cea anorganică.

Materia organică constă din azot, care se află în aerulü de pe pământfi

în măsură de trei din patru părţi,

din ocsigenü (aerü dătătorii de vieţă), din carbonü (aerü din cărbuni aprinşi)

şi hidrogenü (aerü lormatü din abu-

râlă).

Materia anorganică se absórbe prin rădăcinile plantelorü şi constă

cu totulü din 10 elemente (materii)

minerale, precum : cenuşă, varü, ferü,

sare, puciosă, sodă, năsipfi, fosforü

(cenuşă din őse), magnesiă, cloru.Intre aceste 14 materii, cu cari

se nutrescü plantele, suntü trei, cari

lipsindü din pământfi, acesta devine

pe íncetulü cu totulü sterpü şi ne-

roditorü. Acestea trei materii suntü: azotulü, cenuşa şi fosforulü.

Pământurile humóse de colóre

negră séu cafenia de pe şesurî, con-

ţinândfi din materiile numite mai cu

prisosinţă, s’au adeveritü a fi cele mai roditóre. Dér şi acestea prin de­

sele recolte (culesuri) se mai stâr-

pescü şi sărăcescfi, de óre-ce s’a cons-

tatatü, că o recoltă de grâu de 15

hoctolitre, bună-ora, ridică din ma­teriile numite, prin paie, 83 chilo-

gramíazotü, 81 chlgr. cenuşă şi 15 chlgr. fosforü.

Pentru a ţine pământurile ro­

ditóre în starea acésta, trebue se le dámü índérétü aceea, ce le subtra-

gemü prin recólte. Şi acésta se póte

face numai gunoindü pământulu.

Grunoiulü animalelorü conţine din

cele trei materii cu prisosinţă. Afară

de acela, arăturile făcute îndată după

secere, séu după culesulü cucuruzu­lui, pănă când loculü e plinü de mi­

rişti, séu alte ierburi, cari conţinO în

trunchiulü şi foile lorü azotü, încă

ajută şi conţinfl puterea roditóre a pământului.

Se nu crédá plugarii noştri, că plantele încă ínghitü (inspiră) aerulü

numitü azotü în starea lui simplă,

precum o facü ómenii şi animalele.

Nu! elü trebue se fiă ímpreunatü,

.când este absorbitü prin foi, cu unü sucü (mustü) numitü amoniacü, eră

când este absorbitü prin rădăcini, cu unü sucü (acidü) numitü acidü nitricu.

Lucrulü este uşorfi de înţelesfi,

Să se bage numai de sémá la să-

patulü unui cucuruzü, pe timpü de

secetă, când adecă se smeruntă mai

bine cenuşele de varü, sare şi celea­

lalte materii aflátóre în pământO, ca

se se pótá împreuna cu aerulü nu­

mitü azotü, după care sapatü căcjândfi o ploiă bună, acesta topesce mate­

riile numite fâcându-le leşii (sucuri),

ca se p0tă fi absorbite de rădăcinile seinenăturilorfi, şi se póte vedé de

astă4î pănă mâne, ce crescere grab­nică au luatü cucuruzele.

Ferberea acésta a materiilorü

din páméntü se póte asămăna cu Ier-

berea vinului, care încă pănă nu e

supusü acestei schimbări, nu se póte

cură ţi de materiile nefolositóre din elü.

Unü pământfi roditoru, pe lângă materiile numite, trebue să mai con­

ţină încă şi părticele fine de lutfi,

varü şi năsipfi, cari suntü strînsfi le­

gate în pământurile humóse. Aces­

tea se compunü în partea cea mai

mare din materii organice, cari nu

suntü alt-ceva, decâtfi rămăşiţe din

organele plantelorü şi animalelorü,

de aceea şi au o colóre nâgră séu

cafeniă.D0că unü pământu ar conţinâ

numai năsipfi, varü séu lutü, acela

nu s’ar pute ţine la olaltă şi prin

urmare i-ar lipsi cu totulü puterea

roditóre. Pildă avemü în privinţa

acesta pământurile compuse numai

din năsipfi în cari nu póte cresce nimicü.

Pentru a puté judeca gradulfi

de rodire alfi unui pământu, luămfi din acela, pe várfulü unui cuţitO, şi

atâta-lu încălcjimfi în flacăra unei lumini, pănă când materia organică

se arde de se face ca cenuşa, âră

cea anorganică (din minerale) ră­

mâne nearsă, de colórea cărămicjii;

séu punemfi într’o sticlă pământfi o

parte, érá apă cinci părţi, pe cari

le mestecămu la-olaltă, şi după ce

s’au aşecfatfi vornü puté vedé câtă

materia este din fiă-care pământu,

de-óre-ce pe fundulü sticlei se va aşe4a năsipulfi, ca mai greu, apoi

lutulfi şi mai de-asupra humus-ulu şi

varulü, ca mai uşore.

După pământulu humosö, ur* mézá celü lutosü (argilosü), ca mai

roditoru. Acesta încă conţine multă materiă organică, mai cu semă, dóca

se gunoesce desu şi se ară de cu

t(5mnă pentru a se mai drege de în­

gheţurile de peste iernă.

Mai puţinfi roditóre suntö pă­

mânturile vărose şi násipóse (petróae)

dór şi acestea se potü face roditóre

prin gunoirea şi amestecarea lorü ou

de cele humóse şi lutóse, ca părti­

celele lorü să se potă întovărăşi şi

uni unele cu altele şi ast-felu se

servi la nutrirea plantelorü.

Pământurile de pe şesurî,

cum am < .isü şi mai susu, suntu

mai roditóre, fiind-că pe acestea s’au nimicitü, în decursulü timpurilorÜ

trecute, cele mai multe rămăşiţe din organele plantelorü şi animalelorü,

cari amü ve4utü, că conţinu celi

mai multü azotü, cenuşe şi fosforö;

cele de pe delurî însă, nefiindü în

nemijlocita apropiere a omului şi

animalelorü, au rămasfi mai sărace

şi în plante, cari numai din mate­

riile minerale nu au pututü cresce

şi trăi, spre a ajunge la cocere.

Pământurile mai afunde dindé- lurile înalte devenite la suprafaţă prin

surpături, precum şi stâncile de munte ne arată pământurile sterpe în tóta

goliciunea lorü, pe cari nu póte cresce

nici unü soiu de plante, pănă nude-

vinü amestecate cu altfi soiu depă-

mántü roditoru, séu cu gunoiulü ani­

malelorü domestice.

Prin acestea credemü a fi ară-

tatü în câtu-va, în ce consta puterea

roditóre a pământului, care atârnă,

după cum am vă4ut0, dela puterea

materiilorü organice, ce se afla în elfi, materii, cari cu câtu se află în-

tr’unü număru mai mare în paméntü,

cu atâtfi îlu facü mai roditoru.

Acésta ar trebui să şi-o însemne bine şi plugarii noştri, ca necurmaţi

să adaugă materii roditóre, ca ga*

noiu, cenuşă şi cenuşă de óse mânturiloru sterpe, ca lucrului lori

să fiă răsplătitfi totü mai cu îmbel

şugare.I. Georgescu.

Despre vinurile artificiale.Legea, oare iatercjioe fabrioaţiunea de

vinuri artificiale (art. 28 dia 1893) a pro

dusft îngrijirea, că diferitele metode, ce

îutrebuioţau păn& acuma pentru „Hmelio

rarea“ şi „egalisarea“ vinurilorü, şi cari di

se considerau de fabrioaţiune de vinuri ar

tificiale. asemenea vorQ fi oprite.

Clarificarea acestei ceşti uni o

tau producenţii şi comercianţii de vinuri

ou atâtQ mai mare înoordare, ou câta in

legea amintită, care întră, în vigóre la

Tu mândruţo, ochii téi,

l-a unsü măta cu ulei,

De ’ml punü capu după ei!

— Méi badeo buzele tóle,

Le*a unsü maică-ta cu miere

i>e*ml pun& capu după ele!“

*

Cine iubesoe şi lasă

Nu i mai dea Dumne4<?u casă!

Fie i oaea temniţa,

Şi moşiă: uliţa,

Fie-i grajdiu fârâ boi,

Şi staoiulü fără oi;

Cine iubesce şi ţine,

Deie-i Dumnezeu totă bine!

♦

Oltule, apă pustie,

Spune la badea sé vie,

Că s’au coptü strugurii ’n vie.

Şi s’a ’nvăţatâ o păsărea

De mi-i cară de-acolea ;

S ’a ’nvSţatQ ş’o raerlă negră

Şi-i cară cu viţa ’ntregă.

*

Aştâptă doruţQ, că viu

De-oi sosi cátö de târ4iu...

Ş i a ^ t é p t á - m é o ’ a m p l e c a t ü ,

X )e - o i s o « i câtCi d e ’n s é r a t ü !

Şi aşi veni tu mândro dragă,

Dar vecinele mâ ’ntrebă

De oe umblu fără tr6bă?

— Vino bade, când gândescP,

N ’aştepta să te doresoO,

Că io 8 fată destnerdată

Cu dorulC tău ne’nvăţată

Nici ftuum şi niol odată !

*

Alăturea cu drumu

Ară badea ou plugu,

Mândra trece ou prânzu...

G-răi mândruţa din drumă

— „Bund lucru bade-o la plugQ !u

— „Firea*i mândro sânStosă!

Cum dai vorba de frum6să!“

— „Fire-ai badeo sănâtosQ

Cum mâni boii de frumoşii !a

— T Pană prân4u se rfioesoe

Şe^l mândro, de odibnesce“.

— „B a eu bade n’oi şed6 j

N ’am venitQ să odihnesoO,

Ci-am venito sS-ţl povestesoQ:

C ’aseră ’nsăr^i pe e6*tă

Pe din susâ de casa vostră,

Şi bine oă au4ii

Mamă-ta sfâdindQ la tine,

Da ee m’ai iubită pe mint?

Së spunl maică-ta aşa,

Sd nu aibă grija mea,

Cum nu am nici eu a ta!

Că, când-oi sta a-mô uita,

Nu sciu, veni-oi, ori ba....

Că ţi i casa huruită

Şi şura desooperită

Şi moşia zălogită.

Mamă-ta aşa gândesoe,

Că sórele când rësare

Répare la tine ’n curte

Tu eşti feciorü mai de frunte.

Da maică-ta, 4ëu, nu soie

Că sórele când rësare

Rësare la tine ’n portă

Tu eştî feciorü mai de c0dă!“

*

Badeo, de dorù şi de dragü

Ţ ’am sorJ8ü numele ín pragü,

Şi tu ér’ së’mï scrii alü meu

Intr’unü oornü de chischineuj

Şi së-lü bagi ín pozonarü,

Şi sé-lü ţinl pe 4 ’le naarl.

Şi nö te ştergi pe obrazú,

De oiudă şi de nëcazû.

*

RujtnălinQ peste fântână

Atn büde ca ş’o lumină.

DouS fete de oolea

Se vorbiră, s6 mi-lQ iea,

Dumne4©u să nu li-10 dea;

Se vorbiră s6-lQ sărute,

Dumne4eu să nu li-ajute;

Ca de l’am sărutată eu,

Să mă uscft ca frun4a ’n tăa!

De l’oiu săruta vr’odată,

Să mă usca, oa frun4& ’n baltă!

*

Frun4ă verde lemnQ leutO,

Rău ’ml pare oe-am făoutQ,

C ’am data dragostea ’mprumut£L

N ’am ce faoe, o’a treoutO!

Nu acum, oi mai demultii.

Lua-voi şuba şi bâta,

Şi m’oi duce la mândra,

Să-ml înt6roă dragostea!*

Uită-te badeo şi ve4l

Sera lângă cine şecjl....

Lâng’o tufă de muşcată,,

Lâng’o gură gurguiată. /

Şe4l lâng’o tută de sooQ,

Lâng’o strîmbă de mijlocii.

Culese deM. lubap

înveţătorâ-

Kr. 225—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.

Din 13 Octombre st. n. 1B98

■étura séuValuta aut*

Calitatea. trlaoi.greutatea

fl. or.

1 H .- L . {cel mai frumos 6 20

99 Grâu< mijlociu . . 6 50

99 1 mai slabâ . . 5 —

99 Grâu mestecată . . 4 —

9999

v / frumosă .

Sscară \ mijloci* .3

360

40

99

99

„ w / frumosO 0rztt \ mijlociu .

44

30

9999

v v r frumostt . Ovăsâ | mijiocju e

2 70

99 Cucuruztt . . . . 4 —

99 M ă la iu ................... 3 60

99 M azăre................... 6 —

99 Linte ................... 15 —

99 F a s o le ................... 4 - —

99 Sămenţă de inâ . . 10 —

99 Sămânţă de oânepă 4 —

99 Cartofi.................... 1 30

99 Măzăriohe . . . . — —

1 kilă Carnea de vit& . . — 52

99 Carnea de porcâ — 48

99 Carnea de berbece — 32

100 kil.Seu de vită pr6spătâ 23 —

Său de vită topitâ 33 —

Bursa de m ărfurî din Budapesta.din 18 Octomvre n. 1893.

CŢ1 O

CQS B o Q B

p » p ,—

F F ^ «o T3 ? OQo c **B 2. ÎJJ V» g . ÿ H99 p SB “ • r.

PB

►o

» ^« 90 PO *13 £p* a 2m. >■—1 r*.■« cr »

to to to to to to to GO «q os a* rf* 03 to

03 GD Ö OS’ ® 2.S E B “

B * Bt 9 §■ 5-H CC -2a

» ?•0 *i

!> œ H»-f 'v •tr ® to• >-« to

Wp

oo»-«QiG

ot o* ci a» c* ot

0< O' Ol CT w K O ® 05 O'* 03

C< 01 oi Qi Oi OI Oi

OJ 05 tfi. £»■05 00 O to 0 CD oo

- Ö CX>

U c «®« a CO

«»<■>~-®

»56

)S<M&

s

«sech—®ar4*

55•i®««

So0

•1itxoa

2 X«

®

po

OQet-oBcr"1a>

P-««ooo

-Pu b~> » ►—> 9

Qp(I)

pp-

§

I

©(D<*d

0«

0

F0H*

S é m 1 n ţ e

Cuali

tatea

per

Heo

t.

Preţuia, per

100 ohilogr.

delà 1 pănă

Grâu Bănăţenescii 80Grâu dela Tisa 80 7.55 7.65Grâu de Pesta 80 7.50 7.65Grâu de Alba-regala 80 7.50 7.65Grâu de Bácska 80 7.60 7.70Grâu ung. de nordü 80 .— •—

Ot 435 S Preţuia per

Sdminţe vechi1 W

100 ehilgr.

ori noué*3 ®o 0, delà pănă

Sëcarà 70-72 5.6* 5.80Orzü nutreţa 60-62 6.10 6.40Orzù de vinars 62.64 6.65 7.25Orzü de bere 64.66 7.^0 8.85Ovésü 39.41 6.95 7.40Cucurunü bănăţ. 75 4.95 ßw-Cucuruzü altù soiu 73 .— .—

Cucuruzü — .— .—

Hirişcă n — .— . —

Produotediv. S o i a 1 A

(Xi

Sem. de trif.

Oleu de rap. Oleu de in Uns. de porc

Slănină

nSânPrune

nLictarù

nNucïGogoşi

nMiere

CearăSpirtü

Luţernă ungur, francesă

roşiărafinata duplu

dela Pesta dela ţâră sventată afumată

din Bosnia în buţi din Serbia în saci slavonii nou bănăţenescii din Ungaria ungurescl sârbesc! brutăgalbină strecurată de Rosenau bruţiiDrojdiuţe de spir .

CursaIu

dela până

54.-

65,37.50 6.75

55.50

47!- f 2.— 36.—19.50 19.25 in.5014.50

16 .r019,—

58.

73.—38.506.9i)

56.-

47.2553.—37.—20.=19.75 15.-514.75

17.—19.50

tdaBpc

■1

Cursul la bursa din Viena

Din 19 Ootomvre 1893.

lenta ung. de aură 4 % . . . 116,10

Bi&tfi de cortine ung. 4°/0 . . . 93.85

jmpr. caii. fer. ung. în aur 4 y 2°/e 126.50

n » n argint 4 % % 100.30

Oblig, n „ « d e ost. I. emis. 126.50

Bonuri rurale ungare. . . . . 94.35

„ oroate-slavone. . .

Iaiprum, ung. ou premii.................

LosurI pentru reg, Tisei şi Seghedin.

de hârtie austr....................

» „ . . . .

„ aura „ . . . .

iosurl din 1860 . . . . . .

98.75

150.50 I grea dela 42. — cr. pană la 42. V0 cr. Transito, mij-

142 40 ociâ grea dela 41.— cr. pănă la 42.— cr. transito

96 85 uŞ^râ *a 40.— cr. pănă la 41.— cr. — Porcii

96 70 ’n£r&?Ht* un* aa^ ^e a — cr> — cr* îngrăşaţi cu cucuruzii dela — cr. pănă le — cr.

119.40 Cântări1! la gară ev 4» — cr. pănă ia — cr., în-

145.50 | c răşaţ ca gbindă dela.

Ianuarie a. o., s’a enunţatft, că ordinaţiunea, [ Aoţii de-ale Bănoei austro-ungară. 992

care va oifoumsorie aplioarea legei acesteia, „ „ „ ung. de oredit. 409.50

Ta determina oeea oe este de a se înţelege n „ „ austr. de credit. 834.90

nb manipulare raţională a vinurilorú. Ordi- Napoleondorî........................ .... . 10.05

naţiunea aoésta înoă nu a apăruta, dér pro- Mărol imp. germ............................ 62.£0

itotulfi ei s’atrimÍ8ü de ministeriele respeo London (lire sterlinge)................... 126.40

tivemai multor oorporaţiunl de specialitate, | Rente de coróne austr....................96.15

oa să-şi d a părerea asupra lui. Secţiunea

râoiogioă a sooietăţii regnioolare de agro-1 preţurile cerealelor din piaţa Braşovâ.iiomift a esaminatü j prcieotulb ministerialii

|i l’a aprobatü e n b 1 o o. Etă în resumatü

determin aţi u o il e mai importante ale aoestui

proieotü:

Sub manipulare raţioaală a vinului

«te de a se înţelege orl-oe procedură, oare

lie de 8Copfi îmbunătăţirea oalităţii mustu

Ini firi 80-i înmulţeseă esenţiala cantitatea

ţ firă sd adaugă astfelfi de materii, cari

fi după ferbere ar rémáné Íntr’énsulö, aşa

« sé resnlte o beutură, oare ar oonţină

plrţl constitutive, ce in vinulü naturala nu

N &âi. Este permisü prin urmare:

. 1) îndulcirea mustului prin zaharfl ra-

Inatfi, zaharü de oandis, zaharâ curata de

itnigurl, ori póme, rosine şi miere. 2) Ames

teoarea de spirta rafinata de oelâ puţina

06 grade şi de cognacâ ouratfi. 3) Ingro

şarea mustului prin ferbere. 4) Intrebuin

ţirea unei cantităţi moderate de puoiósá.

5)Delâturarea aorimei mustului prin aoidú

oirbonioü de calcü, séu oali. (Oelăturarea

lóriméi prin turnarea de apă nu e per

lisi.)

Spre oontrolarea procedurei aoesteia,

•óstulü se va visita ou ocasiunea culesu­

lui ofioialö, visita se póte estinde şi asupra

«Dtitftţii.

Absoluta este oprită aplioarea şi ames-

teoarea de ori oe felâ de ÎDgredienţe, afară

de oele amintite, ca d. e. saoharin, colo­

rarea vinului ou colori de minerale, séu

plante, glyoerin, oleurl, oarl împrumută uuü

Anumita bouquet séu aromă, esenţă estrasă

de vinuri eto.

Este iertată ferberea de pelinâ, pro-

de pelinâ pe oale reoe şi produ-

cerea de viuâ de póme.

Proieotulü de ordinaţiune împarte vi-

iiorile după districte, ou a cărora nume

vurfl trebui să vină în comeroiu. In fine

ÚtemÍ8ézá două oomisiunl permanente (Bu­

dapesta şi Cluşiu), cari vorü avé să decidă

definitiva deoă anumita vinâ e veritabila

tea nu.

B u r s a d i n B u c u r e s c Tdin 18 Octomvre n. 1893.

V a l o r i ol0 emptr-

Rentă română perpetuă 187b 5u/0 101.—Renta română amortisabilă . . 5 % 95.’/4

d t t o ........................ * 4 % 81.’AReDta rom. (rurale convertite) 6% loi.1/,Oblig, de stata C. F. Române 6°/o —.—

idem idem . . . . 4u/o —.—Împrumutul ii Openheim 1866 . 8°/o —•—Imprumutula Oraş. BucurescI . &7o

idem idem din 1884 5% 89. V,

idem idem din 1890 5% 90. V2Impr. or. B. cu prime Loz. fr. 20 —.—

Credit fonciara rurala . . . . 7 % —.—idem idem . . . . 5°/o 95.—

Credit Fonc. Urb. din BucurescI 77o 101.3/4idem idem . . . . 6 % 101. Vaidem idem . . . . 5 % 90.—

Credit Fonc. Urban din Iaşi. . 5%10 fr

79. V,Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 282.—

V. N. —.—Banca Naţion. uit. div. 84.45 500 1547—Dacia-România uit. div. 35 lei 200 451.—Naţionala de asig. uit. div. 36 lei 200 455.—Banca Rom. uit. div. fr. 12.— . 500 _.__Soc. Rom. de Constr. uit. div.151. 250 ___Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 __. _Soc. Rom. de Hârtie uit. 00 100 _._Soc. de Reas. uit. div. 16 1. aur 200 _Societ. de Constr. uit. div. . . — __.__Societ. de Hârtie uit. div. . . — ____20 franci a u r ......................... — 20.01

Banca Naţion. a României . — _Scompt..................................... 5°/°

6%6%

Cursul pieţei Braşov.

Din 20 Ootomvre 1893.

Bancnote rom. Cump. 10.—Argintă român. n 10.-

Napoleon-d’orI 91 10.01G-albenl 91 — .—Ruble rusesc! 99 131.-

Mărci germane II 62.-

Lire turoe8oI fl — .—Scris. fonc. - Albina- 6°/« —

m ** t> 5 % 101.50

Vênd. 10.02 10.02

102.50

Cu numërulû de faţă se

sistézá espedarea fóiei celorű ce

nu şi-a re’noitù abonamentului.

A clm iii intraţi u n e a .

Dr. Sterie 2T. CiurcuV i r n a , IX . P e l i k a n g a s § e tO.

Oabineta de consultaţiune ou cele

brităţile medicale şi ou specialiştii dela

facultatea de medicină din Viena.

Consultaţiuni şi prin corespondenţă.

Proprietarii: Or. Aurel Mureşianu.

Redactori responsabili: Gregoriu Maiortt.

Nr. 12798-1893.

PUBLICAŢIUNE.Veoturerea în magazinula orăşenesoO

a 4958 metri lemne de fagO şi a 423 me­

tri noduri de fagtt din lemnele tăiate în

Szâraz-Timiş, în an: 1893, eventualminte

veotuarea a 2000—3000 metri de lemne de

fagtt puse sub tăiere, se va preda pe oale

de lioitaţiune în biroultt forestieralâ orăşe-

nesctt în 3 Noemvre a. c. la 10 6re înain­

te de prân4tt.

Reflectanţii au de-a oduoe ou sine unO

vadiu de 150fl., stându-le totfi-deodată, pă­

nă în (]iu de lioitaţiune, în amintitulâ birou

spre esaminare codiţiunile de veotuare. Se

observă în fine, cumoă pănă în amintita cji

se va coostrui una drurna solida până la

ooultt de unde se vora veotura lemnele.

Braşovâ, 14 Ootomvre 1893,

266,1—2 Magistratulu orăşenescu.Nr. 4 4 8 —893.

■ PUBLICAŢIUNE.Pentru vinderea oasei fondului „Ttn-

dolfiu“ ala archidiecesei gr. or. transilvane

aflătore pe teritoriula băilortt din Vâlcele

Élőpatak) se statoresce 4'ua licitaţiuDe

în faţa locului pe Duminecă in 9 4 O c - t o m v r e M o v .) a. o. la 2 óre p. m.

Casa, cu etagiu, curte mare şi gră­

dină, e situată la posiţ’a oea mai bună şi

odăile pentru ospeţî suntö tóté ootrivitü

mobilate. Preţultt de esolamare este 5000

îl. v. a.; vádiul»'. 5°/0.

Oferte în sorisö se potü trimite şi pănă

la diua licitsţinnei la subsemnatulö oficiu

protopresbiteraitt, de unde se potü câştiga

şi informaţi uni mai de-aprópo.

Brfţcu (Bere<~zk) 3/15 Oot. 1893.

Oficiul u protopresbiteralu gr. or. alu tractului Treiscauueloru.

Dimitrie Coltofeanu,257,3 — 3 protopopii.

Nr. 12092—1893.

PUBLICAŢIUNEPentru-ca să se mijlooe9că posesorl-

lorâ locali de realităţi aneotarea la apă-

duotulâ orăşenesoO, a deeisâ representanţa

comunală orăşenesoă, ca să se statorescă

terminula preolusivtt de 15 Noemvre a. c..

pănă când are de-a se insinua amintita

anectare pe lângă favorurile determinate în

§ 7 alâ statului de apă; şi anume, ca sfre­

deliturile pentru acestă aneotare, precum şi

conducerile, pănă la lim'tea realităţei pri­

vate, celâ malta însă vutnai pănă ia o es-

tindere de 10 metri, să se efectueze de că

tră comuna orăşenăscă fără vr’o despăgu­

bire. După espirarea amintitului terminâ nu

se mai oferă acesta f*vorâ.

Se provocă deci toţi posesorii de case

şi realităţi, cari intenţionăză efeotuirea a-

cestei anectărl, ca în deoursultt amintitului

termind să se insinueze la ofioiulâ orăşe-

nesoâ eoonomioâ.

B r a ş o v â , 16 Ootomvre 1893.

267,1—3 Magistratulu orăşenescu.

BEŢIAse vindecă prin A n t i b e t i n între­

buinţat cu resultatâ strălucita în o mul­

ţime de caşuri. Nenumărate mulţămite

prtmite dela cei vindecaţi se trimit franco

la cerere. Fiindâ fără orl-ce gustâ, se

pote da pătimaşului de beţie şi fără

soirea lui. Cutia costă £ fl. 9 0 CI*,

duplâ, pentru morbula învechit 4L II.

4 0 Cr. trimiţeudu se oostul dinainte

şi se trimite frauoo în tote ţările. Sa

capătă la farmacia „La Vultur“ Lugoş,

nr. 112, Banat. 265,1—12 ,

Têrgulü de rîm ătorî din Steinbruch.La 16 Octomvre n. 1893

Starea rîmâtorilorü a fostü de 172,431 ca­

pete, la 17 Oct. au întrat 4742 capete şi au eşit

4988, rëmânêndù la 18 Oct. unünumerù de 174,822

capete. — Se notézà marfa: ungur&că veche, grea

dela —.— cr. pănă la — cr. marfă unguréscà

tineră grea dela 3.— cr. pănă la 43,l/2 .cr., de

mijbcü dela 43.‘/j cr. pănă la 44. cr. uşdră dola

46 cr. pănă ia 47.— cr. Marfă ţërânéscd grea

dela 42.™ pănă la 42 1/2 cr. de mÿbcü dela 43. — cr.

pănă la 44.— «r. uş6ră dela 46.— cr. pănă la 47.—

cr. — Marfă de România Bdkony de grea dela — .—

or. pănă la —.— cr. transitto mijlociă grea dela

—.— cr. până la —.— cr. însô transitu uşoră dela

cr. pănă la —.— cr. transito dtto ţepdsă

grea dela —.— cr. pănă la-- cr. transito mij­

lociă dela—.— cr. pănă la —.— cr. Marfă sêrbéscà

A E I A Z E L L E P w ,

carî au efectâ escelentu în contra tuturoru b o ie lo r u d e s to m a c h u ,

snnffl M metUcaientll neapărată 4e lipsă pentrn orî-ce casă.Semnele din care se cunoscu bolele de stomachii suntti.: lipsa de

apetitu, slăbiciunea stomachului, respiraţiune cu mirosu greu, umflare (venturl), râgăiatu acru, colică, cataru de stomacu, producere escesivă de flegmă, gălbin re, greaţă şi vomare, cârcei la stomachu, constipaţiune seu incuiare

Şi la durere de capu, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturî, limbrici, suîerinţe de splina, flcatu şi hemoroide, aprobata ca medica- mentii isiguru de vindica’-e.

La bolele indicate s’a constatată p ic ă tu r i l e K l a r i a z e l l e r f £ ca ce^ n)ai bunU leacii, care confirmă sute de testimonii. Preţulu

unei sticle înpreună cu prescrierea de întrebuinţare 4© c r . sticla,’ în­doita de mare lî© c r . Espediţia centrală prin farmacişti»lu C sarl B r a d y , H L re iia s ie r (Moravia.) Se se observe marca de contrafacere şi subscrierea.

Picături veritabile sunttt rumiâ acelea pe acăror embalage este lipită o fâ- şiă vede cu cuvintele ;;23e3cuge bie (£djti|cit.u Acesta faşiă portă şi subscrierea mea.

Veritabile se află în Bra ovD: la farmacia Jekelius Wwe, farm. Victor Roth, farm. Jul. Hornung, farm. Franz Kelemen la „Biserica albă,“ farm. Eduard Kugler la „Hygiea,“ farm. Gust. Jekelius în Husszufalu, f^rm. H. G. Obert Braşov. i8—*

Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225 - 1893,

^CTlEM-gESELiSCMFT— ^ F Ü R

( Ö g N A C - J f l D Ü S T R I E

Cheque Conto

Nr 505

Giro Conto1 ©, e a n c a

Anstro Ungara

INSTITUTULÜ DE CREDITÜ ŞI DE ECONOMII

„ALBINA66

F IL IA LA BS3AŞ0VU,prlmesce depuneri spre fructificare pe lângă

l 1/*®/® şi plătesce însăşi darea de venitü pentru ele.Escomptează cambii cu interesse dela 5 % în sus;Acordă împrumuturi pe ipotece, până la jumătate a valórei

loru C U 6 ° / 0 $Lombardează efecte şi monete, acordându 8 5 % din valórea

de curs, şi

GiuvaeriT şi mărfuri acordandü 2/3— 3/4 a valórei lorö ca

împrumuta, cu procente dela în sus,

Cumperă şi vinde efecte, Valute şi devise cotate la bur­sele din Budapesta, Viena şi Bucurescî după cursulü cjilei, recomandándü mai alesö pentru plasări de capitalii diferitele efecte române,

cari pe lângă cea mai mare asiguranţă ofer unü produsü de peste 5°/0, şi cari sé află totdeauna de venerare la cassa institutului în Braşovfl;

Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiunî plăţi şi încassărî şi eliberează asemnate asupra tuturorü pieţeloru, mai ales din România;

Rescumperă U ră nici o detragere cupóne, le esoompteză, naintea sca­denţei lorö şi cumperă cu cele mai bune preţuri oupóne dela efecte române;

Ingrigesce în comisiune ori şi ce tran sac ţiă ajutată fiindfl de legăturile ce le întreţî»<e cu firme de rangul priinü în JBudapesta, Yiena şi Bucnresol,

de a putea servi clientelei sale în celü mai culant şi folositorii modö;

Dă cu chiriă magazine şi locuri de d e p o u pe teritoriulű seu alăturea cu gara reg. ung. de stat şi legatü cu acósta ou dóuá căli ferate, Strada Gării Nro 45, şi în fine

f a c e a s i g u r ă r i a s u p r a v f e ţ e i o m u lu i* ca representaoţă a societăţii de asigurare „EQ UI TABLE“ din New-Tork, după condiţiunile avantagióse ale acestei societăţi, în tóté combinaţiunile.

B i r o u l : piaţă, tîrgulu totelorü Nr. 22. etagiult I.Ore de oficiu: l/28— ’/22 , őre de cassil: 8— 1. 68_ ,

a- Ganz seid, bedruckte Foulards 85 kr.fotuie sch w arze , weisse urtb farbige Seibenftoffe von 45 fr. bis fi. 11.65 per Bieter — glatt, geftreift, farrirt, gemuftert, Damafte etc. (ca. 2^0 oerfdj. 0ual. unb 2000 t>erfdj. färben, Deffins etc.),

porto= unb 3 oIifrei. IHufter umgetjenb. Briefe foften JO fr. uub postfarten 5 fr. Porto nadj ber Sdjn>et3 . S e i d e n - F a b r l l t 6 . H e n n e b e r g (K. u. K. ijoflief.) Z ü r i e l i .

Dintre tóté hârtiile pentru ţigarete este recunoscută de cea mai bună hârtia de ţigarete v e rita b ilă fran ţu zescă

Le Gloria“fabricaţiunea d-loru

J O S I F Ű B A R D O U & E I L Sîn P E R P IG N A N — PA R IS .

60 medalii de aurü, 16 diplome de onóre mari, 20 diplome „Hors Concours“.

„Le Gloria“ este harţi a, care în fineţă şi bunătate întrece

tóté celelalte hărţii de cigarete ce esi stă.

„Le Gloria66 este numai atunci veritabilă, decă fiă*care

cărticică pórta firma IOSIFU B A R D O U & FILS.

„Le Gloria66 se efectuézá cu marginele netede séu cres­

tate (perforate.)„Le Gloria66 se efectuézá şi ca tuburi şi adecă într’o calitate

neîntrecută de fină.„Le Gloria66 este de căpetatu în Braşovu la tóté marche-

tăniile şi băcăniile en-gros, precum şi la fiă-care debitantu

mai bunü de tutunü. 36—53.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.

Icre, Peşti do mare, Conserve de Peşti.Cipar în gelatină (aal) prima extra, vârtos, butoiaşii fl. 4.— l/2 butoiaşG fl. 2 35

ii v it mijlocü . . . . n „

Cipar (Roll) În gelatină (fără ose) 25 porţiuni................... ..... „

Scumbril în gelatină (m ijlo c ü )............................. ..... ..............................„

„ „Bismark“ (fără oase) ou sosii picanta . . . . „

„ fF. fripte1, cel mai bunü peşte de Marea-Ostică . . „

Rollmods (un soiu de scumbrie), cam 40—50 într’un . . . „

Scumbril grase ff., marinată cu cepă şi cu sos de muştar . „

„ Matjes englezeşti, prima 30— 40 bucăţi . . . . „

„ olandeze, cam 80—35 bucăţi ................................................................. ........... „

„ delicatese în cel mai fia sos englezesc de muştar

120— 140 bucăţi .......................................................... „

Sardine ruseşti coronă, în sos p ic a n t ....................................... „

Anchovis din Christiania, ou zarzavaturi de Nord adevărate . „

Scottine (scumbril mici delicatese), 80— 100 bucăţi, . . . „

Mreană-CÎpar (friptă în sos), se conservă b i n e ................... ..... „

Sardine în oleiu, cele mal bune în oolî postalü ou 9 mari,

seu 16 mici c u t i i ...................................... .......................

Silds pentru poftă de mâncare, fără 6 s & .............................butoiaş

Sardele de Brabant din 1890, calitatea cea mai bună . *. „

Neunaugen din Elbing, se conservă b i n e .................................. „

Sprotten de Kiel, lada cu 160— 200 bucăţi fl. 1.20,

2 lăzi = 1 coli p o s t a i ...........................................

Heringi afumaţi (Bückling) de Kiel, 40— 45 în lădiţă . . .

Scumbril cu Salm, mure, grasă, afumată, (se conservă bine) în ladă

Cipar, afumaţii [„Spickal“), prima calitate, în lădiţă.......................

Salm, afumatü, „Scheibenlacs“ (ceva nou), în 4 cutii, cu

15—20 bucăţi, la cumpărare de 4 c u t i i ............................

2.20

2.10

4.50 2 50 2.10

2.10

2.10

2.10

2.10

2.10

2.10

1.752.752.753.50

4504506.20

4.40

1.751.50 2 257.50

Icre de Ural (oenuşil) bóbe mail, forte dulci........................ 1 chilo „

2.-

böbe mijlooil.....................................................1 „

„ „ „ Alasca (nou de totü), gustul celorü de Astrachan 1 „

Peşti de mare, prospeţiţ Morun de mare, Batocü, Cablian, 1 lădiţă

Se trimite franco la ori ce postă din A u tro-Ungaria, nevämuitü,

cu rambursa.

Richard PetersPhilip11 în A lto n a (Holstein).

Vestite în totă lumea sunt hârtiile de ţigară o0

î ---------- 7----------------------------- — ---- 0

g „LES DERNIERES GiRTOUCHES şi LOHENGRIN“ g0 din Fabrica B rau n ste in F rè re s , P a ris 0ţţ © 5 B o u l e v a r d E x e l m a n ©5- Ï

2 Firma Braunstein Frères vinde numai produsele proprii, din fabrica X 0 lorii de hârtie în Gassicourt (S. & 0.) în Francia. ^0 Produsele acestui stabilimentu măreţii, întocmită după principiile cele mai Q0 moderne suntü unu triumfă alu industriei de hârtie. 00 Unu depositü alu fabricei pentru vêndare de hârtie şi tuburi de ţigare te së află 0 j în W ie n a, I . , Sch o tten rin g 95. 00 Hârti a nostră veritabilă fran ţusască preoumö şi tuburi de ţigarete 0

0 fabrioate din hârtie „Ijes dernières cartouelies“ , la cere pe fiă-care car- 0

0 tonü este firma „BRAUNSTEIN FRÈRES“ se vinde în tote m ar che tăniile, şi în 0

Ô tote traficele reg. ung. de tutun. 135,7—* 0Q O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O

Neapărat de lipsă pentru fiăcare familiă esteCaféua-Malz & M Kathreiner Kneipp

cu gustű de cafea bóne.

Acesta este avantagiosO că pote inlocui caf6na amesteoatil

. u cichorie oferândti o cafea hrănitdre şi gustosă, un escelent su­rogat la cafea. De recomandat pentru femei, copii şi bolua*!.

Păc[ i t i ‘Ve de i m i t a ţ i i Se află în fofu loculu. ss-bb.