Miitluea. lâmloistraţiusa I Tlpcirafla:
IMŞDVU, plata mare, Tlrgulfi inului Nr. 3 0 .
feroorl mfrancaU nu te primenii. MmueripU hm tt rrirwntfw.
BlrcirUe de a n n n c lm :•rusvu, piaţa mare, T6rgul&
inului Nr. 30.
Uwr&te mai primesoft In Vlana & îmm, &MMtutem A Vogl*r (Otto Mm), ă, SekaUk, Aleii Htrndel, M . Mu», A. Opptlik, J. Denneberg; tn Mipnta: A. J. Ooldbergtr, Sck- lim Btmat: In Frankfwrt: 8 . L. Demit; In Hamburţ: A. Stnner.
Pnţulft iasorţiuniloră: o aeriă nrmond pe » oolână 6 cr. ai i50 or. timbra pentru o publi- aart, Publicări mai dese după
tarifă ţi Învoială.Stţi&me pe pagina a III-a o Mriă lfl cr. v. a. sâu 30 buni.
C N “ C n ^ C É ! i e - e r I D E D T T M T K i - n n  - á t l )
„Qaaeta“ eae In flă-oaredi
Abonamente pentru Anstro-Ungaiia.Pe un anu 12 II., pe ş6ae luni
6 II., pe trei luni 3 II. N-rii de Dumineoă 2 II. pe and.
Pentru România ţi străinătate:Pe unft ană 40 franol, pe séae luni 20 fir., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumără la tóté oficiele poştale din întru ţi din afară
şi la dd. aoleotorl.
Abonamentul pentrn firasoria administraţiuno, piaţa mare, (T6rgulă Inului Nr. 30 etaglulă 1.: pe unii ană 10 pe aéan iunl 5 A., pe trei luni 2 II. 50 or. Cu duaulu tn oaaă: Pe ună. ană ]l2 A., pe 6 luni f IU, pe trei luni 3 II. Ună eaemplara 5 er. ▼. a. sóu 15 bani. At&tft abonamentele câtă şi inserţiunile auntă
a se plăti Înainte.
Nr. 225.—Annit IiVI. Braşovt, Duminecă, 10 (22) Octomvre 1893.
Nou abonam enttl a
, m m T E A i s i m n i i "Cu fl Octom vre 1 9 9 3 st. v.
i’a deichisu n o u a b o n a m e n t u ,
li eare învltam u p e toţi am ieil şi
iprljinitorii fotei nogtre.
Preţulu abonamentului«
Pentru Austro-Ungaria:pe u n u s i x v u ........................... 1 2 £L
pe ş£se liuai .......................... @£1.
pe tzei 1-u.m.î ................................. 3 fl.Pentru România şi s tră in ă ta te :
pe uivS. stax-iâ................... -40 fra-aacx
pe şese 1- u .n .x .................. 2 0 „
petre i 1-a.zxi . . . . . I O „
Abonamente la numerele cu data de Duminecă:
Pentru Austro - U ngaria:pe unu a n â ........................................ 2 fl.
pe şese luni .................................... I fl.
Pentru România şi stră inăta te :pe unu a n u ............................... 8 franci
pe şese l u n i ........................... 4 „
Abonarea se pote face mai uşoru
prin mandate poştale.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“ .
Frământări în monarchia.
Braşovu, 8 Octomvre v.
Inăuntrulu monarchiei nóstre
se petrecu evenimente fórte în-
eenmate.
In Ungaria şi Transilvania scimă
cnm mergu lucrurile şi amu vecjutu
cum le privesce şi le judecă dieta
DDgurédcá. Deocamdată domnesce linişte, pentru că dieta şi-a amânată
linţele pănă în Noemvre. Acum
(Jiarele maghiare rumegă vorbele di-
feriţiloru „patrioţi“ rostite în „repre- sentanţa ţerii“ şi-şî batu capulö asu
pra întrebării: care este mai mare
Maghiară şi urmăresce o politică mai bună faţă cu curtea şi cu na
ţionalităţile, Wekerle cu Ludovicü
Tisza, ori Apponyi cu Helfy şi Ugron ?
„Se i-a-i pe unulă şi se dai în
celălaltă“ cjice Românulă.Intr’aceea se ridică o furtună
în Austria, care îi împle de îngrijire
pe Unguri şi pe Nemţi.
Scimű, că nemulţămirea popó-
relorü în partea de dincolo a monarchiei este aprópe totă aşa de mare
ca şi în statulă ungară. Ministrulă
Taaffe a făcută multe încercări de
a le împăca, dér n’a reuşită. Când
una, când alta se împotrivea programului lui. Când credea că a îm
păcată pe Poloni, se ridicau Germanii, érá când părea, că i-a îm- blânc(ită pe aceştia, începeau a pro
testa Cehii şi aşa mai departe. Se pregătise ună pactă între Cehii şi Germanii Boemiei, dór a căzută în baltă. In urmă mişcarea Cehiloră în
contra guvernului şi a planuriloră lui de împăcare devenise atâtă de
puternică, încâtă contele Taaffe
crec|ú, că nu o va puté domoli de- câtă numai întrebuinţându forţa şi
astfelu introduse starea escepţională
în Praga şi jură.
Contele Taaffe înse bine sciindă,
că cu mesuri despotice nu va pute
ajunge nicî-odată la scopă, s’a gân
dită la altă mijlocă de a îndrepta
lucrurile şi a propusă camerei, nu
ca ministrulă Hieronymi ca se s’a*
runce celoră nemulţumiţi câte unu
oscioră de roşu, ci ca se li-se dea
drepturi mai largi electorale, se p0tă vota la alegeri fie-care cetăţână care
scie scrie şi ceti şi a servită în ar
mată, pentru ca în acestă chipă cei
aleşi se se póta numi „aleşii popo
rului“, cu mai mare dreptă ca pănă
acuma.
Acésta este aşa c[isa reformă electorală, ce voiesce se-o introducă în Austria guvernulă Taaffe şi cu
ajutorulu căreia elă crede, că vii-
tórea cameră se va alcătui astfelă,
ca ső-i fiă mai uşoră a stăpâni şi aşi
realisa programulu.
Lărgirea dreptului de alegere
ínső nu place acelora, cari au in
teresă de a domni peste alte popóre,
cum suntă Germanii, cari tindă
sé fiă numai ei tari şi mari în Austria, ca Ungurii la noi, şi cum suntă
Polonii, cari asuprescă pe Ruteni în
Galiţia. Ei se temu, că Taaffe cu
proiectulă lui tocmai aceea a voită,
ca se le mai taiă puţină din créstá,
sé p0tă răsufla mai liberă celelalte popóre.
Destulă, ca în Austria e mare fierberea, căci toţi vedă, că guver
nulă urmăresce o ţintă şi nu scie nimeni pănă unde vrea se mérgá. Germanii se temă, că prin reiorma electorală voră pierde multă din in- fiuinţa loră, eră Slavii voră deveni mai tari; Ungurii erăşî se temă, că prin întărirea partideloru naţionale
slave în camera austriacă, se va
mâna apa numai pe móra federalis
mului şi dualismulă va fi primejduite.
Luptele de faţă din Austria ne
intereseză prin urmare şi pe noi în
mare mesură, căci după cum măr-
turisescă contrarii noştri, ele potă
avé o influinţă însemnată şi asupra Ungariei.
E lucru învederată, că într’o împerâţiă cu atâtea popóre deose
bite, cum este împerăţia nóstrá, nu
se póte ajunge la o guvernare dreptă
şi mulţumit0re constituţională decâtă
numai atunci, când voră fi toţi în
mesură egală representaţi acolo,
unde se facă legile şi se decide des
pre sortea ţerii. La aşa cevaşi tre- bue că s’a gândită şi contele Taaffe.
Dér cei ce au interesă se fiă numai ei stăpâni, cu eschiderea séu
scurtarea celorlalţi, nu se împacă cu idei de aceste seriose de egalitate.
De aceea vedemă, că Germanii s’au
înţelesă cu Polonii sé se împotri- vâscă reformei electorale a contelui
Taaffe şi vedemă, că şi marii pro
prietari, boierii din Boemia etc. suntă nemulţumiţi cu ea, pentru că,
ei, de se va introduce reforma, pri
vilegiile loră electorale nu se vortt mai putö susţină multă timpS. De
aceea vedemă, că şa Ungurii strigă în contra reformei electorale din Aus
tria, căci cum vor mai putö ei se ne asu
prescă pe noi Ardelenii cu legi elec
torale escepţionale, când în Austria va fi sufragiulă universală, adecă
când acolo toţi cetăţenii, voră ave dreptă de alegere ?
Noi trebue sS dorimă, ca în Austria se învingă principiulă liberală alu sufragiului universală, căci acesta va da o lovitură grea şi asupritoriloră noştri, cari monopo- liseză dreptulă electorală numai în folusulă rassei maghiare.
Noulu ministru de resboiu.
Numirea de curSndü întâmplată a ge
neralului de cavaleria de Krieghammer, oa
ministru de r&sboiu oomuuö alü Austro-
Ungariei, a fostă primită ou nemulţumire de
oătră Maghiari. Alegerea persöoei nu le
place. Aceia mai alesă dintre ei, cari ţin-
tesoö a introduce dualismulă şi în armată,
oereadü oa partea armate; diu Ungaria sd
fiă maghiari8ată, vădă în numirea lui Krieg-
hammer, oa ministru de rSsboiu, mai multă
ună regresă, decâtă ună progresă.
Ună (Jiaristö ungură a interpelata pe
noulă ministru de rösboiu, când Iacă nu
era numitü definitivă despre diieritele do
rinţe maghiare. Krieghammer a ^röspunsä
însă lörte reservată, cu alte ouvinte din
vorbele lui n’a putută afla Ungurulă, oare
este părerea lui adevărată. Se 4>ce, că nu
mirea lui este a se mulţumi infiuinţei ar-
ohiduoelui Albrecht. „Tägliche Rundschau“
4ioe, că d-lă de Krieghammer nu se gân-
desce a face pe voiă Uuguriloră, că nu va
sprijini nici cererea loră de a reînfiinţa o
a treia academia unguresoă ou limba ma
ghiară în Ungaria, niol .alte aspiraţiunl ale
loră naţionale. Din contră elă le va arăta
FOILETONUL^ „GAZ. T R A N S .“
Jidovii în România
i. R a p o r t u l u rabinatului comunităţeî templului coralii din Bucurescî că tră ministerulu culteloru şi
instrucţiunei publice.
Am on6re de a vS răspunde la sti
mabila D-v6«trâ adresă dela 5 Noembrie
*1, o, (seria C., No. 688) prin următdrele
notiţe, cerendu-v6 tot-odată scuse, că nu
v8 pota răspunde la tote întrebările D-v6s-
tră din motive, ce îndată le voiu espune.
Comunităţile israelite, ce esistă în di
feritele localităţr ale ţârei, nu suntă unite
unele ca altele în niol o privinţă; în oon-
lecinţă le lipsesce atâtfi representaţiunea
şiritaalâ, oâtă şi cea administrativă. In
Franci», de pildă, există consistorulă cen
tralii, representânda oonsistoriile locale din
diferite oraşe, în cari se găsesoă comuni-
ttţl israelit«*, şi marele rabină, care e recu-
nosoută ca capă ală legei de toţi Evreii
dio Francia. In România nu e rabinii, oare
are dreptulă de-a ssercif-a veri ună controlă
inii’o comunitate israelită, afară de cea în
oare funcţioneză; mai multă încă, una şi
aceeaşi oomunitate póte sé nu aibă ună
primü-rabin séu mare rabină recunoscută de
toţi Evreii din aceea localitate. SuntO şi oo-
munităţl israelite în ţâră, oa şi în streinătate,
cari de ani îndelungaţi suntd lipsiţi de ra
bini ; lipsă ce se esplica prin faptulă, că ra-
binulö nu se póte compara cu preotulă creş
tină, fără de care biserica nu póte esista,
pe oând fără rabină póte funcţiona fórte
bine sinagoga, templulö ori oasa de rugă
ciune. Cununiile, ciroumcisiunele, înmor
mântările, servioiulü divină prin sinagogi
ori temple, potă urma şi în abseDţa unui
rabină.
Rabinii moderni mai puţină potă ii
comparaţi ou preoţii ori leviţii noştri din
vechime, ale cărorfi atribuţiunl şi privilegii
suntfi cu desăvârşire abolite, de când cu
dărîmarea Ierusalimului jertfele au fostă
desfiinţate, căci pe când cei din urmă pre
oţii şi leviţii, şi-au datorită posiţia loră es
cepţională, în mijloculă Israeliţiloră, nasce-
rei loră, cei dintâiu, rabinii se impună co-
munităţiloră prin meritele loră personale,
prin vieţa lorü fără prihană, prin capaci
tăţile lorü obţinute prin studii şi esperienţe.
Consacrarea rabiailoră urmézá fără ce-
remoniă tradiţională. In timpulfl Talmudu
lui nimeni n’a j utută purta titlulă d* ra
bină fără a ii ordinate, ordinaţiă oe se ba-
fcâză pe Pentateuh, unde cetimă (numerile
27—23) că Moise, »resentâodă poporului is-
raelită ca urmaşă alâ său, pe losua, a pusă
spânele sale pe acesta, esprimândă, prin
acestă simbolă, că a transmisă spiritulă său
propriu pe viitorulă conduoătoră ală naţiu-
nei. Din veaoula XV-lea dateză obiceiulfl,
că nimeni nu p6te funoţiona oa rabină,
oare nu a obţinută titluiă de Morenu (doc
tore) dela ună rabină renumita. Introduce
rea acestui obiceiu se atribue lui Rabi Meir
Halevi din Viena. Actualmente numai acela
pote funcţiona ca rabină, care posede o di
plomă dela trei rabini în funcţiune, seu dela
direoţiunea unui seminara teologică.
Comunităţile israelite din E-usia, Po
lonia, Galiţia şi în parte şi din România
nu cera rabiniloră decâtă cunosoinţe tal-
mudioe, ce şi-le însuşescă prin sc61ele su-
periore numite Ieşibolh, dirigiate de rabini
erudiţi, pe când cele din apusulă Europei
şi din America de Nordă pretindfi, că ra
binii loră să fi făcuta, pe lângă studii teo
logice, şi studii liceale şi universitare, studii
ce ie absolvă parte prin scolele publice,
parte prin institute teologice oreate de Evrei.
Asemenea seminare teologioe suntă
la Parisă, odini6ră la Metz, la Breslau, la
Berlină, la Budapesta, la Amsterdam, la
Roma, la !Ramsgate şi în ourândă se va
înfiinţa o asemenea sc61ă pentru formarea
de rabiul şi la Yiena. Ia Prancia nimeni
nu pote funcţiona oa rabină, oare n’a ab-
solvata cursurile seminarului rabinică din
Parisă.
La noi în ţâră o asemenea scolă teo
logică pentru formare« de rabini, din ne
fericire, nu esistă, şi tinerii, cari ar dori să
îmbrăţişeze acâstă carieră rabinioă, suntă
siliţi a studia în străinătate.
Rare-orI însă se găsesoe ună tînără
evreu din ţâră, care să îmbrăţişeze acestă
obrieră, din causă, oă comunităţile n6stre
nu suntă organisate, nu dispună de veni
turi sigure şi nu potă oferi, oa cele din
străinătate, ună câmpă de activitate liniş
tită şi rodnică.
Calificarea celoră mai mulţi rabini din
ţeră corăspunde întocmai cu avantagiile ce
le oferă oomunităţile: cea d’ântâiu, ca şi
oele din urmă, suntă mai pe josă de ce
rinţele vieţei timpului moderna. Crearea
unui seminară teologică la Bucurescî, unde
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225-1893.
în viifcórele delegaţiunl, că nu vró sé se
faoă. nicovală, oi va fi oiooana faţă oa oa-
nosoutele dorinţe naţionale maghiare.
Numita foiă încheiă aşa: „Noula mi
nistru de résboiu posede deplina înoredere,
a împăratului séu şi a tuturorü aoelorú
cercuri, oari nu-şi turbură privirile ou pofte
de separare; purtata de aoéstá înoredere
nu'i va n greu a se ţine de programúid
séu politica, o&re garanteză deplina frăf'e-
tate de arme ou armatele aliaţilora Austro.
Ungariei“.
Cultura naţională.
Lupta dintre nemuri, dintre na
ţiuni, dintre raae, e pretutindeni vie,
puternică: fiă-care voindü a sta mai
susu, a ocupa unu locu mai larga,
a dobândi mai multe fölöse cu nu
mele némului séu.
Naţiuni mari, tari, culte, cjünicü
îşi pregătesfcii copiii pentru a fi cu
renume şi cu cinste pe páméntü.
Ce au făcuţii őre şi ce făcu, ce
sacrificii estraordinare nu aducO, fia
Francesii, fiă G-ermanii, fiăEnglesii,
fiă Ruşii pentru aceste pregătiri? Ve
deţi cum Ungurii cjilnicü susţinii caldü
şi înteţitu sentimentulu naţională în
sînulu popuraţiunei maghiare??
Naţiuni nouă, ca Bulgarii, nu
lasă o ocasiune, ca se nu sădescă în
Bulgari iubirea de neamü, ambiţia şi mândria de Bulgarü. In scóle, în
petreceri, în daraveri sociale, în tóté
prilegiurile, Bulgarulü lucreză numai pentru ridicarea moralului şi a
simţului patrioticii şi naţionalii.
Esemplulü acestorü popóre tre-
bue se ne însufieţescă şi pe noi de-a
lupta din tóté puterile şi cu tótá însufleţirea inimei pentru cultura nós-
tră naţională. Ca cele mai puternice
mijlóce pentru sădirea spiritului na
ţionalii, „Gazeta Ţăranilor“, ce apare
în Muşăteşti, recomandă fraţiloru noş
tri din România următ0rele mijlóce
cari bine ar fi, decă pe câtu se póte,
s’ar aplica şi la noi:
a) In scólele nóstre poporale, înveţămentulă istoriei sé se predea
cu acea constantă tendinţă, d’a des-
volta iubirea neamului séu, ridicarea amorului propriu românescu, a mân
driei străbune.
învăţătorii, cari vorű reuşi a
ridica aceste sentimente, sé fiă premiaţi, notaţi cu dinstincţiune, lău
daţi, stimaţi; ér cei negligenţî, se
fia aspru mustraţi şi la urmă înlăturaţi ca inconscienţi de misiunea
lorü.b) Voru ţine conferinţe popo
rale învăţătorii şi preoţii, vorbindu înfocatu săteniloru de mărirea nea
avemü o universitate de litere (filosofioă)
ou profesori distinşi, se impune atâta din
punotula da vedere culturalo, câta şi pa
trioticii; dintr’ună asemenea instituta ar eşi
rabini, fiind înzestraţi cu cunosoinţe teolo
gice, câtă şi ou progresele civilisaţiunei
moderne, fiind oapabill de a propaga idei
religiöse sánétóse, luptându-se în contra bi
gotismului şi superstiţiunilorfi, unde ele mai
esistă, fiiud apţi sé familiariseza pe Evrei
şi mai multa cu cultura timpului nostru,
sé-i îndemne şi mai multü sé se identifice
ou aspiraţiunile téréi şi sé i represinte faţă
ou autoritătile publice. în modü demnü.
Organisându-se, sub controlulfi Statului, comunităţile israelite din ţeră, în mo
dulü cum ele sunta constituite în străină
tate, mijlóoele spre înfiinţarea şi întreţine
rea unui semiuara rabinicö, fără greutate
s’ar pute procura de însă-şi Evreii, chiar şi
fără nici o subvenţiune din partea statului.
Că programele de studii ale unui semi
nar ü rabinicii s’ar puté întocmi numai în în
ţelegere cu onor. ministerű alü culteloru şi nlű
instrucţiunei publice şi cu aprobarea acestuia,
se înţelege de sine.
In starea de astăcll a comunitätilorü
nóstre din ţeră, nimeni nu se póte gândi
la realisarea unorü asemenea proiecte, lip-
mului, de menirea, ce o avemü în
lume. La asemeni conferinţe, toţi
fruntaşii noştri se ia parte, înălţândii
prin presenţa lorü seriositatea aces
tei pregătiri.
In tóté prilegiurile, conducătorii
noştri voru da poporului aceleaşi
sfaturi, voru căuta a trezi într’enşii
aceeaşi mândriă nobilă, care face din
Românii Íntáiulü în tóté lucrările
sale.
c) Se vorű alege anume cjilel© mari din istoria nostră naţională,
cari voru fi serbate cu mare solem
nitate, reamintindu-se eroii şi marii
Români, sărbătorindu-se marile acte
istorice.
Astfelü, c)iua ce amintesce co-
lonisarea Daciei cu Romanii, bătaia
dela Rovine a lui Mircea, bătaia lui
Ţepeşu cu Turcii la Focşani, lupta
dela Răsboenî, dela Rachova, Dum- brava-Roşie; lupta dela Călugăreni,
lupta dela Plevna. Amintirea unoru eroi, ca Mircea, Ţepeşu, Ştefanii ceîii
Mare, Alexandru celu Bunii, Mihaiu,
Mateiu, etc., se voru reîmprospăta
vii şi ferbinte în minţile contimpora-
niloru noştri; conferinţe, discursuri,
teatre poporale, coruri naţionale, re
citări, serbări, monumente ridicate în numele loru: voru fi mijlóce anume
recomandate pentru asemenea oca-
siuni.
Răspândirea de tablouri istorice
relativii la astfelü de fapte încă e
unu bunu mijlocii de educaţiune na
ţională.
Dór mai cu osebire, educaţiu-
nea de tótá c(iua» Pe care o ceremö rigurosu şi o pretindemii neapăraţii
şi sub pedepsă de duşmani ai na-
ţiunei, este ca slujbaşii, avuţii noştri,
puternicii noştri, pe orice cale să
tracteze demnü, cu distincţiă, cu iu
bire frăţâscă, cu tótá preferinţa pe
Români faţă de streini, şi să lase pécátosulü obiceiu de pănă acum,
de-a pune înainte pe streini faţă de
Români. -
Românii, mai pe süsü de toţi
streinii, suntü în ţâra lorü stăpâni şi în dreptü la cinste şi la ori-ce bu
nuri naţionale.
Trebue — 4i°e în ^ ne „Gazeta Ţăraniloru*, se íntrepriudemü cea
mai neîmpăcată reacţiune contra ne*
pásátorilorü, a celorü ce-şî uréscü
neamulü, îşi uită de ai lorü şi se în
chină la streini, cari în totü chipulü
îşi ajută totü pe ai lorü. Suferimü
forte de acestü pécatű. Trebue nea-
peratü sé-lü vindecámü.
sindu-ne tóté elementele necesare. Drepta
vorbindu, díoI nu avemü îu ţeră oornuni-
tăţl; avemü, în mijlooulü acestora, minorităţi, cari a’au constituita în oongregaţiunl,
cum e bună-oră «cea a templului oorala şi
congregaţiunea spaniolă.
După ce Evreii diu aceeaşi localitate
nu formeză comunităţi în adevératula s&nsü,
se înţelege, oă nu póte fi vorbă de paroohii
israelite şi niol d* verí-unü cerca de uni
tate ala comunităţilorQ din ţeră. Ceea ce unesce pe toţi Evreii din ţâra, e religiunea ce o profeseză cu toţii; deosebiri dogma-
tioe nu esistă între ei.
Membrii oongregaţiunei templului co
rala au aoeeaşi credinţă religi0să ca şi Evreii
din tótá Moldova; numai oâta privesoe ob
servarea oeremoniilorü, suntö unii mai scru-
puloşî, decâta cei-lalţi.
Ritualula serviciului divina din tem-
plulü corala nu se deosebesoe esenţiala de
celü ala tuturora sinagogelora din ţeră;
aceleaşi deosebiri fără importanţă esistă şi
printre Evreii din stréin&tate.
Câta privesoe înfiinţarea de sinagogi
ori temple, aoésta nu e deoretată de nici
o autoritate eolesiastică, ce nici nu esistă,
ci necesitatea le orează. De câte ori unü
numérü mai mare séu mai restrínsü de Evrei
Francesii şi Ruşii.
Cu prilegiula visitei, oe a făout’o es-
oadra ruséscá la Toulon, Francesii au pri
mita pe amiralulö rusesoa şi pe marinarii
ruşi ou-o însufleţire, oe nu se póte descrie.
Pretutindeni Buşii au fosta purtaţi oa în
triumfa între strigări de „Trăiasoă (Rusia!
Trăiască Ţarula!“ la cari ospeţii ruşi rés-
pundeau ou „Trăiască Francia 1 Trăiasoă
preşedintele Carnot!“
Festivităţile în Toulon au fosta mă
reţe. La 6speţe>le date în onórea Ruşilora
se ţinură toasturi, oare de care mai înfiă-
oărate pentru amiciţia dintre Francia şi
Rusia, oare, 4i°eau, este o nouă chezăşia a
păoii. Primirea escadrei franoese la Krons-
tadt în Rusia la 1891 a fosta fórte căldu-
rosă, dór primirea ce au făout’o Francezii
esoadrei rusescl a íntreoutü tóté aşteptările.
Pănă şi copiii de şo01ă au demonstratö,
trimiţenda telegrame de buouriă oolegilorü lorü din Ruaia.
Dela Toulon amiralula Avelane ou
oficerii ruşi s’au dusa la Parisü. Preşedin
tele Carnot i a salutata oa pe amicii Fran
ciéi, oari au veuita sé peoetluiésoá legătura
de semţ0minte între oele douő naţiuni. Etă
oe se mai vestesoe dela Parisa :
Amiralula Avelane a visitata pe ar-
chiepisoopulü de Parisa şi apoi pe mareşa-
lula Canrobert. întrevederea ou mareşalula
a fórte mişoătore. Mareşalula a ( isú, oă a
admirata în Crimea curagiula şi spiritula
oavaleresoü ala armatei ruse. Şi pentru a-
oesta o stima şi chiar o iubea. De atunci
a cuuoaouta mulţi ofiţeri şi a apreţiata so
lida lora simpatia pentru Francia.
Mareşalula a înapoiata îndată visita
amiralului la oercula militarQ.
Ministrula de esterne a oferita una
dejuna ofiţerilora ruşi. D . Develle a ridi
cata una toasta în onórea Tarului, Ţarinei
şi a familiei imperiale. D . de Mohrenheim,
ambasadorula rusesoa, a beuta în sánétatea
d-lui Carnot şi în onórea Franciéi. D-lö
Develle a ridicata una alü doilea toastü,
prin oare a salutata pe ofiţerii ruşi, ca no
bili representanţl ai naţiunii msesol. Ami
ralula Avelane a réspunsü : „Beau în onórea
oelora douő nobile puteri ale Franoiei: armata şi marina“.
Sóra a fosta bancheta splendida la
primăriă. A asistatü şi d. Carnot. Ela a ri
dicata una toasta în onórea Ţarului, Ţari
nei şi a familiei imperiale. D-nulü de Moh
renheim a ridioata unü toasta în sanétatea d lui Carnot.
Preşedintele consiliului munioipalü a
beuta in onórea poporului rusesoa şi a pa
triei rusesol, sora patriei francese. Amira-
lulü Avelane a ridioatü unü toastü în onórea
oraşului Parisü.
Comitetulü pressei s’a dusü sé ureze
amiralului bună sosire, sé lü învite la repre-
sentaţia de gală de Sâmbătă la operă şi la
banohetulü de Duminecă la cámpulü lui
dintr’o localitate simte neoesitatea unei si
nagogï, a unui templu, ori a unei oase de
rugăciuni, se strîngü mijlôcele trebuitôre şi
potrivita ou acésta se olădesoe una locala
anume séu se închiriéza o oasă. Sunta şi
sinagogi clădite de partioulari ; cea mai cu
noscută e cea fondată de repausatulü întru
ferioire Iaoob Neusohôtz, sub numele de
Beth Iacob (casa lui Iaoob), care a mai cre
ata la Iaşi şi una orfelinata.
Modulü inaugurărei unei sinagogi noué
se decide de enoriaşii respectivi ; una ce
remoniale tradiţionalO de rigôre pentru
asemenea ocasiuni nu esistă.
In veohime sinagoga era tot-d’auna
şi sc61ă, unde s’au instruitü atâta bărbaţii,
în vêrstà, câta şi tinerii. Pentru copiii mici
esistă de obioeiu o so61ă deosebită pe lângă
sinagogă.
Cu tifce că studiula Bibliei e una din
datoriile cele mai sânte ale Evreului, totuşi
nu tôte sinagogile întreţină şi scoli. Numai
congregaţiunea templului corala şi congre
gaţiunea spaniolă din Capitală întreţină
câte doué sooli de băeţl şi de fete, în cari
pe lângă religiune şi limba ebraică, se în
vaţă şi obiectele prescrise de stătu, pentru
tôte scôlele primare. Direcţiunea scôlelorü
congregaţiunei templului corala e înoredin-
Marte. Amiralulü a mulţumitfi pentru pri
mirea ou adevératü estra ordinară, oe i-g'a
făouta şi a promisù, că va lua parte.*
Unü generata franoesü a salutatü pe
unü ofiţera rusa, care purta pe peptü oruoea
Sf. George. Ofiţerula rusa réspunse: „M’am
luptatü pentru Rusia, dér fericita voiu fi
numai in acea cţi, când mê voiu lupta pentru
Francia.u Cei doi ofiţeri se îmbrăţişară şi se
sărutară.
Mareşalulu Mac-Mahon f,
Renumitul a mareşala franoesü Mao-
Mahon, ducele de Magenta, comandantulü
oştirei franeese la 1859ţşijl870, fost mulţi ani
preşedinte alü Republioei francese, a répo-
satü filele acestea in Parisü în etate de 84
aol. Elü va fi îmormêntatü mâneln domalfl
Invali4>lorü.
Contele de Muenster, ambasadorul!
Germaniei, a trimesa telegrama urmitôre
familiei mareşalului de Mac-Mahou: ,1a-
dată ce M. S. Impératulü a avuta ounos*
oinţă de perderea crudă, oe aţi înoeroattt,
m’a însâroinatü, ca semnü de profuuda st
simpatia, 80 depună în numele séu o corotuI
pe cosciugulü vitézului si nobilului mareşali
Esprimându-vê sentimentele mele perso*
nale de oondolenţâ, vé roga sé bine-voiţl
a-ml face cunoscuta locuia şi 4iuai
voiu puté sé-mi îudepliuesoü acéstâ înaltă
misiune“.Guvernulü rusescu a esprimatû dorinţa
ca amiralulü Avelane şi ofiţerii ruşi sè aiistt
la înmormêatarea mareşalului de Mao>Ma<
hon; din aoéstâ oausă înmormântarea se va
face mâne la Iuvali4i>
0 mulţime de telegrame primesoe fa
milia mareşalului. S’a primitü dela regina
Portugaliei, delà regiua Isabela, delà prin-
ţuici Ferdinand de Coburg; regina Angliei
şi prinţulO de Wales au esprimntü dorinţa j
de a fi re^resentaţi 1« îumormentare.
Contele Hoyos, ambasadoralü Aus
triei, a esprimata guvernului franoesü sin
ceri le sale păreri de réu pentru môrtea mareşalului.
Amiralula Avelane a telegrafutù: „Es- 1
cadra rusésoà, ca întréga Frunoiă, se ao-1
ciază la durerea vôstra“.
Englesii şi Italienii.
Pe când Ruşii frato>rn:iiau cu Francii, I
o escadră englesă a vi^iuto portulù ita- I
lianü dela Tarent şi a fosta primită dis I partea ItaiienilurU cu mare căldură, Foile I
englese 41°^, că mauife«itdţia bcédta de ami-1
ciţiă englesâ-italiană n’a fo tü iudreptati I
nici în contra înţalegerei francese-rusesol, I n cl ii’a fostü o uemonstraţiă peutru tripla I
alianţă, Etă oe se mai scrie:
La prân4utü oferita de amiralulü Sq)< I
mour pe bordulü vaporului vFârâ sémunVA
amiralulü a inulţumitU pentru primirea oii-1
durosă şi oordială ce i-s’a fâcutü şi a es-1
ţf-tă subsemnatului, pe lângă oare saroini
mai sunt datora a ţine predici şi a presida
oununiile, ce se celebreză la templu. Alttt
rabina la templu nu eate; avemfi uaO primi-
cantorO, D. Gherson Weiss, năsoutil laMiţ-
oolţa, îu Ungaria, la 1838 şi care, după oe j
a funcţionată mai înainte la Oradea-Mare
şi Timiş6ra, fu angajată la 1865 de tem-1
plula oorala. AlQ doilea oantorft e D. Na-
tan Fuchs, născuta ia 1842 în oraşulQ Dâra-
bovitz, distriotula Gaya în Moravi». Dupi
oe D-lui funcţionase succesiva la Ung. Hrv
disch, Eibenschiitz în Moravia, şi la Stei-
namanger, în Ungaria, fu angajată de tem* I
plula corala în anula 1876.
Subsenmatulu, Dr. Moritz Bech, sunt I
născută la Papa, în Ungaria, în auulft M |
După oe am terminata 6 clese gimnasialel
în oraşula meu natalQ, m’am dusfl la Pesta,!
unde, absolvindQ olasa a YH-a şi a VUI-al
a liceului, am şi data acolo, esamenă del
maturitate. In auula 1865 m’am dusă lai
Breslau, absolvindS acolo trieniulă uni-|
versitarQ la facultatea de filosofiă şi teolo-|
giă israeiită la seminarula teologiodl del
acolo. După terminarea studiilorft mele iaI
anula 1873, am stată ună timpu scurtâîn-l
tr’una posta particulara la Ia I şi la sfârşi-1
tuia anului 1883, luna 0 otombre, ain foştii
Nr. 225—1898. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
primata satisfacţia pentru onórea, oe a avutö
de a visita unulü din oele mai mari por
tari ale Italiei. Amiralulü Corsi a réapunsü,
tjioêndfi, că primirea cordială făoută esca
drei englese a fostü o datoriă de ospitali
tate între marinele ambelorü naţiuni amioe.
Elfl a beutü in sănâtatea reginei Viotoria
şi a regelui Humbert. Amiralulü Seymour
şi ofioerii englesl au asistata după amia^I
la săpiturile, oe se faoü pe proprietatea de-
potatului Dayala. După acésta s’a dusü la
Fm O'clocktea datü de municipalitate. In
19 Oct. diminâţa mai multe deputaţiunl ale
Mooiaţiuniloro luorătrilorO s’au dusü pe bor-
dolü vasului „Fără seamănu* şi au présen
tât!) amiralului o diplomă [de membru de
onóre. Amiralulü a mulţumită în módú
cordialü.
SOIRILE DILEI.— (9) 21 Octomvre.
Noulü directorü a<ü séminariului cen
tralii din Budapesta. Oanouioula dm Stri-
goniu, Cseikti Náudor, oare este totodată
ipisoopö titularö şi vioarü alü soaunului me-
trop. din Pesta, este numitü directorü alü
aeminariului central din Pestn. Cselka este cu-
noscntö, oa unulü dintre cei mai îuoarn&ţl
magbinrisatorl, din oare causá cóta şovi-
niştilord salută cu multă bucuriă acostă nu*
mire a lui. Se soie, oă în semiuariulü oen-
tr&lü din Budapesta se oreecü, din nenoro
cire, şi unü numérü însemnata de clerici
români, slovaci şi croaţi. Pe aceştia umblă
cumpărătorii de suflete sé i demoraliseze
cu ori oe preţO, ső-i tlăbesoâ în credinţa
ttrâmoşâscă şi sé*i facă vén^étorl de l<?gea
şi neamulü lorü. „Egyetértés“ nu se ruşi
nezi a-şi da pe ţaţă speranţa, că „sub
jD&ua noului directorü, olerioii români, i?lo-
vaci şi croaţi, în timpulü celorü patru ani,
cátü vorü sta în seminarü, se vorü însufleţi
de ideile patriotice, alü cárorü credincioşi'
a fostu intotdéuna noulü directorü“. Asta
atâta ínsemiiézá, că Ungurii nédájduiescü
tófáurésoá din tinerii noştri clerici, ce se
eresbú în aoelü t-eminarü, totú atâţia re-
nega\I. D6că şi îu seminarele de teologia
catolice ale Uugunlorü se urmarescü ast-
telâ de scopuri spurcate şi diavolesoi, apoi
ce sé mai 4lcemü de ceielaite şcole ale
lorü, cari tóté suuta înfiinţate anuuie pen
tru oorumperta şi maghiar surea tinerimei
BÓütreV — Români, feriţi-vő de şoolele ungu
rescl, ca de focü, şi daţi tiiilorü voştri îu-
vdţăturA románéscft, căci singurü acésta
j,óte duce la binele şi fericirea lorü !
—x—
Lin protopopiatul Biserioei Albe pri-
ffiimö o corespondenţă, in oare ni-se spune,
ci din oausa unorü neînţelegeri dintre lo
cuitorii romául diu Petriluva, noulü în' 6ţă-
torü dela şcola coufesionaiă de-aoolo, Tra-
iaoü Bosioa, de mai multü timpü nu şi-a
pututü Incasa salarulü; primăria nu-lü spri-
aogajatQ oa predicatorü alü templului co-
nlfi şi ca directorü alü scólelorü comunităţii
Capitală.
Regretü, D-le ministru, că nu vő potü
da şi datele statistice oerute, relative la
alte oomunităţl israelite din ţeră ; vi-le pu
teţi procura, cele referitóre la congregaţi-
anea spaniolă din Capitală, adresáudu*vé
directa la acésta; ér oele din totă ţ0ra prin
D*nii prefecţi ai judeţelorfi.
II. Sinagogele din judeţulîi lasi.In judeţO suntü 13 sinagoge şi 9 case
de rugăciuni, în Capitală 9 sinagoge şi
98 oase de rugăciuni.
D-nii rabini şi şeft ai sinagogelorü din
aoestü judeţO suntü : Leizer Frisch (rabin),
nlscutA în comuna Bozieni, judeţulo Neam-
ţulfl la 1851; Oişie Rabiner (rabin), násoutü
In Botoşani la 1829; Ira Landman (rabin),
născuta la Mihăilenl (România) la 1830; Al
tér Iosooviol (rabin), náscutü în Galiţia la
1840; Marou Haham (loco-ţiitorO de ra-
binü), năsoutO în Romanü la 1825; Bercu
sin Ianou (şefii de sinagogă), náscutü în
TérgülC-frumosü la 1830; Zisu Diamant
(ţeftt de sinagogă), năsoutO în Iaşi la 1810;
Şmil Liibovicl Sufria (şefa de sinagogă),
năsoutfi îa Térgu-Frumosü la 1854; Marcu
Herşu Rosemberg, (şefO de sinagogă), năs-
jinesoe, ér membrii din comitetulü paro-
cbialo, oarl de-altmintrelea suntü omenii cei
mai ou stare, se subtragü dela repartiţia cul
tului, dorindü oa aoésta sé se faoă de-opo-
trivă asupra sőraoilorü, oa şi asupra boga-
ţilorO eto. — Atragemü atentiunea supre
mei autorităţi şoolare dela Caransebeşfi asu
pra acestorü ne’nţelegerl. E tristü de totü,
că toom9i între fruntaşii unei comune sd
se găsâsoă omeni de aceia, oarl sé umble
a se subtrage dela jertfele trebuinoióse pen
tru şc6(a lorO"naţională. Sé nu soie óre
aceşti ómenl, oă şc0la este viâţa unui po-
porü, fără de oare bogăţiile lumesol se ri-
sipe80ü, ér viitorulü se pierde?
—x —
Schimbări la postă. Mai multe schim
buri însemnate se vorü întroduoe cu înoe-
putulü filei de 25 Ootomvre st. n. la ofi
ciulo postalü de aiol din BraşovO. Astfelü
pachetele şi sorisorile ou bani; ffiră oousi-
derare la valórea ori greutatea lorü, vorü
fi duse de-adreptulü la locuinţa oelui adre-
8atö, ér mandatele postale (postautalvány)
şi rambursele (után vétel) vorü fi plătite,
de-asemenea aoasă la loouinţa oelui adre-
satü. Esoepţiune facü oficiile militare şi ci
vile, gendarmii, militarii şi aoei privaţi,
oarl înainte se vorü fi ínsiuuatü ín serisü,
că voiescü a-şl ridica pachetele şi banii
sosiţi ou mandate direotü dela ofioiulü pos
talő, (în oare oasü vorü avé sé se plátéscá
ca taxe de depositü, 3 fl. la anü). Pentru
aduoerea la loouiiţă vorü fi a se plăti: de
fiá-oare paohetü, fără considerare la preţO
ori greutate, oâte 5 or.; pentru sorisorile
ou bani câte 3 or.; pentru mandate câte 2
cr. de fiă-oare buoată; déoá íuső aceleiaşi
persóne ’i se vorü îmâna de-odată mai multe
de 5 mandate, se va plăti numai 1 or.
de bucată, ínsé în aoestő casQ mai e a se
plăti o taxă esoepţională de oelü puţinO 10
or. Depositarii, déoá în timpü de 3 4Ü0 nu
vorü ridica oele sosite la poştă, după tre-
oerea aoe^tui timpü li-se vorü aduoe aoasă
obiectele sosite, avéndü de-a plăti obicinui
tele taxe pentru aducere. Sumele sosite cu
mandate, sorisorile ou bani şi paohete, oarl
nu trecü peste valórea de 20 fl., se vorü
puté îmanua nu numai adresatului, oi şi
orl-oărui membru martorü din familiă. Décá
ínsé cineva ar dori, ca numai elü în per-
sonă sé primésoá obieotele sosite, despre
acésta trebue sé înounoscimţeze în sorisü
ofioiulü postalü.
—x—
Deschiderea şcolei de forestierii dela Gurghiu s’a sâvîrşita ou mare solemnitate
în 4iua de 13 Ootomvre n. o. Acésta este
a patra şo0iă de forestieriă înfiinţată de
statü ; trei dintre ele se află în Ungaria, ér
pentru Transilvania şcola dela Gurghiu este
oea dintâi. Durere ínsé, că niol chiar la
şc0la din Gurgbiu, care se află íntr’unü ţi-
nutü atátü de rotnánesoü, limba nóstrá ro-
mánéseft nu este suferită.
outü în Hârlău la 1849; Haim Avramoyiol
(şefü de sinagogă) náscutü în SoulenI la
1845; Avram Uşer (şefa de sinagogă),
náscutü în Iaşi la 1820; Herşou Hahamu,
(şefO de sin&gogfc), náscutü în Hârlău la
1861. Din Capitală suntü: Haim sin Copel
(rabin), náscutü în Iaşi la 1855; Israel Ra-
binoviol (rabinü), náscutü îa Puesol, jude
ţulo Tutova, la 1833; Taivel Tobias (şefO
spiritualü alü tuturorü caselorü de rugăciune)
náscutü în Iaşi la 1845; Faibeş Varman
(rabinü), násoutü la Şiret (Bucovina) la
1855; Sulim sin Naftulea (rabinü), násoutü
în Iaşi la 1843; şi Ştrul Gutman (rabinü),
năsoutO îu Iaşi la 1820.
Numérulü credinoioşilorfi din judeţO
este de 7.580, ér din capitală de 33,444 su
flete, după reoensőméntulü din 1890.
In judeţO suntü 14 soóle ou caracterü
mosaioü şi în Capitală 37.
Dintre D-nii rabini şi şefi de sinagoge,
posedă acte:
D . Haim AvramovicI, unü actü în
ebraică dela rabinulü din BuhuşI; D . Marcu
Hahamu, unü oertiflcatü eliberatü de trei
rabini; D . Oişie Rabiner, o diplomă de ca
pacitate dată de rabinulü din Lemberg, în
urma unui esamenü oe a depusü înaintea
unei comhiuni de 4eo e rabini; D. Ira Land-
Colera. După oe dela 15 1. o. nu s’a
mai ivitü niol uuü casö de ooleră în Bra-
şovtt şi oei 4 bolnavi de ooleră din spi-
talü mergü spre însănătoşare, poliţia anunţă,
oă s’a înaintatü cererea la oomitatü, oa sé
deolare, oă ooleră a înoetatO şi sé se ţină
têrgulü de ţ0ră în BraşovO la 16 Novem
bre n. o,—x —
„Călindarniti Plugarului“, pilele aceste
va eşi de sub tiparo „Călindarulu Pluga
rului pe anulu 1894% anulü II, redigiatü
de calaboratorulü nostru economicö 1. Geor-
gescu. Editura tipografiei A . Mureşiann în
BraşovO. Aoesfcü oăliudarO, care anulü tre-
outü a fostü atâtü de läudatü şi îmbrăţi
şată, va oontiné de astă-dată materialo şi
mai bogatü şi instruira de cetire pentru po-
porü. In ourêndü îlü vouqù anunţa mai pe
largü.— x—
Fecunditate rară. In 4>»a de 16 Sep-
temvre a. o., femeia Maria Cooioă Feraru,
oe trăiesoe ou Pet^u Laanca, din oomuna
Gridu, judeţu Ialomiţa, (România), a năs
cută 3 copii, dintre cari unü băiatO şi doué
ie te. Atâtü mama, câtO şi copiii se află în
deplină sănătate. Numita femee, in inter-
valü de 3 ani, de când trăiesoe cu aoelü Pe
tre, anulü întâi a născutO unü oopilü, în
celü de alü doilea doi şi în celü de alü
treilea trei. — S ’o vedemù la alü pa
trulea !
—x —
Cununiă. D lü Ioanü Murăroiu. funo-
ţionaro la filiala „Albina“ din looü. şi d-ra
Maria C. Muşlea, fiioa zelosului şi vredni-
oului Înv0ţător0 de aici, Candido Muşlea, se
^orü oununa mâne, în 10 (22) Ootomvre o.
la 4 ôre p. m. în biserica Sf. Nioolae din
Scheiu. — Adre8ăm0 tinerei părechl sinoere
felicitări.— x—
Programa ooncertului, ce-lü va da mâna
sérà oapela oràçenésrâ în sala otelului „Eu
ropa“, conţine 10 puncte, între cari amin-
timü romanţa: „ S o m n u r ô s e păsărele“ ,
de Gh. Dicicu.
—x —
Musicâ. Duminecă în 22 Ootomvre la
ôrele 11V2 va cânta musica militară în piaţa
Braşovului. Etă programulü : 1. Wagner:
„Wiener Bürgermeister“, marşâ ; 2. Strauss:
Uvertură „Prinz Methusalem“ ; 3. Gretsch:
„Erinneruug an Oeversee“ ; 4. Csasar:
DuetO diu op. Kunok; 5. Wiest: „Romane
culese din Bânatuu, potpuriu; 6. Mascagni :
„Amico Fritz“, marşO.
Nascerea prinţului românù.Asupra fericitului evenimentü în
casa regală română publicămu ur- mătorele interesante date :
„Monitorul# Oficialiiu de erî publioă
în oapulü oolônelorû sale următorulO ma-
nifestü :
man, doué acte, unulo din partea rabinului
din Lemberg şi altulü dela Brood (Galiţia);
D . Herscu Haham, unü atestatü eliberata de
trei hahami din Botoşani şi admisü de ra
binulü din Rădăuţi în 1887 ; D . Haim sin
Copel are o atestaţiă a altui rabinü ; D .
Taivel Tobias, doué diplome, una a rabi
nului comunităţii israelite din Lemberg, şi
alta a rabinului din Viena, înaintea cărora
a depusü esamenü ; profesorulü Iţio Heller
diploma de bacalaureat No. 175 din 1892;
ér Adolf Stern, Aron Vexler, Golştein Herş
şi Baras Herş, susţin 0, că actele lorü le-au
înaintatü ministerului.
In privinţa alegerei şi numirei perso
nalului, în unele localităţi se angajază ou
plată persônele mai religios©, oarl vorü
sé ocupe asemenea posturi, în altele nu
mirea personalului se faoe de rabinulü din
BuhuşI, în altele hahamii depunü esamenü
la rabini, dascălii la hahami şi suntü nu
miţi de comunitate, séu alegerea şi numi
rea se face pe basa titlurilorfi şi diplomelorü
eliberate de alţi rabini, séu pe basa dreptu
lui de moştenire ; în altele rabinulü se alege
de notabilii comunităţei prin majoritate de
voturi, ér personalulü se angajază anualü
de epitropï, din aoei, cari ounoscù mai bine
regulele religiôse.
C A R O L Ü I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţionalâr
Rege alü României,
L a toţi de faţă şi viitoru, sănăate:
Astăcji, prin binecuvântarea înaltei Providenţe, Princesa Moşte-
nitóre, iubita Mea Nepótá, a datő nascere unui fiu, care a primită numele de Carolu.
Prin acestü íericitü evenimentü,
dinastia Mea capetă o nouă întărire şi Ţera încoronarea unei dorinţe de
atâtea-orî rostită în timpü de o ju- métate de secolü.
Unü prinţu născutu pe pămân
tul îi României, crescutü ín mijloculü
Naţiunei, peste care într’o 4i est® chematu sé domnescă, va fi legătura
cea mai puternică între dinastia Mea
şi acâstă scumpă Ţâră, căreia de doue-4ecî şi şâpte de ani i-am con
sacrată silinţele şi cugetările Mele.Nu Mé îndoiescă, că bucuria
Familiei Mele va fi sérbátórea în- tregei Naţiuni. Pe Prinţulă nou năs
cută îlă încredinţezu cu mândria
dragostei şi devotamentului poporului Meu iubitu.
Datü ín Castelulű PeleşU, în <$iua de
3 Octomvre anUlü 1893.
Carolü.Aotulü de stare civilă a fostü dresatü
de primarulü Manolesou din Sinaia, ín pre-
senţa Regelui, a Prinţului Ferdinandü, a
ducesei de Saxa-Coburg şi a consiliului de
miniştri.
Au semnatü oa martori d. Lascarü
Catargiu, ín oalitate de preşedinte alü con
siliului de miniştri, şi d. Al. Mtrghüoman,
ín oalitate de ministru alü justiţiei.
Mioului prinoipe s’a datü numele de Carolü.
Actolü de nasoere e fórt« simplu. Pe
registrulü stării civile primarulü din Sinaia
a ínsorisü pe mioulü prinoipe Carolü, fiiu
alü lui Ferdinandü, principe alü României
şi alü principesei Maria. Prinoipele este
serisü la nr. 55 între doi fii de săteni.
Imediat oonsiliul de miniştri a felicitatü prin telegrame pe Regina României, pe Re
gina Viotoria, pe princesa Iosefi.ua, mama Regelui, pe principele şi princesa Leopold
de Hoheuzollern şi pe duoele de Saxa Co- burg, tatălo prinoesei Maria.
Scirea despre nascerea principelui Carolü a fostü primită ou o nespu-ă buouriă
de tóté populaţiunile în tóté unghiurile ţârei. In tóté porturile vasele au arboratO
stindarde de serbare. In Galaţi înoruoişă- torulü Elisaheta, pe lângă arborarea stin
dardului, a trasO 101 toourl de tunü. Sóra s’a iiuminatü în tóté oraşele din ţ0ră.
BotezulO se va face încă în luna a< ésta ín castelulű din Sinaia. Naşi vorü fi mama prinoipesei Maria, ducesa de Coburg
şi Metropolitulü-Primatü alü României. Principele se va boteza, după constituţia, în re- ligiunea ortodoxă a ţeni.
Pe basa deosebirilorü de ordine tal
mudice şi ritualistioe, Evreii din acestü ju
deţO suntü : unii de sectă aronénâ séu coinl,
leviţl, vechi israeliţî, ce se oob6ră din Moise,
askenaize séu Evrei apuseni.
In privinţa raportului dintre şefii si-
nagogelorO şi oaselorO de rugâoiunl ou sod-
lele, în unele părţi rabinulü şi şefulfi de
sinagogă conduoü scôlele, supraveghindü
pe înv0ţătorI, în altele nu stau nici într’unù
raportü ; soôlele n’au programă determi
nată, unele urmézà programa dată de ra
binü, după regulele bibliei şi ale veohei re-
ligiunl ; în altele se propune scrierea şi ce
tirea ebraică; în altele studiulü elementarü
alü bibliei, alü porunoilorü şi alü talmudu
lui, ér în altele copiii dela 3 —10 ani învaţă
alfabetulü şi mici regule, dela 10— 13 bi
blia şi Talmudulü, şi dela 13 ani tôte soi-
inţele speciale şi pe largü pentru a deveni
rabind, haham, dascălO.
Unele dintre sinagoge depindü de con-
gregaţiunea israelită occidentală, ér altele
suntü independente.
Pentru a fi rabinü se oere a cunôsce
religiunea şi a poseda unü titlu delà unü
rabinü superiorü, séu în alte părţi se cere
a depune esamenü înaintea altorü rabini, în
altele diploma de absolventa alü învâţătu-
Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225 —1893.
Regele Carolü a adresatü d-lui Las-
oarü Catargiu, preşedintele oonsiliului de
miniştri, urmátórea scrisóre:
„Scumpuli meu preşedinte ală consiliului!
„Ferioita nasoere a nnni prinoipe î d
„casa nóstr&, îndeplinesce o dorinţă scumpă
„inimei nóstre. Indoitü de mare însâ ne-a
fosta bucuria, când am vécjutú cu oe oăl-
„dură ea a fostü împărtăşită de íntregü po
porule romauü. Din tóté părţile ţârei nu-
„méróse adrese de felioitărl ne-au mărturi-
„sitü, în adevérü, mulţnmirea sufletâsoă cu
„care s’a primitü vestea aoestui însemnata
„evenimentü. Neputéndü mulţumi fiă-oărui
„în parte, după oum am dori, îndeplinimÜ
„o duloe îndatorire rugându-vă, soumpulö
„meu preşedinte alü consiliului, a esprima
„autorităţilorfl, diíeritelorü inatituţiunl şi so
cietăţi, ca şi tuturorü persónelorü private,
„domni şi dómne, din partea n0stră şi din
„partea principelui şi prinoipesei Româ-
„niei, oátü suntemü de mişcaţi şi recunos
cători pentru aoéstA nouă şi scumpă do-
„vadă de dragoste ou oare poporulü ro-
„mánü soie a înoungiura pe familia dom-
„nitóre în 4ilel0 de ferioire, oa şi în cele
„de restrişte.
„Facă buuulö Dumne4eu, oa frumósele
„urări, oe s’au adusü în jurulü lé genului
„prinoipelui nou násontö, ső se îndepli-
„nésoá, spre binele şi mărirea scumpei nós
wtre ţări.
„Primiţi, soumpulü meu preşedinte alü
„consiliului, încredinţarea afeeţiunei oe vă
„păstrezi. — Castelulü PeleşO, în 5 Oot.
1893. - C a r o l ü . “
Cursulü de musică din Lugoşu.
Şomcuta-mare, 18 Ootomvre 1893.
Ou. Redaoţiune! Sperámü, oă o pu
tere mai tlnără oa mine, dintre oolegii das
căli, cari au luatü parte la oursulü de mu-
sică îu LugoşO, va face unü raportü în oo-
lónele „Gazetei0 despre aoelü cursö, atátü
de importantü din multe punote de ve
dere. M ’am înşelata în presupunere şi, oa
luorulü să nu rămână baltă, datü uitărei,
fiă-ml permisü în oâteva liniamente a Vő
comunioa eu, „moşula“, următ0rele :
Cursulü de musică şi de note s’a în
cepută, conformü avisului publicata în 4>are
la 1 (13) Augu9tü şi s’a încheiata la 2 Sep-
temvre st. n., oonsiaerându-se progresulü
ímbucurátorü, prestatü în etudiu, oum şi
împregiursrea,oă d-lü prof. Vidu n’a oru*
ţaţa ostenéla şi a datü pe 4i mai multe
óre de instrucţiune, deoátü oelea statorite
la ínoeputü.
A fostü o fericită şi salutară ideie
dela d-lü loanu Vidu şi M. Ou. D-nü pro-
topresbiterü Dr. Popoviciu deschiderea ace
lui cursü, menitü pentru fiitorii conducători
de coruri a plugarilorü români şi a tine-
rimei scolsre de prin oomunele nóstre ru-
riloră talmudioe eliberată de doi rabini ou-
noscuţl, a fi născuta din părinţi rabini, şi
să se bucure de o bună conduită şi mora
litate ; şefula de sinagogă trebue a fi levitO
şi să cunâsoă in fonda Talmudula şi religi
unea; în alte părţi ’i se cere atestata din
partea rabinului dela BuhuşI, în alte părţi
se alege dintre hahami, său pers6ne mai no
tabile, er în altele nu ’i se cere nimiott.
III. Sinagogele din urbea Dorohoiu.
1) Numărula sinagogelorâ este 13.
2) Numărula rabinii ora este 4 : 2 ra
bini adevăraţi şi 2 ajutori; Iosub Avram
şi Ichil Tirer sunta rabini, er Bercu Drim-
mer şi Reful Glukman ajutori.
Iosub Avram născuta în Buoeoea
la 1833.
Ichil Tirer născuta în Botoşani la
1832.
Bercu Drimmer năsouta în Scala (Ga-
liţia) la 1854.
Reful Glukman născuta la Sadagura
(Bucovina) la 1855.
Şefi de sinagoge probabila, oă nu
esistă.3) Numărula oredincioşilortt de fiă-
oare rabina nu se soie, îcsă populaţia este
do 4.919 IsraeliţI.
4) NumSruia şoolelorO evreesbl 12.
rale, pe cari coruri trebue să punemü mare
pondO, din oausa rolului, oe au să lü jóoe
şi-la j0oă deja în multe părţi la tóté na
ţiunile. Numai să grijimü, ca să nu rămâ-
nem a totü cei mai târdii noi Românii şi cu
aoestea, oum ama mai păţit’o ou fondula
de pensiune ş. a.
Eu unuia, şi oredâ că şi colegii par
ticipanţl, m’am reintorsü dela oursulü din
Lugo«iu încântata şi îndestulitâ ou progre
sulü făcuta, despre oe altoum nici nu aveam
vr’o îndoela dela íuceputü. De altă parte
trebue Mă regreta, oă oonfraţii învăţători
Bănăţeni s’au arátatü oam indiferenţi ou
oursulü, desohisü aşa 4icéndü acasă la dân
şii, de unü bărbata ca d-lü Vidu, pedagogü
şi bogata în soiinţeie musioale, elevü ala
marelui magistru Musioesou din laşi
Déoa caută oausa indiferentismului
confraţilorfi oolegi Bănăţeni, uumai aşa mi-o
potü esplioa, că oei mai mulţi îşi inclţipu-
iesoü a ti destula de destri în conducerea
corurilorü, deoă — pe basa ouuoioinţelorO
mărginite oâştigate în outare preparandia,
néu póte dela outare instruotorü ooristü
ambulanta — ou ohiu, ou vai, biue-rău,
Dumne4eu mai soie, se apuoă şi infiinţăză
oorurl, ou oarl apoi învăţă cântări liturgioe
şi lumesol, căpătate şi acelea oum biata
potü, plagiate, oopiă ae pe copia copiilorü,
ou erori peste erori, »şa oă ao4iudu-o in
urmă autorula eompositorö, ar jura, oă nu
ela a oompu*’o,
E luoru de lăudata ori oe începută
bunü, ce se face; insă nu trebue să esage-
rámü a ne afirma îndată, oă suntemü ma-
giştri, câ nu mai avemü l psă de îndru
mări eto. Din contrâ, şi ai< I să fimü oa al
oin*, oulegéudü îu totü modula oe e buna,
nisuinda la perfeoţ'ouare, dela uşora la
greu, dela aprópe ia departe....
in viitorâ, m*i desohi4endu-se unâ
asemenea curaö, credü că nu vorü fi numai
15 inşi, oarl să participe, oum ama fostü
noi acuma, oi măoarâ 150 de inşi.
Suntü in Bănata, oe e dreptü, oâteva
oorurl întru adevórü bune, asupra cărora
mol nu se referesoâ modestele mele obser
vări. Couduodtorii celorü mai multe însă au
şi ei lipsă de aseoienl oursurl, pe oarl nu
trebue să le desoousidere.
Onorata aforiă bisericé*uá, cum şi sti
mabila inteligenţă din Luguşa, ue-au primitü
ou braţe deschise, ne a cercetata la prele
geri şi s’au interesata multa de noi In vieţa
sooiaiâ. Cuartirü şi luminare amü avutú
gratuite, eră harmoniulü ni-s’a pusü la diu-
posiţiă pentru eseroitare. Pentru tóté acest-a
trebue să esprimăma şi pe aceşti cale mui-
ţămirile nóstre On. Comitetü paroohialü, în
frunte ou M. On. prot. şi M*gnif. d-nü preş. Antonesou.
E^pli ările şi metoda de propunere a
d-lui Vidu au fostü peate aşteptare, inoatü
şi cei íucepétorl în flautâ şi violină, s'au
re’ntorsü cu ounosoinţ4e necesare.
5) In privinţa titlurilora de învăţătură
ale rabinilorâ, nu au nici uuü titlu, suntü
numiţi după recomandaţiunea rabinilorű din
Galiţia; de alt felü suntü de totü, înapoiaţi
în privinţa cunoştinţelor^ fanatici şi uricioşî la priritu. Nu soiu a da esplicaţiă nici In
privinţa dogmelorü credinţei lorü. Nici nu
sciu românesce, deşi suntü mai bine de
20 ani îu ţâră.
Ia ceea ce privesoe profesorii, sunta
o adevărată calamitate, fără cea mai mioă
ounoscinţă şi fără pricepere, tîmpesoü co
pii, ce li-se dau sub a lorü oonducere. Mo-
dulü lorü de predar« e totü ce póte fi mai
înapoiatü şi barbara, o adevărată ruşine a
secolului, în care trâimü. Nu au Insă copii
mai mari de 6 ani.
6) Iu privinţa modului de alegere alü
rabinilorü nu pi4escü niol o formă.
Décâ vine vre-unü Evreu cu recoman-
daţiă dela alţi rabini mai superiori şi-’şl
găsesce în de-ajunsa poporenl, se sşă4ă în
oraşa şi are titlulü şi putere de rabinü.
Din acéstâ pricină se întâmplă certe şi
scandaluri între elementulü evreu mai te-
nërü şi Intre cei bigoţi, oarl vréu să aibă
numai rabini făoătorl de minuni.
7) Deşi nu s’au pututü lua informa-
ţiunl positive îu ncéscâ privinţă, căci ra-
Amü avutü şi solemnităţi, anume 4iua
nascersi Majestăţii Sale şi serbarea hramu
lui biserioei, séu „Ruga“, oum îi <4ioö Bă
năţenii. La aoeste solemnităţi a cântată
corulü mixta, séu mare, alü d-lui Vidu, con-
stâtatorü din peste 80 persóne. Obíervü,
oă d-lü Vidu are şi oora mioü, de copii, şi
oorü mare, mixtü. Ambele suntü demne de
au4itü.
La finea cursului, On. reuniune de
cântări din Lugoşa, în înţelegere ou stima
bila inteligenţă română, au araugiatü în
onórea nóstrá unü bauohetü în localitatea
casinei române, la „Concordia“, la oare au
participatü flórea Romànilorü LugoşenI,
afară de fraţii învăţători normali, dintre
cari, durere, niol pe uuulâ nu ama v*4uta.
Brediceauu, Fioresou, Tempea, Dobrescu,
Birăescu, Maiorâ, etc. eto. ou inimă româ-
nésoâ şi sentimente ourate se Intreoeau în
toavte, ou ouvinte câldurôse adresate nouă,
de a fi luminători adeveraţl ai poporu
lui . . .
Nu o corespondenţă soartă, scrisă nu
mai pe apuoatek oi unü studiu întregü ar
merita să facâ despre cele vë4ute, au4ite
şi petrecute îu timpulü de peste trei săp
tămâni, în multü plâoutulü Lugoşiu, pe
oare eu l’am fostü numita „Metropola nós
trá a Romànilorü*. Póte să vină şi aoelâ
timpü, când aceste impresiunl mie plâoute
le voiu mai amplifioa pe basa notiţelora
ce mi-le-am fâouta.
Pănă atunol salutare românéaoâ bra-
vilorü fraţi LugoşenI şi, pe anula viitorâ,
la revedere oâtfi mai mulţi participanţi la
cursula de musică alü d-lui Vidu !
Eliă Popa,
învăţ, şi cond. corului pluga-
rilorù români din locù.
C o n v o c a r e .
Onoratele Dómne membre ale
Reuniunei femeilorü române din loou
se invită la o adunare generală es-
traordinară, ce se va ţinâ Sâmbătă
în 16 (28) 1. c. la 8 óre p. m. în
sala cea mare din edificiulu scóle- lorű.
Obiectulü adunării va fi ordi-
naţiunea Ilustrităţii Sale d-lui Vice-
Comite, prin care ne provocă, ca se înaintămu statutele modificate spre
înaltă aprobare pănă în 3 (lb) No-
emvre a. c., căci la din contră va fi
silitü se ne disolve Reuniunea.
Apelămu la Dőmnele membre, ca se se întrunâscă intr'unü numëru
cátű se póte de mare, ca se putemü
resolva acâstă grea cestiă într’unu
modu corespun4etoru intereseloru Reuniunei.
Braşovu, 9 Octomvre 1893.
Agnes Duşoiu, Lazarü Nastasi,preşedintă. actuarù.
binii, puţind oulţl, cum suntâ,uu sciu niol ei
aceste deosebiri de ordinü talmudica, e pro
babila, oă faoü parte, din punotulü de ve
dere rituala, din congregaţia Evreilorii din
Galiţia.
8) Nefiindü şefi de sinagogă, nu pu
temü soi raportulü ou oasele de rugăciuni.
In oeea oe privesoe program ulü de
studiu alü şc01elora, învăţătura fiindü cu
totulü elementară şi făocndu-se fără niol o
regulă şi de persóne necompetente, aprópe
nu se soie oe învăţătură se face şi câta ee
faoe; afară de limba evreâsoă şi ceva cal
cula, nu se face nimioâ alta.
9) Autorităţile religióse, venindü tóté
din Galiţia, credemü, oă sub raportulü spi
rituala depindă de congregaţia din acéstá
provinciă.
10) Iu oraşulâ nostru, nefiindü întoc
mită o comunitate israelită în adevératulü
sensü alü ouvéntului, nu suntü specificate,
ce anume ooudiţiunl se cerü aspiranţilora
la rabinatü. Dela rabinft, oerându-se mai
multü ounoicinţa formei oeremoniaiului cul
tului, se observă dăcă candidatulü de ra
binü e competenta în acéstá privinţă.
Unü altü titlu séu alte cunoscinţe nu
se cera.
11) Spre ameliorarea tutulorü aces-
Braşoru, 21 Octomvre n. 1893.
Depărtendu-me erăşi de patria mea şi din Braşovu, oraşulu meu
iubitu natalu, me simţâ îndemnată,
în urma bunăvoinţei amicabile, ce
am întempinat’o din atâtea părţi, a 4ice iubiţilorQ mei compatrioţi, amici
şi cunoscuţi unu cordialii adio!
Irena de Brennerberg.
Despre datoriile preoţesc!I. P. S. Sa Mitropolitulű Pri
mata alu României a adresatü cle
rului o pastorală, cu prilejulü urcării Sale în scaunului mitropolitanii şi
primaţialu. In acéstá pastorala, I. P,
S. Sa şi-a luatü dreptü temă iubirea
şi dragostea, ce trebuie se avemu cu
toţii, şi în specialü clerulü, pentru
biserică, pentru care părinţii noştri au sacrificată mai tótá viâţa lorii.
Dovadă pipăită — 4ioe I. P. S. S»
în pastorala Sa — despre faptele neperitóre
ale vrednicilorâ noştri părinţi, avemö istoria
ţirei, săpată pe murii religióselorQ monu
mente. Pentru aoeate case de rugăciuni,în
fiinţate atuucl ou voia lui Dumne4eu, pen
tru paza şi scutula ţ^rei, ei nu oruţau ni
mica pentru a lorü podobă. Averea şi vi«
eţa lorü le închinau ou dragoste şi buourii
pentru biserioă şi ţeră.
Cea mai mare mulţumire sufletesoi
pentru dănşii era atunci, când puteau 8Í
aducă obolulü inimei lorü îuaintea lui Dum<
ne4eu şi prinosâ bisericei, pentru pomeni
rea lorü şi a nómului. In acéstá vieţă în-
oăroată de fapte bune, pe care 4i Qic&0
desfăşurau părinţii înaintea fiilorü şi a sa-
puşilora lorü, nu se urmărea alt oeva de
câtü mulţumirea sufietésoa ; prin aoeste oii
se asigura buna oresoere a urmaşilorQ şi
se pregătea păstrarea credinţei şi a frumó-
selorü obiceiuri.
Regretândü, că spaţiţulQ 4iarului
nu ne permite a reproduce mai multe
pasagii din acéstá scrisóre archi-
păstorescă, ţinemfi a retipări în co-
lónele nóstre celü puţinfi resumatulö' înţeleptelor poveţe adresate de L
P. S. Sa clerului:
T0tă buna podóbá a frumósei cresoerl,
ce trebue să aibă bunii creştini şi îngriji
rea ou afiinţeniă a biserioei se datoresoe
preoţiiorO. Preotulü — pàstorulü oilorö oe-
lorü cuvêntàtôre — este datorö, ca îndată
ce a primitü darulü preoţiei, «â-şl dea os
tenéla întru îndeplinirea sarciuei sale şi 80
cérá dela Dumne4eu, prin rugăciuni, oa së-lü
lumineze în calea apostolatului, în caiea a*
devérului, pentru-oa să foloséscá şi ad câş
tige pe credincioşi prin fapte bune şi fru-
móse, prin sfatuirl duhovnioesol, împrea-
nândü cu aoeste şi vi0ţa sa curată, nepă
tată şi plină de smerenia, pentru-oa daruit
torü rele de oarl sufere sooietatea evre*
ésca, credemü, că ar fi de ne-apőratá lipii
de a se forma mai întâiu o comunitate e-
vreescă, în oare să facă parte, în majoritate,
elementulü ténérü şi oultü, oare este bine
representatü în aoestü oraşâ, căci deoă ele-
mentula bigota, de alt-felü in iuuensă ma
joritate, 8tăruesoe continuarea tristei stirl
de luorurl, elementulü oultü, care a avutfi
ocasiă să vadă alte oraşe cu organisaţiăşi
culturi superióre, se ruşinăză de barbari»
şi ignoranţa în care învaţă coreligionarii
lorü, şi dorescü o îmbunâtăţire câta mii
neîntâr4iată. Fiind-că numărula nu e cucei
tineri, şi rabinilorü, cari profită din credin
ţa órba a mulţimei, le plaoe continuare»
actualei stări de lucruri, va fi nevoe, ci
guvernulü centralü seu autoritatea comu
nală să privegheze de aprópe pe toţi mem
brii comunităţei şi să potă chiar disolv»
süsü numita comunitate, când se va dovedi
nocapabilă, séu oă merge pe oăi laturalnice
binelui obştesoâ şi progresului culturalii,
Rabinii, cari pănă acum puteau fi
aleşi Ja întâmplare, să fiă obligaţi da*»
dovedi cu certificate studii serióse şi titluri
aoademioe. Er Statuiü sé-lü aibă tot-deun»
sub a sa priveghiare, să-la potă şi destitui
atunci, când se va dovedi, oă fanatisózi no
Nr. 225—1893. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina. 5
lai Dnnmecţeii chiămată asupră-i, să luoreze
ÎB poporü.
PreotuJö mai dator es oe a fi cu grijă,
ţi Iu trezvia sufletésoá ; 4*ua Ş* nóptea să
priv8gh#ze asupra ea şi asupra turmei sale.
Na ’i se permite preotului a’şl petrece vre
mea tn luorurî nefolositóre şi îu cugetări
oprite de tfiutele canóne, de oâtă numai
ta aoelea ale sfíutei soripturl pentru folo
sul!) oredinoioşilorQ, pentru a-i îndruma pe
iceştia, pe calea adevărului, de unde să pó-
tt aduna virtuţile duhovnioesol, oare aduuü
ttriă şi ferioire. Străbată departe virtuţile
păstorului celui bunö şi duoă pe oei pioşl
in pişunatulă oelă duhovnioesoü, îu munţii
iiptelorö bane. Ele — virtuţile — trimită
In tótá óra şi 4iua prinosă ou buuă mirés-
ii ffcoătorului tutulorö, deia oare vine în-
dararea şi vieţa nóstrá pe aoestă páméntö !
Preotulö ca să fia bine vă4u^ ii as*
oaltafcü, trebue, ca elü îusuşî să pună în
aplicare învăţătura sa ; trebue ca elă să fiă
oela diutâiu, oare să dea pildă de paoe şi
dragoste, de milă şi oaritate, oa ast-felă să
llaoijitfl glasulă lui. Trebue mai departe
ai stea, oa o lumină îu sfeşnioă aprinsă,
oare 80 lumineze tutuloră, atâtă prin ou-
aosoinţa sa cătră legea lui Dumne4eu şi a
datelorö canóne, o&tă şi prin ouuosoinţa
datoriilorü cătră biserică şi oătră credin
cioşi. Pe l&ugă acestea are nevoie de o a-
dkoft ounoscinţă a tutuloră reguleloră li-
targioe şi a istoricului aoestora, ast-felă oa
ii p6tă păstra în consoiinţă frumósa ţinută
îi serviciile bisericesoï, la a oăroră privire
credinoioşil să se folosésoá şi ast-felă să
pré m&réscá pe Dumne4eulü nostru oelă
In oerurî.
Starea de oădere a unora din bunii
creştini vine de acolo, oă vooea pástorilorü
Îb mare parte a încetată ; glasulă loră pu-
ţinQ se mai aude! Dér oâtă de vinovaţi se
facă nnii ca aceştia, cari suntă nebăgătorl
1b sémi, de darulă oe este întru d enşii !
Cam potö oredincioşii primi lumina dela
latanereoû! Cum póte turma să mérgá după
pistoră, oâud vooea lui nu mai chiamă pe
«redinoioşi la datoriă, oând misiunea sa cea
l&ită şi mare de apostolă şi păstoră o
privesoe, ca o povară, séu ca o simplă me-
terii, când negligenţa şi abaterile oanonioe
îla ducQ în trândăvii, de unde nasoe apoi
ş păcatula neascultărei.
Càüd păstorulă cunósoe marea sa da*
toriă şi se luptă pentru a o împlini ou sfin
ţenia, atunci şi darulă lui Dumne4eu îlă
ajută, şi credincioşii se apropiă ou buouriă
la poveţele şi învăţăturile lui. Biserioa lui
Dumnezeu atuaol saltă şi răutatea vrăjma
şilor atunci se perde, când ostaşii lui Chris-
icsâ străbată oalea mântuirei şi a duhov-
nioescei fericiri. Acésta se chiamă viâţa apos
tolică, creştinâscă şi păstorescă, viâţ4 întă
rită pe oalea adevărului, care lumineză su
fletele credinoioşiloră ! Acéstá cale conduce
tai poporulă, fără a’18 îndruma cătră pro
gresa şi munoă.
IV Sinagogele din urbea Herţa.
1) Şese sinagoge (case de rugăoiunl)
■dereligiuue mosaică suntă în aoestă urbe.
2) Rabini de vre-o doi ani nu suntă ;
•der datoriile religiunei mosaioe se îndepli-
DMofi de 4 hahami: oelă înteiu numită H a
it Simon, născuta în Herţa la 1820, stu-
diile le-a făcuta la Iaşi; alQ 2 lea Gheţel
sin Iancu, născuţii în Herţa la 1847, studiile
le-a făcuta în Hârlău,j judeţulă Botoşani;
tlfi B lea Moşcu sin Strul Haim, năsoută
& Herţa la anulă 1847, studiile le-a fă
cută in Botoşani, şi ală 4 lea Aron Moise,
Bisouta îu Herţa la 1848, studiile ie-a fă-
cată la Botoşani; nici unulă nu posedă
itestatele şcolare.
B) Numărula oredinoioşiloră de religi-
iae mosaioă este 2.500 suflete.
4) Sooli ou caractere mosaioe suntă
•trei, freoueutate de 90— 100 oopii de am-
iele-sexe,
5) Niol uuă titlu de îavăţătură şefii
ia sinagogi şi profesorii soolelora religiose
iOSdioe nu posedQ.
6) Nici o formă nu au stabilită pen-
tru alegerea personalului preoţesoă de re-
ligie mosaicâ; ei se angajeză, eu contracta
* la bine şi ferioire pe toţi aceia, câţi mergă
: pe dânsa!
După ce I. P. S. Sa arată cum
trebuie sé se înţelegă şi cum înţele
geau înaintaşii noştri apostolatulű,
ajunge la cuvintele de conclusie din
care mai repfodücemu urmátórele:
IubiţilorO! Vremea a sosită, ca fiă-care
din noi, mare şi mioă, ou toţii adeoă să ne
dămă ostenéla pentru a arunca lenevirea,
oare este ună păoată de mórte, şi a ne în
drepta vederile spre oăile ferioirei. Să nu
perdemă timpula celă preţiosă în oare amă
pute oâştiga voinţa şi milostenia dumnkţe-
ésoá, care ne ţine în viâţă pe aoestă pă-
mentă, ci să folosimă spre bine aoestă
timpă treoătoră, pentru a dobândi vieţa de
veol, oare este gătită drepţiloră după mórte.
Să pătrundemă cu mintea şi ou oohii su-
fletesoi marea bogăţiă morală şi materială,
adunată şi păstrată prin munca şi virtuţile
străbuniloră noştri. Sé ţinemă şi să sfinţimă'
legea şi credinţa strămoşâsoă, ca să putemă
treoe peste duşmanii noştri. Să punemă
mare preţă pe vieţa nóstrá, oare este oelă
mai soumpă dară dumne4eesoă şi pentru
care eroii noştri s’au luptată în decursulü
seooliloră. Să tngrijimă de asemenea de să
nătatea nóstrá, oare înoă este ună preţiosă
dară dumn«4eescü- Să ne ferimă de alua-
tulă Saduoheiloră şi ală fariseilorö, după
oum 4ioe sfânta evanghelie; să nu ameste-
cămă în regulele nóstre ourată naţionale
obioeiurile streine. Sé ne pâstrâmii limba cu
rată, ferind1 o de streinele schimonosituri. Ori
ce luoru necuviinoiosă şi de ruşine, oare
strică reputaţiunea şi sănătatea nóstrá, sé-lö
depărtămă dela noi, încungiurându-ne cu
aceea-ce ne folosesce, şi să ne îngrădimă
ou paoea şi iubirea datorită unulă cătră
altulă, ca ast-fel să plinim legea lui Christos.
Calea spre înavuţirede I. Dariu.
4. M u n c ă ş i s t r ă d u i n ţ ă .(Urmare).
Munca potrivită e folositóre şi sănetosă nu numai pentru trupü, ci
şi pentru sufietu. Pe când omulu le
neşă trâesce de giaba în lume şi-şi
cheltuesce vieţa ínzadarü, petrecén-
du-o în trândăviă, pe atunci omulu
muncitorii şi sîrguinciosu este unü
isvorü de fericire şi bucuriă pentru
toţi câţi vinü în atingere şi în afacere cu élű.
O muncă câta de mică şi de neînsemnată totü e de óre care trebă
în lume. Schiller cjicea de multe-ori,
că unü omü, care s’a dedatü a lucra
în fiă-care 4i regulata câte ceva, cu vremea aduce multü folosü nu numai
: şie-şî, ci şi altora. Toţi ómenii ne-
muncitorí, tráescü pe spinarea celorü muncitori. Frumosă trebă!
de cătră majoritatea obştei israelite pe ună
termen a óre-care, după împrejurări.
7) Unü siugurü felă de comunitate mo-
saioă, fără deosebire între ei de ordine tal
mudice şi ritu»listioe.
8) Nici ună raporta séu ordine stabi
lită nu esistă între şefii sinagogelorü case-
lorü de rugăciune mosaioă: ei se găsesoă
în starea cea mai primitivă, mai tot-d’auna
la sărbători în sinagoge, adunându-se pen
tru rugăciuni în disordine, provooă între
ei uerte şi ohiar bătăi, înoâtă trebue să in-
tervie poliţia a restabili ordinea, profesorii
asemenea nu au niol unö programö.
9) De o singură congregaţiune israe-
lită depindă sinagogele din aoéstá urbe
sub raportulö spiritualii, pendinte de rabi*
nulü din Sadagura, ducatula Bucovina.
10) Niol o condiţiune nu se cere de
comunitatea israeiită, ca să íntrunéscá acei
ce aspiră la ună postă de rabinö, seu şefa
de sinagogă; ajunge numai să fiă looulă
vaoanta şi aspirautula să presinte ună cer
tificata dela veri-unö rabinü cunoscutö, că
este aptü şi sunta de-a ooupa atare postü,
şi atuuci rămâne a propune oondiţiunile şi
convenindă să contract?z*> cu comunitatea.
11) Star?a în care se aflâ Evreii din
aceată urbe, se pót-e 4*ce dia tóté târgurile
De aceea munca şi străduinţa neslăbită suntü secretulü celü mai
mare alö norocului. Aceste doué
suntü cheile, cu cari putemü des
chide porţile cele ferecate ale pala
tului, în care stă ascunsü noroculü
de mulţimea ómenilorü din lume.
Inse-şl bólele de totü felulü trá-
escü mai bine şi mai tignite în casele leneşiloru, decátü în ale ómeni
lorü muncitori şi harnici. Prin ne-
lucrare trupul ü se trândăvesce şi se
prăpădesce înainte de vreme, ér su-
fietulü se témpesce, şi acésta este
hrana cea mai nesănet0să pentru elü,
dintre câte se află în lume.Ómenii, cari fură vremea cea
bună dela Dumnezeu de giaba şi o omóra nelucrându nimica, suntü, după
cum cugetü eu, totü aşa de mari
tâlhari, ca şi aceia, cari jăfuescfi şi
omótá ómen! O, ce bună şi sfântă
ar fi legea aceea, care ar urmări pe
toţi omorîtorii de vreme şi le-ar da
totü aceeaşi pedepsă, ca şi aceea ce
lî-o dă omorítorilorü de ómení! Şi eu cre4fi,că nu m§ înşelfi, când 4icü,
că cei mai mulţi omorîtori de ómení
au tostü mai íntáiü omorîtori de
vreme, şi veţi împuţina pe omorîtorii
de omeni, pe jăfuitorii şi pe toţi şar
latanii din lume.
Stremoşii noştri Romani coceau,
că 4eii (dumne4eii păgânescî) depunü
darurile lorü numai la piciórele óme
nilorü muncitori. Dumne4eulü nos
tru celü mare şi puternicü, care stă-
pânesce tóté, neíncetatü trimite bi
necuvântarea şi darurile sale cele
bogate numai ómenilorü sîrguincioşi
şi harnici. De aceea şi 4icemu noi,
că : munca e blagoslovită, când te ţii de
ea ai pită.
Despre Wălter Scot se spune, că
nimeni ca dénsulü n’ar fi cunoscutü
mai bine, de ce trebă e sîrguinţa
pentru ómení şi pe care sé-lü fi în-
trecutü cine-va în stăpânirea de sine
şi în stăruinţă. In acelaşi timpü s’a
silitü de cu vreme a întipări şi în
mintea copiilorü séi, de ce trâbă e
sîrguinţa pentru folosulü şi noroculü
ómeniilorü în lume. Pe când fiulü
séu, Carolü, se afla la scólá, tată-seu
îi scrise cam aşa: „Nu sciu, cum
ţi-aşî pute spune mai bine, că lu-
crulü este legea, pe care însu-şî Dum- ne4eu a dat’o la toţi omenii de ori
ce stare. Nimicü nu e vrednicü se
aibă omulü, din ce se póte câştiga
fără muncă; dela pânea ţeranului,
ce şi-o mănâncă în sudórea feţii sale,
pană la cheltuelile, ce le face boga- tulü, ca se-i trecă urítulü. Cátü des
pre sciinţă (învăţătură), ea cu atâtu mai greu se póte câştiga fără muncă.
de pe malulă Prutului, fiind cu totulă pri
mitivă, lasă multă de dorită.
(Almanachulu Cultelorű 1893)
Poesii poporaleDe sub Retezata.
Destulă maică te rugai,
In străini să nu mă dai;
Să mă dai maioă ’n vecini,
Să te văda eera, când oinl.
Deră nu m ’ai ascultată
Şi departe oă m’ai datO...
Maică, măiculeana mea!
Multa maică te-oiu aştepta
In totă Dumineca,
Totă ou prâozu caldă în rca8ă,
Şi ou apa rece ’n vasă.
Apa ’n vase s’a ’noă^i.
Prânzu ’n masă s’a răci,
Şi tu maică nu-i veni!
*
Au4it’am, au4ită
Togmai eri pe la sfinţită,
Că Mureşu-i apă buuă,
Ce-i ce b6u toţi să cunună.
Hai mândră, să bemă şi noi,
Dor ne-om iubi ameudoi.
Fără a ara, de giaba vei sSmena. Lucrâză deră, fetulü meu, şi folo
sesce bine timpulü. In tinereţe sun
tem ü sprinteni, mlădioşl şi ne pu
temü uşorfi aduna cunoscinţe. Decă
nu facemü nimicü în primăvera ti-
nereţeloră, atunci vera ne;va fi nefo-
lósitóre şi despreţuitore, tómna ne
va aduce plóvá şi iérna betrâneţe-
lorü nóstre va fi pustie şi deşertă“.
Southey era asemenea unü omü
fórte sérguinciosü, ca şi Walter Scott.
Elü era numai de noue-spre-4ece ani,
când a scrisü vorbele acestea: „Nouăsprezece ani de bună séma, suntü
a patra parte, ba póte mai multü din viâţa mea, şi totuşi nu sunt de
nici unü folosü între ómení. Unü bă-
iatü de ţeranO, care pentru doué-trei
parale pe 4i sparie cidrele de pe holde, este unü omü íolositorü; elü
scutesce pânea, pe care eu o mă-
náncü în nelucrare“. Cu tóté acestea, se nu credeţi, că elü ca băiatü ar
fi fostü unü omü nelucrătorfi, ci dim
potrivă elü înveţa la scólá fórte sîr- guinciosü.
Walter Scott se ţinea strínsü de
vorbele acestea: „N u sta nicî-odatâde
giaba!“ Robertson se ţinea de aces
tea: „Vieţa fără sciinţă, e mórte“ . La- cépóde nu se abătea dela principiulü :
„ Vié{a este a băga de sémá“ . Voltair:
„ Tot'düauna la muncă“ . Aceşti bărbaţi
au urmatü credinciosü vorbelorü lorü,
au fostü ómení sîrguincioşi şi au lă*
satü următorilor multe lucruri scumpe
şi folositóre pentru tóté vócurile.(Va urma).
Din carnetulu meu.De Mo§ulü.
— Adevérulü sé-lü cauţi, fru- mosulü sé-lü iubescí, binele sé-lü vrei
şi sé faci ceea-ce este mai bine.
— A fi măniosfi însâmnă a rés-
buna greşelile altora asupra nóstrá.
— înainte d’a face ceva, gân- desce-te.
— Aici, fericirea este trecétóre ca 4iua; colo vecînică, ca iubirea cea dumne4eéscá.
— A fi índestulitü nici pe departe nu este aşa greu, ca a voi se fi índestulitü.
— Pănă unde strălucesce sórele esistă şi speranţă.
— Trebue se suferimü ceea-ce ne trimite ceriulü.
— Compătimirea duşmanilorîi, cari te laudă, tot-d’auna este înveninată.
— Vorba fără înţelesfl nu străbate la ceriu.
— Dumne4eu ajută acelora cari se ajută ei singuri.
Cine mă vede pe mine,
Crede, că trăescă totă bine;
Dér vai de min’ şi de-ală meu trai 1
Muri-voi, n’oi merge ’n raiu...
Nici ’n iadă n’am încăpută,
Câte păcate-am făoută!
De-ar fi ceriulă de hârtiă,
N ’ar fi locö, oa să le sorie!
*
Iarbă ’naltă din topile,
Insoră-te măi oopile!
Că-ţl stă bine cu muiere,
Ca trandafiru ’n uloele,
Şi-ţi stă bine ou nevastă,
Ca ruj malin u’n feróstá.
*
Nu eşi mândro la portă,
Să te facă lumea próstá,
Ci eşi mândro prin grădină
Şi te fâ o ruj mălină,
Să te pună în pălâriă,
Să’mi fii dragă numai mie.*
Multö mă mirö mândro de tine,
Ce pământa negru te ţine ?
Te ţine páméntü cu roibă,
Cu mini să nu mai prin4l vorbă.
Te ţine pămentă cu érbá,
Cu mini să nu mai ai trébá.
Pag- 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225—1898.
— Tînărulfi se luptă, ca bëtrâ-
nulü se guste în pace.
— Mii de ani se ceru, ca së în-
floréscâ unu stătu, şi adesea este de
ajunsü o oră, ca së-lü nimicéscà.
— Betrâneţele nu scutescfi de
nebunii.— Omulu nobilü atrage 6 meni
nobili pe lângă sine.— Nicî unu geniu, fără munca.
— Cine vré së aibă pe Dumne
zeu cu sine, inima së şi-o împodo-
béscâ cu bine.— Mâncările bune îţi îngraşă
trupulü, nu însă şi mintea.— Cine vré se aibă bucuriă,
së^ï îmblân^escă sângele.
— Moderazăţî poftele, décâ vréi
së triumfezî asupra sorţii.
— Sângele tînërü nu se supune regulelorü pentru bătrâni.
— Pentru muncă şi ostenélâ,
Dumne4e^i îţi dă casă, curte şi vite.— Cine îşi împlinesce lucrulü
veselü, aceluia îi ticnesce şi prânc[ulu
bine.— Adevërata valore a vieţii n’o
căutaţi în lucruri de dinafară.— Cine aştéptă minuni, acela
să-şi întârésca credinţa.— Cine se racjima pe favoru,
îşi pierde libertatea.— Unele lucruri suntfi dulci la
gustü, uş6re de înghiţiţii, totuşi amare
şi une-oii greu de mistuitü.
— Numai causa părăsită este
pierdută.
— Pănă nu încérca cine-va, nu
scie pănă unde-i ajungü puterile.
— Lenea este prostia corpului,
prostia e lenea spiritului.
— Numai ceea-ce credemü noi
înşi-ne, ne credu şi alţiî noue.
— Mai bine së nu începi, de-
câtü së nu precugeţi.
— Onôrea premerge onoruriloru.
— Ochiulfi nu se vede pe sine,
decâtü în reflecsulü altorfi obiecte.
— Ce este stricatul, încă nu este
pierdutü.
In ce constă puterea rodi- tôre a pământului?
Precum vedemû, că se întâm
plă în imperiulü animalfi, că numai din animale mari, frumôse şi sănă-
tôse se potü nasce totü asemenea
următori ; precum vedernu, că se în
tâmplă în imperii lu vegetalü (alu
plantelorü), că numai din sămânţe de-
plinü côpte, mari, frumôse şi sănă-
tôse se potu nasce plante séu sëmë- năturî bune şi lrumôse: totü aşa se
întâmplă şi în imperiulü mineralü,
că numai pământurile grase şi bune
potü se aducă rodurl puternice şi îmbelşugate.
Pământurile roditóre ni-se înfă- ţişeză în patru feluri (soiuri): pă-
mántü năsiposu, vărosu, lutosü (ar-
gilosü) şi humosu. Decă unu pămentu
ar conţinâ numai unulü din soiurile
numite aci, de pildă năsipfi, elő nu ar puté aduce rodurî; de unde ur-
méza, că fîă-care pământfi roditoru trebue se fiă amestecatu şi se con
ţină părţi din tote pământurile nu
mite. Celfi mai roditoru între acestea este pământulu humosü (grasü),
care încă trebue se conţină părticele
fine din celealalte soiuri de páméntü.
Orí carearfi soiulü pământului,
elfi trebue se conţină două felurî de
materii, fără de cari plantele şi .se
mănăturile nu se potü nutri şi cresce.
Acestea două materii suntü: mate
ria organică, care se află în orga
nele plantelorü, în trunchiu (cotorü)
şi iruncje, şi cea anorganică.
Materia organică constă din azot, care se află în aerulü de pe pământfi
în măsură de trei din patru părţi,
din ocsigenü (aerü dătătorii de vieţă), din carbonü (aerü din cărbuni aprinşi)
şi hidrogenü (aerü lormatü din abu-
râlă).
Materia anorganică se absórbe prin rădăcinile plantelorü şi constă
cu totulü din 10 elemente (materii)
minerale, precum : cenuşă, varü, ferü,
sare, puciosă, sodă, năsipfi, fosforü
(cenuşă din őse), magnesiă, cloru.Intre aceste 14 materii, cu cari
se nutrescü plantele, suntü trei, cari
lipsindü din pământfi, acesta devine
pe íncetulü cu totulü sterpü şi ne-
roditorü. Acestea trei materii suntü: azotulü, cenuşa şi fosforulü.
Pământurile humóse de colóre
negră séu cafenia de pe şesurî, con-
ţinândfi din materiile numite mai cu
prisosinţă, s’au adeveritü a fi cele mai roditóre. Dér şi acestea prin de
sele recolte (culesuri) se mai stâr-
pescü şi sărăcescfi, de óre-ce s’a cons-
tatatü, că o recoltă de grâu de 15
hoctolitre, bună-ora, ridică din materiile numite, prin paie, 83 chilo-
gramíazotü, 81 chlgr. cenuşă şi 15 chlgr. fosforü.
Pentru a ţine pământurile ro
ditóre în starea acésta, trebue se le dámü índérétü aceea, ce le subtra-
gemü prin recólte. Şi acésta se póte
face numai gunoindü pământulu.
Grunoiulü animalelorü conţine din
cele trei materii cu prisosinţă. Afară
de acela, arăturile făcute îndată după
secere, séu după culesulü cucuruzului, pănă când loculü e plinü de mi
rişti, séu alte ierburi, cari conţinO în
trunchiulü şi foile lorü azotü, încă
ajută şi conţinfl puterea roditóre a pământului.
Se nu crédá plugarii noştri, că plantele încă ínghitü (inspiră) aerulü
numitü azotü în starea lui simplă,
precum o facü ómenii şi animalele.
Nu! elü trebue se fiă ímpreunatü,
.când este absorbitü prin foi, cu unü sucü (mustü) numitü amoniacü, eră
când este absorbitü prin rădăcini, cu unü sucü (acidü) numitü acidü nitricu.
Lucrulü este uşorfi de înţelesfi,
Să se bage numai de sémá la să-
patulü unui cucuruzü, pe timpü de
secetă, când adecă se smeruntă mai
bine cenuşele de varü, sare şi celea
lalte materii aflátóre în pământO, ca
se se pótá împreuna cu aerulü nu
mitü azotü, după care sapatü căcjândfi o ploiă bună, acesta topesce mate
riile numite fâcându-le leşii (sucuri),
ca se p0tă fi absorbite de rădăcinile seinenăturilorfi, şi se póte vedé de
astă4î pănă mâne, ce crescere grabnică au luatü cucuruzele.
Ferberea acésta a materiilorü
din páméntü se póte asămăna cu Ier-
berea vinului, care încă pănă nu e
supusü acestei schimbări, nu se póte
cură ţi de materiile nefolositóre din elü.
Unü pământfi roditoru, pe lângă materiile numite, trebue să mai con
ţină încă şi părticele fine de lutfi,
varü şi năsipfi, cari suntü strînsfi le
gate în pământurile humóse. Aces
tea se compunü în partea cea mai
mare din materii organice, cari nu
suntü alt-ceva, decâtfi rămăşiţe din
organele plantelorü şi animalelorü,
de aceea şi au o colóre nâgră séu
cafeniă.D0că unü pământu ar conţinâ
numai năsipfi, varü séu lutü, acela
nu s’ar pute ţine la olaltă şi prin
urmare i-ar lipsi cu totulü puterea
roditóre. Pildă avemü în privinţa
acesta pământurile compuse numai
din năsipfi în cari nu póte cresce nimicü.
Pentru a puté judeca gradulfi
de rodire alfi unui pământu, luămfi din acela, pe várfulü unui cuţitO, şi
atâta-lu încălcjimfi în flacăra unei lumini, pănă când materia organică
se arde de se face ca cenuşa, âră
cea anorganică (din minerale) ră
mâne nearsă, de colórea cărămicjii;
séu punemfi într’o sticlă pământfi o
parte, érá apă cinci părţi, pe cari
le mestecămu la-olaltă, şi după ce
s’au aşecfatfi vornü puté vedé câtă
materia este din fiă-care pământu,
de-óre-ce pe fundulü sticlei se va aşe4a năsipulfi, ca mai greu, apoi
lutulfi şi mai de-asupra humus-ulu şi
varulü, ca mai uşore.
După pământulu humosö, ur* mézá celü lutosü (argilosü), ca mai
roditoru. Acesta încă conţine multă materiă organică, mai cu semă, dóca
se gunoesce desu şi se ară de cu
t(5mnă pentru a se mai drege de în
gheţurile de peste iernă.
Mai puţinfi roditóre suntö pă
mânturile vărose şi násipóse (petróae)
dór şi acestea se potü face roditóre
prin gunoirea şi amestecarea lorü ou
de cele humóse şi lutóse, ca părti
celele lorü să se potă întovărăşi şi
uni unele cu altele şi ast-felu se
servi la nutrirea plantelorü.
Pământurile de pe şesurî,
cum am < .isü şi mai susu, suntu
mai roditóre, fiind-că pe acestea s’au nimicitü, în decursulü timpurilorÜ
trecute, cele mai multe rămăşiţe din organele plantelorü şi animalelorü,
cari amü ve4utü, că conţinu celi
mai multü azotü, cenuşe şi fosforö;
cele de pe delurî însă, nefiindü în
nemijlocita apropiere a omului şi
animalelorü, au rămasfi mai sărace
şi în plante, cari numai din mate
riile minerale nu au pututü cresce
şi trăi, spre a ajunge la cocere.
Pământurile mai afunde dindé- lurile înalte devenite la suprafaţă prin
surpături, precum şi stâncile de munte ne arată pământurile sterpe în tóta
goliciunea lorü, pe cari nu póte cresce
nici unü soiu de plante, pănă nude-
vinü amestecate cu altfi soiu depă-
mántü roditoru, séu cu gunoiulü ani
malelorü domestice.
Prin acestea credemü a fi ară-
tatü în câtu-va, în ce consta puterea
roditóre a pământului, care atârnă,
după cum am vă4ut0, dela puterea
materiilorü organice, ce se afla în elfi, materii, cari cu câtu se află în-
tr’unü număru mai mare în paméntü,
cu atâtfi îlu facü mai roditoru.
Acésta ar trebui să şi-o însemne bine şi plugarii noştri, ca necurmaţi
să adaugă materii roditóre, ca ga*
noiu, cenuşă şi cenuşă de óse mânturiloru sterpe, ca lucrului lori
să fiă răsplătitfi totü mai cu îmbel
şugare.I. Georgescu.
Despre vinurile artificiale.Legea, oare iatercjioe fabrioaţiunea de
vinuri artificiale (art. 28 dia 1893) a pro
dusft îngrijirea, că diferitele metode, ce
îutrebuioţau păn& acuma pentru „Hmelio
rarea“ şi „egalisarea“ vinurilorü, şi cari di
se considerau de fabrioaţiune de vinuri ar
tificiale. asemenea vorQ fi oprite.
Clarificarea acestei ceşti uni o
tau producenţii şi comercianţii de vinuri
ou atâtQ mai mare înoordare, ou câta in
legea amintită, care întră, în vigóre la
Tu mândruţo, ochii téi,
l-a unsü măta cu ulei,
De ’ml punü capu după ei!
— Méi badeo buzele tóle,
Le*a unsü maică-ta cu miere
i>e*ml pun& capu după ele!“
*
Cine iubesoe şi lasă
Nu i mai dea Dumne4<?u casă!
Fie i oaea temniţa,
Şi moşiă: uliţa,
Fie-i grajdiu fârâ boi,
Şi staoiulü fără oi;
Cine iubesce şi ţine,
Deie-i Dumnezeu totă bine!
♦
Oltule, apă pustie,
Spune la badea sé vie,
Că s’au coptü strugurii ’n vie.
Şi s’a ’nvăţatâ o păsărea
De mi-i cară de-acolea ;
S ’a ’nvSţatQ ş’o raerlă negră
Şi-i cară cu viţa ’ntregă.
*
Aştâptă doruţQ, că viu
De-oi sosi cátö de târ4iu...
Ş i a ^ t é p t á - m é o ’ a m p l e c a t ü ,
X )e - o i s o « i câtCi d e ’n s é r a t ü !
Şi aşi veni tu mândro dragă,
Dar vecinele mâ ’ntrebă
De oe umblu fără tr6bă?
— Vino bade, când gândescP,
N ’aştepta să te doresoO,
Că io 8 fată destnerdată
Cu dorulC tău ne’nvăţată
Nici ftuum şi niol odată !
*
Alăturea cu drumu
Ară badea ou plugu,
Mândra trece ou prânzu...
G-răi mândruţa din drumă
— „Bund lucru bade-o la plugQ !u
— „Firea*i mândro sânStosă!
Cum dai vorba de frum6să!“
— „Fire-ai badeo sănâtosQ
Cum mâni boii de frumoşii !a
— T Pană prân4u se rfioesoe
Şe^l mândro, de odibnesce“.
— „B a eu bade n’oi şed6 j
N ’am venitQ să odihnesoO,
Ci-am venito sS-ţl povestesoQ:
C ’aseră ’nsăr^i pe e6*tă
Pe din susâ de casa vostră,
Şi bine oă au4ii
Mamă-ta sfâdindQ la tine,
Da ee m’ai iubită pe mint?
Së spunl maică-ta aşa,
Sd nu aibă grija mea,
Cum nu am nici eu a ta!
Că, când-oi sta a-mô uita,
Nu sciu, veni-oi, ori ba....
Că ţi i casa huruită
Şi şura desooperită
Şi moşia zălogită.
Mamă-ta aşa gândesoe,
Că sórele când rësare
Répare la tine ’n curte
Tu eşti feciorü mai de frunte.
Da maică-ta, 4ëu, nu soie
Că sórele când rësare
Rësare la tine ’n portă
Tu eştî feciorü mai de c0dă!“
*
Badeo, de dorù şi de dragü
Ţ ’am sorJ8ü numele ín pragü,
Şi tu ér’ së’mï scrii alü meu
Intr’unü oornü de chischineuj
Şi së-lü bagi ín pozonarü,
Şi sé-lü ţinl pe 4 ’le naarl.
Şi nö te ştergi pe obrazú,
De oiudă şi de nëcazû.
*
RujtnălinQ peste fântână
Atn büde ca ş’o lumină.
DouS fete de oolea
Se vorbiră, s6 mi-lQ iea,
Dumne4©u să nu li-10 dea;
Se vorbiră s6-lQ sărute,
Dumne4eu să nu li-ajute;
Ca de l’am sărutată eu,
Să mă uscft ca frun4a ’n tăa!
De l’oiu săruta vr’odată,
Să mă usca, oa frun4& ’n baltă!
*
Frun4ă verde lemnQ leutO,
Rău ’ml pare oe-am făoutQ,
C ’am data dragostea ’mprumut£L
N ’am ce faoe, o’a treoutO!
Nu acum, oi mai demultii.
Lua-voi şuba şi bâta,
Şi m’oi duce la mândra,
Să-ml înt6roă dragostea!*
Uită-te badeo şi ve4l
Sera lângă cine şecjl....
Lâng’o tufă de muşcată,,
Lâng’o gură gurguiată. /
Şe4l lâng’o tută de sooQ,
Lâng’o strîmbă de mijlocii.
Culese deM. lubap
înveţătorâ-
Kr. 225—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 7.
Din 13 Octombre st. n. 1B98
■étura séuValuta aut*
Calitatea. trlaoi.greutatea
fl. or.
1 H .- L . {cel mai frumos 6 20
99 Grâu< mijlociu . . 6 50
99 1 mai slabâ . . 5 —
99 Grâu mestecată . . 4 —
9999
v / frumosă .
Sscară \ mijloci* .3
360
40
99
99
„ w / frumosO 0rztt \ mijlociu .
44
30
9999
v v r frumostt . Ovăsâ | mijiocju e
2 70
99 Cucuruztt . . . . 4 —
99 M ă la iu ................... 3 60
99 M azăre................... 6 —
99 Linte ................... 15 —
99 F a s o le ................... 4 - —
99 Sămenţă de inâ . . 10 —
99 Sămânţă de oânepă 4 —
99 Cartofi.................... 1 30
99 Măzăriohe . . . . — —
1 kilă Carnea de vit& . . — 52
99 Carnea de porcâ — 48
99 Carnea de berbece — 32
100 kil.Seu de vită pr6spătâ 23 —
Său de vită topitâ 33 —
Bursa de m ărfurî din Budapesta.din 18 Octomvre n. 1893.
CŢ1 O
CQS B o Q B
p » p ,—
F F ^ «o T3 ? OQo c **B 2. ÎJJ V» g . ÿ H99 p SB “ • r.
PB
►o
» ^« 90 PO *13 £p* a 2m. >■—1 r*.■« cr »
to to to to to to to GO «q os a* rf* 03 to
03 GD Ö OS’ ® 2.S E B “
B * Bt 9 §■ 5-H CC -2a
» ?•0 *i
!> œ H»-f 'v •tr ® to• >-« to
Wp
oo»-«QiG
ot o* ci a» c* ot
0< O' Ol CT w K O ® 05 O'* 03
C< 01 oi Qi Oi OI Oi
OJ 05 tfi. £»■05 00 O to 0 CD oo
- Ö CX>
U c «®« a CO
«»<■>~-®
»56
)S<M&
s
«sech—®ar4*
55•i®««
So0
•1itxoa
2 X«
®
po
OQet-oBcr"1a>
P-««ooo
-Pu b~> » ►—> 9
Qp(I)
pp-
§
I
©(D<*d
0«
0
F0H*
S é m 1 n ţ e
Cuali
tatea
per
Heo
t.
Preţuia, per
100 ohilogr.
delà 1 pănă
Grâu Bănăţenescii 80Grâu dela Tisa 80 7.55 7.65Grâu de Pesta 80 7.50 7.65Grâu de Alba-regala 80 7.50 7.65Grâu de Bácska 80 7.60 7.70Grâu ung. de nordü 80 .— •—
Ot 435 S Preţuia per
Sdminţe vechi1 W
100 ehilgr.
ori noué*3 ®o 0, delà pănă
Sëcarà 70-72 5.6* 5.80Orzü nutreţa 60-62 6.10 6.40Orzù de vinars 62.64 6.65 7.25Orzü de bere 64.66 7.^0 8.85Ovésü 39.41 6.95 7.40Cucurunü bănăţ. 75 4.95 ßw-Cucuruzü altù soiu 73 .— .—
Cucuruzü — .— .—
Hirişcă n — .— . —
Produotediv. S o i a 1 A
(Xi
Sem. de trif.
Oleu de rap. Oleu de in Uns. de porc
Slănină
nSânPrune
nLictarù
nNucïGogoşi
nMiere
CearăSpirtü
Luţernă ungur, francesă
roşiărafinata duplu
dela Pesta dela ţâră sventată afumată
din Bosnia în buţi din Serbia în saci slavonii nou bănăţenescii din Ungaria ungurescl sârbesc! brutăgalbină strecurată de Rosenau bruţiiDrojdiuţe de spir .
CursaIu
dela până
54.-
65,37.50 6.75
55.50
47!- f 2.— 36.—19.50 19.25 in.5014.50
16 .r019,—
58.
73.—38.506.9i)
56.-
47.2553.—37.—20.=19.75 15.-514.75
17.—19.50
tdaBpc
■1
Cursul la bursa din Viena
Din 19 Ootomvre 1893.
lenta ung. de aură 4 % . . . 116,10
Bi&tfi de cortine ung. 4°/0 . . . 93.85
jmpr. caii. fer. ung. în aur 4 y 2°/e 126.50
n » n argint 4 % % 100.30
Oblig, n „ « d e ost. I. emis. 126.50
Bonuri rurale ungare. . . . . 94.35
„ oroate-slavone. . .
Iaiprum, ung. ou premii.................
LosurI pentru reg, Tisei şi Seghedin.
de hârtie austr....................
» „ . . . .
„ aura „ . . . .
iosurl din 1860 . . . . . .
98.75
150.50 I grea dela 42. — cr. pană la 42. V0 cr. Transito, mij-
142 40 ociâ grea dela 41.— cr. pănă la 42.— cr. transito
96 85 uŞ^râ *a 40.— cr. pănă la 41.— cr. — Porcii
96 70 ’n£r&?Ht* un* aa^ ^e a — cr> — cr* îngrăşaţi cu cucuruzii dela — cr. pănă le — cr.
119.40 Cântări1! la gară ev 4» — cr. pănă ia — cr., în-
145.50 | c răşaţ ca gbindă dela.
Ianuarie a. o., s’a enunţatft, că ordinaţiunea, [ Aoţii de-ale Bănoei austro-ungară. 992
care va oifoumsorie aplioarea legei acesteia, „ „ „ ung. de oredit. 409.50
Ta determina oeea oe este de a se înţelege n „ „ austr. de credit. 834.90
nb manipulare raţională a vinurilorú. Ordi- Napoleondorî........................ .... . 10.05
naţiunea aoésta înoă nu a apăruta, dér pro- Mărol imp. germ............................ 62.£0
itotulfi ei s’atrimÍ8ü de ministeriele respeo London (lire sterlinge)................... 126.40
tivemai multor oorporaţiunl de specialitate, | Rente de coróne austr....................96.15
oa să-şi d a părerea asupra lui. Secţiunea
râoiogioă a sooietăţii regnioolare de agro-1 preţurile cerealelor din piaţa Braşovâ.iiomift a esaminatü j prcieotulb ministerialii
|i l’a aprobatü e n b 1 o o. Etă în resumatü
determin aţi u o il e mai importante ale aoestui
proieotü:
Sub manipulare raţioaală a vinului
«te de a se înţelege orl-oe procedură, oare
lie de 8Copfi îmbunătăţirea oalităţii mustu
Ini firi 80-i înmulţeseă esenţiala cantitatea
ţ firă sd adaugă astfelfi de materii, cari
fi după ferbere ar rémáné Íntr’énsulö, aşa
« sé resnlte o beutură, oare ar oonţină
plrţl constitutive, ce in vinulü naturala nu
N &âi. Este permisü prin urmare:
. 1) îndulcirea mustului prin zaharfl ra-
Inatfi, zaharü de oandis, zaharâ curata de
itnigurl, ori póme, rosine şi miere. 2) Ames
teoarea de spirta rafinata de oelâ puţina
06 grade şi de cognacâ ouratfi. 3) Ingro
şarea mustului prin ferbere. 4) Intrebuin
ţirea unei cantităţi moderate de puoiósá.
5)Delâturarea aorimei mustului prin aoidú
oirbonioü de calcü, séu oali. (Oelăturarea
lóriméi prin turnarea de apă nu e per
lisi.)
Spre oontrolarea procedurei aoesteia,
•óstulü se va visita ou ocasiunea culesu
lui ofioialö, visita se póte estinde şi asupra
«Dtitftţii.
Absoluta este oprită aplioarea şi ames-
teoarea de ori oe felâ de ÎDgredienţe, afară
de oele amintite, ca d. e. saoharin, colo
rarea vinului ou colori de minerale, séu
plante, glyoerin, oleurl, oarl împrumută uuü
Anumita bouquet séu aromă, esenţă estrasă
de vinuri eto.
Este iertată ferberea de pelinâ, pro-
de pelinâ pe oale reoe şi produ-
cerea de viuâ de póme.
Proieotulü de ordinaţiune împarte vi-
iiorile după districte, ou a cărora nume
vurfl trebui să vină în comeroiu. In fine
ÚtemÍ8ézá două oomisiunl permanente (Bu
dapesta şi Cluşiu), cari vorü avé să decidă
definitiva deoă anumita vinâ e veritabila
tea nu.
B u r s a d i n B u c u r e s c Tdin 18 Octomvre n. 1893.
V a l o r i ol0 emptr-
Rentă română perpetuă 187b 5u/0 101.—Renta română amortisabilă . . 5 % 95.’/4
d t t o ........................ * 4 % 81.’AReDta rom. (rurale convertite) 6% loi.1/,Oblig, de stata C. F. Române 6°/o —.—
idem idem . . . . 4u/o —.—Împrumutul ii Openheim 1866 . 8°/o —•—Imprumutula Oraş. BucurescI . &7o
idem idem din 1884 5% 89. V,
idem idem din 1890 5% 90. V2Impr. or. B. cu prime Loz. fr. 20 —.—
Credit fonciara rurala . . . . 7 % —.—idem idem . . . . 5°/o 95.—
Credit Fonc. Urb. din BucurescI 77o 101.3/4idem idem . . . . 6 % 101. Vaidem idem . . . . 5 % 90.—
Credit Fonc. Urban din Iaşi. . 5%10 fr
79. V,Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 282.—
V. N. —.—Banca Naţion. uit. div. 84.45 500 1547—Dacia-România uit. div. 35 lei 200 451.—Naţionala de asig. uit. div. 36 lei 200 455.—Banca Rom. uit. div. fr. 12.— . 500 _.__Soc. Rom. de Constr. uit. div.151. 250 ___Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 __. _Soc. Rom. de Hârtie uit. 00 100 _._Soc. de Reas. uit. div. 16 1. aur 200 _Societ. de Constr. uit. div. . . — __.__Societ. de Hârtie uit. div. . . — ____20 franci a u r ......................... — 20.01
Banca Naţion. a României . — _Scompt..................................... 5°/°
6%6%
Cursul pieţei Braşov.
Din 20 Ootomvre 1893.
Bancnote rom. Cump. 10.—Argintă român. n 10.-
Napoleon-d’orI 91 10.01G-albenl 91 — .—Ruble rusesc! 99 131.-
Mărci germane II 62.-
Lire turoe8oI fl — .—Scris. fonc. - Albina- 6°/« —
m ** t> 5 % 101.50
Vênd. 10.02 10.02
102.50
Cu numërulû de faţă se
sistézá espedarea fóiei celorű ce
nu şi-a re’noitù abonamentului.
A clm iii intraţi u n e a .
Dr. Sterie 2T. CiurcuV i r n a , IX . P e l i k a n g a s § e tO.
Oabineta de consultaţiune ou cele
brităţile medicale şi ou specialiştii dela
facultatea de medicină din Viena.
Consultaţiuni şi prin corespondenţă.
Proprietarii: Or. Aurel Mureşianu.
Redactori responsabili: Gregoriu Maiortt.
Nr. 12798-1893.
PUBLICAŢIUNE.Veoturerea în magazinula orăşenesoO
a 4958 metri lemne de fagO şi a 423 me
tri noduri de fagtt din lemnele tăiate în
Szâraz-Timiş, în an: 1893, eventualminte
veotuarea a 2000—3000 metri de lemne de
fagtt puse sub tăiere, se va preda pe oale
de lioitaţiune în biroultt forestieralâ orăşe-
nesctt în 3 Noemvre a. c. la 10 6re înain
te de prân4tt.
Reflectanţii au de-a oduoe ou sine unO
vadiu de 150fl., stându-le totfi-deodată, pă
nă în (]iu de lioitaţiune, în amintitulâ birou
spre esaminare codiţiunile de veotuare. Se
observă în fine, cumoă pănă în amintita cji
se va coostrui una drurna solida până la
ooultt de unde se vora veotura lemnele.
Braşovâ, 14 Ootomvre 1893,
266,1—2 Magistratulu orăşenescu.Nr. 4 4 8 —893.
■ PUBLICAŢIUNE.Pentru vinderea oasei fondului „Ttn-
dolfiu“ ala archidiecesei gr. or. transilvane
aflătore pe teritoriula băilortt din Vâlcele
Élőpatak) se statoresce 4'ua licitaţiuDe
în faţa locului pe Duminecă in 9 4 O c - t o m v r e M o v .) a. o. la 2 óre p. m.
Casa, cu etagiu, curte mare şi gră
dină, e situată la posiţ’a oea mai bună şi
odăile pentru ospeţî suntö tóté ootrivitü
mobilate. Preţultt de esolamare este 5000
îl. v. a.; vádiul»'. 5°/0.
Oferte în sorisö se potü trimite şi pănă
la diua licitsţinnei la subsemnatulö oficiu
protopresbiteraitt, de unde se potü câştiga
şi informaţi uni mai de-aprópo.
Brfţcu (Bere<~zk) 3/15 Oot. 1893.
Oficiul u protopresbiteralu gr. or. alu tractului Treiscauueloru.
Dimitrie Coltofeanu,257,3 — 3 protopopii.
Nr. 12092—1893.
PUBLICAŢIUNEPentru-ca să se mijlooe9că posesorl-
lorâ locali de realităţi aneotarea la apă-
duotulâ orăşenesoO, a deeisâ representanţa
comunală orăşenesoă, ca să se statorescă
terminula preolusivtt de 15 Noemvre a. c..
pănă când are de-a se insinua amintita
anectare pe lângă favorurile determinate în
§ 7 alâ statului de apă; şi anume, ca sfre
deliturile pentru acestă aneotare, precum şi
conducerile, pănă la lim'tea realităţei pri
vate, celâ malta însă vutnai pănă ia o es-
tindere de 10 metri, să se efectueze de că
tră comuna orăşenăscă fără vr’o despăgu
bire. După espirarea amintitului terminâ nu
se mai oferă acesta f*vorâ.
Se provocă deci toţi posesorii de case
şi realităţi, cari intenţionăză efeotuirea a-
cestei anectărl, ca în deoursultt amintitului
termind să se insinueze la ofioiulâ orăşe-
nesoâ eoonomioâ.
B r a ş o v â , 16 Ootomvre 1893.
267,1—3 Magistratulu orăşenescu.
BEŢIAse vindecă prin A n t i b e t i n între
buinţat cu resultatâ strălucita în o mul
ţime de caşuri. Nenumărate mulţămite
prtmite dela cei vindecaţi se trimit franco
la cerere. Fiindâ fără orl-ce gustâ, se
pote da pătimaşului de beţie şi fără
soirea lui. Cutia costă £ fl. 9 0 CI*,
duplâ, pentru morbula învechit 4L II.
4 0 Cr. trimiţeudu se oostul dinainte
şi se trimite frauoo în tote ţările. Sa
capătă la farmacia „La Vultur“ Lugoş,
nr. 112, Banat. 265,1—12 ,
Têrgulü de rîm ătorî din Steinbruch.La 16 Octomvre n. 1893
Starea rîmâtorilorü a fostü de 172,431 ca
pete, la 17 Oct. au întrat 4742 capete şi au eşit
4988, rëmânêndù la 18 Oct. unünumerù de 174,822
capete. — Se notézà marfa: ungur&că veche, grea
dela —.— cr. pănă la — cr. marfă unguréscà
tineră grea dela 3.— cr. pănă la 43,l/2 .cr., de
mijbcü dela 43.‘/j cr. pănă la 44. cr. uşdră dola
46 cr. pănă ia 47.— cr. Marfă ţërânéscd grea
dela 42.™ pănă la 42 1/2 cr. de mÿbcü dela 43. — cr.
pănă la 44.— «r. uş6ră dela 46.— cr. pănă la 47.—
cr. — Marfă de România Bdkony de grea dela — .—
or. pănă la —.— cr. transitto mijlociă grea dela
—.— cr. până la —.— cr. însô transitu uşoră dela
cr. pănă la —.— cr. transito dtto ţepdsă
grea dela —.— cr. pănă la-- cr. transito mij
lociă dela—.— cr. pănă la —.— cr. Marfă sêrbéscà
A E I A Z E L L E P w ,
carî au efectâ escelentu în contra tuturoru b o ie lo r u d e s to m a c h u ,
snnffl M metUcaientll neapărată 4e lipsă pentrn orî-ce casă.Semnele din care se cunoscu bolele de stomachii suntti.: lipsa de
apetitu, slăbiciunea stomachului, respiraţiune cu mirosu greu, umflare (venturl), râgăiatu acru, colică, cataru de stomacu, producere escesivă de flegmă, gălbin re, greaţă şi vomare, cârcei la stomachu, constipaţiune seu incuiare
Şi la durere de capu, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturî, limbrici, suîerinţe de splina, flcatu şi hemoroide, aprobata ca medica- mentii isiguru de vindica’-e.
La bolele indicate s’a constatată p ic ă tu r i l e K l a r i a z e l l e r f £ ca ce^ n)ai bunU leacii, care confirmă sute de testimonii. Preţulu
unei sticle înpreună cu prescrierea de întrebuinţare 4© c r . sticla,’ îndoita de mare lî© c r . Espediţia centrală prin farmacişti»lu C sarl B r a d y , H L re iia s ie r (Moravia.) Se se observe marca de contrafacere şi subscrierea.
Picături veritabile sunttt rumiâ acelea pe acăror embalage este lipită o fâ- şiă vede cu cuvintele ;;23e3cuge bie (£djti|cit.u Acesta faşiă portă şi subscrierea mea.
Veritabile se află în Bra ovD: la farmacia Jekelius Wwe, farm. Victor Roth, farm. Jul. Hornung, farm. Franz Kelemen la „Biserica albă,“ farm. Eduard Kugler la „Hygiea,“ farm. Gust. Jekelius în Husszufalu, f^rm. H. G. Obert Braşov. i8—*
Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 225 - 1893,
^CTlEM-gESELiSCMFT— ^ F Ü R
( Ö g N A C - J f l D Ü S T R I E
Cheque Conto
Nr 505
Giro Conto1 ©, e a n c a
Anstro Ungara
INSTITUTULÜ DE CREDITÜ ŞI DE ECONOMII
„ALBINA66
F IL IA LA BS3AŞ0VU,prlmesce depuneri spre fructificare pe lângă
l 1/*®/® şi plătesce însăşi darea de venitü pentru ele.Escomptează cambii cu interesse dela 5 % în sus;Acordă împrumuturi pe ipotece, până la jumătate a valórei
loru C U 6 ° / 0 $Lombardează efecte şi monete, acordându 8 5 % din valórea
de curs, şi
GiuvaeriT şi mărfuri acordandü 2/3— 3/4 a valórei lorö ca
împrumuta, cu procente dela în sus,
Cumperă şi vinde efecte, Valute şi devise cotate la bursele din Budapesta, Viena şi Bucurescî după cursulü cjilei, recomandándü mai alesö pentru plasări de capitalii diferitele efecte române,
cari pe lângă cea mai mare asiguranţă ofer unü produsü de peste 5°/0, şi cari sé află totdeauna de venerare la cassa institutului în Braşovfl;
Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiunî plăţi şi încassărî şi eliberează asemnate asupra tuturorü pieţeloru, mai ales din România;
Rescumperă U ră nici o detragere cupóne, le esoompteză, naintea scadenţei lorö şi cumperă cu cele mai bune preţuri oupóne dela efecte române;
Ingrigesce în comisiune ori şi ce tran sac ţiă ajutată fiindfl de legăturile ce le întreţî»<e cu firme de rangul priinü în JBudapesta, Yiena şi Bucnresol,
de a putea servi clientelei sale în celü mai culant şi folositorii modö;
Dă cu chiriă magazine şi locuri de d e p o u pe teritoriulű seu alăturea cu gara reg. ung. de stat şi legatü cu acósta ou dóuá căli ferate, Strada Gării Nro 45, şi în fine
f a c e a s i g u r ă r i a s u p r a v f e ţ e i o m u lu i* ca representaoţă a societăţii de asigurare „EQ UI TABLE“ din New-Tork, după condiţiunile avantagióse ale acestei societăţi, în tóté combinaţiunile.
B i r o u l : piaţă, tîrgulu totelorü Nr. 22. etagiult I.Ore de oficiu: l/28— ’/22 , őre de cassil: 8— 1. 68_ ,
a- Ganz seid, bedruckte Foulards 85 kr.fotuie sch w arze , weisse urtb farbige Seibenftoffe von 45 fr. bis fi. 11.65 per Bieter — glatt, geftreift, farrirt, gemuftert, Damafte etc. (ca. 2^0 oerfdj. 0ual. unb 2000 t>erfdj. färben, Deffins etc.),
porto= unb 3 oIifrei. IHufter umgetjenb. Briefe foften JO fr. uub postfarten 5 fr. Porto nadj ber Sdjn>et3 . S e i d e n - F a b r l l t 6 . H e n n e b e r g (K. u. K. ijoflief.) Z ü r i e l i .
Dintre tóté hârtiile pentru ţigarete este recunoscută de cea mai bună hârtia de ţigarete v e rita b ilă fran ţu zescă
Le Gloria“fabricaţiunea d-loru
J O S I F Ű B A R D O U & E I L Sîn P E R P IG N A N — PA R IS .
60 medalii de aurü, 16 diplome de onóre mari, 20 diplome „Hors Concours“.
„Le Gloria“ este harţi a, care în fineţă şi bunătate întrece
tóté celelalte hărţii de cigarete ce esi stă.
„Le Gloria66 este numai atunci veritabilă, decă fiă*care
cărticică pórta firma IOSIFU B A R D O U & FILS.
„Le Gloria66 se efectuézá cu marginele netede séu cres
tate (perforate.)„Le Gloria66 se efectuézá şi ca tuburi şi adecă într’o calitate
neîntrecută de fină.„Le Gloria66 este de căpetatu în Braşovu la tóté marche-
tăniile şi băcăniile en-gros, precum şi la fiă-care debitantu
mai bunü de tutunü. 36—53.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.
Icre, Peşti do mare, Conserve de Peşti.Cipar în gelatină (aal) prima extra, vârtos, butoiaşii fl. 4.— l/2 butoiaşG fl. 2 35
ii v it mijlocü . . . . n „
Cipar (Roll) În gelatină (fără ose) 25 porţiuni................... ..... „
Scumbril în gelatină (m ijlo c ü )............................. ..... ..............................„
„ „Bismark“ (fără oase) ou sosii picanta . . . . „
„ fF. fripte1, cel mai bunü peşte de Marea-Ostică . . „
Rollmods (un soiu de scumbrie), cam 40—50 într’un . . . „
Scumbril grase ff., marinată cu cepă şi cu sos de muştar . „
„ Matjes englezeşti, prima 30— 40 bucăţi . . . . „
„ olandeze, cam 80—35 bucăţi ................................................................. ........... „
„ delicatese în cel mai fia sos englezesc de muştar
120— 140 bucăţi .......................................................... „
Sardine ruseşti coronă, în sos p ic a n t ....................................... „
Anchovis din Christiania, ou zarzavaturi de Nord adevărate . „
Scottine (scumbril mici delicatese), 80— 100 bucăţi, . . . „
Mreană-CÎpar (friptă în sos), se conservă b i n e ................... ..... „
Sardine în oleiu, cele mal bune în oolî postalü ou 9 mari,
seu 16 mici c u t i i ...................................... .......................
Silds pentru poftă de mâncare, fără 6 s & .............................butoiaş
Sardele de Brabant din 1890, calitatea cea mai bună . *. „
Neunaugen din Elbing, se conservă b i n e .................................. „
Sprotten de Kiel, lada cu 160— 200 bucăţi fl. 1.20,
2 lăzi = 1 coli p o s t a i ...........................................
Heringi afumaţi (Bückling) de Kiel, 40— 45 în lădiţă . . .
Scumbril cu Salm, mure, grasă, afumată, (se conservă bine) în ladă
Cipar, afumaţii [„Spickal“), prima calitate, în lădiţă.......................
Salm, afumatü, „Scheibenlacs“ (ceva nou), în 4 cutii, cu
15—20 bucăţi, la cumpărare de 4 c u t i i ............................
2.20
2.10
4.50 2 50 2.10
2.10
2.10
2.10
2.10
2.10
2.10
1.752.752.753.50
4504506.20
4.40
1.751.50 2 257.50
Icre de Ural (oenuşil) bóbe mail, forte dulci........................ 1 chilo „
2.-
böbe mijlooil.....................................................1 „
„ „ „ Alasca (nou de totü), gustul celorü de Astrachan 1 „
Peşti de mare, prospeţiţ Morun de mare, Batocü, Cablian, 1 lădiţă
Se trimite franco la ori ce postă din A u tro-Ungaria, nevämuitü,
cu rambursa.
Richard PetersPhilip11 în A lto n a (Holstein).
Vestite în totă lumea sunt hârtiile de ţigară o0
î ---------- 7----------------------------- — ---- 0
g „LES DERNIERES GiRTOUCHES şi LOHENGRIN“ g0 din Fabrica B rau n ste in F rè re s , P a ris 0ţţ © 5 B o u l e v a r d E x e l m a n ©5- Ï
2 Firma Braunstein Frères vinde numai produsele proprii, din fabrica X 0 lorii de hârtie în Gassicourt (S. & 0.) în Francia. ^0 Produsele acestui stabilimentu măreţii, întocmită după principiile cele mai Q0 moderne suntü unu triumfă alu industriei de hârtie. 00 Unu depositü alu fabricei pentru vêndare de hârtie şi tuburi de ţigare te së află 0 j în W ie n a, I . , Sch o tten rin g 95. 00 Hârti a nostră veritabilă fran ţusască preoumö şi tuburi de ţigarete 0
0 fabrioate din hârtie „Ijes dernières cartouelies“ , la cere pe fiă-care car- 0
0 tonü este firma „BRAUNSTEIN FRÈRES“ se vinde în tote m ar che tăniile, şi în 0
Ô tote traficele reg. ung. de tutun. 135,7—* 0Q O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
Neapărat de lipsă pentru fiăcare familiă esteCaféua-Malz & M Kathreiner Kneipp
cu gustű de cafea bóne.
Acesta este avantagiosO că pote inlocui caf6na amesteoatil
. u cichorie oferândti o cafea hrănitdre şi gustosă, un escelent surogat la cafea. De recomandat pentru femei, copii şi bolua*!.
Păc[ i t i ‘Ve de i m i t a ţ i i Se află în fofu loculu. ss-bb.