1

Suport de curs

Babysitter

Cuprins

3Descrierea ocupaiei

Modul 1. Aplicarea NPM i PSI51. Familia: definire, funcii, tipuri20Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare20Definirea familiei: sintez20Funciile familiei:21Dragoste, cstorie, sexualitate24Divorul25Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare27Despre cstorie27Despre drepturile i obligaiile soilor27Despre ncredinarea copiilor28Despre filiaia matern i patern28Despre numele copilului29Despre adopie29Despre ocrotirea copiilor29Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare42B. Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare45B. Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare48B. Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare50Stilul educativ i dezvoltarea personalitii copilului51B. Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare54Cultura vieii de zi cu zi a familiei54Modaliti de colaborare ntre grdini i familie58B. Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare59B. Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare61Factorii de risc parentali (Browne i Herbert, 1997) pot fi:64Consecinele violenei domestice65Modul 2. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare la copilul asistat acordarea ngrijirilor corporale69Modul 3. EDUCATIA SI FORMAREA DEPRINDERILOR LA COPIII ASISTATI92Modul 4. Supravegherea starii de sanatate - notiuni de prim ajutor128Noiuni de prim ajutor152Sfaturi pentru a trata tresririle bebeluului156Specialitii recomand o metod ce potolete plnsul bebeluilor157TULBURRI PSIHOPATOLOGICE ALE COPIILOR I ADOLESCENILOR N DEZASTRE158Modul 5. Asistarea alimentatiei si administrarea alimentelor167Recomandri bibliografice187

Descrierea ocupaiei

Ocupaia se aplic ngrijitorului la domiciliu btrni/copii i presupune o sfer larg de competene pentru desfurarea activitii de ngrijire. ngrijitorului la domiciliu btrni i copii trebuie s-i dovedeasc competenele n principal la aplicarea normelor de igien att pentru persoana asistat ct i pentru propria-i persoan, la mobilizarea i transportul persoanei asistate, la alimentaie i administrarea alimentelor i la supravegherea permanent a strii de sntate a persoanei asistate. Dei sfera de competene este aceeai pentru ngrijirea btrnilor i a copiilor, cunotinele, deprinderile i aptitudinile ngrijitorului la domiciliu trebuie s fie diferite. Astfel, pentru ngrijirea copiilor, ngrijitorul la domiciliu trebuie s aib cunotine medii de cultur general pentru a lrgi universul de cunoatere a copiilor, s tie s dea explicaii i s rspund n orice moment la ntrebrile copiilor, s aib imaginaie, atenie distributiv, s fie o fire vesel i s aib disponibilitate pentru ngrijirea copiilor. ngrijitorul la domiciliu a btrnilor necesit cunotine medii din sfera medical, rbdare, calm i abilitatea de combinare a programul zilnic de ngrijire, obligatoriu, cu alte activiti de relaxare pentru a asigura starea de confort a btrnului asistat. Deoarece activitile specifice se desfoar n permanent colaborare cu persoana asistat /familia/echipa medical, comunicarea la locul de munc contribuie la buna desfurare a activitilor specifice.

Un ajutor pentru parinte

Baby sitter sau bona, echivalentul romanesc al termenului englezesc, este persoana care este lasata cateva ore pe zi cu copilul, pentru a avea grija de el, atunci cand parintii pleaca de acasa.

Cerintele pentru angajare difera: unele familii doresc o persoana care sa supravegheze copilul pe o perioada determinata, cat lipsesc de acasa, altii o persoana care sa completeze educatia oferita copiilor de catre familie. Pentru unele familii bona ar trebui sa combine educarea cu ingrijirea copiilor.

In toate cazurile exista o cerinta comuna: persoana sa fie serioasa si de incredere.

Calitatea cea mai importanta a unei bone este caracterul ei. Trebuie sa fie o persoana responsabila si afectuoasa, sa se poata descurca bland, dar ferm cu copilul. Sa stie sa se comporte cu copilul astfel incat sa-l poata tine sub control fara bataie sau asprime. Sa fie cinstita, intelegatoare si sensibila.

Bona trebuie sa fie comunicativa, atat cu parintii cat si cu copilul; sa stie de asemenea cat si cum sa-l lase pe copil sa se socializeze cu persoanele din jurul lui; sa fie o persoana educata.

Varsta bonei are mai putina importanta deoarece este vorba de maturitatea personalitatii si-a comportamentului, mai mult decat cea a anilor.

Aceasta noua meserie ofera ajutor parintelui in educarea si ingrijirea copilului si nu este un inlocuitor pentru parinte. Exista riscul implicarii emotionale a copilului in relatia cu acest nou "membru" al familiei. Parintele ar putea sa incurajeze si sa sustina construirea acestei relatii, explicand copilului rolul bonei cu care trebuie sa relationeze.

Modul 1. Aplicarea NPM i PSINormele de protecie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc dar i prevenirea accidentelor i imbolnvirea personalului. Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii.

Rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de executant.

Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;Prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;

Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;

Accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

Boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;

Echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;

Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;

Loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;

Pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;

Stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;

Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;

Servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;

Accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;

Boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.

1.1 IGIENA MUNCII

Igiena muncii este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i influena acesteia asupra strii de sntate. Igiena are rolul de a elabora norme de munc i via, care, puse n practic, s duc la prevenirea mbolnvirilor, scderea mortalitii i reducerea morbiditii, promovarea strii de sntate i prelungirea duratei de via. n sens strict, igiena muncii se ocup de studiul condiiilor de munc i influena lor asupra strii de sntate a oamenilor muncii, n vederea prevenirii i combaterii bolilor profesionale care duc la scderea capacitii de munc i, deci, la scderea productivitii.

Prin microclimat de munc se nelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici, biologici, psihologici), care acioneaz pe un teritoriu delimitat (ncpere de producie, teren agricol, localitate etc.).

Noxele profesionale

Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezeni la locul de munc i care pot amenina sntatea muncitorilor dac nu se iau msuri de protecie necesare.

Clasificarea factorilor nocivi prezeni la locul de munc:

A. Organizarea defectuoas a muncii

* poziia forat a corpului, timp ndelungat, n suprancordare;

* efortul exagerat;

* regim neraional de munc (lipsa echilibrului ntre munc i repaus).

B. Nerespectarea regulilor de igien privind procesul muncii, cu nlesnirea aciunii unor factori care trebuie ndeprtai sau neutralizai:

* factori fizici: temperatur normal, radiaii termice, umiditate crescut sau sczut, raze ultraviolete, zgomot, trepidaii;

* factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;

* factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.

C. Nerespectarea regulilor de igien n slile de producie:

* insuficiena volumului de aer;

* deficiene ale sistemului de ventilaie, de nclzire, de iluminat;

* amenajarea defectuoas a locului de munc;

* influena nociv a factorilor atmosferici

Instruirea lucratorilor(1) Instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului se realizeaz:

a) la angajare;

b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;

c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

e) la executarea unor lucrari speciale.

(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:

a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;

b) periodica si ori de cate ori este necesar.

Obligatiile lucratorilor

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

(1) lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

Supravegherea sanatatii

Lucrtorii trebuie s respecte normele de tehnica securitii muncii in fiecare compartiment, unitate i s semneneze fia de instructaj individual. Mainile, utilajele i ustensilele se verific inainte de inceperea folosirii lor, pentru a se asigura c funcioneaz. Se verific dac au fost luate msuri de siguran conform prescripiilor i dac dispozitivele sunt instalate la utilajele i instalaiile din proceseul de producie. Dac se observ defeciuni sau diferite lipsuri trebuie informat eful unitii sau eful compartimentului de acest lucru, care trebuie s rezolve aceste lucruri.

Fumatul este interzis, la fel i deplasare in apropierea materialelor inflamabile sau exploziblile cu lmpi de gaz. Fumatul este permis doar in anumite locuri create special pentru acest.

Postul de prim ajutor se amenajeaz la toate locurile de munc. Este dotat cu un dulpior care conine toate materialele necesare acordrii primului ajutor.

Masuri de reducere a efortului ortostatic i neuropsihic

n vederea reducerii efortului ortostatic este recomandabil ca:

personalul s fie foarte bine pregtit n vederea eliminrii curselor inutile, a manevrelor necorespunztoare, ce reprezint o pierdere de energie inutil;

inuta s fie adecvat, comod, pantofii cu tocul jos, comozi, astfel nct s asigure un efort mai mic in realizarea sarcinilor;

s se asigure o bun condiie fizic, ntreinut permanent prin exerciii fizice, dar i prin relaxare metodele de preluare i transmitere a comenzilor s fie moderne, reducandu-se timpul i efortul necesar efecturii acestora i crescand eficiena lucrtorilor din alimentatie; respectarea programului de lucru, pauzele atunci cnd fluxul de consumatori este mai mic protejeaz lucrtorul de suprasolicitare; dotrile pentru transportul intern s fie moderne; s se foloseasc ambalaje uoare; spaiile s fie bine dimensionate, astfel ncat s permit efectuarea micrilor necesare i s reduc efortul ortostaticCauzele accenturii tensiunii neuropsihice pot fi:

-oboseala instalat

-comportarea necorespunzoare a clienilor dificili

-pregtirea insuficient a lucrtorilor

-oferta insuficient sau necorespunztoare a preparatelor oferite

-personalitatea lucrtorilor sau a clienilor

-slaba motivare a personalului

-starea de ebrietate.

n vederea diminuarii efortului neuropsihic se impun o serie de msuri cum ar fi:

-perfecionarea angajailor privind stpanirea tehnicilor de negociere i atenuare a conflictelor

-adoptarea unei atitudini corecte fa de clienii dificili

-creterea gradului de motivare i automotivare a personalului

-evitarea supraaglomerrii din unitate

-planificarea riguroas a sarcinilor ce i revin angajatului

-crearea unui mediu ambiant ct mai plcut desfsurrii comunicrii

1.2 BOLILE PROFESIONALE SI BOLILE LEGATE DE PROFESIUNE

* Legea nr. 90/1996 afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.

Clasificare

* Dupa natura factorului nociv care le-a generat

* Dupa tipul de expunere la actiunea factorului nociv

* Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului

* Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:

Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)

Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive)

Biologici (microorganisme)

* Factorii de risc proprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc inadecvate.

a) n funcie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica n urmtoarele grupe:

* Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane toxice;

* Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;

* Boli prin expunere la energie radiant;

* Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute;

* Boli prin expunere la zgomot i vibraii;

* Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut;

* Alergii profesionale;

* Dermatoze profesionale;

* Cancerul profesional;

* Boli infecioase i parazitare;

* Boli prin suprasolicitare;

* Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).

b) Dup timpul de expunere la aciunea factorului de risc:

* Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i ca accident de munc), generate de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze mari.

* Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate de regul, de doze relativ mici, dar care acioneaz timp ndelungat asupra organismului;

MSURI TEHNICO ORGANIZATORICE N VEDEREA PREVENIRII MBOLNVIRILOR PROFESIONALE

* Recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului tehnologic i al condiiilor de munc, efectuarea de determinri de noxe, studii epidemiologice;

* Efectuarea corespunztoare a examenului medical la angajare i a celui periodic (examene clinice i de laborator n funcie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor, care orienteaz i periodicitatea examinrilor);

1.3 NORME GENERALE DE P.S.I.

Msurile de prevenire care trebuie respectate n orice domeniu de activitate pentru prevenirea i stingerea incendiilor (P.S.I.) sunt:

1. Pentru prevenirea i combaterea incendiilor e necesar ca n laborator, antier, atelier, n depozitele de materiale etc., n locurile stabilite prin instruciunile pazei contra incendiilor s se gseasc mijloace pentru asigurarea mpotriva incendiilor: stingtoare (extinctoare), glei, lopei, lad cu nisip, pturi. Se va cunoate locul exact al gurilor de incendiu i al furtunurilor. La instalaiile electrice se vor folosi extinctoare de tip uscat.

2. In locurile de munc, oricare ar fi ele, nainte de nceperea lucrului se va verifica dac atmosfera nu e ncrcat cu gaze inflamabile sau toxice provenite de la instalaia de gaze defect sau de la vasele cu reactivi.

3. La terminarea lucrului se va verifica dac sunt nchise ventilele instalaiei de gaze i robinetele de ap, becurile de gaze, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau substane volatile, dac e stins lumina, dac ventilaia e n funciune.

4. Lichidele inflamabile i volatile sunt mnuite cu mare atenie, nu se vor ine n cantiti mari, nu se vor pstra n vase deschise, se va evita vrsarea lor i nu se vor ine i turna n apropierea focului. La transvazarea lor, toate focurile din ncperi trebuie stinse, nu se vor vrsa n chiuvete, nu se nclzesc la foc direct sau n vase deschise, ci numai ntr-o baie de ap, folosindu-se un refrigerent.

5. In laboratoare, ateliere etc. este categoric interzis s se spele pardoselile cu benzin, petrol lampant sau alte produse volatile i inflamabile, s se in crpe, prosoape, halate mbibate cu produse volatile, s se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe conductele sau radiatoarele caloriferului, s se lase neterse produsele petroliere rspndite pe mese sau pardoseal, s se fac curenie n timp ce becurile cu gaz sunt aprinse.

6. Dac, ntmpltor, se vars o cantitate oarecare de lichid inflamabil, atunci se sting imediat toate becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice; nu se aprinde i, nu se stinge lumina, se nchid uile i se deschid ferestrele, lichidul vrsat se absoarbe cu un burete i se toarn ntr-un vas din care apoi se va turna ntr-o sticl ce se poate nchide ermetic, se ntrerupe aerisirea numai dup ndeprtarea complet a lichidului vrsat.

7. Dac se aprinde un lichid inflamabil (de ex.: spargerea unui vas) repede, dar fr panic, se sting becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice etc. i se ndeprteaz vasele cu substane inflamabile, se acoper flacra cu o ptur, prosoape i dac nu se stinge se mprtie nisip, iar dac nu se stinge nici n acest mod, se folosesc extinctoare i, la nevoie se cheam pompierii.

8. Dac se aprind hainele, accidentatul nu trebuie s fug, ci s i se sting mbrcmintea prin nvelirea ntr-o ptur, palton etc.

9. Minile, dup ce au fost splate cu benzin sau alte produse uor inflamabile, trebuie s fie splate cu ap, spun i terse cu un prosop. E interzis a se usca minile la foc dup ce au fost splate cu produse petroliere.

10. Aparatele care radiaz mult cldur, precum i aparatele electrice de nclzit trebuie izolate cu plci de azbociment i aezate la distan de substanele inflamabile.

11. Dac se aprind conductoarele reelei electrice, se ntrerupe mai nti curentul de la comutator sau tablou i se procedeaz la stingerea incendiului.

2. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

ASIGURA ORDINEA SI CURATENIA LA LOCUL DE MUNCA

Continuturi tematice asociate competentelor

Locul de munca

Mijloace de munca: materii prime si auxiliare, echipamente si utilaje, instalatii, SDV-uri;

Metode de intretinere a curateniei: manuale, mecanice, semiautomate.

LOCUL DE MUNCA

Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune atingerea urmatoarelor criterii de performanta:

a) Selectarea mijloacelor de munca

b) Ordonarea mijloacelor specifice activitatii curente

c) Intretinerea curateniei la locul de munca

Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune respectarea urmatoarelor etape:

Mijloace de munca Materii prime, materiale auxiliare, utilaje, instalatii,

echipamente , scule, S.D.V.-uri

Ordonare Se va stabili si respecta succesiunea operatiilor de lucru

Se vor ordona materialele de munca

Curatenie Se executa manual, mecanic, sau cu mijloace semiautomate.

Se utilizeaza materiale de curatenie specifice locului de munca

(lavete, detergenti, dezinfectanti, solventi).

Mijloace de munca

Echipamente comerciale:

Cantarul se utilizeaza la determinarea greutatii, pentru marfurile livrate sau comercializate in vrac.

Balanta comerciala este folosita pentru cantarirea produselor alimentare si calcularea pretului.

Lectorul optic se utilizeaza pentru citirea codurilor de bare in scopul identificarii sortimentului de marfuri.

Scannerul este un echipament electronic, care ajuta la prelucrarea informatiilor cuprinse in baza de date a magazinelor de mari suprafete. Scannerul lectureaza datele codificate si simbolizate prin sistemul cod de bare.

Caruciorul este mijlocul de transport intern, manual, cel mai des folosit in depozitele magazinelor mici si mijlocii. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de capacitate mica. Carucioarele se folosesc in functie de natura marfurilor si sunt de mai multe tipuri: cu lisa, carucior in trei colturi, carucior platforma, carucior cu brat, carucior cu peretii manuali, carucior cu peretii rabatabili etc. Carucioarele sunt usor manevrabile, deplasamentul este manual si se reduce efortul fizic in procesul de manipulare a loturilor de marfuri. Costul de achizitionare este redus.

Motostivuitorul este un mijloc de transport intern si este folosit in depozitele marilor magazine de tipul hipermagazinelor. Cu ajutorul acestuia se transporta loturile de marfa de capacitate mare. Motostivuitorul este usor manevrabil si reduce efortul fizic in procesul de manipulare al loturilor de marfuri. Pentru manevrarea motostivuitorului este necesara o instruire speciala.

Electrostivuitorul este un mijloc de transport al loturilor de marfuri catre rampa de incarcare-descarcare. Este utilizat pentru transportul loturilor de marfuri de volum mare si pe distante mai lungi si poate fi semimecanizat sau in intregime mecanizat.

Alte echipamente comerciale:

-Vitrinele frigorifice cu perdea de aer

-Vitrina frigorifica verticala

-Masina de taiat, feliat

-Masina de ambalat

Mobilier comercial:

-Raft de perete

-Gondola

-Raft pentru expunere produse de panificatie

-Raft legume si fructe

INTRETINEREA CURATENIEI LA LOCUL DE MUNCA

Curatenia la locul de munca are rol: Igienic prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile pentru declansarea mai multor boli. Curatenia poate fi eficienta in prevenirea raspandirii bacteriilor.

Estetic un spatiu in care totul este curat si arata impecabil poate fi aranja astfel incat sa fie mult mai atractiv.

Intretinere lucrurile care sunt curatate periodic isi vor pastra aspectul si vor arata mult mai bine.

Securitate prin indepartarea gunoiului se elimina riscul de accidente prin alunecare sau cel de producere al unui incendiu.

Cum putem efectua curatenia?

Exista mai multe metode de a efectua curatenia in spatiile comerciale:

Curatenia individuala la aceasta metoda curatenia este facuta de o singura persoana intr-o anumita zona.

AVANTAJEDEZAVANTAJE

Securitatea este imbunatatita, o singura persoana avand acces in zona;

Exista satisfactia muncii, lucratorul in comert vazand rezultatul final;

Standardele obtinute sunt superioare, cunoscandu-se persoana care a facut curatenie, aceasta se simte controlata si este mai constiincioasa;

Organizarea muncii poate fi mai buna. Este necesar mai mult echipament;

Poate fi mai scumpa, durata fiind mai mare;

Timpul afectat curateniei unei anumite zone este mai mare.

Curatenia in echipa munca este efectuata de doua sau mai multe personae intr-o anumita zona. Aceasta metoda se utilizeaza, de regula la curatenia generala:

AVANTAJE DEZAVANTAJE

Echipamentul utilizat poate fi impartit de mai multi membrii ai echipei;

La munci grele, membrii echipei se pot ajuta intre ei;

Cand o anumita zona trebuie curatata foarte repede, aceasta metoda este cea mai eficienta . Standardele impuse scad, intrucat nu exista o evidenta clara a persoanelor care au efectuat fiecare operatie;

Nu exista responsabilitatea asupra muncii efectuate;

Membrii echipei pot pierde timp stand de vorba.

Pentru a realiza in bune conditii sarcinile zilei repective, lucratorul in comert trebuie sa aiba o evidenta clara a stocului de materiale de curatenie pe care il are in acel moment, iar in functie de programul de lucru din ziua respectiva, el trebuie sa anunte seful direct de ce are nevoie in plus.

In magazinele mari curatenia se face mecanizat.

APLICATIIActivitatea 1.

Lucrul indiviual

Maistrul instructor sau profesorul coordonator pune la dispozitia elevilor mai multe tipuri de mijloace de munca si ii cere sa rezolve urmatoarele sarcini de lucru :

Alegeti trei mijloace de munca si completati in tabelul de mai jos denumirea si utilitatea acestora.

Nr. Crt. Mijloc de munca Utilitate Evaluare

Slab Bine F. bine

1

2

3

Sfat pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de catre colegi si fisa prezentata de profesorul coordonator. Maistrul instructor sau profesorul coordonator ajuta elevii in semnalarea experientelor pozitive.

ATENTIE !!!...este bine sa verificati ce au scris si colegii vostri si sa completati propriile fise.

Vorbiti despre utilajele comerciale de ultima generatie.

Cautati! Ai nevoie de informatii? Cauta pe internet , accesand motoare de cautare.

Sfat incepe cu motoarele de cautare

Activitatea 2

Lucru in echipa

Maistrul instructor prezinta elevilor materialele de curatenie si cere acestora sa desfasoare in grupe a cate patru elevi, urmatoarele sarcini de lucru:

1. Scrieti in tabelul de mai jos denumirea a patru materiale de curatenie.

Nr. Crt. Materiale de curatenie Evaluator Data

1

2

3

4

2. Efectuati curatenia la locul de munca utilizand materialele de curatenie pe care le aveti la dispozitie.

Evaluarea sarcinilor de lucru este realizata de catre maistrul instructor/ profesor coordonator pe baza urmatoarelor fise de evaluare.

Nr. Crt.Ce se urmaresteComentarii Evaluator Data

Slab Bine F. bine

1Alegerea materialelor

2Folosirea materialelor de curatenie

3Modul de lucru

4Rezultatul activitatii

5Lucrul in echipa

Activitatea 3

Lucru in echipa

Maistrul instructor / profesorul coordonator prezinta elevilor mijloacele de munca pentru realizarea curateniei la locul de munca. Elevii se impart in grupe a cate 6 elevi. In fiecare grupa, 5 elevi vor indeplinii rolul de lucrator in comert si un elev rolul de evaluator.

Sarcinile de lucru pentru lucratorii in comert:

Asumarea rolurilor in echipa;

Repartizarea sarcinilor de lucru intre membrii echipei;

Selectarea mijloacelor de munca;

Realizarea curateniei la locul de munca.

Sarcini de lucru pentru evaluator:

Observa modul de realizare a sarcinilor de lucru de catre lucratorii in comert si completeaza fisa de evaluare.

Folositi urmatorul format pentru foaia de evaluare. Comentariile referitoare la eficienta exercitiului practic trebuie facute in spatiile libere. Trebuie sa raspundeti la intrebari acordand note de la unu la zece.

FI DE EVALUARE

Grupa Nota

1.Asumarea rolurilor in echipa

2.Selectarea mijloacelor de muncaSelectare corecta etc.

3.Lucrul in echipa

4.Siguranta manifestata pe timpul prezentariiConsiderati ca prezentarea a fost facuta cu siguranta?

5.Cunoasterea rolului fiecarui mijloc de munca

6.Claritatea explicatiilor Prezentarea a fost clara, corecta si usor de inteles?

Sfat Activitatea se poate repeta pana la dobandirea competentei ,, Asigura curatenia la locul de munca de catre doi elevii, schimband de fiecare data,, rolurile elevilor in realizarea activitatii.

Ce se intampla la un magazin/ depozit daca nu sunt respectate normele de curatenie? Discutati intre voi. Aveti pareri personale.

Activitatea 4

Lucru individual

Fisa de lucru

Cautati cate trei mijloace de munca din fiecare categorie prezentata in tabelul de mai jos si completati denumirea si utilitatea acestora.

Mijloc muncaInstrument de transportInstrument de masurat/cantarit Evaluare Data

Denumire Utilitate Denumire Utilitate

1

2

3

Maistrul instructor verifica modul de realizare a sarcinii de lucru si completeaza sectiunea ,,evaluare din fisa de lucru acordand calificative (insuficient, satisfacator, bine, foarte bine).

In multe depozite nu sunt pastrate conditiile de microclimat. Credeti ca produsele pot avea de suferit? Scrieti pe caietul de instruire practica parerile voastre . Discutati intre voi

Instrument de evaluare final Titlul unitii: Igiena i securitatea muncii

Competena: 1. Numete factorii de risc i bolile profesionale la locul de munc

Criterii de performanPrecizri privind aplicablitatea criteriilor de performanProbe de evaluareEvaluare

(a)Enumerarea factorilor de risc n funcie de specificul locului de munc. Ageni patogeni, factori de climat, substane toxice, substane explozive, risc de inundare, prezena unor duntori.Probe orale i scrise1

(b)Asocierea factorilor de risc cu bolile profesionale n funcie de specificul locului de munc.Boli ale cilor respiratorii, boli ale pielii, afeciuni ale diferitelor organe de sim, boli interne.Probe orale i scrise1

(c)Recunoaterea riscului practicrii unei calificri.Risc de mbolnvire, risc de accidentare, risc de invaliditate.Probe orale i scrise1

Instrumentul de evaluare 1

Titlul unitii: Igiena i securitatea muncii

Competena 1: Numete factorii de risc i bolile profesionale la locul de munc

FIA DE OBSERVARE

1.Enumer factori de risc la locul de munc.Evaluator

Ageni patogeni

Factori de climat

Prezena unor duntori

2. Asociai urmtorilor factori de risc, boli profesionale.Evaluator

Substane toxice

Ageni patogeni

Prezena unor duntori

3. Recunoate riscul practicrii calificrii de lucrtor n comerEvaluator

Risc de accidentare

Risc de mbolnvire

Instrument de evaluare 1

Titlul unitii: Organizarea locului de munc

Competena: 2. Aplic principiile ergonomice n organizarea locului de munc

Criterii de performantaPrecizri privind aplicabilitatea criteriilor de performantaProbe de evaluareEvaluare

(a)Explicarea principiilor ergonomice de bazPrincipiile ergonomice: microclimat, economia micrilor, poziia de lucruProbe scrise2

(b)Msuri individuale de reducere a efortului fizicMsuri de reducerea efortului: poziia de lucru, succesiunea micrilor, dozarea efortuluiProbe practice2

(c)Meninerea microclimatului optim de la locul de muncMeninerea microclimatului: ventilaie, temperatur, iluminare, zgomotProbe practice2

Evaluarea 2: Organizarea locului de munc

2A Explicarea principiilor ergonomice de baz

Precizai dou caracteristici ergonomice de baz

1.Caracteristici

EvaluatorData

AGradul de confort

BComoditatea i uurina n folosire

2.B Msuri individuale de reducere a efortului fizic

Prezentai dou msuri de reducere a efortului fizic la locul de munc

1 Msuri EvaluatorData

ARitmicitatea micrilor

BUtilizarea echipamentelor mecanice

2.C Meninerea microclimatului optim de la locul de munc

Prezentai dou msuri de meninere a unui climat optim la locul de munc

1 Msuri

EvaluatorData

ARespectarea condiiilor de microclimat (temperatur, umiditate).

BReducerea nivelului de zgomot

Lista de verificare nu presupune dect bifarea unei csue de fiecare dat cnd s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. n momentul n care au fost bifate toate csuele evaluarea s-a ncheiat cu succes. n cazul n care este necesar reevaluarea, aceasta trebuie s utilizeze acelai instrument chiar dac locul de desfurare a evalurii poate fi modificat.

Evaluarea probelor implic semntura evaluatorului de fiecare dat cnd s-a demonstrat realizarea sarcinii. Evaluarea se consider ncheiat cu succes cnd s-au obinut toate semnturilePROIECTUL - INSTRUMENT DE PREDARE NVARE I EVALUARE

Curriculumul combin n cadrul modulelor competenele din unitile tehnice cu cele din unitile pentru abiliti cheie. Proiectele sunt modaliti foarte adecvate pentru dobndirea i evaluarea n mod integrat a competenelor cheie i a celor tehnice.

Proiectul pune elevul n situaia de a lua decizii, de a comunica i negocia, de a lucra i nva n cooperare, de a realiza activiti n mod independent, de a mprti celorlali cele realizate / nvate, ntr-un cuvnt, l ajut s participe direct la propria lui formare.

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe i necesit pregtirea maistrului instructor i a elevilor n ideea lucrului n echip, prin cooperare, att n clas, ct i n afara clasei, la agentul economic.

Proiectul este o activitate complex care i solicit pe elevi:

-s fac o cercetare (investigaie);

-s realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaz a fi prezentat: dosar tematic, ghid de utilizare, pliant, ziar, afi publicitar, carte, film, expoziie, machet, produs comercializabil etc.);

-s elaboreze raportul final.

-s fac prezentarea public a proiectului

-Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cri de la bibliotec, pres, internet, persoane specializate n domeniul respectiv, instituii, organizaii guvernamentale etc.);

Exemplificm n continuare o posibil tem pentru realizarea unui proiect.

Tema proiectului: Ergonomia locului de munc

Activiti:

Prezentarea agentului economic

Documentare cu privire la condiiile de munc

Observarea respectrii ergonomiei la locul de munc

Concluzii

Rezultatele proiectului vor fi aplicate la locul de practic (agentul economic de profil).

Toate proiectele bune se bazeaz pe aspecte reale din domeniul profesional. Proiectul nu presupune ntotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta ntr-o succesiune de activiti, n organizarea unor evenimente, n realizarea unui produs, etc.

1. Familia: definire, funcii, tipuri

A. Competene specifice:

Definirea familiei ca instituie social

Caracterizarea familiei din punct de vedere istoric i intercultural

Analiza tipurilor de familii i a caracteristicilor acestora din punct de vedere al educaiei i dezvoltrii copilului

Explicarea principalelor funcii ale familiei

Identificarea prejudecilor privind familia, mai ales a celor de gen care stau la baza mentalitilor patriarhale

Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare

1.1 Familia definire i funcii

Familia cea mai veche instituie social a cunoscut n timp diferite definiii, n funcie de caracteristicile sale n anumite perioade socio-culturale.

Rose Laub Coser definete familia ca fiind un grup care manifest urmtoarele atribute organizaionale: i are originea n cstorie, const n so, soie i copii nscui din cstoria lor, dei alte rude i pot gsi un loc aproape de grupul nucleu, iar grupul e unit prin drepturi i obligaii morale, legale, economice, religioase i sociale (inclusiv drepturi i restricii sexuale, precum i sentimente valorizate social, cum sunt: dragostea, atracia, respectul fa de prini i admiraia). (citat de Adina Bran Pescariu, p.13-14).

Stephens (idem, p.14): un aranjament social bazat pe cstorie i contract de cstorie, care include recunoaterea drepturilor i a obligaiilor printeti, reedin comun pentru so, soie i copii, precum i obligaii economice reciproce ntre so i soie.

Recensmntul canadian definete familia ca fiind un grup de persoane format din so i o soie (cu sau fr copii care nu au fost niciodat cstorii, indiferent de vrst) sau un printe singur cu un anumit statut marital, cu unul sau mai muli copii care nu au fost niciodat cstorii, indiferent de vrst, care mpart aceeai locuin. Din motive de recensmnt, persoanele care coabiteaz sunt considerate cstorite. (idem, p.15)Definirea familiei: sintez

Familia reprezint un grup de persoane care:

este format din so, soie, care au sau nu copii nscui din cstoria lor sau adoptai;

se creeaz prin cstoria sau prin coabitarea a dou persoane, de regul de sexe diferite;

au, de regul, aceeai locuin;

i asum obligaii sociale i economice unii fa de alii;

au legturi de snge, de iubire, de nume (legturi de rudenie sau de cstorie).

Funciile familiei:

de asigurare a unui climat securizant pentru membrii si: membrii familiei se sprijin reciproc, creeaz sentimentul apartenenei la un grup social;

de reproducere de perpetuare a speciei umane prin naterea a unuia sau mai multor copii;

de socializare i de educaie a copiilor;

de control social transmite i pstreaz nite valori sociale;

de producere i consum de bunuri i servicii funcie economic (diviziunea responsabilitilor, se ntrein reciproc);

de transmitere a modelelor culturale ale societii.

1.2. Familia n istorie. Tradiie si conservatorism in viaa familieiFamilia exist din cele mai vechi timpuri, avnd diferite caracteristici, de la o societate la alta. Este instituia care creeaz cele mai durabile legturi ntre indivizi, n special ntre prini i copii.

Familia transmite copilului primul model cultural, primele relaii sociale, norme i valori. Pe aceste baze se construiete ulterior influena social, cultural i educativ a altor factori/ instituii.

Copilul devine treptat centrul familiei sale: familia patrimonial este nlocuit de familia centrat pe copil, iar viaa cotidian graviteaz n jurul femeii creia i revine sarcina educrii lui. n societile contemporane sarcina de educare a copilului revine ambilor prini.

Rolul educativ al prinilor este legat de apariia sentimentului familiei i a sentimentului copilriei. Cele dou sentimente s-au construit treptat, unul pe baza celuilalt.

Apariia i dezvoltarea sentimentului familiei ncepnd cu secolul al XVI-lea a avut ca baz progresul vieii private, al intimitii domestice. Reelele de sociabilitate se rarefiaz n direcia familiei. O expresie particular a acestui sentiment mai general care este sentimentul familiei este sentimentul copilriei. Apariia i dezvoltarea lui s-a realizat n dou etape:

a) Prima etap dateaz din secolul al XVI-lea cnd se descoper inocena i naivitatea copilului. Se impune acum noiunea de inocen infantil i imperativul respectrii ei. Sensul inocenei consta n protejarea copilului de aspectele mai puin plcute ale vieii, de a-i dezvolta caracterul, raionalitatea.

b) ncepnd cu secolul al XVII-lea apare cel de-al doilea sentiment al copilriei care se caracterizeaz prin recunoaterea i ataamentul familiei fa de particularitile individuale i de vrst ale copilului. Se nregistreaz acum modificri n funcia educativ a familiei, educaia devenind foarte important.

Constituirea treptat a sentimentului familiei i a sentimentului copilriei implic asumarea unei funcii afective att n raporturile dintre soi, ct i n raportul dintre prini i copii.

Sentimentalizarea relaiilor prini copii a fost mult timp identificat numai la clasele superioare al cror acces la educaia colar a fost mai timpuriu; n familiile srace sentimentul familiei i sentimentul copilriei s-au constituit mult mai lent.

n unele culturi, ntemeierea familiei era decis de prini, fr ca viitorii soi s se cunoasc sau s i exprime acordul sau dezacordul fa de cstorie. Interesele economice, politice, normele sociale erau mult mai importante. Modelele culturale pe care le transmite familia difer de la o societate la alta. De asemenea, normele i regulile referitoare la familie pot varia foarte mult de la o cultur la alta.

De ex., Francoise Zonabend descrie unele reguli ale familiei din Burkina-Faso: Tatl i fiul nu trebuie s mpart aceeai colib, nici s mnnce mpreun i nici s stea unul lng cellalt. Dac lucreaz pe acelai teren, trebuie s aib grij s nu stea unul lng altul. () n aceeai situaie, unchiul i nepotul se ntlnesc i merg mpreun (citat de Adina Bran-Pescaru, p. 7).

Ce ne ofer familia? Siguran, protecie, afeciune, interaciuni sociale, companie.

1.3. Tipuri de familie

Familiile au structuri diferite sau numr diferit de membri. De exemplu, n trecut, familiile aveau 4-6 copii, n medie. Acum, n societile industrializate, au n medie 1-2 copii.

Familia nuclear format din so, soie i copil/ copii

Este considerat ca fiind familia tradiional, cea mai longeviv i mai des ntlnit form de familie.

Familia extins so, soie, copil/ copii, bunici i/sau alte rude

Era mult mai rspndit n trecut. n secolul XX, din cauza mobilitii persoanelor legat de locuin i de locul de munc, dar i de sistemul de asigurri sociale, a sczut numrul familiilor extinse. Tinerii pleac la studii n alt localitate, apoi se stabilesc acolo unde au un loc de munc. Pe de alt parte, datoriile lor de a ngriji i de a ajuta financiar prinii n vrst, s-au diminuat datorit sistemelor de pensii i de asigurri sociale.

Familia amestecat sau reconstruit format din prini care au divorat, s-au recstorit i au construit o nou familie. Mai este numit i familie vitreg.

Familia monoparental un printe cu unul sau mai muli copii

Acest tip de familie deriv, de obicei, din familia nuclear care trecea printr-un divor sau n care unul dintre prini deceda. Ulterior, familiile monoparentale au aprut i n afara cstoriei: de regul, mame care nu au fost cstorite. Msurile politice adoptate au diminuat etichetarea copiilor provenii din astfel de familii, au extins drepturile de motenire ale acestora, au acordat msuri de sprijin social.

Un nou mod de a ntemeia o astfel de familie l reprezint femeile care nasc un copil prin fertilizare artificial, i nu n urma relaiilor cu un brbat.

Familia fr copii alctuit din so i soie

Familii alctuite dintr-o singur persoanSunt alctuite dintr-o persoan care locuiete i triete singur, fr copii: vduve, persoane divorate etc.

Familii neconvenionale uniuni consensuale (persoane care coabiteaz, fr a legaliza legtura lor prin cstorie), familii de homosexuali.

Obs. Familiile de homosexuali sunt recunoscute ca familii nc din 1972 (Institutul pentru Familie, Vanier).

Familiile de homosexuali sunt relativ recent recunoscute ca familii, n unele societi, dei relaii ntre homosexuali au existat dintotdeauna. Statul Hawai (SUA) a fost unul dintre primele state care au legitimat cstoriile ntre persoane de acelai sex.

1.4. Cstoria, uniunea consensual, divorul, moartea unuia dintre membrii familiei

Dragostea i cstoriaDragostea un complex de sentimente: prietenie, ataament, pasiune, atracie, tandree etc. Definirea dragostei difer de la o societate la alta i, mai mult, de la un individ la altul.

Dragoste, cstorie, sexualitate

Alegerea partenerului (n societile tradiionale europene, ca i n societile orientale din zilele noastre, cstoriile sunt decise de ctre familie, uneori femeia i brbatul necunoscndu-se n momentul cstoriei absolut deloc).

Simbioza dragostei i sexualitii sexualitii relaie spiritual i relaie funcional.

Poligamia i poliandria n diferite societi.

Cstoria

ca instituie social a evoluat mult n istorie, pierznd treptat din importana i valoarea sa social i moral;

ca relaie de cuplu;

ca rit de trecere (de la statutul de copil/ adolescent la cel de adult), a pierdut de asemenea din semnificaii; reprezint o etap distinct n viaa tinerilor;

Aspecte de discutat

semnificaiile cstoriei: contract legal, nceputul unei familii, uniune sexual, legturi sociale etc.;

ncrederea social n cstorie

semnificaiile cstoriei n timp

evoluia procedurilor de cstorie;

dezinstituionalizarea cstoriei; etc.Uniunea consensual (concubinajul)

Unii oameni au considerat c, prin cstorie, le sunt ngrdite unele liberti. Coabitarea cu partenerul de via, fr a legaliza prin cstorie, a fost una dintre cele mai convenabile soluii, numit uniune consensual sau concubinaj, termen care ns a motenit din trecut conotaii peiorative. Treptat, uniunea consensual a devenit destul de rspndit, fiind conceput de unii oameni drept o form preliminar a cstoriei, un fel de cstorie de prob.

Uniunea consensual:

ca alternativ la cstorie

cstorie de prob;

ca relaie de cuplu;

Aspecte de discutat:

semnificaiile sociale ale uniunii consensuale;

adaptarea sistemului legislativ la evoluia familiei i a cstoriei (recunoaterea legal a cuplurilor necstorite); problema copiilor n aceast form de convieuire; comparaia cstorie-uniune consensual: avantaje i dezavantaje; etc.Divorul

Este o modalitate de desfacere legal a cstoriei.

Cei mai muli oameni accept divorul ca soluie n cazul cuplurilor a cror via mpreun a devenit dificil.

Aspecte de discutat:

semnificaiile divorului (evoluie istoric); persoane afectate de divor: soia, soul, copiii, bunicii, prietenii de familie, rudele etc. efectele divorului asupra soului i soiei; efectele divorului asupra copiilor; etc.Pregtirea psihologic a copiilor n cazul divorului prinilor

oferirea de explicaii simple i sincere;

asigurarea afeciunii i eliminarea percepiei copiilor c ar constitui cauze ale divorului;

neutralitatea copiilor (neatragerea lor de partea unuia dintre prini);

participarea ambilor prini la discuiile cu copiii;

comunicarea alternativelor pentru viitor: cu cine vor locui etc. i asigurarea c ambii prini vor pstra legtura cu copiii;

solicitarea unui specialist, dac este cazul.

Moartea unuia dintre membrii familiei

Este un eveniment care poate avea urmri grave asupra echilibrului familiei i asupra modelului/ stilului de via. Riscuri:

n cazul morii copilului: efecte emoionale puternice; pierderea rolurilor parentale;

n cazul morii unuia dintre prini: probleme emoionale, modificri ale rolurilor parentale, probleme economice, probleme de solidaritate etc.;

n cazul sinuciderii: efecte emoionale grave; sentimentul vinoviei etc.

ngrijirea ndelungat a unui membru al familiei, bolnav grav: stres, tulburri emoionale, oboseal care genereaz iritare, nervozitate, teama etc.

Puncte de sprijin:

bunicii ca factor de coeziune, de solidaritate (reunirea familiei);

comunicarea foarte bun ntre membrii familiei, comunicarea sentimentelor, a nevoii de sprijin.

G. Kitson afirma c "n ciuda percepiei noastre c moartea celui iubit ar trebui s fie mai dureroas din punct de vedere al adaptrii dect divorul de cineva pe care l-am iubit anterior, datele asupra sntii fizice i mentale a femeilor vduve i a femeilor divorate arat c, n general, exist o tulburare mental i fizic mai mare printre cele divorate dect printre cele vduve" (Gay Kitson et al, Divorcees and Widows: Similarities and Differencies, n American Journal of Orthopsychiatry, vol 5, nr.2, 1980).

2. Legislaia familiei i a copiluluiA. Competene specifice:

Identificarea principalelor documente legislative naionale i internaionale referitoare la copil i la familie

Analizarea principalelor prevederi legislative referitoare la copil i la familie; identificarea normelor legale care asigur i apr drepturile fiecrui membru al familiei

Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare

2.1. Codul familiei

Codul familiei a fost adoptat prin Legea nr. 4 din 4 ianuarie 1954, modificat si completat prin Legea nr. 4 din 4 aprilie 1956 si republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956. In timp, a suferit mai multe modificari, aduse prin:

Decretul nr. 779/1966

Legea nr. 3/1970

Decretul nr. 174/1974

Alte modificri au fost aduse prin legi conexe. De ex., Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a administratiei publice locale reglementeaz faptul c primarul ndeplineste functia de ofiter de stare civil (art. 43, lit. t).

Ce cuprinde Codul familiei?

Despre cstorie

Este legal i confer drepturi i obligatii de soti numai dac este ncheiat n fata delegatului de stare civil.

Vrsta minim pentru cstorie este de 18 ani, pentu brbai, i de 16 pentru femei; excepiile, n cazul fetelor, sunt reglementate de codul familiei.

Cei care sunt deja cstorii nu mai au dreptul la cstorie, dect dup anularea sau ncheierea cstoriei anterioare.

Nu este acceptat cstoria ntre rude apropiate (pn la al patrulea grad inclusiv).

Necesit dovedirea strii de sntate corespunztoare (exist situaii n care dreptul la cstorie al persoanelor care sufer de anumite boli este limitat).

ncheierea cstoriei se face prin consimtmntul public al viitorilor soi.

Dovedirea cstoriei se face prin certificatul de cstorie, eliberat pe baza actului ntocmit n registrul actelor de stare civil.

Despre drepturile i obligaiile soilor

Brbatul si femeia au drepturi si obligatii egale n cstorie. Ei hotrsc de comun acord n tot ceea ce priveste cstoria i contribuie, n raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile csniciei.

Bunurile dobndite n timpul cstoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune ale sotilor. Ei administreaz si folosesc mpreun bunurile comune.

La desfacerea cstoriei, bunurile comune se mpart ntre soti, potrivit nvoielii acestora. Dac sotii nu ajung la un acord asupra mprtirii bunurilor comune, va hotr instanta judectoreasc.

Obligatia de ntretinere exist ntre sot si sotie, printi si copii, cel care adopt si adoptat, bunici si nepoti, strbunici si strnepoti, frati si surori.

Cstoria poate fi anulat, la cererea unuia dintre soi, n cazul n care a fost n care a fost nelat cu privire la identitatea celuilalt, prin viclenie sau prin violent, n termen de 6 luni de la ncetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei.

Dac soul unei persoane declarate moart s-a recstorit si, dup aceasta, hotrrea declarativ de moarte este anulat, cstoria cea nou rmne valabil.

Declararea nulitii cstoriei nu are nici o urmare n privinta copiilor, care si pstreaz situatia de copii din cstorie.

Cstoria nceteaz prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judectoreasc a mortii unuia dintre ei. Cstoria se poate desface prin divort.

Despre ncredinarea copiilor

n cazul divorului prinilor, instanta judectoreasc va hotr cruia dintre printi i vor fi ncredintati copiii minori. n anumite circumstane, copiii pot fi ncredintati unor rude, unor alte persoane sau unor institutii de ocrotire.

Printele divortat, persoana sau institutia de ocrotire creia i s-a ncredintat copilul exercit cu privire la acesta drepturile printesti.

Printele divortat, cruia nu i s-a ncredintat copilul, pstreaz dreptul de a avea legturi personale cu acesta, de a contribui la cresterea i educarea sa, cu excepia cazurilor n care nu afecteaz negativ sau nu pune n primejdie dezvoltarea si educatia copilului.

Despre filiaia matern i patern

Filiatia fat de mam rezult din faptul nasterii i se dovedeste prin certificatul de natere natere. Dac nasterea nu a fost nregistrat n registrul de stare civil ori dac copilul a fost trecut n registrul de stare civil ca nscut din printi necunoscuti, mama poate recunoaste pe copil, prin fie prin declaratie la serviciul de stare civil, fie printr-un nscris autentic, fie prin testament. Recunoasterea nu se poate revoca.

Copilul nscut n timpul cstoriei are ca tat pe sotul mamei. Copilul nscut dup desfacerea, declararea nulittii sau anularea cstoriei are ca tat pe fostul sot al mamei, dac a fost conceput n timpul cstoriei si nasterea sa a avut loc nainte ca mama sa s fi intrat ntr-o nou cstorie.

Paternitatea poate fi tgduit.

Copilul conceput si nscut n afar de cstorie poate fi recunoscut de ctre tatl su, prin declaratie fcut la serviciul de stare civil, odat cu nregistrarea nasterii sau dup aceast dat, prin nscris autentic sau prin testament. Recunoasterea nu se poate revoca.

Despre numele copilului

Copilul din cstorie ia numele comun al printilor.

Copilul din afara cstoriei a crui filiatie a fost stabilit prin recunoastere sau prin hotrre judectoreasc are, fat de printe si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legal a unui copil din cstorie.

Despre adopie

Termenul "adopie" l-a nlocuit pe cel de "nfiere" n toate actele normative, prin Legea nr. 48 din 16 iulie 1991.

nfierea se face numai n interesul celui adoptat.

Pot adopta numai persoanele majore si care sunt cu cel putin optsprezece ani mai n vrst dect cei pe care voiesc s-i adopte.

Adopia se face cu acordul celui care adopt, al printilor celui adoptat, dac acesta este minor, precum si al celui adoptat, dac a mplinit vrsta de zece ani.

Cel care adopt primete drepturile si ndatoririle printesti.

Despre ocrotirea copiilor

Ambii printi au aceleasi drepturi si ndatoriri fat de copiii lor minori, pe care le exercit de comun acord i numai n interesul copiilor.

Printii sunt datori s ngrijeasc de copil. Ei au dreptul si obligaia de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta n actele civile pn la data cnd el mplineste vrsta de paisprezece ani.

Autoritatea tutelar este obligat s exercite un control efectiv si comun asupra felului n care printii si ndeplinesc ndatoririlor legate de persoana si bunurile copilului. Delegatii autorittii tutelare au dreptul s viziteze copiii la locuinta lor si s se informeze pe orice cale despre felul cum acestia sunt ngrijiti n ceea ce priveste sntatea, dezvoltarea fizic i educaia lor.

Dac sntatea, dezvoltarea fizic sau educaia copilului este primejduit prin felul de exercitare a drepturilor printesti, prin purtarea abuziv sau prin neglijenta grav n ndeplinirea ndatoririlor printesti, instanta judectoreasc, la cererea autorittii tutelare, va pronunta decderea printelui din drepturile printesti. Decderea din drepturile printesti nu scuteste pe printe de ndatorirea de a da ntretinere copilului.

Autoritatea tutelar va ngdui printelui deczut din drepturile printesti s pstreze legturi personale cu copilul, dac nu afecteaz negativ dezvoltarea i educaia acestuia.

2.2 Documentele legislative care reglementeaz aciunile de educaie i protecie a copilului i familiei

Constitutia Romaniei

Art.49 (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.

(2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.

(4) Minorii sub varsta de 16 ani nu pot fi angajati ca salariati.

(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, la 10 de septembrie 1948;

Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, adoptata de guvernele membre ale Consiliului Europei la 4 noiembrie 1950;

Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, la 20 noiembrie 1989, ratificat de Romnia prin Legea nr. 18-1990;

Convenia asupra proteciei copiilor i cooperrii n materia adopiei internaionale, ncheiat la Haga;

Strategia Guvernamental n domeniul proteciei copilului n dificultate 2001-2004, construit n spiritul prevederilor conveniilor i tratatelor;

Pachetul legislativ privind protecia i promovarea drepturilor copilului, aprobat de Guvern n edina din 11 martie 2004. Cuprinde reglementri necesare pentru realizarea reformei n domeniul proteciei copilului i promovrii drepturilor copilului i asigur alinierea legislaiei interne la normele comunitare. Conine:

Proiectul de Lege privind protecia i promovarea drepturilor copilului

Proiectul de Lege privind regimul juridic al adoptiei

Proiectul de Lege privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Oficiului Romn pentru Adopii

Proiect de Lege privind modificarea Ordonanei de Urgen nr.12 din 26 ianuarie 2001 privind nfiinarea Autoritii Naionale pentru Protecia Copilului i Adopie, aprobat prin Legea nr. 252 din 16 mai 2001.Principalele nouti aduse de Pachetul de Lege

Reglementarea expres a rolului prinilor n creterea i dezvoltarea copiilor. Legislaia intern precizeaz pentru prima dat explicit c prinii sunt primii responsabili pentru creterea, ngrijirea i dezvoltarea copilului. Colectivitatea local are o responsabilitate subsidiar iar statul iar statul intervine complementar fr a se substitui prinilor.

nfiinarea i diversificarea serviciilor pentru copil i familie, ct mai aproape de domiciliul acestora, cu scopul de a menine familia unit i d a o ajuta s-i assume responsabilitatea fa de creterea i dezvoltarea armonioas a copiilor.

nfiinarea, la nivel central, a trei noi structuri: Autoritatea pentru Protecia Drepturilor Copilului, Oficiul Romn pentru Adopii i Avocatul Copilului, care va funciona pe lng Camera Deputailor.

Garantarea, fr discriminare, pentru toi copii, a drepturilor prevzute de Convenia ONU cu privire la drepturile copilului.

Legea nr. 261/1998pentru modificarea i completarea legii 61/1993 privind alocaia de stat pentru copii.

Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuit de lapte praf pentru copii cu vrste cuprinse ntre 0-12 luni

Legea nr. 119/1997 privind alocaia suplimentar pentru familiile cu copii.

Legea nr. 416/2001privind venitul minim garantat

Hotrrea nr. 859/1995 privind acordarea de burse i alte faciliti financiare i materiale pentru copiii, elevii, studenii i cursaniin din nvmntul de stat.

Ordonana nr.33/2001 privind acordarea de rechizite colare

Ordin nr. 24/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi.

Ordin nr. 25/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrele de zi pentru copiii cu disabiliti.

Ordin nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat i exploatat, precum i a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijrii i exploatrii copilului.

Hotrrea de Guvern nr 972/ 1995 privind aprobarea planului Naional de Aciune n favoarea copilului.

Ordinul Ministerului Sntii nr. 1957/995 privind Normele de igien i sntate public pentru uniti de copii i tineret.

Ordonana 150/2002 privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate Legea nr. 108-1998 de aprobare a Ordonanei de urgen nr. 26/1997

Hotrrea Guvernului nr.90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare i funcionare a serviciului public de asisten social.

Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combatera marginalizrii sociale.

Legea nr. 208/ 1997 privind serviciile cantinelor de ajutor social.

Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale.

Ordonana nr. 68/2003 privind serviciile sociale, modificat i completat de Legea 515/2003 privind modul n care serviciile sociale sunt acordate,de furnizorii i beneficiarii de servicii sociale, finanarea, monitorizarea, evaluarea i controlul acestora.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

Legea nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural

Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala.

Egalitatea n drepturi i egalitatea anselor

Constituia Romniei

Art. 16. (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

Legea nr. 48/2002 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati 3. Dimensiunea de gen a familiei

A. Competente specifice:

diferentierea semnificatiilor conceptelor sex/gen;

identificarea formelor de manifestare a genului in cadrul relatiilor de familie;

compararea din perspectiva de gen a diferitelor tipuri de familie;

evaluarea efectelor educatiei de gen in familie asupracomporatamentelor si optiunilor de mai tarziu ale adolescentului;

explicarea mecanismelor prin care se transmit stereotipurile si prejudecatile de gen.

Continuturi si sugestii pentru activitatea de invatare

3.1. Distinctia natura/cultura; sex/gen; feminin; masculin

Sex: componenta biologica a identitatii noastre sexuale (aspecte hormonale, fiziologice, etc).

Gen: concept preluat din lingvistica; componenta culturala a identitatii noastre sexuale; gradul de feminitate/masculinitate al unui individ; aspectul relational al definitiei normative a feminitatii si masculinitatii

Sexul tine de natura. Ce gen avem/dobandim tine si de cultura. Simone de Beuvoir spunea Nu ne nastem ci devenim femei

(Observatie: natura uneori comite erori: Oameni cu identitati sexuale ambuguu-hermafrodism, sindrom Turner, etc)

Genuleste dinamic-se schimba, evolueaza (argumente putem gasi in istoria artei, modei, literaturii, etc); variaza de la o cultura la alta (perspective multiculturale/istorice );

granitele de gen sunt uneori vagi, usor de trecut

Traim intr-o realitate plina de simbolistica de gen: cand vorbim, mergem, privim, conducem masina, ne alegem cariera, dam un interviu pentru angajare, etc - cream mesaje de gen, (re) producem diferente de gen. Marcam permanent, de cand ne nastem, mai ales diferentele de gen (exemplu: haine bleu pt baieti/roz pentru fetite) si nu asemanarile de gen dintre noi.

Ceea ce poate si trebuie sa dea de gandit este:

- persistenta gandirii stereotip (dihotomice) despre gen (feminin vs. masculin cu evaluarea negativa a trasaturilor feminine in raport cu cele masculine. De fapt in fiecare individ exista un melanj de feminitate si masculinitate)

- persistenta inegalitatilor de gen si nu a diferentelor de gen ( de exemplu lipsa femeilor in politica comparativ cu barbatii este o problema si nu faptul ca femeile pot naste si barbatii nu!)

3.2. Stereotipuri/prejudecati si discriminari de gen in familie

Stereotipuri: componenta emotionala a atitudinii (clisee, corelatii iluzorii); functioneaza ca predictii creatoare, isi au originile in cultura ideala (socializare) si in cea reala. Fiind intr-o mare masura componente automatizate, premargatoare comportamentului, ele se transmit si se asimileaza la nivelul constiintei comune.

Prejudecati: componenta cognitiva; credinta, convingere impartasita fara o examinare adecvata a temeiurilor ei (uneori chiar in dispretul acestora); atitudini preconcepute

Au functie de integrare sociala prin crearea unei identitati colective intre cei ce impart aceleasi prejudecati; se transmit incepand cu mentalul colectiv promovat de familie. Se

transmit prin forme variate de la cele mai inocente ca exprimari plangi ca o fata sau

gandesti ca un baiat la cele grave de tipul muncile casnice-sub demnitatea unui barbat femeile nu participa la luarea deciziilor familiale, fetele nu au acces la forme superioare de educatie. Uneori imbraca forme perverse de tipul protejarii femeii, limitarii accesului la anumite profesii, prin mentaliati patriarhale care creaza barage psihologice. Difera si se s

se schimba de la epoca la epoca si de la spatiu la spatiu.

Discriminarede gen (sexism): componenta actionala; tratament/comportament negativ in atribuire sau evaluare de rol; se manifesta prin practici, politici, limbaj. De cele mai multe ori in familie ele sunt consecinte ale stereotipurilor si prejudecatilor practicate si preluate de mebrii familiei de la o generatie la alta si prin intermediul altor institutii ce intervin si interactioneaza cu familia (scoala, mass media). Discriminarile de gen iau forme multiple. In cazuri extreme se pot transforma in acte de violenta (cazuri in istorie de tari -China -in care fetele nou nascute puteau fi abandonate/omorite pe motiv ca erau de sex feminin; violenta casnica-forma de sexism).

Discriminarile de gen explicite si implicite; Discriminare institutionala vs individuala: set de reguli, politici, legi aparent neutre dar care pot avea efect discriminatoriu

Discriminare pozitiva (politici afirmative): de exemplu concediul parental pentru cresterea copilului

Joan Acker a introdus conceptul de institutie genizata/institutie cu gen (gendered institution: totalitatea paternurilor relatiilor de gen (asteptari stereotip, plasare diferita in ierarhii sociale/economice/politice, etc); slujblele, organizatiile, instituiile (inclusiv institutia familie) nu sunt neutre la gen ci definesc, perpetueaza si mentaliati, inegalitati si discrepante de gen.

3.3. Socializarea de gen in familie

Socializarea de gen: proces prin care indivizii dobandesc identitatea bazata pe gen (imaginea despre sine bazata pe intelegerea a ceea ce inseamna a fi barbat sau femeie intr-un context dat. Genul se invata printr-un proces de adaptate la mediu. Un mediu dominat de prejudecati si discriminari de gen va produce, de regula, indivizi cu asemenea comportamente.

Socilaizarea de gen in familie nu apare intr-un vacuum, exista stranse legaturi cu tot ce se intampla in afara acestei institutii.

Asteptarile de gen sunt foarte puternice; presiunea sociala de conformare la normele de gen puternica. Prima intrebare cand se naste un copil: ce este, fata sau baiat? In functie de raspuns incepe presiunea sociala de conformare la normele prescrise de feminitate si masculinitate. Familia are un rol fundamental in acest proces (parintele imbraca in culori diferite fata sau baiatul, ii da jucarii diferite, ii transmite mesaje segregate pe gen, etc).

Conformismul cu rolurile de gen traditionaleintr-o societate moderna are si efecte negative (mortalitate mai mare la barbati datorata stresului legat de a se realiza, mai multe depresii la gospodine datorita nerecunoasterii valorii sociale a muncii lor si marginalizarii sociale).

Mecanisme de socializare de gen: recompense/pedepse; imitare, identificare, tratament diferentiat, manipulare, canalizare, apelatiuni verbale, afisare de comportamente.

Parintii atribuie caracteristici diferite, incurajeaza o activitate sau alta, un comportament sau altul, creaza medii diferite, interactioneaza diferit cu fata sau baiatul. Copilul la randul sau vede-imita, se identifica cu sau din contra respinge un rol sau altul (discutie de grup bazata pe amintirile elevilor din perioada copilariei legate de modelele de feminitat/masculinitate din propria lor familie).

Socializarea de gen in copilarie: accent pe latura formala, pe cultura ideala; perioada in care socializatorul domina socializatul. De remarcat ca parintii (in calitatea lor de altii semnificativi) joaca in primii ani un rol cu totul special (dominant) in socializarea de gen a copilului.

Constructia sociala a genului incepe in familie prin asteptarile asociate cu a fi femeie sau barbat comunicate de parinti. De la baieti se asteapta mai ales cariere (si chiar un anumit tip de cariere in domenii considerate potrivite/masculine) si realizare publica, de la fete inca se astepata in primul rand casatoria. asezarea la casa ei si cariere feminine. Asemenea asteptari influenteaza ce devin copiii, sansele lor, perpetueaza inegalitatile de gen. Ele sunt apoi preluate de societate printr-un set de valori si norme.

Feminitatea/masculinitate (genul) se invata prin procesul de socializare dar se decid in cadrul institutiilor prin insusirea, asumarea rolurilor de gen deprinse prin procesele socializarii.3.4. Evolutia si dinamica (in timp si spatiu) a relatiilor de gen in familie

- femeile si barbatii, parintii si copiii traiesc in familie experiente diferite, au asteptari diferite fata de aceasta institutie

- familia ideala nu exista, relatiile de gen in familie sunt relatii de putere, implicit tensionate (vezi de exemplu violenta domestica, divorturile, etc)

- relatiile de gen in familie au fost si sunt diferite in decursul istoriei si in zone geografice diferite. Se poate vorbi de o geopolitica a genului. Tema este complexa. Ca urmare profesorii se vor folosi de cunostintele lor generale pentu a prezenta dinamica fenomenului accentuand faptul ca schimbarea este posibila si depinde de fiecare din membru si de modul in care interactioneaza institutiile (familia, scoala, mass media, politica, economia) intre ele.

Sugestii de activitati de invatare/evaluare:

E de dorit ca intregul demers didactic sa vizeze captarea experientei elevilor (directe si indirecte) asupra careia sa se aplice instrumente teoretice. Oferim spre exemplificare cateva procedee:

Intrebari initiale sau pe parcursul desfasurarii dezbaterilor

Ce inteles dati notiunii de sex? Dar de gen? Exista deosebiri intre intelesurile celor 2 notiuni?

Ati fost vreodata discriminati pe motive de sex/gen? Ati asistat la asemenea discriminari?

Strada transmite mesaje de gen?

Locuinta voastra are dimensiune de gen? Exista camere/spatii dedicate anumitor activitati si indirect anumitor membrii din familie?

Ce asemanari si deosebiri (de gen) exista intre: o familie obisnuita din Olanda si din Romania; familia europeana si cea din SUA; familia de romi si familia de romani; familia rurala-urbana?

Problematizari:

a) Reevaluarea muncii casnice

Estimati timpul consumat in munca casnica in decurs de o zi/o saptamana (spalat, calcat, pregati mancare, facut cumparaturi, dat cu aspiratorul, sters praful, ingrijirea copilului); evidentiati eventualele costuri in cazul in care seangajeaza cineva (menajera, baby sitter) extrageti concluziile pentru familia voastra.

b) Violenta domestica

Statisticile releva faptul ca violenta in familie este o infractiune foarte putin raportata. Femeile, barbatii, copiii nu au curajul sa reclame actele de violenta domestica.

Identificati cauzele fenomenului si formulati solutii.

Exista in principiu 2 tipuri de abordari ale fenomenului: modelul terapeutic (adaposturi pentru victime, terapii pentru agresori, asistenta sociala, etc) sau modelul penal (legi care sa pedepseasca actele de violenta domestica).

Aduceti argumente pro si contra celor 2 modele.

c) In vremurile noastre mitul femeii casnice a fost inlocuit de femeia VIP. A disparut astfel discriminarea de gen?

(clasa poate fi impartita in microgrupuri. O grupa care sa formuleze argumente pro; alta care sa formuleze argumente contra; alta poate fi grup de moderatori)

d) Legile din Romania prevad/stipuleaza egalitatea de sanse intre femei si barbati.

Daca femeile si barbatii sunt diferiti ca rezultat al experientei lor sociale este drept sa fie tratati la fel?

e) Exista in Romania legea concediului parental (tatii pot sta o perioada in concediu pentru ingrijirea copilului mic).

Ati auzit de o situatie de acest tip in jurul vostru? Imaginati/va ca ati fi un cuplu de parinti. Ati apela la aceasta lege? Cand? In ce conditii? Argumentati.

f) Un tata se adreseaza fiului sau Nu ai ajuns sa castigi destul ca sa iti poti tine nevasta acasa

identificati mesajul transmis

comentati imprejurarea

g) Femeile poarta pantaloni si sunt acceptate. Barbatii daca ar purta fuste ar fi priviti cu ironie. Formulati judecati de valoare. Comentati

Comentati pe baza asertiunilor

Baietii sunt mai buni la matematica

Fetele sunt mai barfitoare

Pentru educatia copiilor este mai bine ca mamele sa fie casnice

Poarta-te ca un barbat

Mici investigatii ca:

Observati timp de de ora intr-un magazin alimentar cine face cumparaturi

Analizati (pe baza unei grile elaborate cu profesorul) situatia din 2 familii cunoscute (cu accent pe identificarea asemanarilor si deosebirilor la nivelul rolurilor, responsabilitatilor de gen). Comparati

Listati intr-o anumita perioada (o saptamana) expresii sexiste in vorbirea colegilor si profesorilor

Identificati mesaje de gen transmise de reclamele comerciale pentru detergenti, aparatura casnica.

Observati dimensiunea de gen a jucariilor (comentati din proprie experienta)

4. A deveni printe un risc sau o dorin?

A. Competene specifice:

Contientizarea importanei deciziei de a deveni printe

Identificarea condiiilor de baz pentru ntemeierea unei familii Analizarea rolurilor specifice momentelor sarcinii i naterii din perspectiva ambilor viitori priniConinuturi i sugestii pentru activitatea de nvare

4.1. Decizia de a deveni printe. Planificarea familial

Planificarea familial

Oamenilor le este, de obicei, greu s vorbeasc despre contracepie, din cauza asocierii cu discuia despre actul sexual. Concepia unui copil se realizeaz printr-un act sexual ntre persoane de sexe diferite. Oamenii pot ns avea contacte sexuale, prevenind apariia unei sarcini, prin folosirea metodelor contraceptive: prezervativul, pastile sau injectii pentru femei, spume, geluri spermicide, sterilet, diafragma etc.

Metode contraceptive de bariera, bazate pe blocarea intrarii spermatozoizilor in cavitatea uterina (prezervativele, diafragma si spermicidele, dispozitiv intrauterin - sterilet).

Contraceptia hormonala (pastile pe care femeia le ia zilnic, timp de 21 de zile, plasture cu continut hormonal care se schimba o data pe saptamina, timp de 3 saptamni; inel flexibil transparent, instalat de medic, care elibereaz estrogen si progesteron la nivelul uterului).

Metode naturale de contraceptie (planificare naturala).

Obs. Metodele hormonale de contracepie nu se recomand femeilor care alpteaz.

Sarcina

Dureaz nou luni (aprox. 280 de zile), timp n care ftul uman se dezvolt n uterul mamei.

Primele sptmni de via intrauterin sunt foarte importante. La o sptmn dup concepie, celulele ncep s se specializeze: unele vor forma pielea, altele oasele, altele sngele etc. Prin urmare, este bine ca femeia s aib grij de ea chiar nainte de a sti c este nsrcinat.

n timpul sarcinii, mama nu trebuie s ia nici un medicament care nu este prescris de medic.

Fumatul, consumul de droguri i de alcool pot face ru copilului.

La sfritul celei de-a doua luni, membrele ftului sunt deja conturate (desi sunt foarte mici). El se mic i reacioneaz la stimuli. Ftul triete n uter, n lichidul amniotic, care acioneaz ca o pern protectoare. El se aprovizioneaz cu oxigen prin cordonul ombilical, din placent (nu i folosete plmnii pentru a respira, fiind nconjurat de lichid). Primete hrana tot prin cordonul ombilical.

n ultimele 3 luni de sarcin, ftul aude i vede umbre prin peretele abdominal al mamei. Deci este contient cnd este lumin sau ntuneric.

Perioada sarcinii nu este potrivit pentru a ine cure de slbire. n perioada celor 9 luni de sarcin, fiecare organ din corpul viitoarei mame lucreaza mai mult si are nevoie de mai multa energie decat de oicei. Alimentaia trebuie sa asigure numrul necEsar de calorii att pentru mam, ct i pentru dezvoltarea copilului; de aceea, femeile nsrcinate au un apetit mai mare si incep s mnnce chiar mncruri care altdat nu le plceau. Important este s i asigure o alimentaie variat i suficient i s nu i fac griji pentru luarea n greutate, fireasc n aceast perioad. Pe de alt parte ns, trebuie evitat i extrema: alimentaia excesiv. Fiecare i va doza hrana, n funcie de nevoile proprii.

Creterea n greutate ncepe, de regul, din cel de al doilea-lea trimestru de sarcin. In primul trimestru, creterea n greutate este mai puin vizibil. n general, femeile adaug n perioada sarcinii aproximativ 11-13 kg. Ritmul creterii n greutate difer n funcie de momentele sarcinii: este mai mic n primul trimestru, mai mare n lunile 4-8 (0,5-1 kg saptamanal) i descrete n luna a 9-a (circa 0,25 kg pe saptamana). Din aceast greutate, copilul cntreste doar la 2,75-3,5 kg. Restul aparine mamei pentru a asigura condiiile interne de cretere a copilului (placenta, lichidul amniotic, cresterea tesutului mamar, grasimea acumulata pentru lapte, largirea uterului si volumul de sange extra).

Unii copii se nasc prematur (inainte de saptamina 37 de sracina) i au nevoie de ngrijiri speciale.

Posibile cauze ale naterii premature:

boli cronice ale mamei, infecii;

consumul de droguri;

dezvoltarea anormala sau scazuta a placentei, pozitionarea joasa a acesteia;

dezlipirea placentei sau ruperea prematura a membranelor (sacul amniotic)

cantitatea pre mare de lichid amniotic;

sarcina multipla (gemeni, tripleti etc).

Caracteristici i probleme ale nou-nscuilor prematuri:

sunt mici, cntarind de obicei sub 2.5 kg;

piele subire, lucioas, roz sau roie

plnsul nu este puternic i tonusul este scazut

incapacitatea de a-i pstra o temperatur constant a corpului, datorit greutii sczute;

apnee (oprirea respiraiei);

anemie;

hrnire dificil etc.

OBS. Naterea prematur nu afecteaz iremediabil copilul. Ideea c un copil nscut prematur nu se poate dezvolta absolut normal este doar o prejudecat.

Prevenirea prematuritatii

ngrijirea prenatal adecvat;

identificarea riscului de travaliu prematur i adoptarea msurilor necesare;

regimul alimentar corespunztor;

evitarea muncii obositoare i a statului n picioare mult timp.

Reguli de baz

1. Control medical regulat, n funcie de recomandrile medicului.

2. Micarea stimuleaz circulaia i relaxeaz organismul.

3. Odihna femeia nsrcinat are nevoie de mai mult odihn, de relaxare i de somn.

4. Sprijinul emoional. Pe durata sarcinii, femeia sufer unele tulburri emoionale care trebuie nelese de cei din jur. Poate deveni irascibil sau nelinitit. Sprijinul soului i al familiei este foarte important pentru a evita tulburri emoionale grave, de tipul depresiei, respingerii copilului etc.

5. Alimentaie sntoas va pregti mama pentru perioada de hrnire a copilului la sn. S-a observat c alptarea copilului favorizeaz dezvoltarea sa sntoas, fizic i psihic. De asemenea, reduce riscul apariiei cancerului la sn.

Sfaturi pentru alimentaie

mese mai dese pe zi (5-6);

alimente bogate n:

carbohidrate (fibre) din pinea integral, cereale, orez, cartofii, mazare, fasole boabe etc.;

proteine - carne rosie (conine fier), lapte, iaurt, brnz, ou, alune, nuci, unt de arahide, proteine vegetale din mazare, fasole boabe sau linte;

vitamine - legume si fructe proaspete, carnea, pestele, produsele lactate cerealele si nucile/alunele.

Obs. Vitaminele B si C nu sunt stocate la nivelul organismului, prin urmare, trebuie zilnic consumate. Vitamina D se afla in untura de peste si poate fi stocata de organism doar in prezenta soarelui (se recomanda expunerea zilnica de cel putin 40 de minute la lumina solara pentru a produce cantitatea necesara de vitamina D). Acidul folic este important pentru prevenirea spinei bifida si trebuie luat ca supliment cu trei luni inainte de conceptie si de-a lungul primului trimestru de sarcina. Se recomand evitarea ficatului i a pateului de ficat deoarece au continut mare de vitamina A care poate cauza probleme fatului.

minerale brocoli, lapte praf si conserve de peste cu os, zarzavat, produse lactate (se recomand ca dieta s fie bogata in calciu inainte de sarcina; pentru absorbia calciului, organismul are nevoie de vitamina D.

fier - carne rosie, oua si organe (mai puin ficatul), peste, fasole boabe, caise, stafide si prune sau supliment de fier din tablete sau injecii prescrise de medic, pentru a preveni anemia.De evitat:

Evitarea alimentelor care pot contine agenti patogeni nocivi (de ex., oule sau carnea de pasre insuficient fierte pot transmite salmonela; produsele care contin lapte nepasteurizat, ficat si carne cruda sau insuficient procesata pot conine o bacterie (listeria) care poate provoca avortul sau moartea copilului la nastere).

Igiena zilnic riguroas. Splarea minilor dup atingerea unui animal i evitarea cureniei adposturilor de animale sau utilizarea mnuilor.

Pregtirea psihologic i material a naterii

Asistena prenatal include:

Supravegherea strii de sntate a mamei i a copilului;

Educaia mamei pentru natere i pentru ngrijirea sugarului

Informaii despre planificarea familial (pentru viitorii copii);

Consiliere familial.

Pregatirea psihologica pentru nastere

Pregatirea mamei

Pregatirea tatalui

Pregatirea celorlalti copii ai cuplului (daca este cazul).

Pregatiri materiale pentru natere

Achiziionarea bunurilor necesare: scutece, biberon, halat pentru spital, alimente etc.;

Amenajarea camerei copilului: lucruri, mobilier, jucarii etc.;

Pregatirea psihologic pentru perioada post-natal:

stresul, oboseala;

alptarea;

modificri ale dispoziiei; stri depresive datorate pe de o parte modificrilor hormonale, fiziologice ale organismului, iar pe de alt parte, datorate situaiilor noi de via, stresului, noilor responsabiliti, temerilor etc.

Sunt foarte importante:

alimentaia;

odihna, somnul, relaxarea;

comunicarea cu ceilali membri ai familiei, solicitarea de spirihin; spirijinul emoional i sprijinul n activitile curente;

avitarea consumului de alcool, cafea (excitani ai sistemului nervos).

5. ngrijirea i creterea copilului de la 0-7/8 aniA. Competene specifice:

Contientizarea rolului primordial pe care l are creterea i ngrijirea corespunztoare a copilului sugar i a copilului mic pentru dezvoltarea lui psihosomatic normal.

Identificarea riscurilor pe care le comport alimentaia i ngrijirea necorespunztoare

Proiectarea unui parcurs de dezvoltare pentru o perioad determinat din viaa copilului sugar i mic

Coninuturi i sugestii pentru activitatea de nvare

Pentru primii ani din viaa copilului este foarte important ca prinii s cunoasc ndeaproape caracteristicile dezvoltrii fizice normale pentru fiecare an din viaa copilului i cum pot interveni pentru a facilita evoluia lui armonioas. Muli prini greesc din lipsa de informaii, din team sau din prea mult grij.

Exist exigene ale ngrijirii i creterii la vrsta mic, exigene care, dac nu sunt luate n consideraie, pot avea repercusiuni asupra dezvoltrii lui de mai trziu cu riscul de a nu mai putea fi depite vreodat. Carenele n alimentaie, organizarea unui program inadecvat de activitate i somn, lipsa stimulrii senzoriale, cognitive duc la o dezvoltare ncetinit sau chiar la apariia unor disfuncii organice sau cognitive care uneori cu greu pot fi recuperate.

Viitorii prini trebuie s fie familiarizai cu cteva dintre caracteristicile de baz ale dezvoltrii copilului, pentru a ti ce este normal pentru fiecare perioad de vrst i a ti cum pot stimula procesul de dezvoltare a acestuia. Asigurarea condiiilor optime dezvoltrii fizice, mai ales n primii ani de via reprezint o premis sine qua non pentru sntatea copilului i pentru evoluia n parametri normali a dezvoltrii pe toate planurile.

Disconfortul copilului poate fi uor creat prin lipsa de informaii a prinilor i prin teama de a interveni pentru a nu grei. Totodat disconfortul fizic creeaz premise pentru acumularea de frustrri i reacii agresive pe care uneori prinii nu i le pot explica. A cunoate nevoile copilului reprezint sursa rezolvrii multora dintre problemele cu care se confrunt prinii, mai ales cnd copiii sunt foarte mici i limbajul verbal nc nu este dezvoltat.

Iat cteva dintre caracteristicile de baz cu care trebuie familiarizai viitorii prini.

Caracteristici ale dezvoltrii fizice a copiilor de la 0-8 ani

A) de la natere la 1 an:

copilul cunoate o dezvoltare fizic foarte rapid; se dezvolt muchii de susinere a capului pn la a ajunge s in capul sus n jur de 4 luni;

activitatea de somn trece de la dormit i trezire din cauza foamei sau a a altor motive de disconfort ctre dormitul cu dou-trei momente de trezire;

ochii ncep s focalizeze i copilul ncepe s exploreze mediul;

la patru luni ncepe s apuce obiectele, la ase luni le poate da i drumul, la opt luni poate ine o sticl m