Tanasie Alina

7/18/2019 Tanasie Alina

http://slidepdf.com/reader/full/tanasie-alina 1/29

Colegiul Tehnic Metalurgic, Slatina – Olt

TEMĂ DE PROIECT~ Elemente de calcul electric~

~ în instala ii electriceț ~

Îndrumtor!

Pro"# Manda Constan aț

Ele$! Tnasie %linClasa! &II'(

S)eciali*are!Tehnician în

instala ii electriceț

%n colar! +-.'+-/ș



Cuprins

%rgument

Ca)itolul -# Pierderi de tensiune într'un conductor

Ca)itolul +# Pierderi de tensiune într'o linie electric

Ca)itolul 0# Determinarea )uterii de calcul i a )uterii instalate )entru circuite iș ș

coloane

Ca)itolul .# 1orme de )rotec ie a munciiț

(i2liogra"ie

2



Argument

Con inutul acestei lucrri se re"er la )ro2lemele teoretice i )ractice aleț ș

instala iei de distri2u ie la consumatorii industriali, de 3oas tensiune, ale iluminatuluiț țelectric# Prin instala ie de "or se în elege instala ia electric care ser$e te )entruț ț ț ț ș

alimentarea di"eritelor rece)toare electrice de )uteri mari, ca motoare i cu)toareș

electrice, a)arate de sudat#

Sistemul de alimentare cu energie electric a utila3elor i rece)toarelor unuiș

consumator cu)rinde, în )rinci)al sistemul e4tern i sistemul intern#ș

Sistemul e4tern este re)re*entat de re eaua *onal a SEE, )rintr'un nod al re eleiț ț

5re ele de IT, MT sau 6T, în "unc ie de )uterea cerut de consumator7#ț ț

Sta ia de )rimire 5 sau sta iile de )rimire, în ca*ul marilor consumatori7 esteț ț

materiali*at 5în "unc ie de )uterea solicitat de consumator7 )rin! sta ii de cone4iuniț ț

5"r trans"ormatoare7 sau ta2louri de distri2u ie# Sistemul intern a)artinandț

consumatorului con ine! re ele de distri2u ie interne 5în 6T,MT i8sau IT, în "unc ie deț ț ț ș ț

consumator7 cu )uncte de distri2u ie, )rin care energia electric este diri3at în di"eriteț

direc ii i s)re di"erite elemente alimentate! sta ii de trans"ormare, sta ii de cone4iuni,ț ș ț ț

ta2louri de distri2u ie, 2are de distri2u ie# Instala ia electric este ansam2lul deț ț ț

echi)ament electric interconectat în cadrul unui s)a iu dat sau al unei *one )reci*ate#ț

9ocali*area i interconectarea într'un anumit sco) "unc ional constitue cele douș ț

criterii inse)ara2ile )entru delimitarea unei instala ii# Instala ia electric are deci douț ț

com)onente de 2a*! echi)amente electrice, cu o anumit destina ie "unc ional, canaleț ț

conductoare 5linii7, care ser$esc )entru diri3area energiei electrice i )entruș

interconectarea echi)amentelor! re eaua electric, care con ine echi)amentele electriceț ț

interconectate, în amonte "a de ultimul rece)tor sau de la ultima unitate "unc ional, iț ț ș

care ser$esc )entru alimentarea cu energie electric a rece)torului sau unit ii, res)ecti$,ț

linii de cone4iune în interiorul echi)amentelor sau unit ilor "unc ionale#ț ț



Cunoa:terea :tiin;i"ic )rogresea* )rin desco)erirea legilor care

gu$ernea*"enomenele naturale# %ceste legi tre2uie s re)re*inte în mod cantitati$

caracteristicile "enomenului, des":urarea sa în tim) sau modul în care interac;ionea*

cu alte "enomene#

Re"erindu'ne la )rocesul de cunoa:tere a unui "enomen, )utem s)une c at<te4)erimentul c<t :i msurarea ocu) un loc im)ortant#

Crearea unor mi3loace tehnice din ce în ce mai )er"ec;ionate )entru sco)urile

)ractice, a utili*at din )lin cuceririle :tiin;ei :i, )e de alt )arte, a contri2uit la

de*$oltarea acesteia# De*$oltarea tehnicilor de msurare :i a a)araturii a"erente a "ost

condi;ionat :i im)ulsionat de interde)enden;a care e4ist între :tiin; :i tehni#

Msurrile electrice sunt indis)ensa2ile în toate ramurile industriale, constituind

o $erig im)ortant în )rocesele de )roduc;ie, în controlul calit;ii materiilor )rime, a

)roduselor intermediare :i "inale, în de*$oltarea cercetrii în toate domeniile#

În aceea:i ordine de idei, )utem s)une c :i consumurile de energie electric sunt

real înregistrate dac a)aratele utili*ate în acest sco) nu introduc erori de msurare,

lucru care este )osi2il dac, )eriodic, acestea sunt $eri"icate :i reglate#

În lucrarea de "a;, care are ca tem elementele de calcul electric în instala iiț

electrice, am )re*entat )entru înce)ut unele as)ecte )ri$ind )ierderile de tensiune în

conductoare i în linii electrice#ș

În continuare am "cut o )re*entarea asu)ra determinrii )uterii de calcul i aș

)uterii instalate în circuite i coloane#ș

9ucrarea se încheie cu )re*entarea unor norme de )rotec;ia muncii#



Capitolul 1

Pierderi de tensiune într-un conductor

Tensiunea scade în lungul unui conductor )rin care trece curentul electric,

)roducandu'se ceea ce numim )ierdere de tensiune, notat cu =># Ea este direct )ro)or ionalț

cu re*isten a conductorului )e )or iunea considerat i cu intensitatea curentului ce trece )rinț ț ș

acel conductor!

=>?R@I

Defini ie:ț Pierderea de tensiune dintre dou )uncte ale unui conductor electricre)re*int di"eren a de tensiune dintre acele )uncte#ț

Pierderile de tensiune sunt cu at<t mai mari cu c<t conductorul are lungime mai mare iș

sec iunea mai mic#ț

Pentru 2una "unc ionare a rece)toarelor, tre2uie s a$em la 2orneleț acestora, o tensiune

de alimentare c<t mai a)ro)iat de tensiunea nominal#

Pierderile de tensiune admise at<t în re elele de trans)ort i distri2u ie a energieiț ș ț

electrice, c<t i în instala iile deș ț utili*are, sunt limitate la anumite )rocente ma4ime#

În re elele electrice deț distri2u ie,ț )ierderile )ot "i de ma4im ,/A#

În coloanele 2ran amentelor electrice indi$idualeș 5 )or iuneaț de 2ran ament de laș

intrarea în cldire )<n la contor7 )ierderea )oate "i ma4im -A#

9a coloanele )rinci)ale colecti$e din 2locuri, )ierderea de tensiune )oate "i ma4im

,/A#

Pierderile de tensiune ma4im admise în instala iile electrice de utili*are, de la ta2loulț

general al instala iilor i )<n la ultimul rece)tor! lam), motor, )entru sarcina ma4im la careț ș

au "ost )roiectate instala iile, sunt urmatoarele!ț

' 0A )entru instala iile de iluminatBț

' /A )entru restul instala iilor de orice "el#ț

În ca*ul alimentrii instala iilor )rintr'o central )ro)rie sau )rintr'un )ost deț

trans"ormare, A )entru instala iile de iluminat i -A )entru restul instala iilor de orice "el#ț ș ț

În ca*ul alimentrii lm)ilor cu tensiune redus 5 su2 .+7, )ierderea de tensiune

ma4im admis în conductoare este de -A



9a )ornirea electromotoarelor se )roduce o )ierdere de tensiune "oarte )ronun at înț

circuitul de alimentare, datorit curentului mare a2sor2it la )ornire de ctre electromotor

)entru un tim) "oarte scurt 5 oculș de )ornire7# Pierderea ma4im de tensiune admis în

momentul )ornirii electromotoarelor, se indic de ctre constructorul acestora i de ea se ineș ț

seama la dimensionarea circuitelor electrice de alimentare#

Pstrarea tensiunii la o $aloare c<t mai a)ro)iat de cea nominal este de mare

im)ortan , deoarece la $alori mai sc*ute ale acesteia, electromotoarele tri"a*ate )ierd dinț

)uterea lor mecanic, "ier2toarele i încl*itoarele electrice nu mai )roduc cldura )rescris,ș

iar 2ecurile electrice )ierd în mare msur din intensitatea luminoas#

Capitolul 2

Pierderi de tensiune într-o linie electrică

Circula;ia curen;ilor )rin ramurile re;elelor electrice determin )ierderi de tensiune în

lungul acestora, deoarece at<t conductoarele c<t :i echi)amentele elctrice "c<nd )arte dincircuit, )re*int anumite re*isten;e sau im)edan;e electrice du) cum este curentul continuu

sau alternati$#

Pierderea de tensiune )e o linie este de"init de rela;ia!

>A ?U

1−U

2

U n F -,

în care ! U 1 este tensiunea la înce)utul liniei,

U 2 este tensiunea la ca)tul liniei, U n este tensiunea nominal de linie#

Pentru o "unc;ionare normal a rece)to)arelor, se im)une ca $alorile oscila;iilor de

tensiune, de la surs la 2ornele acestora, s se încadre*e între anumite limite# Pentru o instala;ie

de iluminat :i )ri*e în regim )ermanent cu consumator alimentat din re;eaua de 3oas tensiune

a "urni*orului )ierderile de tensiune ma4ime admise, în )rocente "a; de tensiunea nominal de

utili*are, este de 0#



Calculul )ierderilor de tensiune )entru linii electrice cu sarcini concentrate la ca)t,

)entru curent mono"a*at alternati$, se "ace cu "ormula!

>A ? +F R·Pc+ X·Qc

U n2 F - #

Pierderea de tensiune total, )e o direc;ie de distri2u;ie, se o2;ine )rin însumarea

)ierderilor )ar;iale )e di"erite tronsoane#

Pentru calculul )arametrilor electrici R :i X ai liniilor electrice de 3oas :i medie tensiune,

a$<nd sec;iunile s 5în mm+7 :i lungimile l 5în Gm7 sunt indicate mai 3os, rela;iile de calcul

sim)li"icate! )entru R în HmJ

Cu!

17,9 ·103

s Fl

%l! 28,6 ·103

sFl

)entru & în HmJ Cu, %l! 5K/ L -7Fl

LINI D C!" N# C$N#IN!! C! %A"CINI C$NCN#"A#

Distr i2uția )u 2lic în cur ent continuu este )e cale de dis )ar iție, aceasta se mai " acenumai în ca*ur i s )eciale, cum sunt! tr acțiunea electr ic a cilor " er ate, ale tr am$aielor :i a

tr olei2u*elor #

Se consider un sistem de distr i2uție " or mat dintr'o linie de cur ent continuu ce

alimentea* tr ei r ece)toar e instalate de'a lungul liniei, " igura -#

9inia este alimentat cu o tensiune >, iar r ece)toar ele a2sor 2 cur enții i-, i+, i0, a

cr or $alor i le )r esu)unem cunoscute# Pr o2lema car e se )une const în deter minar ea

)ier der ii de tensiune )e linie :i )e 2a*a acesteia a secțiunii conductoar elor # Țin<nd seama

c )ier der ile de tensiune )e linie sunt )r o$ocate at<t de conductor ul de ducer e c<t :i )e cel

de întoar cer e, se )oate calcula )ier der ea total de tensiune!

∆ > ? +5R -i- R +i+ R 0i0 7 5-7



' i-, i+, i0 r e)r e*int cur enții a2sor 2iți de r ece)toar eB

' R -, R +, R 0 r e*istențele )or țiunilor de conductor echi$alente lungimilor 9-, 9+, 90

r a)or tate la )unctul de alimentar e a liniei consider ate#

Dac în r elația 5-7 se consider secțiunea s a conductor ului constant, se o2ține!

5+7 sau

507

în car e!

χ =ρ

este conducti$itatea mater ialului din car e este e4ecutat conductor ul,

în m8 Ωmm+!

9 ' lungimea liniei, în mB

i ' cur entul sar cinii, în %B

s ' secțiunea conductor ului, în mm+#

Ni -

-



Cu a3utor ul " or mulei 507 se )oate deter mina )ier der ea de tensiune )e linie în " uncție

de cur enții i ai sar cinilor #

Din " igura - se o2ser $ c!

R - ? r -

R + ? r - r +

R 0 ? r - r + r 0

I- ? i- i+ i0

I + ? i+ i0 5.7

I0 ? i0

Înlocuind r elațiile 5.7 în 5-7 r e*ult!

sau

5/7

Cu a3utor ul r elațiilor 507 :i 5/7 se )oate calcula secțiunea conductor ului, în " uncție

de )ier der ea de tensiune admisi2il#

57

5K7

$&ser'a iiț

De o2icei, )ier der ea de tensiune se d în )r ocente din tensiunea nominal a r ețelei

57



de unde!

∆> =∆

-

> 57

În acest ca*, r elațiile 57 :i 5K7 de$in!

5-7

5--7

LINI #"I(A)A#* C! %A"CIN* C$NCN#"A#* LA CAP*#

Se consider o linie tr i" a*at simetr ic de lungime l, car e alimentea* o sar cin

inducti$ situat la ca)tul ei, " igur a +# Schema echi$alent a liniei ar e as )ectul din

" igur a 0, unde s'au luat în consider ar e numai )ar ametr ii longitudinali 5linia este scur t :i

" uncționea* la tensiuni )<n la -- G 7#

U A

l UB

I, co sfB

Nigur a +

Nigur a 0

Se )or ne:te de la constr uir ea diagr amei " a*or iale a tensiunilor )entr u o " a* a liniei,

lu<nd ca or igine de " a* " a*or ul tensiunii >" ( de la s" <r:itul liniei, " igur a .#

>A ⋅



Cder ea de tensiune )e " a* este dat de r elația!

Q⋅I ? ∆>" 3δ >" ? >"% ' >"(, 5-+7

∆>" este com)onenta longitudinalB

δ>" – com)onenta tr ans$ersal a cder ii de tensiune#

Pier der ea total de tensiune )e " a* a liniei ∆>R" se o2 ine " c<nd di" er en a

alge2r ic a " a*or ilor tensiunilor , adic!

∆>R" ? >"% ' >"( 5-07

În )r actic inter esea* mr imea tensiunii e4istente la s" <r:itul linieiB din aceast

cau* calculul electr ic se $a e" ectua lu<nd în consider ar e )ier der ea de tensiune#

Din tr iunghiul OCCR r e*ult!

Nigur a .

> "% = 5O a + aC 7 + = 5> "% + ∆> " 7

+ + δ> " 5-.7

:i!

∆> " = > "% T > "( = 5> "( + ∆> " 7+

+ δ> " T > "( 5-/7

Er oar ea car e se " ace )r in aceast sim)li" icar e este su2 /A, er oar e admis în

calculele )r actice ale liniilor electr ice#

+

+



∆> " = a2+ 2 c = R I cosφ( + & ⋅ i sinφ( 5-7

δ> " = CC = & ⋅ i cosφ( T R I sinφ(

Pier der ea de tensiune ∆> în linia tr i" a*at este!

∆> = 0∆> " = 05R ⋅ I cosφ( + & ⋅ I sinφ( 5-K7

δ> = 0δ> " = 05& ⋅ I cosφ( T R ⋅ I sinφ(

Deoar ece!

I ⋅cosφ( =P

0> (

:i I ⋅sinφ( = U

0> (

r elația 5-K7 de$ine!

∆> =P ⋅ R + U ⋅ &

5-7(

δ> =P ⋅& T U ⋅ R

5-7(

P – sar cina acti$, înVB

U – sar cina r eacti$, în ar B

>( – tensiunea de linie a r ece)tor ului, în #

$&ser'a ie:ț

În ca*ul c<nd nu se cunoa:te tensiunea >(, calculul )ier der ii de tensiune se

e" ectuea* cu $aloar ea tensiunii nominale > 1#

Calculul secțiunii conductoar elor cu a3utor ul r elației 5-7 se )oate e" ectua în

modul ur mtor !

• se alege în )r eala2il o secțiune ar 2itr ar B

• se calculea* R :i & )entr u secțiunea aleasB

• se calculea* ∆> cu a3utor ul r elației 5-7 :i se com)ar $aloar ea

calculat cu )ier der ea de tensiune admisi2ilB

• dac $alor ile o2ținute )entr u ∆> nu sunt cor es )un*toar e, se alege o alt

secțiune cu car e se r e" ac calculele#

$&ser'a ieț !

>

>



5-7 se negli3ea* )entr u înce)ut & :i )e 2a*a unui ∆>adm se o2ține o $aloar e

or ientati$ )entr u secțiune# Pentr u secțiunea r e*ultat se calculea* & :i ∆>, car e se

com)ar cu adm#

LINI #"I(A)A#* C! +AI +!L# %A"CINI C$NCN#"A#

Se consider linia tr i" a*at din " igur a /#

I1 , R1, X1a

I2 , R2, X2b

Al1 l2

Ia Ib

cosf a co sf b

Nigur a /

Ni



Ca :i în ca*ul )r ecedent, se )or ne:te de la constr uir ea dia"r agmei " a*or iale a tensiunilor ,

înce)<nd de la tensiunea, cur entul :i " actor ul de )uter e al celui mai înde)r tat r ece)tor , " igur a #

Cder ea de tensiune )e " a* )e )or țiunea de linie a2 este!

Q+I+ ? R +I+ 3 4+I+, 5+7

iar )e )or țiunea %a!

Q-I- ? R -I- 3 &-I- 5+-7

Cder ea total de tensiune )e " a* $a " i!

Q+I+ Q-I-

Pier der ea total de tensiune )e " a* este dat de r elația!

∆> " = a2+ 2c+cd+de=

R +I+ cosφ 2 + &I+ sinφ 2 + R -I- cosφa + &-I- sinφa = 5++7

∑(R Icosφ+ &Isinφ)

Pier der ea de tensiune în linia tr i" a*at $a " i!

∆> = 0∆> " = 0∑ (R I cosφ+ &I sinφ) 5+07

Deoar ece!

5+.7

r elația 5+07 de$ine!

∆> = ∑ P ⋅ R + U ⋅ & 57 5+/7 >



Capitolul ,

Determinarea puterii de calcul iș

a puterii instalate în circuite i coloaneș

Pentr u dimensionar ea cir cuitului de alimentar e a unor r ece)toar e tr e2uie deter minat )uter ea electr ic a2sor 2it de la r e;ea de acestea, iar )entr u dimensionar ea coloanei de

alimentar e a unui ta2lou tr e2uie deter minat )uter ea electr ic a2sor 2it de di" er itele gr u)ur i

de r ece)toar e, r es )ecti$ de cir cuitele acestor a alimentate din ta2lou#

Puter ea electr ic a2sor 2it, denumit con$en;ional )uter e de calcul Pc, de)inde de

)uter ea instalat Pi :i r andamentul r ece)tor ului h, )r ecum :i de încr car ea lui 5Ci7#

În ca*ul în car e din cir cuitul sau coloana r es )ecti$ se alimentea* mai multe

r ece)toar e, tr e2uie s se ;in seama :i de simultaneitatea acestor a în " unc;ionar e 5Cs7#

Puter ea de calcul Pc se )oate deter mina cu r ela;ia ur mtoar e!

P = C c ⋅ P

în car e!

P ' )uter ea instalat a cir cuitului 5coloan7 HGVJB

C c ' coe" icientul de cer er e, con" or m r ela;iei!

C c = C i ⋅C s

unde!

C i ' coe" icientul de încr car e a r ece)tor ului 5r a)or tul dintr e )uter ea cu car e este încr cat

r ece)tor ul :i )uter ea instalat a acestuia7B

C s ' coe" icientul de simultaneitate al cir cuitului#

Coe" icientul de cer er e de)inde de ti)ul r ece)toar elor :i de r egimul lor de " unc;ionar e#

i



Pentr u alte situa;ii, C c se sta2ile:te de ctr e )r oiectant îm )r eun cu tehnologul#

Puter ea instalat )entr u un cir cuit sau o coloan, P i, este egal cu suma )uter ilor

nominale P n ale r ece)toar elor alimentate, cu ur mtoar ele )r eci*r i!

W )entr u instala;ii de iluminat cu lm)i cu incandescen; 5cu)toar e cu r e*isten; :i 2i

de electr oli*7, )uter ea instalat este egal cu suma )uter ilor nominale ale lm)ilor ,

cu)toar elor , r es )ecti$ 2ilor BW )entr u instala;ii de iluminat cu lm)i de descr cr i, )uter ea instalat este egal cu

suma )uter ilor nominale ale lm)ilor :i 2alastur ilor B

W )entr u motoar e electr ice cu r egim de lucr u )r actic )er manent, )uter ea instalat este

egal cu )uter ea nominal Pn indicat )e ma:in 5 )uter ea la a4ul motor ului7B în ca*ul

motoar elor electr ice cu r egim inter mitent de lucr u, )uter ea nominal a motor ului se

înmul;e:te cu DC 5 DC dur ata r elati$ de conectar e7B

W )entr u cu)toar ele electr ice alimentate )r in tr ans" or mator )r o)r iu,

)uter eainstalat P i ? S n ⋅ cosϕn în car e S n :i cosϕn sunt )uter ea nominal :i " actor ul de

)uter e al cu)tor ului#

În ca*ul cir cuitelor mono" a*ate )entr u r ece)toar e de iluminat :i de )r i*e, cur entul de

calcul se )oate deter mina cu r ela;ia!

Ic ? Pi

Uf cosπ 5-#-7

în car e!

I c ' cur entul de calcul al cir cuitului H%JB

P i ' )uter ea instalat a cir cuitului HVJB

U f ' tensiunea de " a* HJB

cos π ' " actor ul de )uter e al r ece)toar elor #

Dac din cir cuitul de )r i*e mono" a*at se alimentea* un r ece)tor de " or;, cur entul de

calcul se sta2ile:te cu r ela;ia!



Ic ? Pi

Uf cosπ Ɵ 5-#+7

Puterea instalat P i a unui rece)tor re)re*int )uterea sa nominal ra)ortat la durata de

ac ionare de re"erin ț ț DA?-,

5-#07

în care DAn este o mrime relati$ su2unitar care )oate lua una din urmtoarele $alori DAn?,-/B

,+/B ,.B , i -# Prin urmare, )uterea instalatș P i a unui rece)tor este mai mic, cel mult egal cu

)uterea nominal P n a acestuia#

În ca*ul rece)toarelor caracteri*ate )rin )uterea a)arent nominal S n, )uterea instalat este

data de rela ia!ț

5-#.7

Pentru un gru) de n rece)toare, )uterea instalat total se determin ca sum a )uterilor

instalate a rece)toarelor com)onente

5-#/7

în care )uterile instalate indi$iduale P ij re*ult din rela iile 5-#07 sau 5-#.7#ț

Puterea acti$ a2sor2it, care se ia în considerare în calcul )entru gru)uri cu)rin*<nd cel

)u in )atru rece)toare se numesteț putere cerută sau de calcul # Puterea cerut P c re)re*int o )utere

acti$ con$en ional, de $aloare constant, care )roduce în elementele instala iei electriceț ț

5conducte i echi)amente7 acela i e"ect termic ca i )uterea $aria2il real, într'un inter$al de tim)ș ș ș

determinat 5e4# 0 min#7, în )erioada de încrcare ma4im#



Determinarea )rin calcul a )uterilor cerute se "ace )rin di"erite metode, utili*ate în "unc ie deț

stadiul )roiectrii i ni$elul la care se e"ectuea* calculele# Deoarece calculele tre2uie e"ectuate laș

toate ni$elele instala iei electrice la consumator, înce)<nd de la cele in"erioare 5rece)toare7 i )<nț ș

la cele su)erioare 5racordul de înalt tensiune7, at<t )entru tensiunile 3oase, su2 - , c<t i )entrș

cele mai mari de - , sunt )re"era2ile acele metode care se a)lic în toate situatiile#

În continuare, se indic )rinci)alele metode de determinare a )uterilor cerute în "a*a de )roiectare i anume!ș

' metoda coe"icientilor de cerere, a)lica2il la orice ni$el i în s)ecial )entru gru)uri mari deș

rece)toare, re)re*ent<nd o sec ie sau o între)rindereBț

' metoda "ormulei 2inome, care d re*ultate aco)eritoare )entru un gru) restr<ns de

rece)toare de "or a$<nd )uteri mult di"erite între ele, "iind recomandat )entru calculul )uterilorț

cerute în s)ecial la ni$elul ta2lourilor de distri2utieB

' metoda anali*ei directe, a)lica2il )entru un numr mic de rece)toare, la ni$elul unorta2louri de distri2u ie cu )lecri )utine, inclusi$ a ta2lourilor de utila3, cand se cunosc diagrameleț

de "unc ionare i încrcare ale tuturor rece)toarelorBț ș

' metodele 2a*ate )e consumuri s)eci"ice cu ra)ortare la unitatea de )rodus sau la unitatea de

su)ra"a )roducti$, utili*a2ile, datorit )reci*iei reduse, numai în "a*a notei de "undamentare#ț

' metodele 2a*ate )e )uterea medie i indicatori ai cur2elor de sarcin, recomandateș

)entru determinarea )uterii cerute la ni$elele su)erioare, de la 2arele de 3oas tensiune ale )osturilo

de trans"ormare, la liniile de racord în înalt tensiune#

METOD% COENICIE1 I9OR DE CEREREȚ

Puterea acti$ cerut se determin )rin înmul irea )uterii instalate cu un coe"icient su2unitaț

k c, denumit coe"icient de cerere

5-#7

iar )uterea reacti$ cerut QC - cu a3utorul "actorului de )utere cerut cos ϕc

5-#K7



Coe"icientul de cerere k c ine cont de randamentulț η al rece)toarelor, de gradul de încrcare a

acestora ' )rin coe"icientul de încrcare k i, de simultaneitatea "unc ionrii lor B )rin coe"icientul dț

simultaneitate k s i de randamentulș η al )or iunii de re ea dintre rece)toare i ni$elul la care sț ț ș

calculea* )uterea cerut# Ca urmare, coe"icientul de cerere este e4)rimat )rin rela ia!ț

5-#7

Randamentul η al rece)toarelor se ia în considerare numai la acele rece)toare )entru care

)uterea instalat P i sau cea nominal P n, semni"ic )uteri utile, cum este ca*ul motoarelor electrice

la care )uterea nominal re)re*int )uterea mecanic la ar2ore#

Nactorul de )utere cerut cos ϕc e4)rim consumul de )utere reacti$ al rece)toarelor care

a2sor2 )uterea acti$ P c, în conditiile re"lectate glo2al )rin coe"icientul de cerere#Coe"icien ii de cerere i "actorii de )utere ceru i sunt determina i e4)erimental )e 2a*eț ș ț ț

statistice, )entru di"erite rece)toare# Toate rece)toarele crora le cores)und aceleasi $alori )entru

)erechea de mrimi 5k c, cos ϕc7, se încadrea* într'o singur gru)are, numit categorie de

rece)toare# Datorit di$ersit ii mari a rece)toarelor i a condi iilor de lucru, e4ist un mare numrț ș ț

de categorii de rece)toare# %cestea sunt indicate, îm)reun cu $alorile cores)un*toare ale

coe"icientului de cerere i ale "actorului de )utere cerut#ș

Pentru e4)licitarea modului de a)licare a metodei coe"icien ilor de cerere, se consider unț

consumator de calcul, adic un ansam2lu de n rece)toare, încadrate în m categoriiB consumatorul de

calcul )oate "i re)re*entat de totalitatea rece)toarelor, care a)ar in unui ta2lou de distri2u ie, uneiț ț

sec ii sau unei între)rinderi# O categorieț k cu)rinde nk rece)toare, ast"el încat )uterea instalat a

acestora P ik este con"orm relatiei 5-#7

5-#7

iar )uterea instalat total este



5-#-7

Puterea cerut de rece)toarele care "ac )arte dintr'o aceea i categorieș k , este dat de rela iaț

5-#--7

În care K ck este coe"icientul de cerere corectat al categoriei res)ecti$e de rece)toare#

Corec ia ine seama de numrul total de rece)toareț ț

5-#-+7

i se reali*ea* )rin intermediul coe"icientuluiș k a de in"luen a numrului de rece)toare, con"ormț

rela iei!ț

5-#-07

METOD% NORM>9EI (I1OME

Se utili*ea* )entru consumatori de calcul la ni$elul unor ta2louri de distri2u ie, conduc<nț

la re*ultate aco)eritoare în ceea ce )ri$este )uterea cerut#

Con"orm acestei metode, rece)toarele se consider re)arti*ate )e gru)e de rece)toare, )utere

cerut determin<ndu'se la ni$elul gru)elor, )e 2a*a )uterii instalate P ik a tuturor rece)toarelor di



gru)a k i a )uterii instalateș P i , a )rimelor rece)toare din aceea i gru), luate în ordineș

descresctoare a )uterilor lor instalate#

Puterea acti$ cerut de cele nk rece)toare din gru)a k este

5-#-.7

în care a si ! sunt coe"icien ii "ormulei 2inome, iarț numrul de rece)toare )entru care s

calculea* P iB aceste date sunt s)eci"ice metodei de calcul du) "ormula 2inom#

Puterea cerut de cele m gru)e de rece)toare ale consumatorului de calcul este

5-#-/7

în care 5aP i7 " este termenul cu $aloarea cea mai mare dintre termenii 5aP i7k B

' suma tuturor termenilor de "orma !k P ik , cores)un*tori celor m gru)e de rece)toare#

Puterea reacti$ a2sor2it la ni$elul consumatorului de calcul este!

5-#-7

METOD% %1%9IQEI DIRECTE



%ceast metod este recomandat )entru calculul )uterii cerute de consumatori de calcul cu

un numr redus de rece)toare, ale cror diagrame de sarcin sunt cunoscute# %st"el de consumator

sunt!

' ta2lourile de utila3B

' ta2lourile de distri2u ie cu )lecri )u ineBț ț

' ta2lourile generale cu un numr redus de )lecri la su2consumatori mici sau neindustriali

cu )uteri mici, c<nd se cunosc caracteristicile de "unc ionare ale acestora i cand )uterea instalatț ș

)entru iluminat re)re*int mai mult de 'K/A din întreaga )utere instalat#

METOD% D>R%TEI DE >TI9IQ%RE % P>TERII M%&IME

Se "olose te )entru determinarea )uterii cerute la ni$el de între)rindere sauș

)lat"orm industrial, atunci c<nd se cunoa te consumul s)eci"ic de energie electricș

# )e unitatea de )roduc ie# Din aceast cau*, metoda se mai nume te i aț ș ș c$nsumuril$r specifice#

Dac se notea* cu A )roduc ia anual a între)rinderii, în unit i de msur cores)un*atoarț ț

5tone, metri )tra i, 2uc i etc#7, consumul anual de energie )entru acest consumator de calcul este!ț ț

% a ? # × A, 5-#-K7

Capitolul

Norme de protec ie a munciiț

%ccidente datorate curentului electric

Dac între dou )uncte ale cor)ului omenesc se a)lic o di"eren; de

)oten;ial, )rin cor) trece un curent electric# %ceast trecere este înso;it de "enomene ale cro

e"ecte se mani"est )rin :ocuri electrice, electrocutri :i arsuri#



lectrocutările

Electrocutrile re)re*int ac;iunea curentului electric asu)ra sistemului ner$os :i muscular :i

)ot a$ea urmtoarele e"ecte!

• contrac;ia mu:chilorB• o)rirea res)ira;iei B• "i2rila;ia inimii B

• )ierderea tem)orar a au*ului :i $ocii B• )ierderea cuno:tin;ei B

Electrocutrile se )roduc )rin!

• atingeri directe, adic atingerea elementelor conductoare ale unei instala;ii electrice a"late

su2 tensiune#

• atingeri indirecte, re)re*int atingerea unui element conductor care în mod normal nu este

su2 tensiune dar care în mod accidental )oate "i )us su2 tensiune#

Tensiunea la care este su)us omul în ca*ul atingerii indirecte se

nume:te tensiune de atingere >a#

Tensiunea de )as, >)as, este tensiunea la care este su)us omul la

atingerea a dou )uncte de )e sol sau )ardoseal 5considerate la ,m7 a"late la )oten;iale

di"erite#

Tensiunea de )as )oate s a)ar în a)ro)ierea unor )ri*e de )m<nt de

e4)loatare sau de )rotec;ie, )rin care trece curentul de e4)loatare, sau în a)ro)ierea unui

conductor a"lat su2 tensiune :i c*ut la )m<nt#

Pentru )re$enirea accidentelor electrice )rin atingere direct un rol

im)ortant îl au normele de )rotec;ia muncii, )e 2a*a crora omul este instruit!• s nu ating echi)amentele a"late su2 tensiuneB

• s "oloseasc echi)amentul de lucru :i de )rotec;ieB

• s organi*e*e )unctul de lucru ast"el înc<t s nu e4iste )ericolul de electrocutareB

Pentru )re$enirea accidentelor electrice )rin atingere indirect, se



"olosesc di"erite instala;ii de )rotec;ie care s ac;ione*e imediat în ca* de de"ect, limit<nd

tensiunile de atingere la $alori reduse admise de norme :i s deconecte*e în tim)

echi)amentul a"ectat#

Nactorii care determin gra$itatea electrocutrilor!

• $aloarea curentului )rin cor)ul omenescB

• calea de închidere a curentuluiB• durata ac;iunii curentuluiB

• starea "i*ic a omuluiB

• "rec$en;a curentuluiB

• aten;ia omului în tim)ul atingerii#

>n alt "actor deose2it de im)ortant care determin gra$itatea

electrocutrilor este re*isten;a electric a cor)ului omenesc în momentul atingerii# aloarea :caracterul re*isten;ei electrice a cor)ului omenesc de)ind de! ;esutul muscular, a)aratul

circulator, organele interne, de sistemul ner$os c<t :i de )rocesele 2io"i*ice :i 2iochimice

"oarte com)licate care au loc în cor)ul omenesc#

Nactorii de care de)inde re*isten;a cor)ului omenesc sunt!

• tensiunea la care este su)us cor)ulB

• locul de )e cor) cu care omul a atins elementul su2 tensiuneB

• su)ra"a;a de contactB

• umiditatea mediuluiB

• tem)eratura mediului încon3urtorB

• durata de ac;iune a curentului#

Arsurile

%rsurile electrice se )ot )roduce în di"erite situa;ii de scurtcircuitare

accidental, la înlocuirea siguran;elor în tim) ce în re;ea este un de"ect care nu a "ost înlturat,la

deconectarea unor se)aratoare su2 sarcin, )unerilor la )m<nt înso;ite de arcuri electrice etc#

%rsurile :i metali*area )ielii )ot a$ea loc în general c<nd omul se a"l în a)ro)rierea unui

arc electric :i se datorea* în general cldurii mari dega3ate de arcul electric#Sunt :i arsuri datorat

trecerii unui curent mare )rin cor)ul omenesc# %rsurile electrice au consecin;e gra$e, "iind mai



)ericuloase dec<t celelalte arsuri#

+.suri de protec/ia muncii la utili0area instala/iilor i ecipamentelor electrice

Pentru e$itarea accidentelor )rin electrocutare, este necesar eliminarea )osi2ilit;ii de trecer

a unui curent )ericulos )rin cor)ul omului#

Msurile, amena3rile :i mi3loacele de )rotec;ie tre2uie s "ie cunoscute de

ctre tot )ersonalul muncitor din toate domeniile de acti$itate#Princi)alele msuri de )re$enire a electrocutrii la locurile de munc sunt !

Asi&urarea inaccesi!ilită'ii elementel$r care fac parte (in circuitele

electrice :i care se reali*ea* )rin !

o am)lasarea conductelor electrice, chiar i*olate, )recum :i a unor echi)amente electric

la o înl;ime inaccesi2il )entru om# %st"el, normele )re$d ca înl;imea minim la

care se )o*ea* orice "el de conductor electric s "ie de . m, la tra$ersarea )r;ilor

carosa2ile de m, iar acolo unde se mani)ulea* materiale sau )iese cu un ga2arit mamare aceast înl;ime s de):easc cu +'+,/ m ga2aritele res)ecti$e B

o i*olarea electric a conductoarelor Bo "olosirea carcaselor de )rotec;ie legate la )m<nt Bo îngrdirea cu )lase metalice sau cu t2lii )er"orate, res)ect<ndu'se distan;a im)us

)<n la elementele su2 tensiune#

9a utili*area uneltelor :i lm)ilor )ortati$e alimentate electric, sunto2ligatorii !

• $eri"icarea atent a uneltei, a i*ola;iei :i a "i4rii sculei înainte de înce)erea lucrului B• e$itarea rsucirii sau a încolcirii ca2lului de alimentare în tim)ul lucrului :i a de)lasrii

muncitorului, )entru men;inerea 2unei stri a i*ola;iei B• mena3area ca2lului de legtur în tim)ul mutrii uneltei dintr'un loc de munc în altul,

)entru a nu "i solicitat )rin întindere sau rsucire B unealta nu $a "i )urtat ;in<ndu'se de

acest ca2lu B• e$itarea trecerii ca2lului de alimentare )este drumurile de acces :i în locurile de de)o*ita

a materialelor 5dac acest lucru nu )oate "i e$itat, ca2lul $a "i )rote3at )rin îngro)are,

aco)erire cu sc<nduri sau sus)endare7 B• inter*icerea re)arrii sau remedierii de"ectelor în tim)ul "unc;ionrii motorului sau lsare

"r su)ra$eghere a uneltei conectate la re;eaua electric#

Folosirea mijloacelor individuale de protecţie şi mijloacelor de avertizare.

Mi3loacele de )rotec;ie indi$idual se între2uin;ea* de ctre electricieni



)entru )re$enirea electrocutrii )rin atingere direct :i )ot "i îm)r;ite în dou categorii ! )rinci)ale

:i au4iliare#

Mijloacele principale de protecţie constau în! ti3e electroi*olante, cle:ti

i*olan;i :i scule cu m<nere i*olante# I*ola;ia acestor mi3loace su)ort tensiunea de regim a instala;ie

în condi;ii sigureB cu a3utorul lor este )ermis atingerea )ar;ilor conductoare de curent a"late su2

tensiune# Mijloacele auxiliare de protecţie constau în ! echi)ament de )rotec;ie

5mnu:i, ci*me, galo:i electroi*olan;i7, co$ora:e de cauciuc, )lat"orme :i grtare cu )icioru:e

electroi*olante din )or;elan etc# %ceste mi3loace nu )ot reali*a îns singure securitatea îm)otri$a

electrocutrilor# Întotdeauna este necesar "olosirea simultan cel )u;in a unui mi3loc )rinci)al :i a

unuia au4iliar#

Mijloacele de avertizare constau în! )lci a$erti*oare, indicatoare de

securitate 5sta2ilite )rin standarde :i care con;in indica;ii de aten;ionare7, îngrdiri )ro$i*orii )re$*ute :i cu )lcu;e etc# %cestea nu i*olea*, ci se "olosesc numai )entru a$erti*area muncitorilo

sau a )ersoanelor care se a)ro)ie de )unctele de lucru )ericuloase#

Deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor

scurgeri de curent periculoase.

Se a)lic mai ales la instala;iile electrice care "unc;ionea* cu )unctul

neutru al sursei de alimentare i*olat "a a de )m<nt# Întreru)torul automat cu )rotec;ie la curen;i deț

de"ect este destinat )re$enirii electrocutrii )rin atingere indirect# Men;ion<nd "a)tul ca un curent

de de"ect de 0'/ % )oate de$eni, în anumite condi;ii, un "actor )ro$ocator de incendii, a)aratul

)re*entat asigur )rotec;ia :i îm)otri$a acestui )ericol# Întreru)torul este )re$*ut cu carcase

i*olante :i este echi)at cu declan:atoare termice, electromagnetice :i releu de )rotec;ie la curen;i de

de"ect#

Izolarea suplimentară de protecţie const în e4ecutarea unei i*olrisu)limentare "a; de

i*olarea o2i:nuit de lucru, dar care nu tre2uie s reduc calit;ile mecanice :i electrice im)use

i*olrii de lucru# I*olarea su)limentar de )rotec;ie se )oate reali*a )rin !

• a)licarea unei i*olri su)limentare între i*ola;ia o2i:nuit de lucru :i elementele 2une

conductoare de electricitate ale utila3ului B

• a)licarea unei i*ola;ii e4terioare )e carcasa utila3ului electric B• i*olarea am)lasamentului muncitorului "a; de )m<nt#



+ăsuri de pre'enire i stingere a incendiilor

În tim)ul e4)loatrii ma:inilor electrice, )e l<ng )ericolul electrocutrii curentul electric

)oate )ro$oca incendii, datorit încl*irii a)arata3ului electric în tim)ul "unc;ionrii, în tim)ul

scurtcircuitului sau su)rasarcinilor# %rsurile electrice )roduse )rin deran3amentele )r;ii electrice )o )ro$oca arsuri )ersonalului sau )ot determina a)rinderea )ra"ului aglomerat sau a amestecului

ga*elor din atmos"era înc)erii#

Pentru )re$enirea )ericolului de a)rindere din cau*a sc<nteilor :i a su)raîncl*irii, tre2uie

luate urmtoarele msuri!

• la regimul de "unc;ionare în )lin sarcin, )r;ile motorului electric nu tre2uie s se

încl*easc )<n la o tem)eratur )ericuloas 5lagrele nu tre2uie s de):easc

tem)eratura de XC7B

• )r;ile din cldiri :i )r;ile din utila3e care sunt e4)use ac;iunii arcului electric tre2uie s "ie

nein"lama2ileB• siguran;ele, întreru)toarele :i alte a)arate asemntoare, care în tim)ul e4)loatrii )ot

)ro$oca întreru)erea curentului electric, tre2uie aco)erite cu carcaseB

• )r;ile reostatelor :i ale celorlalte a)arate care se încl*esc în tim)ul "unc;ionrii tre2uiemontate )e socluri i*olate termiB

• utila3ul care lucrea* în medii de )ra" sau ga*e tre2uie s "ie ac;ionat cu motoare electrice

antie4)lo*i$e, iar instala;iile :i a)arata3ul s "ie în e4ecu;ie antie4)lo*i$B• )entru a se )utea inter$eni cu e"icacitate în ca* de incendiu, se recomand ca l<ng

ma:inile'unelte 5sau în sec;ii7 s "ie am)lasate e4tinctoare cu CO+# Nolosirea a)ei este

inter*is la stingerea incendiilor în instala;iile electrice, deoarece )re*int )ericol de

electrocutare :i determin :i e4tinderea de"ec;iunii#



3i&liografie

-# Mihai Yuhulescu – %)arate, echi)amente i instala ii electrice 5Edituraș ț

Didactic i Pedagogic, (ucure ti7Bș ș

+# Traian Cnescu – Tehnici de msurare în domeniu 5Editura Didactic iș

Pedagogic, (ucure ti7Bș



0# Eugenia Isac – Msurari electrice i electronice 5Editura Didactic iș ș

Pedagogic, (ucure ti7#ș

Documents

Tanasie Alina