Taxonomie vegetala_C8-2013

7/30/2019 Taxonomie vegetala_C8-2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxonomie-vegetalac8-2013 1/74

CURS 8

10 aprilie 2013

Taxonomie vegetală



FERIGI



Caractere generale

• Plante cu corm;

• Ciclu de viaţă digenetic;

• Prezintă stadiu embrionar în ciclul de viaţă.



Polypodium vulgare



Clasificare, reprezentanţi

• Psilophytopsida (Psilophytatae)

• Psilotopsida (Psilotatae)

• Lycopodiopsida (Lycopodiatae)

• Equisetopsida (Sphenopsida, Equisetatae)

• Pteridopsida (Filicopsida, Filicatae)



Plante vasculare f ără semințe

(clasificare recentă,

cf. datelor de taxonomie moleculară

• Rhyniophyta – grup extinct

• Zosterophyllophyta – grup extinct

• Trimerophytophyta – grup extinct

• Lycopodiophyta – pedicuțe

• Monilophyta – ferigi propriu-zise + feriginumite coada calului



Lycopodiophyta

= Lycophyta

Cls. Lycopodiopsida



Lycopodiopsida (Lycopodiatae)

• cuprinde pteridofite erbacee, terestre, acvatice sauepifite.

• Rădăcinile sunt prezente, iar tulpinile sunt ramificatedichotomic.

• Frunzele sunt microfile, simple, uninervate, dispuse pe tulpini spiralat sau opus.

• Sporangii sunt situaţi pe sporofile, care pot fi

dispersate de-a lungul tulpinii (ex. Lycopodium selago) sau pot forma spice sporifere (strobili) situateîn vârful tulpinilor (ex. Lycopodium clavatum).



• Licopodiopsidele primitive sunt izospore (ex. Lycopodium clavatum), cele evoluate sunt

heterospore (ex. Selaginella helvetica).• Gametofitul este reprezentat de un protal monoic

sau dioic, situat suprateran, foarte aproape de

suprafaţa pământului sau chiar subteran,micorizant.• Unele specii formează propagule (gemmae)

variabile ca formă şi mărime. Acestea asigură

înmulţirea vegetativă.• Unele licopodiopside prezintă la baza frunzelor

o anexă mică, de forma unui solz, numită ligulă.



aligulate izospore

• reprezentate de ordinul Lycopodiales. Acestordin are o singură familie, Lycopodiaceae,

la noi în ţară cu următoarele specii: Lycopodium selago, Lycopodium clavatum, Lycopodium annotinum, Lycopodium

inundatum, Diphasiastrum alpinum, Diphasiastrum complanatum, Diphasiastrum tristachyum.



Huperzia selago



Lycopodium annotinum



Lycopodium clavatum



Lycopodium clavatum



Lycopodium clavatum



Diphasiastrum alpinum



ligulate heterospore

• reprezentate de ordinele: Selaginellales,Lepidodendrales, Isoëtales.



Selaginellales

• cuprinde o singură familie – Selaginellaceae – la noi în floră cu un singur gen şi douăspecii: Selaginella helvetica şi Selaginella

selaginoides

Selaginella helvetica



Isoëtales

• este reprezentat de o singură familie – Isoëtaceae – cu două genuri: Isoëtes şi

Stylites. Din ţara noastră au fost menţionate Isoetes lacustris şi Isoetes echinospora,ambele considerate extincte, ne mai fiind

regăsite în localităţile din care au fost citate(Transilvania).



• Prezintă în sol un rizofor tuberculiform bi- sau trilobat, demărimea unei nuci, cu numeroase

radicele.• În vârful tulpinii cresc frunze liniare,ligulate, lungi, străbătute de 4 canaleaerifere. La exterior şi în vârful rozeteifoliare se găsesc trofofilele, iar înmijloc trofosporofilele, diferenţiate înmacrosporofile şi microsporofile,dispuse altern.

• La baza sporofilelor, între ligulă şi inserţie, într-o adâncitură numită fovea,se află macrosporangele, respectivmicrosporangele.

• Macrosporangele este plurilocular, cumai multe loji, fiecare conţinând câte 4macrospori.

• Microsporangele produce numeroşi microspori.



Isoetes lacustris



Monilophyta

• Cls. Psilotopsida

• Cls. Marattiopsida

• Cls. Polypodiopsida

• Cls. Equisetopsida



1. Psilotopsida (Psilotatae)

• cuprinde 2 genuri actuale cu 17 specii tropicale şi subtropicale. Sporofitul este adesea epifit, lipsit derădăcini, cu un rizom subteran prevăzut cu rizoizi şi tulpini simple sau dichotomic ramificate purtândfrunze mici, solziforme sau subulate, sau frunze mai

mari, lanceolate. Sporangii sunt izospori, grupaţi câte2-3 în sinangii, sesili, situaţi la baza unei sporofile bifurcate. Gametofitul este reprezentat de un protalcaulinar subteran, cilindric, dichotomic ramificat şi vascularizat, lipsit de clorofilă, prevăzut cu rizoizi şi micorize.

• Reprezentanţi: Psilotum nudum, Psilotum complanatum, Tmesipteris tannensis.





Tmesipteris tannensis



2. Marattiopsida

Marattiales / Marattiaceae• cuprinde ferigi tropicale înalte de până la 6 m.

Trofosporofilele sunt mari, bipenate sau palmate, rar întregi. Sporangii, grupaţi însinangii, se formează pe dosul frunzelor.Maratiidele sunt izospore.

• Reprezentanţi: Marattia, Danaea, Angiopteris etc.



Angiopteris sp.



Marattia attenuata



3. Polypodiopsida

(Filicopsida, Filicatae)• cuprinde plante terestre, epifite sau acvatice.

Rădăcinile sunt secundare, de origine caulinară.

Tulpina poate fi dreaptă, înaltă până la 20 m, purtând în vârf un buchet de frunze mari, sau poate fi rizomatoază (subterană, brună). Frunzelesunt macrofile, de obicei divizate (de la lobate

până la sectate), mai rar întregi, simple. Suntdispuse spiralat şi adesea partea lor bazală este persistentă, acoperind tulpina.



Sporangii, pedicelaţi, grupaţi în sori, pot fi situaţi: – pe faţa abaxială a trofosporofilelor (ex. Polypodium vulgare)

– pe părţi specializate ale trofosporofilelor (ex. Botrichiumlunaria) – pe sporofile (ex. Matteuccia struthiopteris).

Sporangele prezintă la exterior un perete care poate fi:

– gros, pluristratificat – eusporangiat – la ferigile primitive(Ophioglossaceae); – subţire, unistratificat – leptosporangiat – la ferigile evoluate

(Osmundaceae, Polypodiaceae s.l.).



• Sporangele se deschide printr-un inelmecanic alcătuit dintr-un grup decelule (ex. Osmunda regalis) sau unşir de celule (ex. Dryopteris filix-mas)având pereţii celulari inegali îngroşaţi.

Prin uscare, inelul mecanic secontractă şi determină crăparea sporangelui şi eliberarea sporilor.

• În interior sporangele conţine un ţesut

sporogen din care, prin meioză, seformează sporii. Aceştia pot fiizospori sau heterospori.



• Protalele care iau naştere în urma germinării

sporilor pot fi monoice, mai rar dioice (laferigile heterospore). Acestea sunt lamelare, pluristratificate, de aproximativ 1 cm

diametru, asimilatoare. Rareori protalele potfi vermiculiforme sau filamentoase. Deasemenea, unele specii prezintă protale caretrăiesc în simbioză cu ciuperci micorizice.



Ordinul Ophioglossales

• are o singură familie – Ophioglossaceae. Speciile

acestei familii sunt erbacee, perene, în sol cu unrizom de pe care porneşte anual câte o frunză cudouă segmente, unul verde, steril, celălalt gălbui,fertil, purtând sporangii grupaţi în sori.

• Reprezentanţi: Ophioglossum vulgatum (limbaşarpelui), Botrychium lunaria (iarba dragostei) etc.

Polypodiopside izospore



Ophioglossum vulgatum

Botrychium lunaria



Ordinul Osmundales

• are o singură familie – Osmundaceae.• Reprezentanţii acestei familii au sporange

cu perete unistratificat ce se deschide printr-un grup de celule cu aspect de scut.• Sporangii sunt mari, nuzi, ne grupaţi în sori.

• În flora ţării noastre a fost citată Osmundaregalis (ferigă regală), în prezentconsiderată extinctă.



Osmunda regalis



Ordinul Filicales

• grupează ferigi terestre, mai rar acvatice( Dryopteris thelipteris).

• Cele mai multe au trofosporofile şi numai la puţine specii se diferenţiază trofofile şi sporofile.

• Sporangii sunt pedicelaţi, grupaţi în sori, de obiceiinduziaţi.

• Se deschid printr-un inel mecanic incomplet.

• Sunt grupate în circa 16 familii.



R eprezentanţi in flora ţării noastre • Pteridiaceae – Pteridium aquilinum (ţolul lupului) –

colonizatoare în poieni, tăieturi de păduri, rarişti de păduri.• Aspidiaceae – Dryopteris filix-mas (feriga de stejar),

Polystichum lonchitis (şarpe).

• Athyriaceae – Athyrium filix- femina, Cystopteris fragilis, Matteuccia struthiopteris.

• Aspleniaceae – Asplenium scolopendrium, Asplenium septentrionale, Asplenium trichomanes, Ceterachofficinarum.

• Belchnaceae – Blechnum spicant (scăriţa muntelui).• Polypodiaceae – Polypodium vulgare (feriguţa dulce).







Dryopteris filix-mas

Sectiune prin sor



Athyrium filix-femina



Matteuccia struthiopteris



Asplenium

scolopendrium



Asplenium septentr ionale



Asplenium ruta-murar ia



Asplenium vir ide



Asplenium vir ide



Asplenium tr ichomanes



Ceterach off icinarum



Ceterach off icinarum



Polystichum brauni i



Polystichum brauni i



Polystichum seti ferum



Blechnum spicant



Polypodium vulgare



• cuprinde ferigi acvatice şi palustre diferite prinmorfologia aparatului vegetativ şi de reproducere decele terestre. Au sporange de tip leptosporangiat,lipsit însă de inel mecanic.

• Se diferenţiază macrosporangi care conţin câte unsingur macrospor şi microsporangi în care sediferenţiază 64 de microspori. Sporangii suntgrupaţi în sori. Sorii sunt induziaţi. Peste induzie semai suprapun una sau două membrane de natură

foliară formând un corp numit sporocarp.• Această subclasă grupează două ordine: – Marsileales şi – Salviniales.

Polypodiopside heterospore



• Ordinul Marsileales are două familii:Marsileaceae şi Pilulariaceae.

• Familia Marsileaceae cuprinde ferigi acvatice perene, cu rizom repent, prins de substrat prinrădăcini adventive, de pe care se ridică la suprafaţa

apei frunzele tinere răsucite în spirală, iar celemature, lung peţiolate, poartă în vârf 4 folioledispuse palmat. Spre baza peţiolului se găsesc 2-3

sporocarpi sferici sau reniformi, scurt pedicelaţi.Membrana sporocarpului este tristratificată, stratulmedian fiind sclerificat. Sorii conţin atât micro-cât şi macrosporangi.





• Ordinul Salviniales grupează ferigiacvatice anuale, care plutesc la suprafaţa

apelor. Sorii contin fie doar microsporangi,fie doar macrosporangi.

• Ordinul însumează două familii:

– Salviniaceae şi – Azollaceae.



• Salviniaceae include ferigi acvatice natante,cu tulpini scurte, fără rădăcini. Frunzelesunt dispuse pe tulpină în verticile de câtetrei: două sunt natante, cea de-a treia estesubmersă şi substituie rădăcinile având rol

în absorbţie. Sporocarpii sunt situaţisubmers, câte 3-8 la baza frunzelor. Salvinia

natans (peştişoara) populează suprafaţa

apelor stagnante şi lin curgătoare dinregiunea de câmpie.



Salvinia natans



• Azollaceae cuprinde ferigi acvatice natante,mărunte, cu frunze mici, sesile, alterne,

imbricate, profund bi- sau trifurcate. Azolla filiculoides, specie tropicală originară dinAmerica, este invadantă în ape din zona de

câmpie



Azolla filiculoides



4. Equisetopsida

(Sphenopsida, Equisetatae)

• cuprinde atât plante fosile cât şi actuale,terestre sau acvatice, perene prin rizomi, detalie mică, cu tulpini şi ramuri articulate,

prevăzute la noduri cu frunze mici,neasimilatoare, unite într-o teacă dinţată.



• Sporofilele au formă de scuturi hexagonale peltateşi sunt dispuse în verticil pe axa din vârful tulpiniialcătuind un spic sporifer (strobil).

• Tulpinile care poartă spice sporifere pot fi verzi,asimilatoare, ramificate, sau pot fi brune,neramificate. În această ultimă situaţie, ele nu pot

avea şi rol asimilator şi prin urmare este obligatoriuca indivizii speciei respective să aibă două tipuri detulpini: verzi, asimilatoare, şi brune, fertile.

• Sporii sunt sferici, identici din punct de vedere

morfologic, dar diferenţiaţi din punct de vederefunctional (homospori). Fiecare spor este prevăzutcu 4-6 elatere, structuri care favorizează răspândireaîn grup.



• Gametofitul este mic, foliaceu, multilobat, verde,diferenţiat într-un protal bărbătesc, mai mic, şi

unul femeiesc, mai mare. Se dezvolta pe suprafaţa solului.

• Această clasă cuprinde un singur ordin actual – Equisetales – cu o singură familie – Equisetaceae

– şi un singur gen – Equisetum. Se cunosc 15specii de Equisetum, aproape toate cosmopolite. Înflora ţării noastre sunt 9 specii, dintre acestea fiindmai frecvente: Equisetum arvense, E . telmateia, E .

sylvaticum, E . palustre etc.





Equisetum palustre



Equisetum hyemale

E l i i ă â di



Ecologie şi răspândire

• Cele mai multe ferigi preferă habitatele terestre, umede,umbrite.

• Cele arborescente şi epifitele preferă pădurile tropicale.

• Speciile erbacee preferă pădurile temperate.

• Rareori pot fi întâlnite în locuri expuse (stânci, poieni).

• Unele specii trăiesc în ape dulci ( Equisetum palustre,Thelipteris palustris, Marsilea quadrifolia, Salvinia

natans).• 10% dintre ferigi sunt cosmopolite.

• Numeroşi taxoni sunt endemici pentru anumite zone.



• Ferigilor le plac temperaturile ridicate şi constante,şi umbra, majoritatea fiind sciafile.

• Gleichenia şi Pteridium pot creşte în plin soare.• Faţă de factorul apă, majoritatea ferigilor arecerinţe ridicate crescând pe terenuri umede.

• Preferă solurile slab acide, cu mult humus.

f i il



Importanţa ferigilor

• Au contribuit la formarea zăcămintelor de cărbuni.• Unele specii sunt medicinale: pedicuţa

(tratamentul alcoolismului şi narcotismuluicronic), coada calului (diuretice, antibronşitice, expectorante), feriguţa dulce, feriga(antihelmintice, purgative).

• Sunt decorative: Platycerium alcicorne, Athyrium

filix- femina, Dryopteris filix-mas, Asplenium sp., Nephrolepis exaltata etc.



• Sporii de Lycopodium erau folosiţi pentru

fabricarea artificiilor având compuşi care produc scântei la ardere. Datorită proprietăţilor lor sicative se utilizează extern în dermatologie, în pudrarea pielii la

copii, în cosmetică etc.• Ferigi cu importanţă negativă: Pteridium

aquilinum (colonizează poienile, rariştile de

pădure), Equisetum sp. (produce intoxicaţiila animale datorită SiO2 pe care-l conţine întulpini şi ramuri.

Documents

Taxonomie vegetala_C8-2013