Tema 2 Fondul Monetar International

8/15/2019 Tema 2 Fondul Monetar International

1/35


2/35

Planul:

1.Geneza şi structura organizatorică a

FMI.

2.Funcţiile FMI.

3.Structura financiară şi facilităţi de

creditare.

4.Mecanismul de creditare şi politicafinanciară a Fondului Monetar

Internaţional.

titular disciplină: Popa Daniela, dr., conf. univ


3/35

Esenţa, conţinutul lecţiei:

înţelegerea esenţei Fondului Monetar Internaț ional;

cunoaşterea şi formularea func ț iilor Fondului MonetarInternaț ional;

explicarea necesităţii Fondului Monetar Internaț ionalla etapa actuală;

argumentarea structurii financiare ș i facilităț ilor decreditare a Fondului Monetar Internaț ional;

cunoaşterea mecanismului de creditare şi politicafinanciară a Fondului Monetar Internaţional .

titular disciplină: Popa Daniela, dr., conf. univ.


4/35

1.Geneza şi structura organizatorică a FMI.

Fondul Monetar Internaț ional (FMI) este o organizaț ieinternaț ională cu 188 de state membre. A fost constituită

prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având cascop principal promovarea unei economii mondialesănătoase.Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferinț a de la Bretton Woods

pentru restructurarea relaț iilor internaț ionale monetare șifinanciare. Peste 40 de ț ări au participat la semnarea

Acordului de la Bretton Woods care prevedea proceduri șireguli care să guverneze economia mondială.


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bretton_Woodshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C8%9Bie_interna%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1


5/35

Ca urmare, colaborarea a devenit o necesitate pentru dezvoltare iar cu cât numărul de state acrescut, și mai ales acolo unde au existat interese

economice, dar și politice convergente, a apărut necesitatea coordonării lor într-un cadruorganizatorico-juridic permanent. Astfel, a luatnaștere o noua componentă importantă a

sistemului economiei mondiale, și anume sistemulorganizaț iilor economice internaț ionale.



6/35


Acest acord a condus la înființ area Băncii Internaț ionale pentru Reconstrucț ie și Dezvoltare (BIRD, cunoscută și subnumele de Banca Mondială) și Fondului MonetarInternaț ional. Aceste instituț ii sunt cunoscute drept gemenii

Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată deschimb valutar stabilă, având ca referinț ă standard aurul,dolarul fiind singura monedă convertibilă în aur. FMI are cascop principal promovarea cooperării monetare internaț ionale,

garantarea stabilităț ii financiare, facilitarea comer ț uluiinternaț ional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a for ț eide muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.


7/35

Organele de conducere ale FMI sunt: Consiliulguvernatorilor, Consiliul executiv si Directorulgeneral. Pentru desfasurarea activităţii sale, FMI

este organizat pe comitete şi departamentespecializate.

Consiliul guvernatorilor constituie organulsuprem si stabileste liniile directoare ale activitatii

Fondului. Fiecare stat membru este reprezentat deun guvernator(Ministrul de finante sauGuvernatorul bancii centrale) si un supleant numitde fiecare ţară.



8/35

Dintre membrii Consiliului guvernatorilor unul este ales presedinte. În sfera atributiilor sale intra: primirea de noimembri, excluderea membrilor, modificarea statutului,revizuirea cotelor de participare, încheierea de aranjamente

valutare cu alte institutii etc. De regulă, în luna septembriea fiecarui an, Consiliul guvernatorilor se întruneste într-osesiune ordinara, în cadrul careia se examineaza activitateaFondului în cursul anului financiar încheiat (1 aprilie - 31

martie) și se stabilesc liniile directoare ale activităț iiviitoare.

Consiliul executiv este format din 23 directori executivi,din care 7 sunt numiț i si 16 aleși.



9/35

Directorul general este numit de Consiliulexecutiv pe o perioada de 5 ani. El prezideazaîntâlnirile Consiliului executiv, nu voteaza decât în

situaț ia în care există egalitate de voturi și poate participa și la ședinț ele Consiliului guvernatorilor,dar fara drept de vot.

Comitetul interimar a fost înființ at în anul 1974 ca

un organ consultativ compus din 24 membri, caredă avize și face rapoarte catre Consiliulguvernatorilor pe probleme privind gestionarea șiadaptarea sistemului monetar internaț ional.



10/35

Comitetul dezvoltării constituit în același an este uncomitet ministerial reunit al Consiliului guvernatorilor FMIși al Băncii Mondiale, care analizează transferurile deresurse catre ț ările în curs de dezvoltare. La nivelul FMI

sunt organizate departamente geografice (Africa, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu, Emisfera Occidentala)si departamente functionale şi servicii

speciale (Departamentul de finante publice, Departamentul

juridic, Institutul FMI, Departamentul monetar si valutar,Departamentul de studii, Departamentul de statistici siDepartamentul de trezorerie).



11/35


12/35

Pentru aceasta analiza, fiecare guvern membru FMI areobligaț ia de a discuta anual politica economica practicată și de a colabora cu Fondul si cu ceilalț i membrii pe

probleme financiar-valutare și de politica macro-economică.

Conform statutului FMI (Articolul VIII) monedelenaț ionale ale statelor membre trebuie să fie liberconvertibile. În acest sens este supravegheata eliminarea

restricț iilor la cumpărarea de devize străine. Articolul XIVare totuși prevazută o clauză de salvgardare conform căreiastatele care se confruntă cu dificultăț i ale balanț ei de plăț i

pot menț ine un control al schimburilor.



13/35

b) Asistenț a tehnică : Asistenț a tehnică acordată de FMIstatelor membre reprezintă o parte importantă a activităț iiacestuia. FMI a inceput sa acorde asistenta tehnicaîncepand cu anul 1964, cand numerose ț ări care tocmai îșidobândiseră independenț a au cerut ajutor în problemainființ ării băncilor centrale și a ministerelor de finanț e.

În prezent, FMI a trecut la un alt nivel de asistenț ă – cel dea întări arhitectura sistemului financiar internaț ional. FMI

acordă sprijin și consultanta în ceea ce privește politicafiscală și monetară, politici administrative și de taxe,

balanta de plăț i, sistemul bancar, etc.



14/35

Scopul este cel al îmbunatăț irii situaț iei statelor în domeniilerespective. Alături de statele membre, FMI ajută laconceperea și aplicarea politicii monetare si bugetare,elaborarea si implementarea politicilor valutare și fiscale,

revizuirea sau chiar elaborarea legislatiei în domeniispecifice.

FMI oferă training pentru perfecț ionarea funcț ionarilor publici urmărind astfel întărirea rolului instituț iilor publice

cum ar fi Banca Centrala sau Trezoreria Statului. Cursurile deinstruire sunt oferite de FMI la sediul central din Washingtonsau la centrele regionale din Abidjan, Brazilia, Singapore siViena.De asemenea, FMI se implică şi în colectarea şi

prelucrarea datelor statistice precum și exercitarea şicontabilizarea tranzacț iilor cu Fondul.


15/35

c) Asistenț a financiară : Ajutorul financiar oferit de FMIia forma de credite ș imprumuturi pe care Fondul le acordă statelor care întâmpină dificultăț i în echilibrarea balanț eide plăț i cu scopul de a le susț ine programele de ajustare și

reformele. Beneficiaza de asistenta financiara din parteaFMI statele membre care se confrunta cu dificultatieconomice. Obiectivul FMI consta in micsorarea duratei șigradului de dezechilibru în balanta de plati a statelor

membre prin acordarea de imprumuturi ț ărilor care au probleme în ajustarea balanț ei de plati, nu doar pentru aacorda ajutor financiar temporar dar și pentru a susț ineajustarea și reformarea politicii economice, actiuneindreptata spre eliminarea defectelor si problemelorexistente.

titular disciplină:Popa Daniela, dr., conf. univ.


16/35

3. Structura financiară şi facilităţi de creditare

Resursele FMI se pot grupa în general în patru categorii:a). cote subscrise de ţările membre; b). dobânzi şi comisioane; c). vânzări de aur contra valute convertibile;d). împrumuturi.

a). Cotele de participare constituie partea cea maiimportantă din capitalul FMI, fiecare ţară, odată cuaderarea la Fond, fiind obligată să subscrie o anumită cotă.Până în anul 1978 această cotă era formată din 25% aur şi

75% monedă naţională. Odată cu intrarea în vigoare aStatutului modificat al FMI, fracţiunea în aur a fostînlocuită cu valute convertibile ca echivalent al unei sume

corespunzătoare în DST.

titular disciplină:Popa Daniela, dr., conf. univ.


17/35

În trecut, aurul corespunzător fracţiunii de 25% se depuneala unul din cei patru depozitari acreditaţi ai Fondului(Sistemul Federal de Rezerve al SUA, Banca Angliei,Banca Franţei şi Banca de Rezervă a Indiei). Monedanaţională este păstrată într-un cont special la dispoziţia FMI, la banca centrală sau o altă bancă din ţara respectivă.

Periodic, aceste cote sunt revizuite, de regulă în sensulmăririi lor. Sporirea cotelor de participare este determinată,

în principal, de nevoia de resurse a Fondului pentru a facefaţă solicitărilor sporite de finanţare ale membrilor.



18/35

Revizuirea generală a cotelor se face la intervale de până la5 ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci când seconsideră îndreptăţit, modificarea singulară a cotei sale. Ladata de 30 ianuarie 2003, Consiliul executiv a realizat

ultima revizuire a cotelor de participare (a 12-a), lăsând neschimbată valoarea acestora de 213,7 miliarde DST.

Cota de participare are o importanţă deosebită din punctulde vedere al ţării membre, deoarece de mărimea acesteia

depinde: puterea de vot a ţării, volumul ajutorului financiarcare i se poate acorda şi valoarea alocărilor de DST.

În cadrul FMI se aplică un sistem de vot ponderat cu cotade participare.


19/35

Fiecărei ţări membre îi sunt acordate 250 devoturi, la care se adaugă câte un votsuplimentar pentru fiecare fracţiune de

100.000 dolari din cota de participare a ţării respective, astfel că participarea statelormembre la luarea deciziilor este proporţională cu numărul total de voturi. Totuşi, pentru

anumite hotărâri de importanţă deosebită (deexemplu, modificarea cotelor de participare)

este necesară unanimitatea.



20/35

Cotele de participare cele mai mari le au ţările dezvoltate, care deţin 3/4 din total şi, deci, dinvoturi: SUA – 17,08%, Japonia – 6,13%,Germania – 5,99%, Franţa – 4,95%, Marea

Britanie – 4,95%. b). Dobânzile şi comisioanele reprezintă o altă resursă a FMI, a cărei mărime depinde de volumul

creditelor acordate şi de evoluţia ratelor dobânzii. c). Vânzările de aur erau destinate, în formula

vechiului statut, să mărească resursele Fonduluiîntr-o anumită valută pentru a face faţă

solicitărilor deosebit de mari într-o monedă.titular disciplină: Popa Daniela, dr., conf. univ.


21/35

d). Împrumuturile se utilizează în cazul în caredisponibilităţile FMI devin insuficiente comparativ cusolicitările de finanţare ale ţărilor membre şi se obţin de lastatele membre, de la alte organizaţii sau pe baza unor

aranjamente. Dreptul de a primi ajutor financiar în valută şi alocări de DST de la FMI este proporţional cu cotele- părţi vărsate, fapt care creează diferenţieri accentuate înredistribuirea resurselor Fondului. Astfel, ţările cu o bună

situaţie economică şi financiară au şi posibilităţi mai maride a apela la finanţările FMI şi, în plus, primesc cele maimari alocări de DST, ceea ce constituie un paradox,deoarece nevoi suplimentare de resurse manifestă ţările încurs de dezvoltare, ţări cu situaţie financiară slabă, reflectată şi în mărimea cotei lor subscrise şi vărsate la



22/35

O ţară membră poate utiliza DST pentru a obţine monedă străină de la alţi membri şi pentru a face plăţi către FMI. O astfel de utilizare nu constituie

un împrumut, statelor membre ale FMI fiindu-lealocate DST pentru rezolvarea unor dezechilibrede balanţă de plăţi, fără îndeplinirea unor măsuri de politică economică şi fără obligaţia de

rambursare. O ţară membră care îşi foloseşte alocările de DST plăteşte Fondului o dobândă la orată anuală de 1%-5%, în timp ce un stat caredeţine DST peste alocările sale încasează o astfeldobândă.



23/35

Facilită ile de creditare le constituie:

Aranjamentul „stand -by”, pe baza căruia ţara solicitatoare poate să obţină sumele cuvenite,

atunci când are nevoie, într-un interval stabilit de1-3 ani. El a fost creat în anul 1952 în scopul de aajuta pe termen mediu ţările cu dezechilibretemporare de balanţă de plăţi, acestea putândobţine 100% din cotă anual şi 300% din cotă cumulat. În prezent, majoritatea crediteloracordate de FMI au la bază aranjamente „stand- by” încheiate de statele membre.



24/35

Facilitatea de credit extinsă (EFF - ExtendedFund Facility) a fost instituită în anul 1974 şi a

permis Fondului să furnizeze statelor membre

ajutoare echivalente cu un procent mai mare dincota lor de participare (100% din cotă anual, 300%din cotă cumulat) şi pentru o perioadă mai lungă decât prin mecanismul tranşelor de credit (3 ani).

Principalul obiectiv al acestei facilităţi îlreprezintă ajutorarea statelor membre pentru adepăşi dificultăţile de origine structurală ale balanţei de plăţi, care necesită în general o perioadă de ajustare mai mare.


25/35

Tragerile în cadrul facilităţilor de finanţare pot fi obţinute în situaţii bine specificate, de deficite ale balanţelor de plăţi, în special de către ţările în curs de dezvoltare, astfelfiind create: Facilitatea de finanţare compensatorie (CFF -

Compensatory Financing Facility) creată în anul 1963,vine în sprijinul statelor care fac dovada unui necesarfinanciar care să compenseze o scădere temporară aîncasărilor din exporturi (în special de materii prime,

semifabricate) sau o creştere temporară a costurilorimporturilor de cereale. Aceste ţări care suportă majorări ale deficitelor balanţelor de plăţi au posibilitatea să tragă asupra FMI până la 75% din cota de participare.


26/35

Din anul 1988 este inclusă în Facilitatea finanţării compensatorii şi contingentării, care păstrează elementeleesenţiale ale finanţării compensatorii, dar cuprinde şi elemente legate de contingentarea exporturilor sau a

importurilor. Facilitatea de finanţare a situaţiilor neprevăzute (USFF -

Uncertain Situations Financing Facility) ajută statelemembre să menţină dinamica reformelor, în cazul

producerii unor şocuri externe. Dreptul total de tragere estede 80% din cota de participare: 30% pentru deficitulîncasărilor din export, 30% pentru situaţii neprevăzute şi 20% o tranşă de credit facultativă.



27/35

Facilitatea de finanţare a stocurilor tampon (BSFF -Buffer Stock Financing Facility) a fost creată în anul1969 pentru ţările care înregistrează dezechilibre de

balanţă de plăţi cauzate de participarea lor la acordurisau aranjamente internaţionale privind formarea şi funcţionarea stocurilor de materii prime, tragerile

putând atinge 50% din cotă. Facilitatea petrolieră a

funcţionat temporar în perioada 1974-1975 şi a fostdestinată să finanţeze ţările membre care au înregistratdeficite ale balanţelor de plăţi ca urmare a majorării preţului ţiţeiului, consecinţă a primului şoc petrolier.

titular disciplină : Popa Daniela, dr., conf. univ.


28/35

Facilitatea „Witteveen" a fost creată în anul 1980 în

scopul sprijinirii ţărilor membre care se aşteaptă să înregistreze deficite importante ale balanţelor de plăţi şi care au epuizat celelalte posibilităţi de tragereasupra FMI. Facilitatea de ajustare structurală (SAF

- Structural Adjustment Facility) şi Facilitatea deajustare structurală extinsă (ESAF - EnhancedStructural Adjustment Facility) au fost instituite în

perioada 1986-1987, având ca scop acordarea de

fonduri în condiţii de favoare (termen de 10 ani dincare 5,5 ani perioadă de graţie, dobândă de 0,5% pean) ţărilor în curs de dezvoltare cu venituri mici,

pentru programe de reformă economică şi pentru

probleme repetate ale balanţei de plăţi.titular disciplină: Popa Daniela, dr., conf. univ.


29/35

Cuantumul total al unei astfel de facilităţi esteechivalent cu 50% din cota de participare a ţării, plătibil în trei anuităţi. Facilitatea pentru

transformare sistemică (STF - SystemicTransformation Facility) a funcţionat în perioadaaprilie 1993-decembrie 1995 şi a constat înacordarea de asistenţă financiară ţărilor în tranziţie

cu dezechilibre ale balanţei de plăţi datorategravelor perturbaţii ale sistemului comercial şi de plăţi. Au beneficiat de această facilitate 20 de ţări, cea mai importantă tranşă (0,5 miliarde DST)

revenind Ucrainei.titular disciplină: Popa Daniela, dr., conf. univ.


30/35

2 4 M i l d dit i liti


31/35

2.4. Mecanismul de creditare şi politica

financiară a Fondului Monetar Internaţional

FMI este organizat şi funcţionează ca o societate pe acţiuni bazată pe aşa numitele “cote părţi”, termen care exprimă aportul ţărilor member pus la dispoziţia Fondului, cote caredepend de potenţialul fiecărei ţări şi determină numărul de

voturi al fiecărui stat membru în organele de conducere şi,de asemenea, natura şi importanţa împrumuturilor de carestatul respectiv poate beneficia. Mărimea cotei fiecărei ţări membre, exprimată în dolari, a fost stabilită iniţial în

funcţie de o formulă, bazată pe: mărimea P.I.B. , mărimea rezervelor oficiale de aur şi devize convertibile şi volumulcomerţului exterior.



32/35

Mecanismul de creditare şi politica financiară a FonduluiMonetar Internaţional se conturează prin trageri obişnuite, care pot fi grupate în două categorii:

tranşele propriu-zise;

mecanisme de finanţare, creditare.

Mecanismul tranşelor, destinat finanţării deficitelorgenerale ale balanţelor de plăţi, prevede 5 tranşe, fiecare demărime egală cu 25% din cota de participare a ţării respective. Tragerea în prima tranşă, denumită „tranşă rezervă” se face automat, în momentul în care doreşte ţara membră. Pe lângă această tranşă există 4 „tranşe de

credit”, tragerile în cadrul lor putându-se face succesiv,după epuizarea disponibilităţilor din „tranşa rezervă” şi după examinarea situaţiei concrete din ţara solicitatoare decătre experţii FMI.



33/35

În acordarea tranşelor de credit, FMI aplică principiulcondiţionalităţii: cu cât sumele trase cumulativ de o ţară membră sunt mai mari comparativ cu cota de participare,cu atât FMI va trebui să se asigure că politica dusă de

statul respectiv permite echilibrarea balanţei de plăţi şi rambursarea fondurilor împrumutate. Prin mecanismultranşelor, o ţară poate obţine maxim 125% din cota sa de

participare, dar tranşele de credit superioare se obţin cu o

condiţionalitate sporită. Tragerile în mecanismul tranşelor se pot face fie sub forma cumpărării directe şi imediate cumoneda naţională a sumei corespunzătoare.



34/35

Bibliografia

Lege cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008. În: Monitorul Oficialnr.230-232/840 din 23.12.2008

Legea cu privire la Banca Naţională, nr 548- XIII din21.07.1995;

Legea Instituţiilor Financiare, nr. 550- XIII din21.07.1995;

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.97. În: MonitorulOficial, ediţie specială din 08.02.2007 pag.4. În:Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62/522 din 18.09.1997



35/35

Manuale, monografii:

Bakker, A.F. P. „Instituţii financiare internaţionale”, Ed.Antet, Oradea, 1997.

Brezeanu, P., Poanta D. „Organisme financiareinternaţionale”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 143

Defarges P. M. – “Organizaţiile internaţionale contemporane”, Institutul European, Iaşi, 1998.

Galaju Ion. “Organizaţii Economice Internaţionale”, Î.S.F.E.-P „Tipografia Centrală”. – Chişinău, 2008, 324

pag.

Şimon Ilie, Brezeanu Petre, „Instituţii financiareinternaţionale”, Editura Economică, Bucureşti, 2005, 496

p.titular disciplină: Popa Daniela, dr., conf. univ.

Documents

Tema 2 Fondul Monetar International