8
IMAGINEA INSTITUȚIONALĂ ARPAM, anul II, semestrul 1 1.Comunicarea instituțională – valorizarea instituției/organizației (9 octombrie) - domenii ale comunicării într-o organizație; - misiunea comunicării instituționale – vehicularea valorilor instituției publice și gestionarea imaginii acesteia; - în acest scop trebuie să răspundă în fața marelui public la întrebări complexe: cine este?, ce vrea să facă?, ce știe să facă? respectiva instituție; - instituția publică trebuie să construiască prin imagine un capital de încredere și simpatie, să întărească legitimitatea sa; - precizări terminologice: identitate, notorietate, imagine, reputație; - imaginea instituțională în forma sa pură vizează identitatea (crearea în conștiința cetățeanului a unei reprezentări clare, ce se distinge de marca comercială); Bibliografie: - Pierre Zemor – Comunicarea publică, Ed. Institutul European, 2003, pag.79 – 88; - Giuily Eric – La communication institutionnelle; Prive/Public le manuel des strategies, PUF, Paris, 2012; - Tierry Libaert, Marie-Helene Westphalen – Communicator; Toute la communication d entreprise, Ed. Dunod, 2009, p.18; - Corina Rădulescu – suport de curs. - Cristina Coman – Comunicarea de criză, Polirom, 2009, capitolul 7 (Imaginea, identitatea, reputația). - Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, Polirom, 2012, p.148. 2 . Imaginea publică – definiție, ipostaze (16 octombrie) -.Comunicarea instituțională – diferența specifică; - Imaginea de întreprindere – diferența specifică; - publicitate de prestigiu – diferența specifică; - imaginea de marcă – diferența specifică, - imaginea de produs – diferența specifică. Bibliografie:

Teme Imaginea instituČ›ionalÄ, ARPAM, sem.1[1]

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Teme Imaginea instituČ›ionalÄ, ARPAM, sem.1[1]

IMAGINEA INSTITUȚIONALĂARPAM, anul II, semestrul 1

1.Comunicarea instituțională – valorizarea instituției/organizației (9 octombrie)- domenii ale comunicării într-o organizație;- misiunea comunicării instituționale – vehicularea valorilor instituției publice și gestionarea imaginii acesteia;- în acest scop trebuie să răspundă în fața marelui public la întrebări complexe: cine este?, ce vrea să facă?, ce știe să facă? respectiva instituție;- instituția publică trebuie să construiască prin imagine un capital de încredere și simpatie, să întărească legitimitatea sa;- precizări terminologice: identitate, notorietate, imagine, reputație;- imaginea instituțională în forma sa pură vizează identitatea (crearea în conștiința cetățeanului a unei reprezentări clare, ce se distinge de marca comercială);Bibliografie:

- Pierre Zemor – Comunicarea publică, Ed. Institutul European, 2003, pag.79 – 88;- Giuily Eric – La communication institutionnelle; Prive/Public le manuel des strategies,

PUF, Paris, 2012;- Tierry Libaert, Marie-Helene Westphalen – Communicator; Toute la communication d

entreprise, Ed. Dunod, 2009, p.18;- Corina Rădulescu – suport de curs.- Cristina Coman – Comunicarea de criză, Polirom, 2009, capitolul 7 (Imaginea,

identitatea, reputația).- Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, Polirom, 2012, p.148.

2. Imaginea publică – definiție, ipostaze (16 octombrie)-.Comunicarea instituțională – diferența specifică;- Imaginea de întreprindere – diferența specifică;- publicitate de prestigiu – diferența specifică;- imaginea de marcă – diferența specifică,- imaginea de produs – diferența specifică.Bibliografie:- Pierre Zemor – Comunicarea publică, 2003, pp. 85 – 88.- Cristina Coman – Comunicarea de criză – Tehnici și strategii, Ed. Polirom, 2009, capitolul 7 (Imaginea, identitatea, reputația); - Haineş Rosemarie – Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii (tema 14 – Managementul reputației), Ed. Universitară, 2008;- Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, Ed. Universitară, 2012, p. 148 – 159;- Wally Olins – Despre brand (ed. aIIa revizuită), Ed. Comunicare.ro, 2010;- Claudia Fischer – Noul branding, Ed. Polirom- Corina Rădulescu – The Public Image – facets and stages in its creation, apărut în Lex ET Scientia, Administrative Series, nr. XVIII, vol. 2/2011.

3. Ce înseamnă managementul imaginii? – 23 octombrie- imaginea unei instituții se definește ca intersecție a trei imagini: imaginea proiectată de instituție/organizație (A), imaginea transmisă (B) prin intermediul mijloacelor de comunicare și imaginea percepută (C) de către cetățean/consumator;

Page 2: Teme Imaginea instituČ›ionalÄ, ARPAM, sem.1[1]

- comunicarea instituțională (valorizarea instituției) este cea care trebuie să gestioneze (management) relația dintre cele trei straturi ale imaginii astfel încât să se ajungă la o coerență a lor (să diminueze tensiunile, distanța dintre nivelul A și C);Bibliografie:- Thierry Libaert, Marie-Helene Westphalen – Communicator; Toute la communication

d entreprise, Ed. Dunod, 2009.- Rosemarie Haineş –Imaginea instituțională, Ed. Universitară, Bucureşti, 2012;- Chiciudean Ion – Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Ed. Comunicare.ro, 20

4. Nivelul A al imaginii – elementele ce modelează imaginea unei organizații – cultura organizațională (30 octombrie)- enumerarea indicatorilor de imagine, familiarizarea cu ei;- caracterizarea primului indicator al imaginii (ce ține de infrastructura ei) – cultura organizațională și subindicatorilor acestuia:- climat defensiv sau de cooperare;- comportamente specifice: reguli, istoria instituției și a celor care au fondat-o, mituri, simboluri, subiecte tabu, ritualuri, cutume;- sociograma (gradul de influență);- organigrama (gradul de putere, decizie);- ritmul și stilul de derulare a activităților;- amenajarea spațiilor, etc.Bibliografie:

- Vlăsceanu Mihaela – Organizația: proiectare și schimbare; Introducere în comportamentul organizațional, Ed. Comunicare.ro, 2005, cap.7 – Cultura organizațională

- Haineș Rosemarie – Tipuri și tehnici de comunicare în organizații, Ed. Universitară, 2008, tema 3 – Cultura organizației;

- Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, Ed. Universitară, 2012, tema 2;- Halic B. A, Chiciudean I. – Analiza imaginii organizațiilor, Ed. Comunicare.ro, 2004,

pag. 25 – 27;

5. Nivelul A al imaginii – diferitele registre ale comunicării din instituție/organizație (indicatori și subindicatori de imagine) – 6 noiembrie

- Registrele comunicării publice – elemente cu vizibilitate mare în modelarea imaginii proiectate (informarea, relații cu publicul, promovarea serviciilor, campanii de interes general, comunicare cu presa)

- Diferitele componente ale comunicării externe, interne dintr-o organizație ce contribuie într-o măsură mai mare la modelarea imaginii proiectate (nivelul A al imaginii);

Bibliografie:- Pierre Zemor – Comunicarea publică, Ed. Institutul European, 2003, pag.40 – 79;- Corina Rădulescu- Public communication – the specific difference and its lines of

development, ICEA –FAA, 2011;- Haineș Rosemarie – Tipuri și tehnici de comunicare în organizații, Ed. Universitară,

2008, pp.71 – 183.

6. Nivelul A al imaginii – elemente de identitate vizuală (13 noiembrie)- analiza celor mai importante elemente ale acestui indicator de imagine (cu vizibilitate mare): sigla, numele instituției, logo-ul, semnătura, formatul și concepția grafică a caracterelor,

Page 3: Teme Imaginea instituČ›ionalÄ, ARPAM, sem.1[1]

sistemul de culori, carta grafică, arhitectura clădirii, vehiculele instituției, prezentarea personalului (uniforme dar și atitudine, de ex. zâmbetul).Bibliografie:

- Cărămidă Cristian – Brand & Branding, vol. I - Identitatea vizuală, Ed. Brandmark, București, 2009;

- Wally Olins – Despre brand (ed. aIIa revizuită), Ed. Comunicare.ro, 2010;- Lianu Costin – Strategii de branding, Ed. Economică, București, 2010- Bernadette Jezequel, Philippe Gerard – La boîte a outils du responsable

communication, Ed. Dunod, Paris, 2012, pp 30 - 46;- Benoît Heilbrunn – Logo-ul, Ed. Comunicare.ro, 2002;- Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, p 151 – 155;- Bonnie L., Drewniany A., Jerome Jewler – Strategia creativă în publicitate, Polirom,

2009, cap. 2 (brandingul: strategia construirii identității și a imaginii)

7. Nivelul A al imaginii - 2 indicatori de imagine: calitatea serviciilor/produselor (gradul de încredere al cetățenului/consumatorului în ele) și aportul social al instituției/organizației la comunitatea din care face parte – nivelul A al imaginiiA. analiza indicatorului de imagine: calitatea serviciilor/produselor și gradul de încredere al cetățeanului în ele, a subindicatorilor acestuia: - accesibilitate;- securitate;- angajamente de calitate;- statistici; rezultatele anchetelor.B. analiza indicatorului de imagine: responsabilitate socială, a subindicatorilor acestuia:- contribuția instituției la întărirea coeziunii sociale a comunității;- gradul de însuflețire a unui teritoriu, dezvoltarea, valorizarea lui;- ameliorarea deprinderilor individuale și colective;- modificare de comportamente.Bibliografie:

- Miege Bernard – Societatea cucerită de comunicare, Polirom, 2000, p. 74-80 (comunitatea locală);

- Dominique Megard – La communication publique et territoriale, Dunod, 2012.- Legile cu privire la protecția consumatorilor.

8. Nivelul B al imaginii – imaginea transmisă sau traducerea prin suporturi de comunicare a obiectivelor fixate anterior- publicitatea;- relații cu media;- relații publice;- Internet.Bibliografie:

- Judith Ridgway – Relaţii cu media, ghid practic, Ed. Codecs, 2001;- Andre de Peretti, Jean Andre Legrand, Jean Boniface – Tehnici de comunicare,

Polirom, 2008.- George David – Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media, Polirom,

2008;- Cristina Coman – Relaţii publice şi mass media, Polirom, 2004.

Page 4: Teme Imaginea instituČ›ionalÄ, ARPAM, sem.1[1]

- Cristina Coman – Relații publice, tehnici de comunicare cu presa, All Educațional, 1999;

- Horea Mihai Bădău – Tehnici de comunicare în social media, Ed. Polirom, 2011;- Cornelia Maxim – Comunicarea online – provocări şi oportunităţi. Instrumente Office

pentru mediul de comunicare, Ed. Comunicare.ro, 2010.- Bonnie L., Drewniany A., Jerome Jewler – Strategia creativă în publicitate,

Polirom, 2009;- Delia Cristina Balaban – Publicitatea; De la planificarea strategică la implementarea

media, Polirom, 2009.

9. Nivelul C al imaginii – reprezentările sociale, grilă de lectură a imaginii instituției publice- Influențarea opiniilor;- Reprezentările sociale – definiții, trăsături;- Natura convențională și prescriptivă a reprezentărilor sociale (două roluri fundamentale);- Mecanismul de producere a reprezentării sociale.Bibliografie

- Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, tema 6 – Influențarea opiniilor;- Neculau Adrian (coordonator) – Psihologia câmpului social: reprezentările sociale,

Ed. Polirom, Iași, 1997;- Moscovici Serge - Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Ed. Polirom, 1997.- Zlate Mielu – Fundamentele psihologiei, ediția a IV a, Polirom, Iași, 2009.- Corina Rădulescu – Reprezentările sociale – grilă de lectură a imaginii instituției

publice, articol prezentat la FAA, iunie 2013.

10. Pași în construirea imaginii într-o organizație/instituțiea. Construirea imaginii de către instituție este un proces de durată (ce se poate distruge ușor dacă nu sunt luate măsuri pentru menținerea imaginii pozitive);b. Pași în construirea autoimaginii:- A atrage atenția, a crea o percepție pozitivă, o mișcare de simpatie;- A asigura fidelitatea, încrederea;- A crește beneficiile;- Capacitatea de a traversa perioade de criză.Bibliografie:

- Rosemarie Haineş – Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii, Ed. Universitară, Bucureşti, 2008 (pp. 126 – 133);

- Haineș Rosemarie – Imaginea instituțională, 2012, pp. 145 - 148

11. Tabloul indicatorilor de imagine (în ordinea gradului lor de vizibilitate)Studiu empiric: Stabilirea indicatorilor și subindicatorilor de imagine (nivelul A al acesteia) pentru o instituție anume.

Nota rezultă din punctajul obținut la testul scris=5 puncte (în vederea pregătirii acestui test masteranzii vor primi un suport de curs), lucrarea de seminar a masterandului = 3 puncte, 1 punct pentru prezență și 1 punct din oficiu.

Cum se realizează lucrarea de seminar (în vederea celor 3 puncte)?

Page 5: Teme Imaginea instituČ›ionalÄ, ARPAM, sem.1[1]

- În echipă (2,3 masteranzi) sau individual;- În scris sau nu – prezentată în cadrul întâlnirii noastre;- După ce sunt citite cel puțin două cărți de la bibliografia precizată în

cadrul temei;- După următorul plan:

a. Abstractb. Introducere (1 jumătate de pagină)c. Corpul lucrării (cu ideile numerotate, argumentate – cel mult 5

pagini)d. Concluzii – 1 pagină

- Pentru 2 puncte se acceptă doar abordarea teoretică a subiectului respectiv (după schema de mai sus) pentru 3 puncte trebuie să se realizeze o aplicație/studiu empiric/proiect vis-a-vis de acel subiect; de exemplu, să se aleagă o instituție/organizație și să se identifice respectivul indicator de imagine cu subindicatorii lui pentru instituția în cauză (ex. Tema 5 – registrele comunicării interne și externe pentru instituția x).

- Lucrările care nu sunt prezentate în cadrul întâlnirilor noastre (atunci când se discută tema respectivă) nu sunt notate (nu pot fi considerate activitate de seminar).

SUCCES!1 oct. 2014 Conf. Dr. Corina Rădulescu