Tendinţe în evoluţia sistemului de pensii private din România · Sistemul de pensii private din România este unul de tip contribuții deﬁ nite, ... În cadrul Pilonului II

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 11 / 201690

Tendinţe în evoluţia sistemului de pensii private din România

Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHEAcademia de Studii Economice din BucureștiProf. univ. dr. Alexandru MANOLEUniversitatea „Artifex„ din BucureștiLector univ. dr. Ana CARPUniversitatea „Artifex„ din BucureștiDr. Cristina SACALĂInstitutul Naţional de Statistică, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii prezintă trendul în sistemul pensiilor private din România. Principalele aspect analizate sunt cei doi piloni ai sistemului, (Pilonul II şi Pilonul III), volumul contribuţiilor, activele fondurilor de pensii evoluţia activelor totale. De asemenea, analiza pe baza grupelor de vârstă a oferit concluzii utile, ca şi studiul structural al distribuţiei valutare. O secţiune a articolului este dedicată indicatorilor de performanţă de pe piaţa pensiilor private, parametri cheie care permit tuturor celor interesaţi în evaluarae unui anumit fond, sau în analize comparative ale pieţei. Cuvinte cheie: privat, pensie, performanţă, participant, venit

Introducere Sistemul fondurilor de pensii private, prin componentele sale - pensiile private obligatorii (Pilonul II) și pensiile facultative (Pilonul III), completează sistemul de pensii din România, vizând asigurarea unei pensii private, distincte, care suplimentează pensia acordată de sistemul public. Implementarea sistemului de pensii private este o etapă importantă în reforma pensiilor care vizează înlăturarea presiunii asupra sistemului public de pensii, presiune generată de evoluția demografi că prognozată: îmbătrânirea populației în viitor, scăderea natalității și scăderea ponderii forței de muncă active. Conform prognozelor, se așteaptă o majorare substanțială a numărului de pensionari, concomitent cu reducerea efectivului de salariați, ceea ce înseamnă că sumele care pot fi încasate de la angajați vor avea o tendință de scădere, în timp ce sumele care trebuie plătite pensionarilor vor crește. În același timp, speranța de viață este estimată a crește datorită progreselor înregistrate de medicină și a dezvoltării tehnologice, responsabilizând și mai mult statele pentru a găsi soluții sustenabile astfel încât să asigure standarde de viață decente populației după pensionare.

Literature review Anghelache şi Diaconu (2016) analizează evoluţia pensiilor şi a numărului de benefi ciari. Anghelache, Voineagu şi Anton-Carp (2011) explică algoritmul de calcul al pensiilor. Antolín şi Stewart (2009) tratează pensiile private şi reacţiile la efectele crizei. Chernenko şi Sunderam (2014) au în vedere sistemul bancar „shadow”. Eekhoudt, Gollier, şi Schlesinger (2005) consideră dimensiunea de risc a procesului decizional economico-

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 / 2016 91

fi nanciar. Frunzaru (2007) analizează sistemul românesc de pensii din perspectiva europeană. Kacperczyk şi Schnabl (2013) cercetează securitatea fondurilor de piaţă. McLean, Zhang şi Zhao (2012) se preocupă de protecţia investitorului. Orenstein (2008) are în vedere privatizarea sistemelor de pensii în Europa Centrală şi de Est. Pirtea, Iovu şi Milos (2008) evidenţiază importanţa pieţelor de capital şi alor instituţii nebancare în România. Robu şi Sandu (2011) studiază performanţa fondurilor de pensii private, în funcţie de mărimea acestora. Rowlingson (2002) se preocupă de planifi care în sistemele de pensii private.

Metodologie și date Sistemul de pensii private din România este unul de tip contribuții defi nite, ceea ce determină ca nivelul pensiei la care vor avea dreptul participanții să depindă de rezultatul obținut de administratori, participanții fi ind în cele din urmă cei care suportă riscul investițional, specifi c mediului fi nanciar. Pentru a preveni deteriorarea activelor fondurilor de pensii private, legiuitorul a stabilit limite investiționale și cerințe de ordin calitativ pentru active, iar pentru a proteja activul personal net, au fost stabilite garanții relative și absolute. Sistemele din alte state europene cuprind și planuri de pensii ocupaționale, care completează schemele de pensii existente. În același timp, în contextul liberei circulații a persoanelor din Uniunea Europeană, trebuie reglementat și implementat modul de stabilire a dreptului la pensie al persoanelor care lucrează atât în România cât și în alte state. La sfârşitul anului 2015, în sectorul pensiilor private erau înregistrate 6,56 milioane de participanţi în Pilonul II şi 382.318 participanţi în Pilonul III. În anul 2015 a crescut valoarea activelor totale, menţinându-se trendul pozitiv înregistrat în anii anteriori, înregistrând o pondere de 3,64% în PIB, comparativ cu 3% în 2014 şi 2,3% la sfârşitul anului 2013 (conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică). În cadrul Pilonului II s-a înregistrat un ritm anual de creştere superior, caracteristic celor opt ani de funcţionare, respectiv 29,06% comparativ cu 20,43% în Pilonul III. Valoarea medie a unui cont pentru cei 3,19 milioane de participanţi la Pilonul II a fost de aproximativ 1200 euro, faţă de 724 euro a unui cont în Pilonul III. Evoluţia contribuţiilor brute în anul 2015 la Pilonul II este prezentată în fi gura următoare:

Evoluţia contribuţiilor la sistemul de pensii private – Pilon II

Sursa: ASF, Raport anual 2015


Structura activelor fondurilor de pensii Pilon II la sfârşitul anului 2015 este ilustrată în Figura următoare:

Activele fondurilor de pensii – Pilon II

Sursa: ASF, Raport anual 2015

În ceea ce priveşte alocarea resurselor pe diferite clase de active, ponderile cele mai mari sunt aferente depozitelor bancare, obligaţiunilor municipale, acţiunilor şi titlurilor de stat. Valoarea activelor totale s-a înscris în acelaşi trend pozitiv ca şi în anul2015, atingând în primul semestru a anului 2016 28,95 miliarde lei la nivelul întregului sistem de pensii private, ceea ce reprezintă 3,85% din PIB. Activele pe total şi distinct, pentru Pilonul II şi III, sunt evidenţiate în grafi cul din fi gura următoare:


Evoluţia activelor totale în perioada iunie 2015 - iunie 2016

Sursa: ASF, Raport piețe supravegheate de ASF în sem. I 2016.

Structura pe vârstă a participanţilor la Pilonul II s-a modifi cat în favoarea persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani, pe fondul maturizării sistemului de pensii private.

Pilon II Evoluție structură pe grupe de vârstă iunie 2015 – iunie 2016


În ceea ce priveşte pilonul dedicat pensiilor facultative, raportul s-a modifi cat în defavoarea persoanelor cu vârstă de până la 45 de ani. La data de 30 iunie 2016, raportul participanţilor a fost de 19,08% participanţi cu vârstă de până la 35 de ani şi 80,92% cei peste 35 de ani. În ceea ce prieşte evoluţia numărului de participanţi la Pilonul III – pensii facultative, s-au înregistrat scăderi faţă de 2015, precum şi fl uctuaţii de la o lună la alta.


În primele şase luni ale anului 2016, au intrat în sistem 19.557 persoane, cu 7,20% mai puţin decât în perioada similară a anului anterior. Numărul participanţilor nou intraţi a fl uctuat în sensul că, la sfârşitul anului 2015 intrările au fost mari, în iunie 2016 s-a înregistrat cel mai mic număr de intrări. Această fl uctuaţie poate avea drept explicaţie faptul că la sfârşitul anului se acordă bonusuri materializate în participare la sistemul de pensii facultative, suportate total sau parţial de către angajatori. Activele sistemului de pensii private au fost investite în proporţie de 93,68% pe teritoriul României şi 6,32% în Uniunea Europeană şi în Spaţiul Economic European. Astfel, administratorii de pensii private investesc în instrumente fi nanciare româneşti de natura titlurilor de stat, a depozitelor, obligaţiunilor, titlurilor de participare la organismele de plasament colectiv şi a acţiunilor tranzacţionate pe piaţa reglementată. Activele străine în care se investeşte sunt instrumente fi nanciare de tipul obligaţiunilor supranaţionale (BERD, BEI), obligaţiuni corporative ale unor emitenţi din Marea Britanie, Germania, Italia, Austria etc. şi obligaţiuni ale administraţiilor publice locale. Structura plasamentelor s-a modifi cat faţă de anii precedenţi, în sensul că s-a redus ponderea depozitelor bancare, pe fondul creşterii plasamentelor în instrumente cu venit fi x (titluri de stat, obligaţiuni corporative, municipale și supranaționale) şi a scăderii dobânzilor la depozite. De asemenea, administratorii de fonduri au sporit expunerea pe acţiuni, investindu-se în acţiuni ale emitenţilor români cu lichiditate crescută. Structura pe valute a fondurilor de pensii private indică faptul că aproximativ 88% din activele fondurilor de pensii private sunt denominate în lei, iar restul sunt plasamente în valută, aşa cum se poate observa din fi gura următoare.

Structura pe valute a fondurilor de pensii private la 30 iunie 2016



În totalul plasamentelor în valută, ponderea cea mai mare, 10,75%, este deţinută de moneda euro. Administratorii de fonduri au adoptat o gestiune prudentă, utilizând instrumente de acoperire a riscurilor pentru plasamentele în euro şi lira turcească. Structura portofoliilor fondurilor de pensii administrate privat la data de 30 iunie 2016 comparativ cu iunie 2015 evidenţiază aceeaşi tendinţă de plasamente în instrumente cu risc scăzut, cum sunt titlurile de stat şi obligaţiunile.

Structura investiţiilor în iunie 2016 comparativ cu iunie 2015


În ceea ce priveşte Pilonul III, pensii facultative, activele nete ale acestor fonduri provin din contribuţiile facultative plătite de angajatori (50,79%), de angajatori împreună cu participanţii la Pilonul III (11,26%) şi de către participanţi din resurse proprii (37,95%). Participarea la plata contribuţiilor pentru Pilonul III – pensii facultative este prezentată în fi gura următoare.

Pilon III Participarea la plata contribuțiilor –iunie 2016



În funcţie de locul unde îşi desfăşoară activitatea angajatorul, în iunie 2016 distribuţia participanţilor a fost: 81,78% în mediul urban şi 18,22% în mediul rural. Alocarea resurselor fondurilor de pensii facultative pe clase de active este prezentată în fi gura următoare.

Structura investiţiilor Pilon III în iunie 2016 faţă de iunie 2015


La sfârşitul lunii iunie 2016, faţă de perioada similară a anului 2015, s-au înregistrat creşteri ale plasamentelor în depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni corporative şi titluri de participare la organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, în timp ce s-au înregistrat scăderi la celelalte clase de active.

Indicatori de performanţă pe piaţa pensiilor private Performanța plasamentelor realizate de către fondurile de pensii administrate privat se măsoară cu ajutorul indicatorilor ce refl ectă rata de rentabilitate a fondurilor de pensii calculată anual în funcție de gradul de risc al respectivelor investiții. În anul 2016 toți administratorii au obținut creșteri stabile ale valorii unitare a activului net al fondurilor de pensii administrate privat și rate reale de rentabilitate pozitive, în contextul în care rata infl ației anuală a fost în scădere.


Rata medie ponderată de rentabilitate Pilon II, iunie 2016 faţă de iunie 2015


Rata de rentabilitate analizată diferă în funcție de plasamentele fi ecărui fond, așa cum rezultă din grafi cul comparativ între cota de piață, activele nete și ratele de rentabilitate analizate în iunie 2016.

Cota de piaţă, active nete şi rate de rentabilitate / Pilon II



Fondurile care au înregistrat rentabilitatea de peste 10% au un management performant în condițiile unor dobânzi la depozite în scădere și într-un an cu o infl ație redusă. Trebuie menționat că rata de rentabilitate medie ponderată a tuturor fondurilor de pensii administrate privat în Pilonul II în perioada iunie 2014-iunie 2016 a fost de 3,8855%. Fondurile considerate cu risc ridicat au obţinut cele mai mari rentabilităţi. Rata de rentabilitate minimă de -0,0669% a fost realizată de fonduri de pensii cu grad de risc mediu. Fondurile de pensii facultative (Pilon III) au înregistrat ratele medii de rentabilitate, în perioada iunie 2015 – iunie 2016, prezentate în Figura următoare.

Rate medii de rentabilitate / Pilon III


Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad ridicat de risc a fost de 2,5552%. Ca şi în cazul fondurilor din Pilonul II, rentabilitatea fondurilor cu grad de risc mediu a fost negativă, respectiv -1,1634% ca rată minimă înregistrată în perioada iunie 2015-iunie 2016. Pentru comparaţie, prezentăm cotele de piaţă, activele nete şi ratele de rentabilitate, analizate la 30 iunie 2016, pentru Pilonul III, în fi gura următoare.


Cotă de piață – active nete și rate de rentabilitate – Pilon III


În contextul unei gestiuni efi ciente, ratele de rentabilitate trebuie comparate cu cerinţa minimă de rentabilitate. Dacă rezultatul acestei comparaţii este favorabil pentru perioada analizată până în iunie 2016, totuşi se remarcă aportul mare la realizarea unei rate medii de rentabilitate a fondurilor cu grad de risc ridicat.

Concluzii Din analiza situației veniturilor și a cheltuielilor medii în România, rezultă că, raportat la întreaga populație (din mediul urban și rural), acestea rămân în continuare scăzute. Prin urmare, este de înțeles lipsa înclinaţiei pentru investire sau a planifi cării fi nanciare pe termen lung. Considerăm că persoanele care aleg o pensie facultativă au venituri mai ridicate, de multe ori aceasta este o facilitate oferită de angajator, iar contribuțiile acumulate în medie în conturile participanților au crescut. Pe lângă rolul social important al sistemului de pensii din România, un benefi ciu suplimentar al mecanismului este reprezentat de formarea de capital autohton și investirea acestuia în economia națională. Sistemul de pensii private se afl ă într-o perioadă de acumulare, în care numărul de participanți este în creștere, iar ieșirile din sistem sunt rare. Administratorii de fonduri trebuie să asigure şi o gestiune prudentă a activelor, fapt pentru care prezintă importanţă structura plasamentelor în instrumente fi nanciare uşor lichidabile, cu grad ridicat de rentabilitate şi în condiţiile unor riscuri previzibile.


Bibliografi e 1. Anghelache, C., Diaconu, A. (2016). Consideraţii privind evoluţia numărului de pensionari

şi a pensiilor / Considerations on the evolution of the number of pensioners and pensions, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 134-139 /140-145

2. Anghelache, C., Voineagu, V., Anton-Carp, A. (2011). Elemente teoretice şi practice privind algoritmul de calcul al pensiilor, Romanian Statistical Review Supplement, Trim. 3/2011, pp. 107-119

3. Antolín, P., Stewart, F. (2009). Private Pensions and Policy Responses to the Financial and Economic Crisis, OECD Working Papers on Insurance and Private Pensions, No. 36, OECD Publishing

4. Chernenko, S. Sunderam, A. (2014). Frictions in Shadow Banking: Evidence from the Lending Behavior of Money Market Funds, Review of Financial Studies, 27(6), pp. 1717-1750

5. Eekhoudt, L., Gollier, C., Schlesinger, H. (2005). Economic and fi nancial Decisions under Risk, Princeton University Press

6. Frunzaru, V. (2007). Sistemul de pensii românesc: o evaluare din perspectivă europeană, Editura Economică, București

7. Kacperczyk, M. and P. Schnabl (2013). Are Money Market Funds Safe?, Quarterly Journal of Economics, 128(3), pp. 1073-1122

8. McLean, R.D., Zhang, T., Zhao, M. (2012) Why Does the Law Matter? Investor Protection and Its Effects on Investment, Finance, and Growth, The Journal of Finance 67, pp. 313-350

9. Orenstein, M. (2008). Out-liberalizing the EU: pension privatization in Central and Eastern Europe, Journal of European Public Policy, Volume 15, Issue 6, pp. 899-917

10. Pirtea, M., Iovu, L.R., Milos, M.C. (2008). Importance of Non-banking Financial Institutions and of the Capital Markets in the Economy. The Case of Romania, Theoretical and Applied Economics, No. 5 (522), pp. 3-10

11. Robu, V., Sandu, M.I. (2011). An Analysis of the Correlation between Size and Performance of Private Pension Funds, Theoretical and Applied Economics Volume XVIII (2011), No. 3(556), pp. 107-116

12. Rowlingson, K. (2002). Private Pension Planning: The Rhetoric of Responsibility, The Reality of Insecurity, Journal of Social Policy, Volume 31, Issue 4, October, pp. 623-642

Documents

Tendinţe în evoluţia sistemului de pensii private din România · Sistemul de pensii private din România este unul de tip contribuții deﬁ nite, ... În cadrul Pilonului II