Capitolul 1CARACTERIZAREA GENERALĂ A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII

DIN ROMÂNIA

1.1.Aspecte principale urmărite prin sistemul public de pensii

Actualul sistem public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care se aplică de la 1 aprilie 2001 în ţara noastră vizează în principal următoarele aspecte:

- organizarea întregului sistem de asigurări sociale ca un sistem public unitar garantat de stat şi bazat pe principiul redistribuirii;

- obligaţia fiecărui angajator de a-şi asigura angajaţii şi a fiecărui salariat de a se asigura pentru riscurile prevăzute de lege, plătind fiecare pentru aceasta partea care-i revine sub forma contribuţiei la fondurile de asigurări sociale. Pentru a nu se diminua veniturile nete ale salariaţilor care contribuie personal la fondul de asigurări sociale la data aplicării legii privind sistemul public dc pensii a fost prevăzută o majorare a salariilor corespunzătoare cotei de asigurări sociale suportată de către aceştia;

- mărirea numărului de contribuabili la fondul de asigurări sociale prin cuprinderea în sistemul public, ca efect al legii a tuturor persoanelor fizice care desfăşoară activităţi ce le aduc venituri, care depăşesc un anumit nivel stabilit potrivit normelor în vigoare;

- posibilitatea de a permite fiecărei persane să se asigure şi în alte sisteme, obţinând la timpul respectiv o pensie suplimentară care să se adauge pensiei obţinute prin sistemul public;

- ridicarea treptată a vârstei de pensionare, astfel încât într-o perioadă de 13 ani de la intrarea în vigoare a legii privind sistemul public de pensii aceasta să ajungă de la 57 de ani la 60 de ani pentru femei şi de la 62 de ani la 65 de ani pentru bărbaţi. Această măsură va conduce la creşterea treptată şi a stagiului de cotizare cu efecte favorabile asupra bugetului fondului de asigurări sociale şi implicit a nivelului pensiilor;

- introducerea unui nou mod de calcul al pensiei care să ia în considerare de fapt nivelul contribuţiei de asigurări sociale plătite de asigurat pe întreaga perioadă de cotizare. Trebuie menţionat că prin noile reglementări pensiile sunt astfel stabilite încât să fie înlăturată posibilitatea apariţiei unei noi decorelări între pensii de natura celor din trecut;

- reechilibrarea pensiilor stabilite înainte de intrarea în vigoare a actualului sistem de pensii cu pensiile stabilite în noile condiţii prin intermediul unor soluţii unitare;

- posibilitatea pensionării anticipate, în cazul în care unele persoane asigurate care au o anumită vârstă, din motive personale sau datorită greutăţilor întâmpinate în găsirea unui loc de muncă optează pentru astfel de soluţii. Pot solicita pensionarea anticipată parţială cu reducerea vârstei standard de pensionare până la 5 ani persoanele care au realizat stagiu complet de cotizare prevăzut de normele în vigoare şi acceptă acordarea până la împlinirea vârstei standard de pensionare a unei pensii diminuate faţă de cea care se cuvine la împlinirea vârstei standard de pensionare;

- posibilitatea ca pensionarii pentru limită de vârstă să cumuleze pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională dacă experienţa acumulată ca şi profesia practicată determină un angajator să apeleze la serviciile acestuia. Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei pentru fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni;

- menţinerea în principiu a aceloraşi reglementări cu privire la modul de acordare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, a indemnizaţiei pentru creşterea sau îngrijirea copilului bolnav .şi a ajutorului de deces;

1

- trecerea întregului sistem public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale în administrarea şi gestionarea CASEI NAŢIONALE DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE (CNPAS).

Actualele reglementări privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale au asigurat armonizarea prevederilor lor cu recomandările Uniunii Europene, Consiliului Europei, Băncii Mondiale, precum şi cu legislaţia europeană în domeniu.

Conform Legii nr. 19/27 martie 2000 sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept;

principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurări sociale exereitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

principiu/ repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se rcdistribuic pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public;

principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public.

1.2.Definirea termenilor utilizaţi în legătură cu sistemul public de pensii

În sistemul public de pensii sunt utilizaţi o serie de termeni specifici care au următoarea semnificaţie:

o asiguraţii reprezintă persoanele fizice care plătesc contribuţia de asigurări sociale şi au dreptul pe accastă bază să beneficieze de prestaţiile de asigurări sociale potrivit normelor în vigoare;

o stagiul de cotizare - reprezintă perioada în care persoanele au plătit contribuţia de asigurări sociale în sistemul public din România sau în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte. Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a actualei legislaţii constituie stagiu de cotizare;

o stagiu minim de cotizare - reprezintă perioada de cotizare minimă care permite asiguratului ce a împlinit vârsta de pensionare să solicite înscrierea la pensia pentru limita de vârstă;

o stagiul complet de cotizare - reprezintă perioada de cotizare stabilită prin lege în funcţie de care se calculează punctajul mediu realizat de asigurat în perioada efectivă de cotizare;

o perioadele asimilate - sunt perioadele care se asimilează stagiului de cotizare deşi nu s-a plătit contribuţia de asigurări sociale. Pentru perioadele respective asiguratul primeşte un anumit punctaj care se va lua în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei de invaliditate şi a pensiei de urmaş. De exemplu: perioadele asimilate sunt cele în care o

2

persoană a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior sau a satisfăcut serviciul militar în termen;

o stagiul de cotizare necesar - este stagiul de cotizare cerul de lege în raport cu vârsta asiguratului în momentul ivirii invalidităţii pentru a putea solicita o pensie de invaliditate.

o vârsta standard de pensionare - este vârsta stabilită prin lege la care un asigurat poate solicita înscrierea la pensie dacă îndeplineşte şi condiţiile privind stagiul minim de cotizare;

o pensia pentru limită de vârstă - este pensia care se acordă asiguratului dacă la data pensionării îndeplineşte cumulativ vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare;

o pensia anticipată - este pensia ce poate fi solicitată de un asigurat cu cel mult 5 ani înainte de a împlini vârsta standard dc pensionare, dacă a depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani:

o pensia anticipată parţială - este pensia ce poate fi solicitată de un asigurat cu cel mult 5 ani înainte de a împlini vârsta standard de pensionare dacă a realizat stagiul complet de cotizare sau dacă a depăşit acest stagiu cu până la 10 ani;

o reactualizarea pensiei - reprezintă stabilirea anuală a cuantumului pensiei în funcţie de valoarea punctului de pensie, aprobată anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat;

o recorelarea pensiilor - este procedeul de majorare diferenţiată a pensiilor pentru a se asigura o reechilibrare între acestea;

o recalcularea pensiei - reprezintă procesul de stabilire a noilor niveluri ale pensiilor aliate în plată pe baza punctajului mediu anual realizat de fiecare pensionar în perioada de activitate şi a valorii punctului de pensie din primul an de aplicare a sistemului public de pensii. Recalcularea pensiei înseamnă şi stabilirea noului cuantum al pensiei pentru limită de vârstă dacă pensionarul s-a reangajat şi a realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 12 luni.

1.3.Contribuabilii în sistemul public de pensii

In sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale au calitatea de contribuabili, după caz:

a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;b) angajatorii;c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele încadrate în funcţii

elective sau numite în cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;

d) Agenţia Naţională de Ocupare şi Eormare Profesională care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;

e) persoanele care încheie individual contracte de asigurare cu Casele Teritoriale de Pensii.

În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;b) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în

cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate cu ale persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

3

c) persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile legii;

d) persoanele care se află în una dintre situaţiile următoare: asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de

management; membri ai asociaţiei familiale; persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente; persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora; proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere; persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadru! gospodăriilor individuale sau

activităţi private în domeniul forestier; membri ai societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură; persoane care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute potrivit legii şi care

nu au încheiat contract individual de muncă;e) persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, care se

regăsesc în două sau mai multe situaţii din cele prevăzute anterior;f) persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări

de servicii.În sistemul public de pensii din ţara noastră se pot asigura pe bază de contract de

asigurare şi alte persoane care doresc să-şi completeze venitul asigurat şi care se regăsesc înurmătoarele situaţii:

desfăşoară activitate pe bază de contract individual dc muncă; sunt funcţionari publici; desfăşoară activitate într-o funcţie electivă; sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti; sunt membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti; beneficiază de drepturi băneşti ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj; alte persoane care nu se regăsesc în situaţiile de mai sus, inclusiv persoanele care nu

realizează venituri din activităţi profesionale, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari ai sistemului public.

Asiguraţii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi pe perioada care au conform legii domiciliul sau reşedinţa în România. Constituie stagiu dc cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuţii de asigurări sociale în sistemul public din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte.

Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care ţara noastră este parte. Prestaţiile de asigurări sociale aferente acestor drepturi pot fi transferate în alte ţări, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale. Codul personal de asigurări sociale şi modalităţile de atribuire a acestuia se stabilesc de CNPAS. Fiecărui asigurat în sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurări sociale, cod ce coincide cu codul numeric personal.

4

Capitolul 2

PENSIILE ACORDATE ÎN SISTEMUL PUBLIC DE PENSII

In sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:- pensia pentru limită de vârstă;- pensia anticipată;- pensia anticipată parţială;- pensia de invaliditate; - pensia de urmaş.

2.1. Pensia pentru limita de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru barbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza până în decembrie 2014 prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 ani pentru femei si 62 ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa 3 la Legea 19/2000.

Vârsta standard de pensionare a fiecărui asigurat în perioada eşalonării din anexa 3 este determinată în funcţie de data de naştere.

Vârsta standard de pensionare poate fi redusă pentru: lucru în condiţii deosebite, lucru în condiţii speciale, lucru în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, persecutaţi politic, prizonierat precum si femei care au nascut si crescut pana la 10 ani 3 sau mai multi copii. Reducerea varstei standard de pensionare are ca efect iesirea la pensie la limita de vărstă la o vârstă mai mică.

Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza până în decembrie 2014 conform eşalonării prevăzute în anexa nr.3 la Legea 19/2000.

Stagiul complet de cotizare este de 30 ani pentru femei şi 35 ani pentru bărbaţi. Creşterea stagiului complet de cotizare se va face de la 25 ani pentru femei şi 30 ani pentru bărbaţi până în decembrie 2014 conform eşalonării amintite mai sus.

Stagiul complet de cotizare poate fi redus pentru lucru în condiţii speciale şi în condiţii de handicap. În cazul lucrului în condiţii deosebite se reduce numai vârsta standard de pensionare nu şi stagiul complet de cotizare. Reducerea stagiului complet de cotizare are ca efect creşterea punctajului pensiei.

Asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă beneficiază de pensie cu reducerea vârstelor standard de pensionare astfel:

cei care au lucrat în unităţile miniere în activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă din lună, şi care au realizat un stagiu dc cotizare de cel puţin 20 de ani în aceste condiţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani;

asiguraţii care au lucrat în activitatea de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele l şi 11 de expunere la radiaţii şi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de 17 ani în zona 11 de expunere la radiaţii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.

ceilalţi asiguraţi care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă (personalul navigant din aviaţia civilă în condiţiile realizării unui număr minim de ore de

5

zbor, salturi, respectiv starturi precum şi profesiile din activitatea artistică) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani dacă au realizat în condiţii speciale de muncă un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie dc gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare astfel:

a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav:

b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

Calculul cuantumului pensiei pentru limită de vârstă se face prin înmulţirea punctajului pensiei cu valoarea unui punct de pensie anunţat de Guvern periodic cel puţin odată pe an. Calculul punctajului pensiei se face prin:

calculul punctajului lunar prin împărţirea venitului realizat într-o lună la salariul mediu pe economie;

calculul punctajului mediu anual prin însumarea punctajelor lunare din cursul unui an şi împărţirea la 12, indiferent câte luni sunt lucrate în acel an;

punctajul total se obţine prin suma punctajelor medii anuale pe toată perioada de activitate, punctajelor pentru pensie suplimentară, punctajelor suplimentare pentru stagiile în gradul I şi II de muncă şi punctajelor pentru perioadele asimilate: asigurări sociale, stagiu militar, facultate.

punctajul pensiei se obţine prin împărţirea punctajului total la stagiul complet de cotizare.

Exemplu de calcul al punctajului anual şi de stabilire a cuantumului pensiei

Luăm în considerare datele din tabelul următor:

6

Punctajul mediu lunar din 2009 este: 13,93: 12=1,16 puncteConsiderãm că asiguratul a cotizat 40 de ani şi a realizat următoarele punctaje medii

anuale:-10 ani cu o medie anuală de 0,7 puncte; -15 ani cu o medie anuală de 1,4 puncte; -12 ani cu o medie anuală de 1,5 puncte- 3 ani cu o medie anuala de 1,16 puncte. Totalul acestor punctaje este de: 10 x 0,7 + 15 x 1,4 + 12 x 1,5 + 3 x 1,16 = 49,48 puncte

Deoarece în perioada stagiului de cotizare a achitat şi pensie suplimentară va beneficia de majorarea punctajului cu 10 puncte.

Total punctaj realizat de asigurat: 49,48 puncte + 10 puncte = 59,48 puncteStagiul complet de cotizare pentru asigurat este de 30 ani. Deoarece perioada de

cotizare este mai mare cu 10 ani decât stagiul necesar de cotizare va mai beneficia de o majorare a punctajului cu 36% (10x3,6% =36%).

Punctajul total al asiguratului va fi de: 59,48 puncte x 1,36=80,89 punctePunctajul mediu anual realizat în perioada de cotizare este de: 80,89 puncte: 30 ani =

2,70 puncteLuând în considerare valoarea punctului de pensie din anul 2009 valoarea pensiei

asiguratului va fi: 2,70 puncte x 732,8 lei = 1978,56 lei.

2.2 Pensia anticipatăPensia anticipată se acordă asiguraţilor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu

cel puţin 10 ani şi pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare calculată în funcţie de data de naştere conform anexei 3 la legea actuală a pensiilor 19/2000.

Anticiparea de 5 ani nu poate fi cumulată cu alte reduceri ale vârstei de pensionare. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute pentru studii superioare, stagiu militar, perioada când asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate şi stagiile lucrate în alt sistem de pensii (ex: militar).

anul 2009Luna Salariul brut

realizatSalariul mediu

brut pe economiePunctajlunar

Ianuarie 1940 1839 1,05Februarie 1940 1863 1,04

Martie 1940 1922 1,01 Aprilie 2260 1930 1,17 Mai 2260 1855 1,22 Iunie 2260 1887 1,20 Iulie 2390 1901 1,25 August 2390 1845 1,29

Septembrie 2390 1860 1,28Octombrie 2150 1881 1,14Noiembrie 2150 1866 1,15Decembrie 2280 2023 1,13

7

Calculul punctajului pentru pensia anticipată se face la fel cu cel pentru pensia pentru limită de vârstă cu diferenţa că nu se iau in calcul punctajele realizate în perioadele asimilate enumerate mai sus. In perioada de pensie anticipată pensionarul nu poate cumula pensia cu venituri dintr-o activitate profesională pentru care este obligat să plătească CAS (contribuţie pentru pensie). La realizarea vârstei de pensionare pentru pensie la limită de vârstă pensia anticipată se transformă la cerere în pensie la limită de vârstă şi se modifică prin adăugarea punctajelor din perioadele asimilate.

Prin legea 273/2009 se stabileşte că începând din 1 ianuarie 2011 trecerea de la pensie anticipată la pensia la limită de vârstă, când pensionarul are acest drept, să se facă automat fără cerere.

Exemplu de calcul al pensiei anticipateConsiderăm un asigurat, femeie, având un stagiu de cotizare de 42 ani în care a obţinut

următoarele puncte anuale:- 20 ani – 1 punct- 20 ani -1,4 puncte- 2 ani – 1,6 puncteA contribuit la fondul pentru pensie suplimentară şi primeşte în plus 10 puncte. A

urmat cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ superior timp de 4 ani, pentru care primeşte 0,5 puncte pe an de studiu. La împlinirea vârstei de 58 ani solicită pensie anticipată. În perioada de anticipare mai contribuie la sistemul public de pensii pentru care primeşte 3 puncte în plus. În momentul solicitării pensiei anticipate valoarea unui punct era de 697,5 lei. Când solicită transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Punctaj acumulat pentru perioada de cotizare: 201 + 20x1,4 + 2x1,6 = 51,2La aceste puncte se mai adaugă cele 10 puncte pentru pensia suplimentară, rezultând

un total de 61,2 puncte.A depăşit stagiul de cotizare cu 12 ani : 0,3 x 12 luni x 12 ani = 43,2%.Număr puncte totale: 61,2 + 61,2x 43,2% = 61,2 +26,35 = 87,55Aflăm punctajul mediu anual: 87,55:30 = 2,92Rezultă pensia anticipată cuvenită: 2,92x697,5=2036,7 leiLa solicitarea pensiei pentru limită de vârstă, la numarul total de puncte cumulate

pentru pensia anticipată adăugam: 4x0,5 + 3 = 5 puncte, rezultând un total de 92,55 puncte. Punctajul mediu anual va fi de 92,55:30 = 3,085 rezultând pensia cuvenită de: 3,085 x 732,8 = 2260,69 lei.

2.3 Pensia anticipată parţială

Pensia anticipată parţială se acordă asiguraţilor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani şi pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstei standard de pensionare cu cel mult 5 ani, vârsta standard de pensionare fiind calculată în funcţie de data de naştere conform anexei 3 la legea actuală a pensiilor 19/2000. Anticiparea de 5 ani nu poate fi cumulată cu alte reduceri ale vârstei de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute pentru studii superioare, stagiu militar, perioada când asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate şi stagiile lucrate în alt sistem de pensii (ex. militar).

Calculul punctajului pentru pensia anticipata parţială se face la fel cu cel pentru pensia la limita de vârstă cu următoarele diferenţe: nu se iau în calcul punctajele realizate în perioadele asimilate; cuantumul pensiei se diminuează proporţional cu numărul de luni până

8

la vârsta standard de pensionare şi cu numărul de ani de stagiu cu care se depăşeşte stagiul complet de cotizare.

Nu se face diminuarea pensiei pentru perioada cu care se reduce vârsta de pensionare pentru stagiul în grupele de muncă.

Exemplu de calcul al pensiei anticipate parţiale

- Vârsta asiguratului: 57 ani;- Vârsta standard: 60 ani;- Stagiul complet de cotizare: 30 ani;- Stagiul de cotizare realizat de către asigurat: 31 ani;Presupunem că pensia pentru limită de vârstă ce i s-ar cuveni asiguratului este 960 lei,

pensia anticipată parţială ce i se cuvine este calculată astfel:960 - 960 (0,5% x 12 x 3) = 960 - 960 x 18% = 960 – 172,8 = 787,2 lei

2.4 Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

accidentelor de muncă, conform legii; bolilor profesionale şi tuberculozei; bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legatură cu munca.

În raport cu cerinţele locului de muncă şi cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce şi de a se orienta spaţial, fără ajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.

Incadrarea în unul din gradele de invaliditate se face în urma unei expertize medicale. In cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a tuberculozei, a neoplaziilor, a SIDE-i precum şi a obligaţiilor militare în timpul stagiului militar asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare.

Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform tabelului de mai jos, sau jumătate din acest stagiu.

Vârsta asiguratului în momentul

ivirii invalidităţii (ani)

Stagiul de cotizare

necesar (ani) sub 25 5 25 - 31 8 31 - 37 11 37 - 43 14 43 - 49 18

9

49 - 55 22 peste 55 25

Asiguraţii care au realizat stagiul de cotizare în condiţii de handicap apărut înainte de calitatea de asigurat beneficiază de pensie de invaliditate daca au realizat jumătate din stagiile din tabelul de mai sus.

Au dreptul la pensie de invaliditate şi cei care la data pensionării nu mai sunt asiguraţi (angajaţi) dar îndeplinesc celelalte condiţii.

La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial. Durata stagiului potenţial este calculată ca diferenţă între stagiul de cotizare realizat şi stagiul complet de cotizare. In cazul celor care au realizat numai jumătate din stagiul din tabelul de mai sus stagiul potenţial este calculat ca diferenţă dintre stagiul din tabelul de mai sus şi stagiul de cotizare realizat.

Stagiul potenţial nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix care se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decat salariul de bază minim brut pe ţară.

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă, au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă sau au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare.

Pensionarii de invaliditate cu gr I si II de invaliditate nu pot cumula pensia de invaliditate cu venituri obţinute din activitate profesională . Numai cei cu gr III de invaliditate pot cumula pensia de invaliditate cu venituri din activitate profesională.

Cuantumul pensiei de invaliditate se calculează prin înmulţirea punctajului acordat prin decizia pentru pensie de invaliditate cu valoarea punctului de pensie. Punctajul mediu al pensiei de invaliditate se calculează asemănător cu cel al pensiei la limită de vârstă (se împarte suma punctajelor anuale la stagiul complet de cotizare) cu deosebire că după data ieşirii la pensie de invaliditate se acordă pe perioada stagiului potenţial următoarele puncte anuale:

1. 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav2. 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat3. 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

Deoarece în cazul pensionarilor de invaliditate cu pensii mici şi care beneficiază de stagii potenţiale este posibil ca la calculul pensiei la limită de vârstă să rezulte o pensie mai mică decât cea de invaliditate beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.

Insa pentru a putea opta este necesar ca la depunerea cererii de obţinere a pensiei la limită de vârstă să cunoască cu aproximaţie cuantumul acesteia pentru a putea opta chiar prin acea cerere având în vedere că dupa emiterea deciziei nu se mai poate reveni.

Exemplu de calcul al pensiei de invaliditate de gradul 2 pentru un bărbat

Cauza invalidităţii: boală obişnuită;

10

Data ivirii invalidităţii: 1 aprilie 2010;Vârsta asiguratului în momentul ivirii invalidităţii: 29 ani;Stagiul de cotizare efectiv realizat: 8 ani;Stagiul complet de cotizare: 30 ani;Stagiul potenţial: 22 ani.Considerăm că în. cei 8 ani de activitate asiguratul a realizat o medie anuală de 1,4

puncte, deci în total pentru cei 8 ani de cotizare însumează 11,2 puncte. Deoarece în perioada lucrată a achitat şi contribuţie pentru pensie suplimentară la cotele legale se adaugă un plus de 1,12 puncte, deci în total va avea 12,32 puncte pentru stagiul de cotizare efectiv realizat.

Pentru stagiul potenţial persoana în cauză va mai primi un număr de 13,20 puncte (0,6x22), deci în total va acumula 26,32 puncte.

Punctajul mediu anual va fi: 25,52puncte:30 ani = 0,85 puncte.Valoarea unui punct de pensie pentru anul 2010 este de 732,8 lei, deci pensia de care

va beneficia persoana în cauză este de: 0,85 puncte x 732,8 lei = 622,88 lei

2.5 Pensia de urmaş

Se acordă copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau avea drept de pensie.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş până la vârsta de 16 ani sau până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 26 ani, precum şi pe perioada invalidităţii ivită în timp ce avea pensie de urmaş.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş : 1) tot timpul vieţii după împlinirea vârstei standard de pensionare dacă perioada

căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă perioada căsătoriei este între 10 şi 15 ani cuantumul pensiei se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv cu 6 % pentru fiecare an, în minus faţă de 15 ani.

2) pe tot timpul invalidităţii de gr. I sau II dacă perioada căsătoriei a fost mai mare de 1 an.

3) pe tot timpul vieţii şi indiferent de vârstă dacă soţul a decedat din cauza unui accident de muncă, boală profesională sau tuberculoză.

4) numai 6 luni dacă soţia nu se încadreaza în poziţiile 1 şi 2.5) până când ultimul copil împlineşte vârsta de 7 ani dacă la data decesului soţul

supravieţuitor avea în întreţinere copii sub 7 ani şi nu se încadrează în poziţiile 1 şi 2.Pensia de urmaş de la poziţiile 3, 4 şi 5 se asigură numai dacă soţul supravieţuitor nu

realizează venituri dintr-o activitate profesională sau acestea sunt mai mici de un sfert din salariul mediu pe economie.

Pensia de urmaş se calculează ca procent din: pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile

legii, susţinătorul decedat; pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit

înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parţială sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;

Pensia urmaşilor se calculează procentual din pensia decedatului astfel: 1. pentru un urmaş 50%2. pentru doi urmaşi 75%3. pentru trei sau mai multi urmaşi 100%

11

Cuantumul pensiei pentru copiii orfani de ambii părinţi cu drept de pensie se calculează prin cumularea ambelor drepturi de urmaş.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la propria pensie şi la cea de urmaş poate opta pentru una sau cealaltă.

Exemplu de calcul al pensiei de urmaş

Considerăm că un pensionar pentru limită de vârstă care are o pensie de 1200 lei decedează şi rămân doi urmaşi: soţia şi un fiu student. în vârstă de 22 de ani.

Pensia pe care o vor primi cei doi urmaşi va fi de 75% x 1200 lei = 900 lei.In momentul când fiul va termina facultatea sau va depăşi vârsta de 26 de ani va ieşi

din dreptul de a primi pensie de urmaş, iar cuantumul pensiei de urmaş pe care-l va primi soţia titularului va fi de 50% x 1200 lei = 600 lei.

Capitolul 3

REFORMA PENSIILOR ÎN ROMÂNIA

În perioada contemporană există trei fenomene ce conduc la dezechilibre demografice cu efecte directe asupra sistemului de pensii de stat:

îmbătrânirea populaţiei, deoarece creşterea standardului de viaţă a condus la prelungirea speranţei de viaţă;

scăderea natalităţii, cu efect direct asupra numărului de contribuabili la sistemul public de pensii;

migraţia forţei de muncă din România, cu efect, de asemenea, asupra numărului de contribuabili la sistemul public de pensii;

Pensiile din sistemul public sunt insuficiente pentru un trai decent şi reprezintă 111 medie 35% din salariul net. Contribuţiile de asigurări sociale de stat la sistemul public de pensii sunt un sistem de investire ineficient deoarece banii pe care îi plătesc salariaţii la asigurările sociale sunt plătiţi pensionarilor fără a avea timp să tie investiţi.

Pe piaţa forţei de muncă se înregistrează o criză de personal şi, implicit, scăderea numărului de angajaţi. Pe de altă parte, pensia de stat este vulnerabilă la şomaj deoarece depinde de numărul de salariaţi.

Pentru redresarea sistemului public de pensii s-a trecut la implementarea sistemului de pensii multi-pilon, astfel:

PILONUL I PILONUL II PILONUL III sistemul actual de

pensii publice denumit “PAY-AS-YOU-GO”

se bazează pe principiul solidarităţii sociale: angajatul plăteşte pentru o altă persoană (un

sistemul obligatoriu de pensii private – aplicabil de la 1 august 2007;

sistem de contribuţii individuale;

redirecţionarea progresivă a contribuţiei de

sistemul facultativ de pensii private – funcţionabil din mai 2007;

sistem de contribuţii individuale predefinite;

suplimentar faţă de contribuţiile către

12

pensionar); sistem de contribuţii

colectiv asigură un nivel

redus, dar sigur de pensie contribuţia

angajatului va deveni 3,5% din salariul brut (nivelul actual este de 9,5%)

contribuţia angajatorului se menţine la nivelul actual în funcţie de condiţiile de muncă.

stat către sistemul privat de pensii până la nivelul de 6%;

se bazează pe principiul gestionării individuale: fiecare angajat investeşte pentru propria pensie;

angajatorul are rol doar de consiliere în acest sistem.

asigurările sociale de stat; se poate contribui

suplimentar până la nivelul de max. 15% din venitul brut;

angajatorul se poate implica activ prin acordarea acestui beneficiu pentru salariaţi în limita a 15% din venitul brut.

Prin implementarea sistemului de pensii multi-pilon se va asigura o pensie decentă de aproximativ 80% din salariul net.

13

Problemele majore cu care se confruntă actualul sistem de pensii publice sunt: Ponderea cheltuielilor totale anuale cu pensiile în PIB – cca. 9% în anul 2009, cu

tendinţă de creştere. Bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează deficite anuale cronice, începând cu

anul 2006,înregistrând în 2009 cea mai mare valoare din ultimii 10 ani a deficitului – cca. 1,5 mld. EURO, reprezentând aprox. 15% din cheltuielile anuale cu pensiile.

Număr total de pensionari – 5,7 milioane; număr total contribuabili - 4, 9 milioane; raport dependenţă – 1,2 pensionari/1 contribuabil.

Creştere masivă, frauduloasă a pensionărilor de invalidate – de la cca. 600.000 persoane în 2001 la cca. 900.000 în 2009 (creştere de 50%).

Triplare anuală a numărului de pensionări anticipate ( 2009 – 110.000 de pensii anticipate parţiale).

Slaba acoperire cu asigurare pentru pensie a populaţiei active – cca. 50% Vârsta medie reală de pensionare mult prea scăzută – 54 ani, faţă de vârstele

standard de pensionare în trim IV 2009: 58 ani şi 8 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 8 luni pentru bărbaţi.

Motive: pensionare mai devreme de vârsta standard pentru lucru în grupe de muncă, pentru invaliditate, pentru îndeplinirea anticipată a stagiului complet de cotizare, inclusiv pensionarii urmaşi. Se adaugă vârstele mai reduse practicate de actualele sisteme de pensii speciale (50 de ani personalul navigant din aviaţia civilă, 55 ani militarii, poliţiştii, 60 de ani magistraţii, personalul auxiliar din tribunale şi curţi de apel, etc.).

Diferenţă uriaşă între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie publică: Cea mai mică pensie - 350 lei (de la 1 octombrie 2009) Cea mai mare pensie din sistemul public actual – 23.758 lei Cea mai mare pensie din sistemul de pensii speciale – 35.000 lei Diferenţă – 100 de ori (între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie

specială). Existenţa unui număr foarte mare de legi şi alte acte normative care reglementează

organizarea şi funcţionarea diferitelor sisteme de pensii de tip public – cca. 80Principalele măsuri de reformă incluse în sistemul unitar de pensii publice sunt: 1. Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.2. Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.3. Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi

integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată, funcţionari publici parlamentari, etc.

4. Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice

5. Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

6. Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

7. Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, etc.

8. Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale9. Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.10. Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I

din bugetul de stat.

14

1. Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei - Continuarea creşterii vârstelor de pensionare până în 2014 la 60 de ani pentru femei şi

65 de ani pentru bărbaţi.- Creşterea, din anul 2015, a vârstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani,

până la 65 de ani, până în 2030. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni în fiecare an. - In 2030, atât bărbaţii cât şi femeile vor ieşi la pensie la aceeaşi vârstă standard – 65 de

ani.- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru

limită de vârstă, pentru femei, de la 27 ani şi 4 luni în trim IV 2009, la 30 de ani în 2015 şi la 35 de ani în 2030.

- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, pentru bărbaţi, de la 27 ani şi 4 luni în trim IV 2009, la 35 de ani în 2015.

- Stagiul minim de cotizare necesar pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 4 luni în trim. IV 2009 la 15 ani în 2015, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

2. Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale

- In prezent cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se pensionează la vârsta de 55 de ani, atât femeile cât şi bărbaţii.

- Creşterea, din anul 2010, a vârstei de pensionare a categoriilor profesionale menţionate mai sus, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 55 de ani, până la 60 de ani, până în 2025. Creşterea se realizează gradual, cu 3 luni în fiecare an.

- Creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi de la 25 ani în trim IV 2009, la 30 de ani în 2025.

- Creşterea graduală a stagiului minim de cotizare în specialitate, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 15 ani în trim IV 2009, la 20 de ani în 2025.

3. Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată, funcţionari publici parlamentari, etc.

Începând cu 2010, de la intrarea în vigoare a sistemului unitar de pensii, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale, cum sun cele menţionate mai sus, vor ieşi la pensie la vârstele de pensionare stabilite prin calendarul de creştere a vârstelor de pensionare pentru bărbaţi şi femei, care se va aplica asiguraţilor din sistemul unitar de pensii publice, astfel:

– Magistraţii, personalul auxiliar din instanţe, personal asimilat, de la 60 de ani în prezent, atât femei cât şi bărbaţi:

• Femei – 58 ani şi 9 luni• Bărbaţi – 63 ani şi 9 luni

– Funcţionari publici parlamentari, personal asimilat, de la 65 de ani în prezent atât femei cât şi bărbaţi:

• Femei – 58 ani şi 9 luni• Bărbaţi – 63 ani şi 9 luni

15

4. Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice

- TOATE PERSOANELE CARE ACTIVEAZĂ ÎN PREZENT ÎN DOMENII ÎN CARE SE UTILIZEAZĂ LEGI/PREVEDERI SPECIALE DE PENSIONARE VOR FI INTEGRATE, ÎN SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE.

- INTEGRAREA URMĂREŞTE STABILIREA ACELORAŞI OBLIGAŢII ŞI DREPTURI PENTRU CEI DE MAI SUS CA ŞI CELE PRACTICATE ÎN SISTEMUL UNITAR

OBLIGAŢII:– Plata contribuţiei de asigurări sociale:

• Angajator – 20,8%• Angajat – 10,5% (în cazul personalului din apărare naţională, ordine

publică şi siguranţă naţională se transferă 5% ce se plătea la bugetul de stat la bugetul asigurărilor de stat şi se adaugă încă 5, 5%. Majorarea cu 5,5% a contribuţiei, se realizează prin creşterea soldei/ salariului brut astfel încât câştigul net să nu fie afectat)

DREPTURI:– Stabilirea pensiilor se face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care

persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită anual prin legea bugetului de asigurări sociale de stat (este 732,8 lei în octombrie 2009).

5.Creşterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut

Valoarea punctului de pensie, se stabileşte anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi se determină prin majorarea ultimei valori a punctului de pensie din anul precedent cu rata inflaţiei, la care se adaugă jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut, prognozat pentru anul următor.

În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi mai sus, prognozaţi pentru anul următor, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

În situaţia în care indicatorii prevăzuţi mai sus, prognozaţi pentru anul următor,  au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de pensie din anul precedent.

Valoarea punctului de pensie poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.

6. Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice

În termen de 6 luni de la apariţia noii legi, toate pensiile aflate în plată la data introducerii sistemului unitar care au fost stabilite pe baza legilor speciale, vor fi recalculate utilizând sistemul de puncte realizat în toată perioada de activitate.

Noul cuantum al pensiei, după recalculare, va fi cel care va rezulta din înmulţirea punctajului obţinut şi valoarea unui punct de pensie existentă legal la data finalizării procedurii de recalculare.

Plata pensiei, în cuantum recalculat, se va face din bugetul asigurărilor sociale de stat, începând de la data finalizării procedurii de recalculare.

7. Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale

Toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii, vor fi obligaţi să plătească aceste obligaţii, prin introducerea de noi reglementări, care

16

să aplice principiul obligativităţii şi principiul contributivităţii la sistemul unitar de pensii publice.

Persoanele menţionate mai sus fac parte din categoria liberilor profesionişti, a managerilor, a membrilor asociaţiilor familiale.

In prezent, conform datelor ANAF, aceştia sunt cca. 400.000 persoane (plătesc impozite la bugetul de stat). Dintre aceştia numai 100.000 persoane plătesc, conform legii contribuţii pentru pensii.

8. Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale Conform datelor Casei Naţionale de Pensii, numărul actual de pensii anticipate

parţiale aflate în plată este de 112.000, tendinţa fiind de creştere. Se propune înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând

penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.

Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare.

In aceste condiţii, penalizarea maximă devine 45% faţă de maximum 30% în prezent. În perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată salarială cu un

venit salarial. La împlinirea vârstei standard de pensionare, penalizarea se ridică.

9. Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical Înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant (specialist pentru

boala principal invalidanta) cu RAPORTUL MEDICAL DE EVALUARE COMPLETAT DE MEDICUL ASIGURĂRILOR SOCIALE.

Introducerea unor reglementări clare, cu termene şi mai ales cu penalizări, referitoare la procedura de expertizare medicală.

Creşterea responsabilităţii medicului asigurărilor sociale. Încheierea de convenţii între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici, etc. pentru

reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni. Acordarea gradului III de invaliditate în cazul persoanelor cu boli obişnuite sau

accidente nelegate de muncă, numai după împlinirea vârstei de 45 de ani. Celelalte persoane din această categorie pot beneficia de recalificare şi reinserţie profesională.

10. Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat

Indemnizaţia de însoţitor care se acordă pensionarilor de invaliditate gradul I nu reprezintă o prestaţie de asigurări sociale de natură contributivă, ci una de asistenţă socială.

Indemnizaţia de însoţitor reprezintă un venit salarial acordat persoanei însărcinate să îngrijească un invalid de gradul I.

Este o indemnizaţie identică cu cea care se plăteşte de la bugetul de stat în cazul persoanelor cu handicap de gradul I.

Se propune ca finanţarea acestei indemnizaţii de însoţitor să se facă de la bugetul de stat şi nu de la bugetul de asigurări sociale de stat.

Plata acestei prestaţii se va realiza, în continuare, prin casele de pensii.Sistemul public de pensii, fie că este integrat într-un sistem multipilon de pensii fie că

nu, prezintă dificultăţi financiare majore atât în state din Uniunea Europeană, dar şi înalte state de pe glob, de asemenea. Pilonul II de pensii obligatorii private a fost considerat o soluţie de rezolvare a unei părţi importante din dezechilibrele bugetului de asigurări sociale. Dar realitatea este oarecum diferită, soluţia magică nu a fost încă descoperită, iar riscul

17

politic rămâne unul dintre cei mai importanţi factori determinanţi ai dificultăţilor financiare din sistemul de pensii, indiferent de statul care ar fi analizat.

18

ANEXE

Evoluţia valorii PUNCTULUI DE PENSIE în perioada Aprilie 2001 -Ianuarie 2009

ANUL LUNA ACTUL

NORMATIV VALOAREA PUNCTULUI

DE PENSIE

2001

Aprilie Legea nr. 191/2001 1.597.232 lei Iunie HG nr. 523/2001 1.693.066 lei

Septembrie HG nr. 781/2001 1.762.482 lei Decembrie HG nr.1169/2001 1.885.856 lei

2002

Martie HG nr. 195/2002 1.999.008 leiIunie HG nr. 518/2002 2.098.959 lei

Septembrie HG nr. 920/2002 2.161.928 leiDecembrie HG nr. 1301/2002 2.252.729 lei

2003

Ianuarie Legea nr. 632/2002 2.265.701 leiMartie HG nr. 218/2003 2.345.001 leiIunie HG nr. 614/2003 2.408.317 lei

Septembrie HG nr. 1006/2003 2.472.138 leiDecembrie HG nr. 1383/2003 2.548.775 lei

2004

Ianuarie Legea nr. 519/2003 2.652.000 leiMartie HG nr.263/2004 2.705.040 leiIunie HG nr. 808/2004 2.759.141 lei

Septembrie HG nr. 1297/2004 2.869.507 lei

2005 Ianuarie OUG nr.67/2004 2.955.592 lei

2006

Ianuarie Legea nr.380/2005 323 RONSeptembrie OG nr. 42/2006 339,3 RONDecembrie OUG nr. 90/2006 396,2 RON

2007Septembrie OG nr. 40/2007 416 RONNoiembrie OUG nr. 111/2007 541 RON

2008Ianuarie Legea nr. 387/2007 581,3 RON

Octombrie OUG nr. 226/2008 697,5 RON

2009Aprilie Legea nr. 19/2009 718,4 RON

Octombrie Legea nr. 19/2009 732,,8 RON

18

19

20

21