Teniaza Cisticercoza

Universitatea de Medicina si farmacie“Carol Davila” - Bucuresti

2008-2009

Tenia saginataTaenia solium - cisticercoza

Conf. Dr. Carmen-Michaela Cretu

ParazitParazit:: Taenia saginata – teniaza prin carne de vita

(beef tapeworm, Taenia inarmis)

BoalaBoala:: Teniaza

DistributieDistributie GeograficaGeografica::

- Cosmopolita

- Africa (in special Etiopia) si America de Sud – zone undeboala este foarte frecventa

Omul prezinta viermele adult, in timp ce erbivorelegazduiesc stadiul larvar

La om infectia are importanta sociala, cu putine complicatii, in timp ce la animale pare a avea o importanta economica, prin rata mare a infectiei - carcasele de bovine infectate, care trebuiesc retrase din consum

MorfologieMorfologieAdult

Longevitate 25-35 ani

Ajunge la stadiul adult in cca 3 luni p.i.

o Corp- contine, la maturitate, un lant(strobila) de proglote cu 1000–2000 segmente, ce masoara peste 5 m, de obicei 8-10m

o Scolex (head) - prezinta 4 ventuze cu rolin fixarea parazitului in 1/3 superioara a mucoasei intestinale

Nu prezinta carlige la nivelul scolexului(Taenia inarmis)

MorfologieMorfologieo Proglote

� Tinere - mai largi decat lungi;

� Mature, terminale, devin mai mult lungi decat late,

(5/1) si contin oua infectante (segmente gravide,

ovigere)

� Proglotele ovigere - musculatura bine dezvoltata, se desprind de strobila, se elimina spontan, activ, prinanus, rareori cu materiile fecale

� Prezinta cca 15-20 ramificatii principale de fiecareparte, iar cele secundare sunt de tip dicotomic (douaramificatii secundare pentru fiecare ramificatieprincipala)

� Porul genital - neregulat, pe fiecare latura a

T. saginata – proglot gravid

��

Larvao Cysticercus bovis- Inchistata, intre fibrele musculare- Scolex invaginat, intr-o vazicula cu continut fluid

Dupa inghitirea oului infectant, devine oncosfera in intestinul bovinelor, strabate peretele intestinal sidisemineaza pa cale vasculara catre musculatura striata, unde se dezvolta chistul - in musculatura sau in tesutulgras adiacent

T. Saginata - larvae

- Usor vizible cu ochiul liber

- Rezistenta: - 40 zile la +4 0C;

- 40 ore la -100C;

- distrus la +560C

OUL:

o Forma rotunda sau ovalara, 50-55 µm

o Membrana groasa - structura radiara

o Embrion hexacant - 6 carlige

o Infectant in momentul eliminarii in mediu

o Rareori vizibil in materii fecale, fiind

eliminat activ cu proglotele terminale

o Rezistenta:

168 zile la +40C; 65 zile la -40C; 19 zile la -300C

o Similar cu oul de T. solium

CiclulCiclul biologicbiologic

- Sursa de infectie: omul

- Necesita 2 gazde:GD - omulGI - erbivore

- Durata: 8-9 luni

TransmitereTransmitere::o Erbivore (stadiul larver) – inghitirea aualor embrionate

si infectanteo Om (stadiul adult) – consumul de carne de vita cruda sauinsuficient prelucrata termic, care contine cisticerci

TablouTablou clinicclinicParazitul adult nu produce o suferinta importanta la nivelintestinal Uneori:Pacientii semnaleaza prezenta proglotelor mature, albe, mobile, in fecale, pe lenjerie, sau prezinta chiar o jena in regiunea anala cand proglotele forteaza sfincterul analpentru a se exteriorizao Tulburari digestive: dureri abdominale generalizate, uneoricrampe abdominale, diaree, constipatie, greturi, varsaturiUneori percepe chiar miscarile adultului in tractul intestinalo Semne Neuro-psihice: tulburari de memorie sau atentie, excitabilitate, insomnie, convulsiio Semne generale: scaderea apetitului, sau exacerbareaacestuia, slabiciune, astenie, scadere ponderalao Alergii: cutanate (prurit, urticaria, prurigo), respiratorii(rinite)

ComplicatiiComplicatii

- Appendicita acuta - migrarea proglotelor mature in

apendice

- Obstructie intestinala - extrem de rar

- Cysticercoza prin C. bovis este exceptionala, la om si

prezinta localizare musculara sau in tesutul conjunctiv

dar niciodata la nivelul organelor vitale

Diagnostic Diagnostic PozitivPozitivo MorfologicMorfologic::

Proglote – identificarea pe lenjerie, sau rareori in fecale

Oua - examen direct sau prin metode de concentrare

- frotiu, colorat Ziehl Neelsen:

ouale de T. saginata sunt rosii

ouale de T. solium sunt albastre

Scotch test (Graham) ouale prelevate din regiunea anala cu banda de scotch – fara toaleta locala in prealabil

o ImunologicImunologic:: nu este un diagnostic de rutina

Decelarea anticorpilor specifici, identificati prin

imunelectroforeza, cand parazitul este imatur (larva)

Diagnostic CircumstantialDiagnostic Circumstantial- Hipereozinofilie tranzitorie (10-20%)

- Proglote – identificabile la 9 saptamani p.i

Diagnostic Diagnostic DiferentialDiferential- Teniaza cu Taenia solium

- Dipfilobotriaza (D. latum)

- Himenolepidoza (H. nana)

- Alte parazitoze intestinale

- Reactii alergice

- Debriuri alimentare

TratamentTratament

1. AntiparazitarAntiparazitar::

Praziquantel (Epiquantel®, Cesol®):Adult, copii - 10-20 mg/kilo, doza unica

- Niclosamide (Yomesan®):Adult - 2 grame (4 tablete mestecate), pe stomacul

gol, in doza unicaCopii - 11- 34 kg, doza unica , 1 g (2 tablete)

- peste 34 kg, 3 tablete, doza unica2.2. TratamentTratament SuportivSuportiv::- sedare- antiemetice- clisma

ProfilaxieProfilaxie

�� IndividualaIndividuala - igiena personala si alimentara

- evitarea consumului de carne de vita crudasau insuficient prelucrata termic (se prepara pana la disparitia culorii rosii)

�� ColectivaColectiva - tratmentul persoanelor infectate

- controlul sanitar/veterinar al carnii

ParazitParazit:: Taenia solium (pork tapeworm, wormed tapeworm)

BoalaBoala:: Teniaza - cysticercoza

Tenia solium infectia mai putin frecvanta decat cea cu

T. saginata, dar mult mai importanta prin abilitatea de a

produce cisticercoza, o boala severa la om, care reprezinta

complicatia prin stadiului larvar al parazitului

DistributieDistributie geograficageografica:: cosmopolita

Infectia - unde se consuma carne de porc sau jambon crud

Foarte frecventa in America de Sud, Mexico, Manchuria, India, Thailanda, Hawai, Indonesia, China, Africa, Papua-Noua Guinee, la Populatia de origine slava din EuropaCentrala si de Est

MorfologieMorfologieAdult - longevitate 15-20 ani

o Corp- Contine la maturitate un lant(strobila) alcatuit din 800-1000proglote

- Masoara peste 4-6 m

o Scolex (cap)

- globular, quadrangular, 1 mm in diametru

- 4 ventuze

- scurt rostellum, pigmentat, cu dubla coroana de carlige (20-50), unele mai lungi, altele mai scurte(tenia inarmata)

T. solium - scolex

MorfologieMorfologieo Proglote

- Imature, imediat in continuarea

scolexului, mai mult late decat lungi

- La maturitate devin mai mult lungi

decat late, (3/1), continand in interior uterul cu

30.000 – 50.000 oua infectante (proglot gravid)

- Ultimele segmente gravide se rup din strobila ajungand in fecale, cu care sunt eliminate in mod pasiv

- Cca 7-10 ramificatii principale pe fiecare latura, iar celesecundare au un aspect dendritic, arborescent (catevaramificatii secundare pentru fiecare din cele principale)

- Porul genital - plasat neregulat pe fiecare latura

T. solium – proglot gravid

Larva (bladder worm)

o Cysticercus cellulosae:

- Scolex invaginat, intr-o vazicula cu fluid

Dupa inghitirea oului infectant ce contine oncosfera,

acesta eclozeaza in intestinul porcului (accidental la

om), devine larva, trece in torentul sanguin, cu care

ajunge la muschii striati, unde se dezvolta ca un chist,

in globul ocular sau orbita, SNC, sau tesut subcutanat

o Usor de vizualizat cu ochiul liber

o Rezistenta:

40 zile la +4 0C; 40 ore la -100C; distrusa la +560C

o forma rotunda sau ovalara, 31-56µm, invelis gros, cu

structura radiara

o Embrionul prezinta 6 carlige in interior – oncosfera

o Infectant in momentul eliminarii in mediu

o Identificabil de obicei in materii fecale, intrucat

proglotele se pot dezintegra partial in intestin

o fara coloratie acid fast in contrast cu T. saginata

o Rezistenta in conditii de mediu:

168 zile la +40C; 65 zile la - 40C, 19 zile la -300C

OualeOuale


- Sursa de infectie: omul, porcul

- Omul: infectia cu stadiul adult, dar silarvar al parazituluiconcomitent

- Omul poate fi si GD siGI pentru parazitTransmitereTransmitere

Teniaza – consumul carnii de porc, cruda sau insuficientprelucrata termic

Cisticercoza - accidental, prin inghitirea oualor infectante(heteroinfectie), sau prin auto infectie endogena/exogena

TablouTablou ClinicClinicIdentic cu cel al infectiei cu T. saginata

ComplicatiiComplicatii

Cisticercoza datorata C. cellulosae (lstadiul larvar, cu implicare multiorganica:

- Ochi

- SNC

- Muschi

- Subcutan

Diagnostic Pozitivo Morfologic:

Proglote, scolex – rareori identificabile

Oua - examen coprilogic direct sau metode de concentratie- frotiu, colorat Ziehl Neelsen: ouale devin albastruinchis

o Imunologic:- nu reprezinta un diagnostic de rutina- anticorpi specifici, decelabili prin imunelectoforezacand parazitul este imatur

Diagnostic de CircumstantaHipereozinofilie tranzitorie (10-20%)

Diagnostic Diferential

- Alte parazitoze intestinale- Reactii alergice- T. saginata- Debriuri alimentare

TratamentTratament1. AntiparazitarAntiparazitar::

- Praziquantel (Epiquantel®, Cesol®):

Adult, copil - 10-20 mg/kg, doza unica

- Albendazole (Duador, Zentel, Eskazole)

10-12 mg/Kg, doza unica/zi, timp de 3-5 zile

- Niclosamide (Yomesan®):

Adult - 2 gr (4 tablete mestecabile) pe stomacul gol, doza unicaCopii - 11-34 kg, doza unica, 1 g (2 tablete)

- peste 34 kg, 3 tablete, doza unica2.2. SimptomaticSimptomatic -- suportivsuportivFoarte important pentru a evita autoinfectia- sedare / antiemetice / clisme / purgative

ProfilaxieProfilaxie

�� IndividualIndividual - igiena personala si alimentara:

- evitarea consumului de carne de porccruda sau insuficient prelucrata termic (se gateste pana la disparitia culorii rosii a carnii)

�� ColectivaColectiva - tratamentul tuturor celor infectati

- controlul sanitar/veterinar al carnii de porc

- Igiena fecala – evitarea contaminarii solului

cu fecale umane

CYSTICERCOZA

DefinitieDefinitie� Cisticercoza - ��istemic�� a în organismul

uman formei larvare a unei tenii – cisticercus („bladder worm”)

� ETIOLOGIE:- Taenia solium - (Cysticercus cellulosae) - cel mai frecvent- Tenia saginata - (Cysticercus bovis). - în mod excep�ional - larvele unor tenii care au drept gazd� definitiv� câinele (T. multiceps multiceps sau serialis), sau vulpea (T.multicepscrasiceps).

În organismul uman cisticercii de T. multiceps-T multiceps multiceps��în creier-T multiceps serialis în tesutul celular subcutanat -T multiceps crasiceps în ochi

� De�i teniaza �i cisticercoza au origine comun�, au semne clinice �i radiologice complet diferite, fiind tratate individual, ca doua boli diferite.

IstoricIstoric� ��

� ��

� �� !�� "�� #��$$%� $��!�� &��'()�� *��+,��+��-�+��+��-��.��/��

� $0�1�� 2��3� ��/��-��+��"��

� $0�� *�� 45�� $0�� /�� $1 �� 6��7 � ��/��85��35��.�9��4��.��4��

� &��)'�� :�3�� +��;��8<�8��/��4<��

DistributieDistributie geograficageografica� &��.��-��-��+��-��"��.��+�/��+��. ��.��=��.��+��+��

� 8��+.��.��"��

� >��-��?��/��-��+�� @��"��+��@��@��.�-��&��.�A��/��-��)��)��+.��+.�-��4��+��.�� .1B.��2��/��*��.�B�<��"��-��)��.�83��.�4��.��/��-��A��>��#��8�� &�� 2�;�.�A��.�C��.�83��

C. cellulosae

Morfologie:

- Vezicula sferica sau ovoidala

- 5-15 mm diametru - formele musculare

- 8-12X5-6mm diametru – formele parenchimatoase

- In interior – fibre de colagen, microvilozitati

- 3 straturi musculare

- scolex cu 4 ventuze, rostellum si carlige

- continut lichid- imunogenic, alergenic

C. racemosus

- Ramificat, fara scolex, cu o dezvoltare anarhica, in

spatiul subarahnoidian, sau in ventriculii cerebrali –

aspect de ciorchine

- 10 - 20 cm

Cysticercus celulosae


1. Inghitirea oualor de T. soliumde la alti purtatori(heteroinfectie):- Alimente contaminate - Contact oral-anal (homo- sihetero sexuali)

2. Inghitirea accidentala a propriilor oua de T. solium(auto-infectie)- Alimente contaminate cu fecale, maini murdare- Auto-infectie interna, la nivelul intestinului

ImunologieImunologieMecanismele folosite�� i inflamator al gazdei - pe model experimental:- Secret� o serin�, inhibitor de proteinaz� - taeniaestatin��activarea complementului, activarea limfocitelor �i produc�ia de citokine- Suprafa�a parazitului este acoperit� cu polizaharide care sunt eliberate�i activeaz� calea complementului de la nivelul peretelui chistic. Se consider� c� paramiozina parazitar� inhib� calea clasic� de activare acomplementului- Elibereaz� prostaglandine �i molecule cu greutate mic�, care scad inflama�ia �i modific� produc�ia de citokine��h-2 - Secret� proteaze care pot descompune IL-2 �i imunoglobulinele. - Cisticercii�� ia de imunoglobuline. În loc s� distrug� cisticercii, imunoglobulinele sunt preluate de chi�ti �i degradate ca surs� de aminoacizi. Când parazitul degenereaz�, se produce un r�spuns inflamator rapid al gazdei, format ini�ial din limfocite, dar �i neutrofile �i eozinofile. Stadiile precoce de degenerare sunt asociate cu stimularea citokinelor Th-1, IFN-γγγγ �i IL-2

De�i cisticercii ajung la maturitate în câteva s�pt�mâni, exist� o perioad� de câ�iva ani între momentul expunerii �i debutul simptomelor, de aceea, numai infec�ia SNC nu explic� simptomele bolii

Indivizi care au murit din alte cauze au fost g�si�i la autopsie cu cisticerci viabili, care apar la fel cu cisticercii din musculatura porcului, spre deosebire de cisticercii de la pacien�ii cu convulsii care prezint� un infiltrat inflamator important �� a parazitului, ci sunt mai degrab� induse de r�spunsul gazdei.

Stadii evolutive: - vezicular -�� . Pe

m�sur� ce cisticercii î�i pierd abilitatea de a controla r�spunsul gazdei, peretele chistic este infiltrat �i înconjurat de celule inflamatorii ale gazdei, în principal mononucleare.

- coloidal - celulele�� , de asemenea, în con�inutul fluid al chistului: cisticerci neviabili, cu r�spuns imunologic �i depunere de s�ruri minerale

- granular-nodular - cisticerci neviabili, cu raspuns imunologic -elaborarea de citokine (IL-12, IFN-γ , IL-2). Pe m�sur� ce avanseaz� r�spunsul gazdei, procesul de fibroz� cuprinde cisticercul iar cavitatea se închide

- calcificat - parazitul este inlocuit de un �esut de fibroz� care se poate calcifica (sechele)

PatogeniePatogenie- Cisticercii intac�i - reac�ie inflamatore �i fibroz�, care îi inchisteaz�. Atâta timp cât parazitul r�mâne intact, se men�ine un echilibru între cisticercul viabil �i �esutul gazdei. - Cisticercul mort -�� , scap� �i provoac� o reac�ie inflamatore ce evolueaz� spre cronicizare, supura�ie, granulom de corp str�in la nivelul tegumentului, sau corpusculi calcari. - Calcificarea, necesit� pân� la trei ani, nu afecteaz� capsula chistic� sau con�inutul s�u, iar forma se poate men�ine dac� nu scade presiunea intern�, cisticercul calcificat ia aspect de spine. Viabilitatea variaz� - cisticercii calcifica�i pot s� coexiste cu cei viabili, la acela�i individ, chiar în acela�i organ. Parazi�ii mor într-o perioad� de 3-6 ani, dar pot tr�i �i mai mult.�� calcificare �i acest fenomen necesit� o perioad� mai lung� de timp. - În localiz�rile oculare patologia este în rela�ie cu num�rul, localizarea �i compresiunea larvelor pe �esuturile învecinate, asociate cu moartea larvei, sau fibroz�� , reac�ie granulomatoas� ori calcificare.

La om -�� în SNCLa porcine - este la nivel muscular. �� între activitatea parazitului la cele dou� gazde.

Modific�rile patologice produse de NCC�� larvare:- formeaza un chist încapsulat, care apare fie la nivelul parenchimului, sau poate fi mobil, la nivel ventricular sau al apeductului Sylvius. - forma racemoas�, mai mare, cu perete foarte sub�ire, translucid, ramificat, adesea steril, la nivel ventricular, cisterna magna, sau unghiul cerebelo-pontin. Se poate extinde prin foramen magnum, la nivelul regiunii cervicale superioare. - rareori�� , f�r� semne obiective de ciscicercoz�� . - În creier - înconjura�i de neuroglie; degenerarea conduce la o exteriorizare a larvei �i modific�ri de colora�ie a parenchimului, de aspect inelar. Numai dup� moartea larvei care stimuleaz� �esuturile, apar infiltrate locale cu neutrofile, eozinofile �i macrofage. Uneori se produce o reac�ie granulomatoas� cu macrofage spumoase �i ocazional celule epitelioide �i celule gigante,�� str�in. Ulterior leziunea se fibrozeaz� / calcific�.

SemneSemne cliniceclinice

i. cisticercoza diseminat� : musculo-cutanat� �i visceral� (cardiac�, pulmonar�, abdominal�)

ii. oftalmocisticercoza: - extraocular��palpebral�, subconjunctival�, orbital�, sau la nivelul musculaturii globului ocular); - intraocular� (camera anterioar� –�� , umoare apoas�, iris, cristalin, sau camera posterioar� –��, sub hialoid�, subretinian�, subcoroidian�)

iii. neurocisticercoza:��(extraspinal� -vertebral� �i intraspinal� –epidural�, subarahnoidian�, intramedular�) �i cerebral� (subarahnoidian�, parenchimal�, ventricular�, racemoas�).

iv. cisticercoza mixt�:�� .

Sistemul nervos central - afectat în 60-90% din cazuri; �� oculare sunt prezente în numai 2-4% din cazuri ( ��)

- W H O - Guidelines for surveillance, prevention and control of taeniasis, cysticercosis . Geneva: WHO, 1983;

- Barry M, Kaldjian LC.Neurocysticercosis. Seminars Neurol, 1993; 13(2): 131-43.

Cisticercii localiza�i în ventriculi �� hidrocefalieÎn majoritatea cazurilor,�� ia fluxului LCR printr-un cisticerc sau ependimit��. Când cisticercii se inflameaz�� ependimita��i astrocitoza�� înso�ire produc aderarea cisticercului la peretele ventriculului

Cisticercii din cisternele bazilare �� arahnoidite, care se pot asocia cu vasculite �i pot��

Mai rar, cisticercii pot eroda peretele vaselor mari cauzând suferin�a vaselor mari

Unii cisticerci localiza�i în spa�iul subarahnoidian se pot dezvolta �i uneori pierd scolexul, fiind denumi�i racemo�i��racemoas� se folose�te în descrierea bolii

subarahnoidiene, dar aspectele clinice de patogenez� �i tratament sunt acelea�i f�r� a �ine seam� dac� scolexul este sau nu prezent De aceea, clasific�rile actuale nu mai folosesc termenul de racemos

1. 1. �� Greu de stabilit vechimea infec�iei; rareori semnele clinice apar la mai pu�in de doi

ani dup� un sejur într-o zon� endemic�, sau p.i.� Atâta timp cât cisticercul se matureaz�, pacientul r�mâne asimptomatic, sau

prezint� simptome minime, sau tranzitorii: febr� neregulat�, cefalee, mialgie, hipereozinofilie�� .

� Larvele cu localizare muscular� -�� :- mici tumorete palpabile la nivelul �esuturilor moi, care uneori antreneaz� tumefac�ia �esuturilor din jur. Unele dispar dup� câteva zile, sau se pot înmul�i, persistând mai mul�i ani. - Uneori, la palpare, dau senza�ia de migrare subcutan�, dar de fapt r�mân cantona�i în acela�i loc,�� i de cantitatea de fluid con�inut� dup� moartea parazitului. - Invazia larvar� la nivel muscular se înso�e�te de miozit�, febr�, hiperEo �i rareori de pseudohipertrofie��, asociat� ini�ial cu tumefac�ie muscular�, urmat� ulterior de atrofie �i fibroz�. - Moartea �i calcificarea cisticercilor este asimptomatic� - descoperi�i întâmpl�tor la examene radiologice ale copaselor sau gambelor. Cisticercii se pot localiza oriunde în organism, dar sunt rareori palpabili la nivelul mâinilor sau picioarelor, chiar dac� sunt vizibili radiologic.

Cisticercoza musclara

Mai frecventa in Africa, Asia

- Mialgie

- Scaderea fortei musculare

- Calcificari musclare

- La nivelul miocardului -��, pân� la BAV

Reactie inflamatorie in jurul larvelor dezintegrate

Cisticercoza subcutanata

- Noduli subcutanati, nedurerosi, diseminati la nivelul

toracelui, membrelor superioare si inferioare

- Devin durerosi cand sunt acompaniati de o reactie

inflamatorie ce se instaleaza dupa moartea larvei

2. 2. CisticercozaCisticercoza ocularaoculara

Afectarea analizorului vizual - toate segmentele: modific�ri ale acuit��ii �i câmpului vizual, modific�ri ale fundului de ochi, afectarea nervilor oculomotori perechea III,IV,VI- 75-80% din cazuri paraziltul se loclizeaz� in vitros sau retinian,-��-25% din cazuri localiz�rile la�� (orbit�, pleoape, conjunctiv�) ((��5D.�� .�� !��"��#�� $ .�$%��

� La nivelul orbitei - reac�ie inflamatorie�� -� �� bilateral�.

� Localizarea palpebral� este foarte rar�, �i poate mima un chalasion� Localizarea��- tumefac�ie de 5-15 mm, ro�iatic� sau g�lbuie,

nu foarte dureroas� � Larva migreaz� pe cale vascular�, penetrând în ochi fie pe la nivelul arterei

centrale a retinei, fie pe calea arterei ciliare posterioare� La nivel ocular cisticercii pot s� r�mân� viabili �i neîncapsula�i, în camera

anterioar� sau posterioar� a ochiului, ducând la tulbur�ri de vedere, retinite, uveite, conjunctivite palpebrale (8�� 8 2.�� <E�*��D�A�� F��.��!!�.��$ ��E�10 1%�

� Localizarea vitrean�� , iar examenul oftalmologic poate eviden�ia misc�rile peristaltice active ale larvei, la proiectarea fascicolului luminos

� Scolexul se poate eviden�ia fie invaginat, în interiorul veziculei, fie evaginat

� In dinamic�, se remarc� uneori modificaril ale pozi�iei larvei

� În localizarea subretinian� se eviden�iaz� frecvent sc�derea sau chiar pierderea vederii, iar prezen�a larvei poate antrena o decolare de retin�, sau edem macular cistoid.

� În localiz�rile periferice, tulbur�rile de vedere pot fi absente. Examenul FO eviden�iaz� forma�iunea chistic� intraocular�, de unu pân� la câteva diametre papilare, translucid�, g�lbuie sau gri, cu scolexul refringent

2. 2. CisticercozaCisticercoza ocularaoculara

Cisticercoza oculara

rara, dar foarte periculoasa si dureroasa

- Sindrom inflammator:

conduce la edem cornean si palpebral, conjunctivita, uveitia

- Semne tumor- like:

exofthalmie

senzatie de corp strain intra-ocular

scaderea/pierderea vederii

scotoame

- Cefalee constanta

3) Neurocisticercoza (NCC)3) Neurocisticercoza (NCC)� Cea mai frecvent� parazitoz� uman� a SNC. Î� NCC este estimat� între 60-90% din cazurile de cisticercoza� R�mâne în aten�ia lumii medicale, ca o infec�ie grav� dar �i reemergent�,

prin posibilitatea transmiterii interumane urmare fenomenului imigra�ional(în SUA - peste 1000 cazuri noi pe an)

� In creier, în localiz�rile parenchimatoase�� uniloculare separat� de �esutul gazdei printr-o capsul� de colagen, iar în localiz�rile intraventriculare vezicula este mai mare si poate prezenta ramifica�ii ample (forma racemoas�)

� NCC - mare diversitate de semne si simptome care depind de:- num�rul si localizarea parazi�ilor în SNC- extinderea r�spunsului inflamator

� Factori: - compresiunea mecanic� si deplasarea �esuturilor provocate de parazit- inflama�ia care apare uneori ca urmare a mor�ii larvei- în localizarea intraventricular� -�� ie a LCR

NCCNCC� Prezen�a cisticercilor în SNC induce un grad variat de reac�ie

a gazdei, aproape întotdeauna generat de moartea parazitului �i reac�ia inflamatoare consecutiv�

� Leziunile extra-parenchimatoase (ventriculare, subarahnoidiene, spinale sau mixte), au un prognostic mai rezervat decât leziunile parenchimatoase

� Simptomatologia depinde în principal de dimensiunea,�localizarea, num�rul, viabilitatea cisticercilor.

� Nivelul inflama�iei este un factor important în patogenia bolii, în senzitivitatea testelor imunologice, influen�ând r�spunsul la tratament �i prognosticul cazului

NCCNCC�� E�� "�� +� ��+� ��3��+��;�+�

%�� &� '�� &� (�) *� �� +�� '� �� ,� ��"��-��"+��.��#��/��/01

Neuro-cisticercoza

Semnele/simptomele clinice depind de:

localizarea, numarul, gazda, vechimea infectiei si viabilitatealarvei/reactia tisulara perichistica:

- Convulsii

- Semne piramidale

- Cefalee

- Edem papilar – pierderea vederii

- Greturi / varsaturi

- Tulburari mentale

NNCCCC��

� Consecin�a�� , edemului reactiv, cicatricilor gliale- convulsii focale jacksoniene, sau generalizate- deficit neurologic focal- cefalee- tulbur�ri de vedere - deteriorare intelectual�- manifest�ri neuropsihice

� Febra nu este un element definitoriu, în majoritatea cazurilor este��. � Se asociaz�:

- nistagmus, edem papilar, hiperreflexie, sau noduli subcutana�i. - ��, hidrocefalie, boal� cerebrovascular��, ataxie cerfebeloas�,

compresiuni spinale, pareze tranzitorii. � Viabilitatea chistului se evalueaz� prin gradul inflama�iei, întrucât chisturile viabile pot��.

� Pot exista îns� �i indivizi asimptomatici� In special la copii, poate fi întâlnit� o form� deosebit de sever� -encefalita

cisticercozic� - în care cisticercii în num�r mare provoac� o inflama�ie intens� cu un tablou clinic asem�n�tor encefalitei virale, form� cu pronostic rezervat, adesea mortal�.

� Cisticercoza cerebral� se mai prezint� ca o tumora cerebral�, cu semne clinicevariate, func�ie de localizare.

NCC NCC -- ventricularaventriculara� ��+��)8 ��E� ��=��+��68*��"��"��-��"��

��&5�"��.��;��

��+�� /��/��68*

� 2��+��)8E ��.��+.�"+��+�� +��-��"��.��+��3��/��+

Shandera W X, et al. Medicine (Baltimore) 1994; 73: 37-52White A.C. Annu Rev med,2000; 51: 187

� ��"+.��"��3��+�� ;�� 3��+�

�"��+ ��+ ��+ ��+

� ��"+��

NCC NCC functiefunctie de de gradulgradul de de activitateactivitate al al boliibolii

NCC NCC -- InfecInfec��ia activ�ia activ�� NCC activ� parenchimatoas�

- forma cea mai frecvent� de boal� (peste 60% din cazuri ) - se manifest� prin:

- convulsii localizate sau generalizate- un singur antiepileptic suficient- cefalee �i confuzie- mul�i pacien�i asimptomatici, chiar în absen�a tratamentului specific

- Examenul LCR:- proteinorahie �i pleiocitoz�- eozinofilia nu este un element definitoriu –poate s� varieze

- Imagistic, toate leziunile sunt acompaniate de edem perilezional, dar pot coexista �i calcific�ri (parazitul nu mai st�pâne�te r�spunsul imun, deci este pe cale de dezintegrare)

- Pot�� peranchimatoas�, activ�, f�r� dovezi ale��, acestea devenind inactive într-un interval de timpde câ�iva ani, chiar în absen�a tratamentului specific antiparazitar

� Encefalita cisticercozic�:- apare mai mult la tinerele fete, ce prezint�

numero�i cisticerci în parenchim

- asociaz� un r�spuns inflamator important �i hipertensiune

intracranian�, secundar� edemului cerebral difuz

- in absen�a tratamentului specific, pacien�ii r�mân cu un

mare risc de a dezvolta sechele neurologice

- se trateaz� ini�ial edemul cerebral cu corticosteroizi

(dexametazon�, 24-32mg/zi) iar tratamentul antiparazitar

se introduce numai dup� rezolvarea HIC

NCC NCC -- InfecInfec��ia activ�ia activ�

NCC NCC -- InfecInfec��ia activ�ia activ�� NCC ventricular� - 10-20% din pacien�ii cu NCC (localizare primar�)

- Se manifest� prin convulsii �i se asociaz� cu alte localiz�ri parenchimatoase, fie active, fie calcificate

- În 20% din cazuri localizarea primar� este la nivelul cisternei �i se asociaz� cu simptome de inflama�ie meningian�.

- Se asociaz� cu hidrocefalie obstructiv�, cefalee, gre�uri, v�rs�turi, tulbur�ri de echilibru, �i alterarea statusului mintal

- Deteriorarea�� în câteva ore de la prezentarea pacientului, sau,�� , se instaleaz� progresiv, în câ�iva ani

- Elementul patologic major - obstruc�ia mecanic�, fie prin prezen�a cisticercului, fie prin fenomenele inflamatorii asociate (la nivelul foramenului Luschka sau Magendie sau a apeductului Sylvius)

- Cisticercii de la nivel ventricular sunt mobili iar simptomele apar cu intermiten��, sau variaz� cu pozi�ionarea capului; to�i ventriculii pot fi interesa�i, dar cel mai adesea ventricolul IV

Neurocisticercoza Neurocisticercoza extraparenchimatoas�extraparenchimatoas�

� Cisticercoza subarahnoidian� - la nivelul cisternei-�!�� parenchimatoase ventriculare �i hidrocefaliei

- LCR prezint� modific�ri sugestive meningitei (limfocitoz�, neutrofilie, eozinofilie)

- Uneori NCC se acompaniaz� de angeite �i se manifest� prinvasculite �i strock, iar rata mortalit��ii poate ajunge la 50%

-�"�� e�te 2 cm diametru, cisticercoza subarahnoidian�poate ajunge pân� la 10 cm��

- Ace�ti cisticerci sunt sterili, f�r� scolec�i �i sunt descri�i ca cysticercus racemosus

NCC NCC -- InfecInfec��ia activ�ia activ�Neurocisticercoza Neurocisticercoza extraparenchimatoas�extraparenchimatoas�

NCC NCC -- InfecInfec��ia inactiv�ia inactiv�� Un num�r mare de pacien�i care prezint� calcific�ri intraparenchimatoase,

au în antecedente diagnosticul de NCC.� Crize comi�iale:

- NCC este principala cauz� de epilepsie cu debut la vârsta adult�, în \��rile în curs de dezvoltare

- crizele comi�iale, adesea generalizate, au debut relativ recent- calcific�rile cerebrale corespund stadiului nodular sau granulomatos,

sechelar �i reprezint� sursa focarelor epileptiforme� Cefaleea: semn care înso�e�te adesea crizele comi�iale� Psihozele sau alterarea statusului mental:

- rezultatul anoxiei cerebrale consecutive convulsiilor anterioare. - uneori se poate asocia un grad de inflama�ie focal�, prin eliberare intermitent� de antigene, la locul infec�iei odinioar� active. - diagnosticul imagistic, prin CT, este primordial, fa�� de serologie, care r�mâne aproape întotdeauna negativ�

� Hidrocefalie��:- la un mic num�r de pacien�i, în absen�a unei infec�ii active- CT prezint� numeroase calcific�ri parenchimatoase, - Hidrocefalia (cefalee, gre�uri, v�rs�turi, alter�ri mentale �i tulbur�ri de echilibru) -�� , sau unei ependimitegranulomatoase �i stenoze ale apeductului Sylvius

� Cisticercoza spinal� - apare la un num�r mic de pacien�i- este localizat în spa�iul leptomeningeal, rareori la nivelul m�duvei-�" �� i parestezii progresive pân� la

veritabile compresiuni- se diagnosticheaz� intra-operator, dar se poate depista prin

RMN, mielografie sau CT mielografie- se rezolva prin tratament medicamentos

� Cisticercoza ocular� - (prezentata)� Boala cerebrovascular� -la un num�r mic de pacien�i

- AVC asociate NCC (AVC este mai frecvent decât infarctul lacunar)- Infarcte lacunare - rezultatul angeitei secundare, arahnoiditei bazilareapar de obicei la femeile tinere �i nu prezint� nici o diferen�� fa�� deinfarctul lacunar din ateoscleroz�Sunt interesate vasele mici iar pacien�ii recupereaz� complet: rar, pot fi interesate �i vase mari

NCC NCC -- Aspecte mai pu�in obi�nuite recunoscute recent

� Meningita cisticercozic�� - cea mai grav�- se asociat� cu hidrocefalie comunicant�, infarcte cerebrale multiple,

deteriorarea statusului mental �i uneori moarte

� Cisticercoza �i boala migrenoas�- în zonele endemice, cefaleea de tip migrenos� ��

frecvent� decât în alte zone. - in urma studiului imagistic �i serologic al pacien�ilor cu migrene s-a

demonstrat faptul c� prin screening tomografic, prevalen�a NCC apare lacirca 33% din cazuri, iar prin EITB la 21% din cazuri

� Defectele neurocognitive- S-a identificat o asociere semnificativ� între NCC �i alterarea controlului

motor, vizual, al aten�iei, impulsivit��ii �i func�iei motorii- Aceste semne pot ap�rea chiar înaintea celorlalte simptome ale NCC

NCC NCC -- Aspecte mai pu�in obi�nuite recunoscute recent

Diagnostic Diagnostic PozitivPozitiv

prin coroborarea datelor clinice, cu a celor imagistice �i imunologice

ParazitologicParazitologicMorfologic:

- Identificarea oualor de T. solium in fecale (pozitiv 50%)

- Ex. histopatologic - al formatiunii extrase chirurgical (prezenta larvei si a rectiei peri-chistice dependente de viabilitatea sa

Imunologic:

Efectuat pe ser, LCR, umoare apoasa

- ELISA – reactii incrusisate, sau fals pozitive/negative- EITB (Enzyme Immuno Transfer Blot) - Western blot

Diagnostic imagisticDiagnostic imagisticCisticercoza� �� Radiografia de p�r�i moi –��, coaps�. Cisticercii degenera�i

produc rareori calcific�ri singulare ale �esuturilor, cel mai adesea fiind observate sute de calcific�ri ale p�r�ilor moi, lineare sau de form� ovalar�, de 4-10/2-5mm, uneori pân� la 23 mm, orientate cu axul lung paralel cu fibrele musculare (aspect elipsoidal). Uneori localizarea în dinamic� eviden�iaz� noi localiz�ri larvare la intervale de câ�iva ani. Uneori se pot determina �i forma�iuni par�ial calcificate

� Radiografia de craniu - calcific�ri ale parenchimului cerebral� Localiz�rile hepatice – aspect de cirea��, de cca 1 cm diametru

Prezen�a concomitent� a calcific�rilor pulmonare sau hepatice cu a celor de par�i moi are relevan�� pentru diagnostic; prezen�a izolat� a calcific�rilor pulmonare sau hepatice se poate confunda cu mici noduli calcifica�i

Cisticercoza�� Cisticercii -��i rotunde, de 3-6 mm diametru, uneori cu contur

calcificat �i centrul str�lucitorSe identific� fie ecografic, fie prin CT, dar mai ales prin RMN

Diagnostic imagisticDiagnostic imagisticCisticercoza SNC� Electroencefalograma - nu eviden�iaz� elemente caracteristice

Uneori poate prezenta anomalii nespecifice, care�� severitatea clinic� a bolii

� Angiografia carotidian� - fara�� , nu se coreleazacu gravitatea bolii

� Tomografia computerizat� - metoda de elec�ie pentru identificarea calcific�rilor cerebrale-câ�iva mm în diametru, cu localizare parenchimala- densitate sc�zut� �i înt�rire a peretelui sau a �esuturilor învecinate,adesea înconjurate de edem- Uneori se eviden�iaz� doar zone de înt�rire focal�, ce se resorb spontan- Chisturi localizate le nivel ventricular sau al cisternei pot sa scape acestui examen, de�i stau la baza hidrocefaliei obstructive

- Aceste localiz�ri devin evidente numai dup� injectarea substan�ei de contrast la nivel ventricular sau lombar

- Cisticercii spinali se eviden�iaz�: RMN, mielografie, sau mielografie CT� CT �i RMN, înainte �i dup� administrarea substan�ei de contrast sunt

metodele de elec�ie – ofera date importante asupra localiz�rii �i gradului de activitate a chistilor

� �� RMN este mai sensibil� decât CT, pentru depistarea cisticercilor cu localiz�ri parenchimatoase, sau extraparenchimatoaseUneori scolexul apare ca un nodul mural - aspect patognomonic Mai bun� identificare a cisticercilor intraventriculari, cu localizare la nivelul cisternelor bazale, sau a inflama�iei perichistice- Vehicula�i pe cale hematogen�, cisticercii invadeaz� SNC ini�ial în spa�iul subarahnoidian, apoi la nivelul corticalei, în special la jonc�iunea dintre substan�a alb� �i cea cenu�ie - nodul slab conturat, cu înt�rire minim� la administrarea substan�ei de contrast, indicând o reac�ie inflamatorie ini�ial�- stadiul vezicular, când apare pe CT ca o forma�iune cu�� , cu reac�ie periferic� minim�. La RMN, apare în T1 ca o leziune hiperintens�, iar pe T2, cu o intensitate similar� LCR; prezint� sau nu înt�rire la administrarea substan�ei de contrast �i poate fi înconjurat� de edemLa RMN, pe un perete se poate vedea scolexul, de 1-2 mm, izointens- stadiul coloidal, cu con�inut dens �i capsula îngro�at�, lobulat�, se eviden�iaz� o reac�ie inflamatorie��, cu edem perilezional �i înt�rire periferic�;poate sugera uneori un abces sau gliom- stadiul nodular-granular- retrac�ia larvei, cu mineralizare secundar�în T1, leziunea apare izointens�, de aspect nodular, sau cu înt�rire inelar� �i edem perilezional; in T2 leziune hipointens�, cu centrul hiperintens, simulând un granulom, tuberculom, infec�ie micotic�- stadiul calcificat - CT leziuni mici, hiperintense, aspect sechelar al larveineviabile, frecvent întâlnit� la indivizi asimptomatici; leziunea poate scapa la RMN

Diagnostic imagisticDiagnostic imagistic

- Tipul miliar - NCC parenchimatoase, întâlnit� la copil �i adolescent, pe CT �i RMN, apar leziuni mici, de 3-5mm, nodulare sau chistice, asociate cu grade diferite de edem, cu înt�rire periferic� inelar�

- Tipul racemos - conglomerat de vezicule, cu aspect multiloculat, in spa�iul subarahnoidian bazal �i sivian, far� scolecsi, care se dezvolat� �i produce obstruc�ii �i compresiuni pe structurile învecinate

- Tipul arahnoidal - cu leziuni izodense, similare cu LCR, iar la administrarea substan�ei de contrast, pe CT sau RMN, se poate identifica hidrocefalia; asociaz� o inflama�ie a leptomeningelui �i arahnoidit� fibroas�, sau vasculita�� - infarcte cerebrale, mai frecvent pe traiectul a. cerebrale medii

- Tipul ventricular - cisticercii se pot localiza la orice nivel, cel mai adesea median �� , acut� sau cronic�; peretele chistului induce o reac�ie inflamatoare la nivel ependimal, iar scolexul este vizibil

� Cisticercoza spinal� - sub 1% din cazurile de NCC-��, sau în combina�ie cu cea cerebral�- medulografia - defecte de umplere extramedular�; uneori aspect sferic- deformarea sau fragmentarea coloanei mediului de contrast, secundar� arahnoiditei - mase chistice, sau lobulate, izo-sau hiperintense comparativ cu LCRlocalizeazare în spa�iul subarahnoidian. - înt�rire periferic�, pe pere se vede un nodul corespunzând scolexului -localizare ntramedular�

o MRI

- Foarte utila pentru evidentierea larvelor intraventriculare

si a formatiunilor recemoase

- Leziuni necalcificate, care scapa examenului CT o Ventriculografieo Mielografie

DiagnosticDiagnostic Circumstantial Circumstantial Hipereosinofilia – in timpul fazei de migrareLCR - proteine �, glucoza �, eozinofile locale �

DiagnosticDiagnostic PozitivPozitiv

Gradul de certitudine:

Diagnostic de certitudine1 - Prezen�a unui criteriu absolut2 - Prezen�a a dou� criterii majore plus un criteriu minor, sau

unul epidemiologic

Diagnostic probabil1 - Prezen�a a dou� criterii majore �i a dou� minore2 - Prezen�a unui criteriu major, a unui criteriu minor �i a unui

criteriu epidemiologic3 - Prezen�a a trei criterii minore �i a unui criteriu epidemiologic

Del Bruto O H, et al.: Proposed diagnostic criteria for neurocysticercosis. Neurology, 2001; 57: 177-183

Criterii absolute:

1 -�� au medular�. Vizualizarea scolexului cu ventuze �i cârlige, sau prezen�a membranei parazitare în sec�iuni hidtologicePrezen�a cisticercilor calcifica�i nu confirm� diagnosticul în absen�a membranelor parazitare sau a scolexului

2- Leziuni chistice ce con�in scolexul vizibile pe CT sau RMNNumai leziunea chistic� cu scolexul în interior (nodul str�lucitor), localizat� în parenchim „hole with dot”, în spa�iul subarahnoidian, sau în sistemul ventricular este patognomonic�

3-�� , subretinian, a parazitului, la examenul FO, intrucât�retina este considerat� ca parte a SNC. Cisticercii sunt localiza�i pe macul�, sunt de culoare galben�, cu centrul întunecat, corespunzând scolexului. Când cisticercii subretinieni rup retina, �i p�trund în vitros,�� mi�c�rile de invaginare �i evaginareale parazitului Prezen�a cisticercilor în camera anterioar� nu se consider� NCC

Criterii majore:1 - Leziuni foarte sugestive imagistic pentru NCC. Toate aspectele imagistice, exceptând prezen�a cisticercului cu protoscolexul vizibil, cu localizare în parenchim, spa�iul subarahnoidian, sau sistemul ventricular: -� �� - leziuni inelare sau nodulare, unice sau multiple, cu înt�rire-�� Chistul parenchimatos m�soar� 5-20mm, este rotund �i se localizeaz� în cortexul cerebral, la nivelul ganglionilor bazali, fiind extrem de rar localizat în cerebel sau la baza creniului, când trebuie diferen�ia de metastaze chistice, sau astrocitomul slab diferen�iat. � Cisticercii subarahnoidieni�� 60 mm, adesea luând un aspect racemos. Trebuie diferen�ia�i de chistul arahnoidian congenital sau de tumori epidermoide. � Cisticercii localiza�i intraventricular se g�sesc la orice nivel �i se eviden�iaz� numai când produc obstruc�ie – hidrocefalie. Prezen�a unei forma�iuni inelare, sau nodulare, unice sau multiple, poate sugera diagnosticul de NCC, dar trebuie diferen�iat� de: tuberculom, abces cerebral piogenic ‚ granulom micotic, tumori primare sau metastatice. Cisticercii din parenchim sunt sub 20 mm diametru, localiza�i supratentorial, determinând rareori deplasarea structurilor mediane. Se consider� foarte sugestive, numai structurile solide, dense, calcificate, localizate supratentorial, de 1-10 mm diametru. Prezen�a leziunilor în diferite stadii evolutive, chistice �i calcificate, este un semn foarte sugestiv.

8��+��3��84��/��.��-��?��/��-��.��"��.��.��.��"��

Criterii majore:

2 - EITB sau orice tip de Western Blot, pozitiv pentru decelarea anticorpilor specifici anti cysticercus, la glicoproteinele de T. solium .Acurate�ea diagnosticului - folosirea antigenelor înalt purificate, extrase din cisticercii de T. solium.EITB - metoda�� , folosind extract antigenic par�ial purificat, cu specificitate de 100% �i senzitivitate de 94-96% pentru pacien�ii cu leziuni spacifice. Limita testului: poate da reac�ii fals negative la pacien�ii cu leziuni unice sau calcificate. Paradoxal, senzitivitatea �i specificitatea anticorpilor decela�i prin EITB pe LCR este mai sc�zut� decât cea pe ser chiar la pacien�ii cu NCC.Decelarea anticorpilor fa�� de antigenele 26kDa �i 8kDa prin imunoblot folosind antigen crud preparat din cisticerci de T. solium cre�te specificitatea pân� la 100%. 3 - Dispari�ia leziunilor specifice cerebrale, dup� tratamentul antiparazitar cu Albendazol sau Praziquantel ce duce la transformarea, accelerarea evolu�iei �i calcificarea leziunilor este un argument pentru NCC 4 - Dispari�ia spontan� a leziunilor mici, unice�� i în unele infec�ii sau boli neoplazice ale SNC. Cisticercii solitari granulomato�i��20mm diametru pot fi asocia�i cu edeme care nu deplaseaz� structurile mediane la pacien�ii cu convulsii �i examen neurologic normal,�� . Când aceste leziuni dispar sau se transform� în noduli calcifica�i, diagnosticul de NCC devine o certitudine, dar numai în absen�a tratamentului cortizonic.

Criterii minore:1 - Leziuni comparabile imagistic cu NCC: hidrocefalie sau înt�rirea leptomeningelui sau mielograme ce indic� multiple defecte de umplere la administrarea substan�ei de contrast în timpul CT sau RMN - prezen�a cisticercilor intraventriculari, ependimite sau arahnoidite ce pot genera

ocluzii ale orificiului Luschka �i Magendie.- localizarea�� i ependimita -�� . -arahnoidita - m�rirea ventriculilor laterali al treilea �i al patrulea. (dg. diferential cu �

meningita tuberculoas� sau fungic�� )Cisticercii spinali subarahnoidieni - defecte de umplere a substan�ei de contrast la mielogram� fiind un semn nespecific 2 - Prezen�a semnelor clinice sugestive pentru NCC: convulsii (la peste 70% din pacien�i apar ca manifestare primar� sau singular� a bolii), semne neurologice de focar, HIC, dezorientare, epilepsie cu debut a la vârsta adult�, 3 - ELISA pozitiv pe LCR pentru decelarea anticorpilor sau a antigenelor parazitare.Pe LCR dovedeste o senzitivitate �i specificitate mai sc�zute fa�� de EITB. Rezultate fals negative (cisticerci parenchimato�i, sau leziuni inactive) �i fals pozitiveîn alte infec�ii helmintice. Antigenul E-S�� #�$�� te senzitivitatea metodei �i scade num�rul de reac�ii fals negative 4 - Cisticercoza extraneurala:: (1) demonstrare histologic� a parazitului prin biopsia nodulului subcutanat; (2) radiografie de p�r�i moi cu calific�ri „cigar-shaped” în coapse �i gambe;��3) vizualizarea direct� a cisticercului în camera anterioar� a ochiului; (4) testul Western Blot pozitiv

Criterii epidemiologice:

Datele epidemiologice incluzând locul na�terii sau de reziden��, deplas�ri in zone endemice în antecedente etc …Cisticercoza este endemic� în America Latin�, Africa Subsaharian�, Asia, incluzând subcontinentul Indian, China, Coreea, Indonezia.Boala este rar� în multe ��ri europene, America de Nord, Oceania �i în ��ri musulmane din Asia �i Africa

1 - Contact familial cu persoane infectate cu Tenia solium – este important de stabilit acest element întrucât neurocisticercoza se dobânde�te de la un purt�tor de tenie, putând fi diagnosticat� �i la persoane care nu provin din zone endemice. Tratamentul tuturor celor infecta�i cu Taenia spp. Specia de Taenia se stabile�te numai dup� examenul scolexului �i al proglotelor terminale 2 -�%�� în zone în care cisticercoza este endemic�3 -�� în zone endemice pentru cisticercoz�

Diagnostic Diagnostic diferentialdiferential� Cisticercoza� ��

Nodulii subcutana�i -�� (oncocercoza, fascioloza, paragonimiaza, etc)- alte cauze: lipomatoza sau chistul sebaceuCisticercoza muscular�- alte cauze de mialgii parazitare (trichineloz�, toxocaroz�, toxoplasmoz�), sau neparazitare (pseudohipertrofia��, boli de sistem, etc)

� Cisticercoza��- Decolarea de rerin�: melanom coroidian, Boala Coat, Hemangiom coroidian, angiom retinian capilar, anevrism de arter� retinian�, anevrism venos retinianparazitoze - Toxocaroza��, Toxoplasmoza��, Hidatidoza�ocular�, abces amoebian extraintestinal, Sparganoza, Loaza, Onchocercoza

� - Endoftalmita: parazitara (LMO, Toxoplasmoza), neparazitara (bacteriana, fungica)

� Neurocisticercoza

Diagnostic Diagnostic diferentialdiferential� Abces cerebral

parazitar – amoabiaza,neparazitar – bacterian

� Alte boli parazitare localizateSNC:-hidatidoza- paragonimiaza- schistosomiaza - S. japonicum- trichineloza- toxocaroza

� Coccidioidomicoza� Encefalite (virale)� Infec�ii epidurale sau subdurale� Nevrite periferice� Leziuni/compresii medulare� Cefalee – migrene

� Meningite (TB/fungice) �i encefalite� �� Ischemie cerebral�� Hemoragie subarahnoidian�� Hematom subdural� Neurosifilis� Toxoplasmoza

- congenital� (malforma�ii, calcific�ri)- dobândit�, la imunodeprima�i (SIDA)

� Tuberculoza (tuberculoame��)� Epilepsia idiopatic�� Coreea Huntington� Boala Alzheimer��când evolueaz� rapid

cu dement� prigresiv� �i atrofie cortical�)

� Neoplasme: - primare (în special pituitare, sau de fos� posterioar�)

- metastaze cerebrale

��

ChirurgicalMielopatieSpinal intramedular

Chirurgie sau antiparazitar

Radiculopatie sau mielopatie

Spinal subarahnoidian

ChirurgieTulbur�ri de vedereOcular

Steriuzi, antiparazitare, +/- shunt

Convulsii, hidrocefalie, stroke

Subarahnoidian�(cisterna)

Chirurgie (shunt/extragere), antiparazitare, steroizi

HidrocefalieVentricular�

Anticonvulsivante, antiparazitare, sau steroizi

ConvulsiiParenchimatoas�Activ�

Shuntventriculoperitoneal

Presiunea intracranian�creste

Hidrocefalie cronic�

AnticonvulsivantConvulsiiCalcificare parenchimal�+/- înt�rire

Inactiv�

TratamentPrezentarea tipic�LocalizareActivitate

White A C. Neuroczsticercosis: Updates on epidemiology, pathogenesis, diagnosis and management. Annu Rev Med, 2000;51: 187

TratamentTratament

� 4�� . �;��?��>88.��-��.��"��3��

� 4��+��/��E ��+�?��"�� "��"��+ �� "��+.��+�� -��+��3��/�� "��3��+

� 2��>88��/��+��-��/��+��.��

1.1. TratamentTratament AntiparazitarAntiparazitar

- de baz�, indicat bolnavilor cu multiple leziuni parenchimale active- leziunile solitare intraparenchimale�� ,

în 8-12 s�pt�mâni chiar în absen�a tratamentului- De�i sunt autori care in cazul convulsiilor consider� util� numai

medica�ia cortizonic� �i cea anticonvulsivant�, studii pe termen lung eviden�iaz� beneficiul ad�ug�rii medica�iei antiparazitare, chiar dac� la câteva zile dup� ini�ierea tratamentului se intensific� activitatea convulsiv�

- facultativ in localizarile subcutane

- In localizarile oculare se poate combina tratamentul chirurgical cu celantiparazitar (in special in localizarile vitreene, datorita absenteivascularizatiei si implicit a slabei penetrari a medicatiei specifice)

- Este absolut indicat in localizarile SNC !! Se recomanda:- Folosirea curelor alternative ABZ/PZQ- Monitorizare clinica, serologica si imagistica

TratamentTratament

Praziquantel Praziquantel ((BiltricedeBiltricede, , CesolCesol, , EpiquantelEpiquantel))

� 8��/��+��.��/��.��+��/��+�/��

� &��+�A�.�-�� !��G:�G��"��+�-��.��$ ��.��?��<�

� *��"��1! %0B��<�� H��+.��/��-��+��.��+��+,��.��+�3��+��-��+�

� &��+��-��

Albendazol (Zentel, Duador, Eskazole, Alzental)� Antihelmintic cu spectru larg, ce duce la sc�derea produc�iei de ATP de

c�tre parazit, urmat� de deple�ie de energie, imobilizarea �i moartea parazitului

� Posologie:- 10-15 mg/Kg/zi, divizat în 2 prize, cure de cate 15 sau 30 de zile- uz pediatric - maxim 10mg/kg

� Ca �i în cazul praziquantelului, se recomand� pruden�� în localiz�rile oculare. Nu se administreaz� în sarcin�Coadministrarea de carbamazepin�� a produsului, iar dexametazona, cimetidina îi cresc toxicitatea. În asociere cu praziquantelul efectul se poten�eaz�, dar este posibil s� creasc� toxicitatea

� S-a constatat c� terapia cisticid��, probabil, antigenelor parazitare eliberate din chi�tii mor�i

� Deseori în timpul tratamentului cu Praziquantel sau Albendazol simptomele se exacerbeaz� , ca �i semnele indicative ale unei inflama�ii parenchimale sau meningeale � necesitatea sc�derii acestei inflama�ii prin corticoizi �i spitalizare

2. 2. MediacMediac��iaia�� Poate cre�te initial inflama�ia perichistic�, prin faptul c� parazitul, pe cale de

dezintegrare, scap� mecanismelor de ap�rare ale gazdei. De aceea unii autori recomand� folosirea lor în asociere cu, sau în locul medica�iei antiparazitareTratamentul se individualizeaz�:��, localizarea, sau viabilitatea cisticercilor

� PrednisonScade inflama�ia crescând permeabilitatea capilar� �i suprim� activitatea PMN.Posologie: PO, 1mg/kg/zi. CI: în infec�ii virale, ulcer peptic, sau afec�iuni gastro-intestinale, disfunc�ii hepatice, infec�ii de �esut conjunctiv, fungice sau TBC.Pruden�� în timpul sarcinii,�� , osteonecroz�, miopatie, hipocalcemie, osteoporoz�, psihoze, miastenia gravis; favorizeaz� apari�ia infec�iilor secundare. Clearence-ul�� concomitent cu estrogeni. Coadministrat cu digoxina, poate induce toxicitate digitalic�; fenobarbitalul, fenitoina, sau rifampicina cresc matabolismul glucocorticoizilor, scad eficienta; coadministrat��

� DexametazonaPosologie: 4-8 mg IV, la intervale de 4-6 ore

� Complica�ii - la bolnavii ce urmeaz� o terapie cisticid� neproteja�i de corticoterapie: cefaleea sever�, hipertermia, grea�a �i voma.

� Corticoizii scad nivelul seric al praziquantelului, în schimb îl cresc pe cel al albendazolului.

� Fcvent folosi�i în localiz�rile extraparenchimatoase �i în combaterea HIC

3. Terapia 3. Terapia anticonvulsivant�anticonvulsivant�

Primul gest in terapie -�� în criz�

- Benzodiazepinele - medicamentele de prim� inten�ie în convulsiile repetate�i prelungite, ca �i în cazurile refractare la tratament

- Ulterior, tratamentul trebuie continuat cu un alt anticonvulsivant - fenitoina

Lorazepam (Ativan) - sedativ hipnotic, efectul�� i timp de înjum�t��ire lung - duce la sc�derea nivelelor corticale, crescând activitatea GABA, cel mai important inhibitor al transmiterii influxului nervos

- impune monitorizarea presiunii arteriale

Posologie: administrarea IV, în doz� de 0,05-0,15mg/kg

- De evitat la pacien�ii cu depresii, hipotensiune, glaucom cu unghi închis-Toxicitaea cre�te în cazul coadministr�rii cu alcool, fenotiazine, barbiturice, sau inhibitori de MAO

- Nu se administreaz� în sarcin�- Pruden�� în afec�iuni hepatice, miastenia gravis, boala Prakinson

Fenitoina (Dilantin)

- Ac�ioneaz� la nivelul cortexului motor, inhibând activitatea convulsiv�- Posologie: administrarea IV, ini�ial 18mg/kg, urmat� de 100-150mg/doz� la intervale de 30 minute, f�r� a se dep��i 1500mg/24 ore; se individualizeaz� dup� caz- CI: blocul sinoatrial, bloc AV de gradul 2 sau 3, bradicardie sinusal�, sindrom Adams-Stpkes- Toxicitaea produsului cre�te în cazul co-administr�rii cu amiodarona, benzodiazepine, cloramfenicol, cimetidina, fluconazol, imiconazol, zoniazida, metronidazol, fenilbutazon�, succinimide, sulfonamide, omeprazol, disulfiram, etanol (ingestie acut�), trimetoprim, acid valproic- Efectele administr�rii scad, în cazul co-administr�rii cu diazoxine, barbiturice, etanol (ingestie cronic�), rifampicin�, antiacide, c�rbune, carbamazepin�, teofilin�, sucralfat. - Scade efectul acetaminofenei, corticosteroizilor, dicumarolului, estrogeni, doxiciclin�, haloperidol, amiodaron�metadon�, contraceptive orale- Necesit� monitorizare hematologic� �i urinar�. - Administrarea IV rapid� poate duce la stop cardiac. - Se administreaz� cu pruden�� în porfirie, diabet �i disfunc�ii hepatice.- Este indicat� în special pacientilor cu cisticerci calcifica�i în care convulsiile sunt unica manifestare a bolii iar imagistic nu apar imagini de cisticerci viabili

Fenobarbital (Luminal)

- Sedativ, care limiteaz� activitatea anticonvulsivant�- Posologie:�&�-30 mg/kg, IV, doz� de atac, urmat� de 5 mg-kg, la 15-30 minute, f�r� a dep��i 40 mg/kgCI: în infec�ii respiratorii severe, disfunc�ii hepatice �i renale- Scade efectul cloramfenicolului, digitoxinei, corticosteroizilor, carbamazepinei, teofilinei, verapamulului, metronidazolului �i a anticoagulantelor, sau a anticoncep�ionalelor orale- Coadministrarea cu alcool - efecte aditive asupra SNC �i chiar moarte -Toxicitatea produsului cre�te, prin coadministrare cu cloramfenicol, acid valproic, inhibitori de MAO; - Rifampicina îi scade efectul-�'�� - Nu se administreaz� în sarcin�- Pruden��:�� , diabet, anemie sever�, miastenia gravis, mixedem - Tratamentul prelungit necesit� monitorizare hematologic�, renal�, hepatic�

TratamentTratament

o Chirurgical

în cazul existen�ei hidrocefaliei sau a cisticercilor intraventriculari

- în localiz�rile oculare

- ��în plasarea unor �unturi ventriculare �i extragerea cisticercilor mobili

�� ia ventricular� sau fenomene de compresiune

o Simptomatic

EpidemiologieEpidemiologie� Sursa de infec�ie - purt�torul parazitului adult, simptomatic, sau nu, care

elimin� în ou�le infectante (rezisten�� în mediu)� Factorii de risc

1) emigra�ia popula�iei din zonele endemice2) antecedente familiale de infec�ie cu Tenia solium3) deplas�ri în zone endemice4) primirea vizitei unor persoane din zone endemice

� Calea de transmitere -�� -�� , odat� cu alimente (heteroinfec�ie), sau, mâini murdare (autoinfectie endogena) ori regurgitarea proglotelor terminale �i eliberarea ulterior a oncosferei(autoinfec�ie endogena)

� Popula�ia receptiv�: cca 50 milioane locuitori infecta�iReceptivitatea este general� �i universal�, dar boala este mai frecvent� la asiatici �i hispanici- apare la orice vârst�, în toate formele clinice descrise, dar la copii se întâlne�te mai frecvent encefalita-��ii este mic� prin posibilit��ile actuale de tratament, medicamentos �i/sau chirurgical- decesul survine prin complica�ii – HIC (50.000 decese /an)

ProfilaxieProfilaxie�� IndividualaIndividuala

- Igiena personala si alimentara riguroasa- Sp�larea��, cu ap� �i s�pun înaintea manipul�rii

alimentelor, în special în timpul deplas�rilor în zone endemice- Sp�larea �i cur��area fructelor �i vegetalelor ce urmeaz� a fi

consumate crude- Consumul numai a apei îmbuteliate, filtrate sau fierte minim 1 munut,

ori a apei carbogazoase

- Evitarea consumului de carne de porc cruda sau insuficient

relucrata termic �� prelucrarea termica pana la disparitia culorii rosii

� ColectivaColectiva- Tratarea tuturor cazurilor depistate (auto- / heteroinfectie)- Controlul sanitar/veterinar al carnii inaintea desfacerii- Igiena mediului – contaminarea solului cu fecale umane sau porcine- Eradicarea cisticercozei porcine (ameliorarea condi�iilor din ferme)- Vaccin recombinant - prevenirea cisticercozei ovine ( Noua Zeeland�)

Documents

Teniaza Cisticercoza