Universitatea din Bucuresti. Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. Departamentul Psihologie SELF DETERMINATION IN HEALTH CONTEXTS

Universitatea din Bucuresti. Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. Departamentul Psihologie

Psihotraumatologie si asistare psihologic

Teoria Auto-Determinrii aplicat n contextul sntii

Baciu Ioana AlexandraBercaru Biancaintean Cristina- Mihaela Anul I Teoria auto determinarii (SDT)SDT: constituie o baz teoretic solid i ampl n studiul motivaiei umane i a personalitii

Termeni cheie: eudaimonie, autonomie, competenta,apartenenta interpersonal, motivatie intrinseca

Are aplicabilitate in domenii diverse sanatate, educatie, munca, sport

Pornete de la ideea conform creia omul este un organism activ, cu tendine evolutive spre cretere, controlnd schimbrile din mediu i integrnd noile experiene ntr-o structur coerent a sinelui.

Aceste tendine naturale spre cretere i dezvoltare nu opereaz n mod automat, ci ele au nevoie de suport i susinere social continu.

Singura teorie a motivatiei care identifica in mod explicit autonomia ca pe o nevoie umana care, odat mplinit, faciliteaza apariia altor forme autonome de reglementare comportamentala

TAD susine existena mai multor tipuri de motivaie, acestea evideniind niveluri diferite ale auto-determinrii

SDT n context medicalSe concentreaz pe percepiile pacienilor asupra autonomiei lor

Sustine ca exista 3 nevoi psihologice fundamentale : autonomia (a simi c tu reprezini originea comportamentului tu competena (a te simi eficient) Apartenen (a te simti inteles si a simti grija celorlalti fata de tine) >> constituie hrana psihologic esenial pentru ntreinerea creterii psihologice i a well-being-ului.

Ryan, Deci si Grolnick, (1995) explica importanta satisfacerii acestor trei nevoi fundamentale in ceea ce priveste sanatatea si starea de bine.

nesatisfacerea uneia dintre nevoi in detrimentul alteia genereaza tensiune intern, i rezultate cu nuane psihopatologice.

Adaptarea comportamentelor adaptative, auto-reglate n zona sntii (abinerea de la tutun, realizarea de activitate fizic, urmarea tratamentului), survine n urma unui nivel crescut de autonomie acesta din urm fiind dat de satisfacerea celor trei nevoi

mbuntirea strii de sntate mental- depresie + anxietate sczute - mbuntirea calitii vieii Cnd personalul medical susine nevoile psihologice ale pacientului, apar schimbri n aderena comportamental, motivaie i n starea de bine a pacientului.

Schimbarea comportamentului este mult mai eficient i de durat atunci cnd pacientul este motivat autonom

Persoanele nalt autonome caut s i satisfac nevoile psihologice pacienii sunt mult mai compliani la tratament + adopt comportamente sntoasePredictorii de satisfacere a nevoilor psihologiceAspiraii de via dictate intrinsec/extrinsec

sntate sporit sntate precarClimat medical ce ncurajeaz autonomia: clinicienii pot crete autonomia pacienilor >> comportamente compliante DAR ei pot stimula astfel i formele de reglare controlat ex. Fac sport pt c m simt presat de nivelul crescut al colesteroluluiAutonomia nu duce n mod invariant la comportamentul dorit de clinician ex. Clieni care sunt ok cu ei fiind grai. D.p.d.v. etic- dorina trebuie respectat

Nivel nalt de orientare autonom a cauzalitii ex. Eu am control asupra efectelor. Pot cauza sntate/boal

Modelul schimbrii comportamentelor de sntate (Ryan, Patrick, Deci, Williams, 2008)Climat medical care susine autonomia Orientarea cauzalitii dictat de diferenele de autonomie n personalitate Aspiraii de via intrinseci/ extrinseci Sntate fizicRenunare la fumatExerciii fiziceIgien dentalControl glicemicDiet sntoasSntate mentalDepresie sczutSomatizri minimeAnxietate sczutSatisfacerea nevoilor de:AutonomieCompetenApartenen

Importana modeluluiCa parte practica, modelul este folosit in testarea unor noi tratamente si in interventiile clinice.

Autonomia pacientului si stabilirea unor motive intrinseci s-a deovedit a fi importanta atat in medicatia pe termen lung cat si in ceea ce priveste curele de slabit (Ryan, Patrick, Deci, Williams, 2008).

Atunci cand cele 3 nevoi fundamentale le sunt satisfacute >> eficienta multor tratamente.

Eficienta acestei teorii a fost testata si in problematici precum: dependenta de tutun, diete, activitate fizica si ingrijire dentara.

ConcluziiTeoria are o importanta practica ntruct :

Identifica nevoile psihologice de baza ale oamenilorDefineste minimul necesar pt ca o persoana sa fie sanatoasa si descrie in mod clar sursa de energie utilizata in activitatea umana cat si directiile de energie. Mai mult decat atat cu ajutorul teoriei se poate predictiona ceea ce mediul ar putea oferi in dezvoltarea capacitatilor psihologice.