Teorii Moderne Ale Modificat VARIANTA FINALA

8/8/2019 Teorii Moderne Ale Modificat VARIANTA FINALA

1/16

Colegiul Naional Vladimir Streinu, Gaeti

Un ive rsu l

Profesor:Stoica Valeric Elevi:Chivu Alexandru

Dumitru Andreea

Ionescu Aurelia

Ionescu tefania

Manole Alexandra

Maria Laura

Clasa : a XI-a G

Grupa 1 1


2/16


Reprezentari aleUniversului

Omul a privit dintotdeauna bolta cereasca si a observat cum, ziua,Soarele alearga parca trasde cai, iar noaptea, Luna trece

printre stele si luceferi.Inca din Antichitate, s-a

impus un model capabil saexplice satisfacator observatiile astronomilorlegate de miscarea planetelor

pe bolta cereasca, de succesiunea zodiilor, deeclipsele de Luna sau deSoare.

Acesta a fost modelul geocentric (introdus de astronomul grecClaudius Ptolomeu, care a trait in Egipt, intre anii 85 si 165 i.e.n): Pamantuleste in centrul Universului si toate celelalte corpuri ceresti se misca sausunt

fixatepe sfere celeste successive.Deoarece reuea sa explice multe fenomene bazandu-se pe ideea de

perfectiune (unica miscare acceptata era miscarea circulara uniforma) sipunea omul in centrul Universului, modelul geocentric a fost larg acceptat,sustinut de Aristotel si adoptat de catre conducatorii bisericii catolice.

Actualul model heliocentric (luat si el in considerare) nu s-a pututimpune, pentru ca astronomii nu reuseau sa explice cum s-ar putea caPamantul sa se roteasca in jurul Soarelui fara ca oamenii sa cada, fara ca

pasarile aflate in zborsa ramana in urma.

n astronomie, heliocentrismul

este teoria c Soarele este centrulsistemului solar. Cuvntul provine dinlimba greac ( Helios = soare i kentron = centru). n istorie,heliocentrismul s-a opusgeocentrismului, teorie ce puneaPmntul n centrul universului.

Grupa 1 2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Helioshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Geocentrism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarelehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_solarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Helioshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Geocentrism&action=edit&redlink=1


3/16


Distinctia ntre Sistemul Solar si Univers nu a devenit clar dect n perioadamodern, dar este important n ceea ce priveste controversa ntrecosmologie si religie). Grecul Aristarh din Samos, n secolul al III-lea .e.n.,a fost primul care a sugerat c Pmntul se roteste n jurul Soarelui care stfix. Abia 1800 de ani mai trziu ns, n secolul al XVI-lea, preotul,matematicianul si astronomul Nicolaus Copernic a prezentat un modelmatematic complet al unui sistem heliocentric, mai trziu extins si

perfectionat de Johannes Kepler.

Teoriaheliocentrica a

lui Copernicn astronomie, heliocentrismul este teoria c

Soarele este centrul sistemului solar. Cuvntul provine din limba greac( Helios = soare i kentron = centru). n istorie, heliocentrismul s-a opusgeocentrismului, teorie ce punea Pmntul n centrul universului. Grecul

Aristarh din Samos, n secolul al III-lea .e.n., a fost primul care a sugerat cPmntul se rotete n jurul Soarelui care st fix.

Abia in secolul al XVI-lea, astronomul polonez Niclas Kopernik (cunoscut sub numelelatinizat Nicolaus Copernicus si pe care noi ilnumim Copernic) a elaborat un model revolutionar

pentru vremea lui: modelul heliocentric. Nicolaus a publicat formularea final a

sistemului nDe Revolutionibus n 1543. Copernic anceput s scrie aceast lucrare n 1506 i a terminat-

o n 1530, dar a publicat-o doar n anul morii sale.Dei avea o poziie privilegiat n raport cu Biserica i dedicase aceast cartePapei Paul al III-lea, forma publicat coninea o prefa nesemnat deOsiander n care scria c sistemul este un dispozitiv pur matematic care nutrebuie s reprezinte realitatea. Poate din cauza acestei prefae, lucrarea luiCopernic a inspirat n urmtorii 60 de ani foarte puine dezbateri privindchestiunea dac este sau nu o erezie.

Grupa 1 3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristarh_din_Samoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Copernichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Keplerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristarh_din_Samoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristarh_din_Samoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Copernichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Keplerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristarh_din_Samos


4/16


Modelul copernican(descris in lucrearea Asupramiscarii de revolutie acorpurilor cresti) presupuneaca Soarele (si nu Pamantul) seafla in centrul sistemului formatde cele sase planete cunoscutein acea vreme (Mercur, Venus,

Pamant, Marte, Jupiter,Saturn), de satelitul natural alPamantului (Luna) si de Soare.

Modelul heliocentric alui Copernic explica variatia

stralucirii planetelor: in miscarea lor circumsolara planetele se apropiausau de departau de Pamant, astfel incat, pentru un observator terestru,apareau mai luminoase sau mai putin luminoase.

De asemenea, Copernic a putut explica si miscarea retrograda aplanetelor.

Ideea c teoria heliocentric era i ea greit n sensul ei strict a fostdezvoltat n pai. Faptul c Soarele nu este centrul universului, ci una din

nenumratele stele, a fost susinut puternic deGiordano Bruno

;Galileo

aafirmat aceeai idee, dar a spus foarte puin n aceast privin, poate dinteama de a nu supra feele bisericeti. n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea,statutul Soarelui ca stea printre multe altele a devenit din ce n ce maievident. Pn n secolul al XX-lea, chiar i nainte de a se descoperi faptul cexist multe galaxii, aceasta nu a mai fost o problem.

Chiar dac discuia se limiteaz la sistemul solar, Soarele nu este ncentrul geometric al orbitei niciunei planete, ci ntr-unul dintre focareleorbitelor lor eliptice. Mai mult, dac se consider c masa unei planete nu

poate fi neglijat n raport cu masa Soarelui, centrul de gravitaie al

sistemului solar este diferit de centrul Soarelui. (masele planetelor, dintrecare cea mai masiv este Jupiter, reprezint 0,14% din masa Soarelui.) Deci,un astronom, ipotetic, de pe o planet extrasolar ar observa o fluctuaie amicrii Soarelui.

Renunarea total la conceptul de corp n repaus se leag deprincipiul relativitii. n timp ce, presupunnd c universul este nemrginit,a devenit clar c nu exist o poziie privilegiat n spaiu, pn la postularea

Grupa 1 4


5/16


teoriei restrnse a relativitii de ctre Albert Einstein, s-a presupus celpuin existena unei clase privilegiate de sisteme ineriale care se afl n starede repaus absolut, n particular sub forma ipotezei eterului luminifer.

Tot in secolul alXVI-lea, astronomul danezTycho Brache (1546-1601)a facut numeroaseobservatii astronomice

asupra pozitiilor planetelor, in specialasupra planetei Marte.

Tycho Brache aobservat, in 1572, o

supernova, iar in 1577, ocometa. A cautat sa

evidentiezeparalaxa stelelor, fara a reusi.Observatie: Copernic a presupus (ca si Ptolemeu) ca miscarea

planetelor este circulara si uniforma.Concluzii : Modelul copernican, fara a fi in intregime corect, a

reprezentat un pas inainte necesar in istoria conceptiilor despre sistemulnostru solar.

Legile lui Keplern astronomie, Legile lui Kepler

descriu miscrile planetelor n jurul soarelui(sau stelei sistemului solar respectiv) si ngeneral comportamentul oricrui sistem dedou corpuri ntre care actioneaz o fortinvers proportional cu ptratul distantei.Aceste legi nu sunt valabile dect n cadrul

mecanicii newtoniene.Cele trei legi au fost enuntate la nceputul secolului al XVII-lea de

astronomul german Johannes Kepler (1571-1630 ), utiliznd observatiilefcute de astronomul danez Tycho Brahe asupra orbitei planetei Marte.Primele dou legi au fost publicate n 1609 n "Astronomia nova", cea de-atreia n 1619 n lucrarea "Harmonices mundi". Aceste teze au dus la ruperea

Grupa 1 5


6/16


definitiv cu credinta ce durase timp de secole, dup care planetele s-ar fimiscat n jurul soarelui pe traiectorii circulare.

Experimente:

1. Luati un fir subtire, flexibil si inextensibil.Cu ajutorul a doua piuneze

fixati capetele sale pe o foaie de hartie (asezata pe o planseta de lemnsau pe o bucata de carton) la o distanta mai mica decat lungimeafirului.

Intindeti firul cu varful unui creion si deplasati varful creionului pehartie, avand grija ca firul sa fie mereu intins.Repetati experimentul pentru a obtine alte valori ale distantei dintrecele doua piuneze.Curbele obtinute se numesc elipse.O elipsa poate fi caracterizata fie de cele doua semiaxe, a si b, fie defocarele F1 F2 si valoarea sumei F1P+F2P=2a

Vectorulorientat de la un focar spre un punct de pe elipsa se numesteraza vectoare.

Prima lege a lui Kepler:

*Traictoriile planetelor sunt elipse,iar Soarele se afla intr-unul dintrecele douafocare.A doua lege a lui Kepler:

Grupa 1 6


7/16


*Raza vectoare Soare-planeta acopera arii egale in intervale de timpegale.

-De aceea Pamantul se misca mai repede cand este mai aproape deSoare si mai incet,cand este mai departe de acesta.A treia lege a lui Kepler:

* Perioadele de revolutie (T) ale planetelor sunt proportionale cusemi-curburileaxelormari ale traiectoriilor lor eliptice.

-Aceasta inseamna ca o planeta de 4 ori mai indepartata de Soaredecat alta va avea o perioada de revolutie de..mai mare decat aceasta.

Legile lui NewtonLegile lui Newton sunt trei legi ale fizicii care dau o relatie direct ntre

fortele care actioneaz asupra unui corp si miscarea acelui corp. Eleau fost enuntate de Sir Isaac Newton n lucrarea sa Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687). Aceste legi formeaz bazamecanicii clasice si Newton nsusi le-a folosit pentru a explica multerezultate privind miscarea obiectelor fizice. n al treilea volum al

textului, a artat c aceste legiale miscrii, combinate culegea atractiei universale,explic legile lui Kepler

privind miscarea planetelor.

Principiul I almecanicii

Orice corp si mentine starea derepaus sau de miscare rectilinie

uniform att timp ct asupra sa nu actioneaz alte forte sau suma fortelor

care actioneaz asupra sa este nul.

Principiul al II-lea al mecanicii Newton introduce notiunea de cantitate de miscare, ceea ce astzi senumeste impuls. Aceasta este o mrime vectorial egal cu produsul dintremas si vitez.

Grupa 1 7
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Legile_fizicii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corp_fizic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99carehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newtonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Philosophiae_Naturalis_Principia_Mathematicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Philosophiae_Naturalis_Principia_Mathematicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1687http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanica_clasic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_atrac%C8%9Biei_universalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Keplerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Impulshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Legile_fizicii&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Corp_fizic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C8%99carehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newtonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Philosophiae_Naturalis_Principia_Mathematicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Philosophiae_Naturalis_Principia_Mathematicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1687http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanica_clasic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_atrac%C8%9Biei_universalehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Keplerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Impulshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitez%C4%83


8/16


Principiul al doilea al mecanicii introduce notiunea de fort ca fiind

derivata impulsului n raport cu timpul. sau folosind definitia

impulsului . n mecanica newtonian, se consider c masaeste constant (independent de vitez) ct timp se pstreaz integritatea

corpului, deci . Adic .

Principiul al III-lea al mecaniciiCnd un corp actioneaz asupra altui corp cu o fort (numit fort de

actiune), cel de-al doilea corp actioneaz si el asupra primului cu ofort(numitfort de reactiune) de aceeasi mrime si de aceeasi directie, dar de

sens contrar. Acest principiu este cunoscut si sub numele de Principiulactiunii si reactiunii.

Teorii moderne aleUniversului

Ati observat , probabil, ca sirena unei masini

care se apropie de dumneavostra cu mare viteza pare ca emite un sunet mai ascutit decat dacamasina ar fi stat pe loc; pe cand, daca masina seindeparteaza de dumneavoastra, sunetul pare mai

grav.

Acest fenomen se numeste efect Doppler siconsta n variatia frecventei unei unde emise de osurs de oscilaii, dac aceasta se afl n miscare

fat de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat att n cazul undelor

electromagnetice (inclusiv lumina), ct i n cazul undelor elastice (inclusivsunetul).O crestere a lungimii de unda este o dovada a faptului ca sursa se

indeparteaza de observator, pe cand oscadere a lungimii de unda reprezintadovada ca sursase apropie de observator.

Fenomenul analog, observat in cazul luminii se numeste efectDoppler-Fizeau si consta in modificarea lungimii de unda a luminii

Grupa 1 8
http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=For%C8%9B%C4%83_de_ac%C8%9Biune&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=For%C8%9B%C4%83_de_ac%C8%9Biune&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=For%C8%9B%C4%83_de_reac%C8%9Biune&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Und%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Luminahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sunethttp://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=For%C8%9B%C4%83_de_ac%C8%9Biune&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=For%C8%9B%C4%83_de_ac%C8%9Biune&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=For%C8%9B%C4%83_de_reac%C8%9Biune&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Und%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Luminahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sunet


9/16


inregistrate de un observator daca sursa luminoasa se deplaseaza in raportcu acesta. La departarea sursei, lungimea de unda inregistrata de observatorcreste, iar la apropierea sursei,scade.

Deplasarea spre rou a liniilor spectrale

n astronomie, efectul Doppler ne dcertitudinea c universul nu este static, deoarece,conform acestui principiu, stelele ce se departeazde noi vor avea lumina deplasat spre "partearosie" a spectrului, n vreme ce acelea care seapropie vor avea lumina deplasat spre "parteaalbastr"a spectrului. Ceea ce ne d certitudineac Universul este n expansiune este faptul c

majoritatea observaiilor ne arat c lumina ceajunge la noi este deplasat spre rosu.Conform celor aratate, daca o sursa de lumina deo anumita culoare (din spectrul vizibil) sedeparteaza cu o viteza apreciabila de unobservator, acesta va inregistra o culoare culungimea de unda mai mare, adica mai apropiatade culoarea rosie. De aceea, acest fenomen a fostnumit deplasarea spre rou.

Expansiune universului

Conform prerilor lui Stephen Hawking, universul a avut o evoluiefoarte regulat, n conformitate cu anumite legi. Astzi, oamenii de stiindescriu universul n termenii a dou teorii partiale fundamentare teoriageneral a relativittii si mecanica cuantic.Universul este spatiu-timp si este n expansiune continu. Aceasta sedemonstreaz plecnd de la teoria relativittii generale, prin care se explicun fenomen curios: spectrele galaxiilor ndeprtate prezint un decalaj spre

rosu, fenomen ce se produce atunci cnd sursa emittoare este n miscare nraport cu observatorul.

Savantul Hubble a descoperit c aproape toate galaxiile se deprteazde noi, c mrimea deplasrii nu este ntmpltoare ci este proportional cudistanta de la noi la galaxie si c, deci, cu alte cuvinte, cu ct galaxia estemai deprtat, cu att mai repede se deprteaz de noi. Deci universul seextinde, distanele dintre diferitele galaxii crescnd continuu.

Grupa 1 9
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stephen_Hawkinghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stephen_Hawking


10/16


Ceea ce stim este c universul se extinde cu 5 pn la 10 procente la fiecaremiliard de ani. Unele observaii recente indic faptul c rata expansiuniiuniversului nu scade, ci creste. Este foarte straniu, pentru c efectul materiein spatiu, fie c are densitate mic, fie c are densitate mare, poate doar s

ncetineasc expansiunea. La urma urmei, gravitatia este atractiv. Oexpansiune cosmic accelerat este ceva n genul suflului unei explozii caresporeste n loc s se disipeze dup explozie. Ce fort ar putea fi responsabil

pentru a mpinge tot mai rapid cosmosul ctre expansiune? Nimeni nu estenc sigur. Comportarea universului n epoca trzie: universul va continua

s se extind cu o rat mereu cresctoare. (Stephen Hawking din carteaO mai scurt istorie a timpului aprut n 2007).

Cauza expansiunii accelerate pare s fie din nou manifestareacaracterului repulsiv al gravitatiei; s-ar repeta astfel mprejurarea similardin trecutul universului cnd acesta a trecut printr-o perioad de dilatare

gigantic. Forta care a determinat comportarea inflationar a universuluiar fi fost gravitatia care, n acele conditii, s-a manifestat repulsiv, crend oasa zis presiune negativ.Fr expansiunea universului nu s-ar fi putut forma nici o legtur stabil,nici un sistem, nici o organizare a materiei / substantei / energiei (atomi,molecule, celule, stele, planete, galaxii).

In urma unor minutioaseobservatii astronomice,desfasurate pe parcursul unor

decade (1919-1929) EdwinHubble a descoperit ca Universuleste in expansiune: toategalaxiile se departeaza una decealalta. Dovada acestui fapteste deplasarea spre rosu aliniilor spectrale provenind de lacele aproximativ 50 de galaxiiobservate de Hubble siHumason: masuratorile recente

confirma observatiile lor.

Hubble a stabilit ca viteza de indepartare a unei galaxii este cu astatmai mare cu cat ea este mai departe de noi. Argumente ale expansiuniiUniversului:

Grupa 1 10


11/16


- faptul c vedem galaxiile foarte ndeprtate aa cum erau n urm cunumrul corespunztor de milioane de ani-lumin- creterea numrului de galaxii pe volum de spaiu cu ct mai n urm

priveti n spaiu; cu alte cuvinte, universul se rarefiaz- quasarii pe care n prezent i vedem dar ei nu mai exist- raportul hidrogen-heliu (77%-23%)- radiaia cosmic de fond

Avand in vedere distantele mari dintre corpurile ceresti, pe langaunitatea astronomica (u.a) se mai folosesc si alte unitati de masura:

-anul-lumina (a.l): distanta parcursa de lumina (intr-un an vitezaluminii este 310m/s): 1 an lumina= 9,5 milioane de milione de kilometrisau 6,3 U.A.)

-persecul (pc): distanta pana la un corp ceresc de unde diametrulorbitei Pamantului se vede sub unghiul de o secunda de arc:

1pc=3,110m (3,3 a.l ).

Legea lui Hubble

Viteza cu care un obiect cosmic ( galaxie ,quasor ,etc ) se indeparteazade pamant ( masurata pe directia de observare ) este proportionala cudistanta (D) dintre el si Pamant :

v = H x D

Factorul de proportionalitate H se numeste"constanta" lui Hubble, desiastrofizicienii considera cavaloarea sa nu este riguroscostanta, ci scade (foarte lent) intimp datorita gravitatiei (care

actioneaza ca o frana) .

Valoarea curenta a acestui parametru este

,ceea ce inseamna ca un obiect cosmic aflat la distanta de 1 Mps ( unmegaparsec) se indeparteaza cu 70 km/s, iar alt obiect aflat la 5 Mps se

Grupa 1 11


12/16


indeparteaza cu 350 km/s .

Mii de galaxii se afla in exteriorul Caii Lactee, care contin sisteme

solare. Fiecare galaxie contine sute de miliarde de stele. Cele mai multegalaxii se indeparteaza de CaleaLactee, la o viteza de cateva sute dekm/s.

Astronomul american EdwinHubble a descoperit ca galaxiileizolate au viteze de indepartare maimari. Universul se dilata,indepartand galaxiile intre ele.Datorita atmosferei, telescoapele de

pe Pamant nu au o imagine destul declara pentru a studia stele, galaxiile,etc. In 1995 NASA (agentianationala de aeronautica si spatiu dinSUA) a lansat un telescop pe orbita

Pamantului. Acest proiect, in valoare de 1 miliard de dolari, a fost menit sarezolve problema cauzata de atmosfera. Telescopul se numeste Hubble si

poate vedea mai adanc in spatiu decat orice alt telescop. Cu ajutorul lui s-au putut vedea imagini spectaculoase.

Hubble a fost martorul maimultor descoperiri care au ajutat lastabilirea vrstei universului la 13.7miliarde de ani, a furnizat primadovad a existenei energiei negrecare ocup aproximativ 70% dinunivers i care echilibreaz fora degravitaie, a monitorizat formarea

planetelor i a descoperit c universul

se extinde ntr-un ritm rapid.Telescopul are 12 tone i o lungimede 13,3 metri i a transmis 570.000 de imagini a peste 30 de obiecte stelare.

Telescopul a fost numit dup Edwin Hubble, cel care a descoperitexpansiunea universului i care a formulat Legea lui Hubble. Succesoruluilui Hubble ar putea fi telescopul spaial pe infrarou "James Webb Space

Grupa 1 12


13/16


Tlescope", cel care ar putea sa surprind chiar momentul nateriiuniversului.

O mic parte din roiulglobular Omega Centauri,aglomerare care adpostete

peste zece milioane de stele.Stelele din Omega Centauri auintre 10 si 12 miliarde de ani ise afl la aproximativ 16.000 deani lumin fa de Pmnt.

Varsta Universului

De valoarea " constantei " lui Hubble este legata varsta Universului.Estimativ, timpul scurs de la nasterea Universului este inversul constantei lui

Hubble, adica (fara mare precizie) 14 miliarde de ani. Aceasta valoare secorecteaza in functie de precizia observatiilor astronomice.

Hubble a ajutat lacalcularea varstei Universului,

prin descoperirea faptului caUniversul se extinde. Astfel,am aflat ca Universul areaproape 13,75 miliarde de ani.

Iar faptul ca Hubble, la aproape20 de ani de la lansare,transmite in continuare imaginiuimitoare din Univers este insine o realizare. Hubble ar mai

putea functiona inca cinci ani,

Grupa 1 13


14/16


in urma ultimelor reparatii.

Cuprins

Universul .............................................................................................................................. 1Profesor: Stoica Valeric .................................................................................................... 1

Reprezentari ale Universului ................................................................................................2Teoria heliocentrica a lui Copernic ...................................................................................... 3Legile lui Kepler .................................................................................................................. 5Legile lui Newton ................................................................................................................ 7

Legile lui Newton sunt trei legi ale fizicii care dau o relatie direct ntre fortele careactioneaz asupra unui corp si miscarea acelui corp. Ele au fost enuntate de Sir IsaacNewton n lucrarea sa Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687). Acestelegi formeaz baza mecanicii clasice si Newton nsusi le-a folosit pentru a explicamulte rezultate privind miscarea obiectelor fizice. n al treilea volum al textului, aartat c aceste legi ale miscrii, combinate cu legea atractiei universale, explic legilelui Kepler privind miscarea planetelor. ...........................................................................7Principiul I al mecanicii ................................................................................................... 7Principiul al II-lea al mecanicii ........................................................................................ 7Principiul al III-lea al mecanicii ...................................................................................... 8

Teorii moderne ale Universului ........................................................................................... 8Deplasarea spre rou a liniilor spectrale ......................................................................... 9Expansiune universului ...................................................................................................9

Legea lui Hubble ................................................................................................................11

Grupa 1 14


15/16


Varsta Universului ............................................................................................................. 13

Bibliografie

Manual de clasa a XI-a tiine, editura Corint http://www.wikipedia.ro http://www.nasa.gov/mission_pages/spitzer http://www.infoastronomy.com

Grupa 1 15
http://www.wikipedia.ro/http://www.nasa.gov/mission_pages/spitzer/multimediahttp://www.infoastronomy.com/http://www.wikipedia.ro/http://www.nasa.gov/mission_pages/spitzer/multimediahttp://www.infoastronomy.com/


16/16


http://www.scientia.ro

Grupa 1 16

Documents

Teorii Moderne Ale Modificat VARIANTA FINALA