Teste Noi OMF an.iii Final2015

7/17/2019 Teste Noi OMF an.iii Final2015

http://slidepdf.com/reader/full/teste-noi-omf-aniii-final2015 1/132

1.C.S. La naştere , cavitatea bucală este:

A. Populată de o mare varietate de germeni patogeni;B. Populată de o mare varietate de germeni nepatogeni;C. Sterilă;. Populată de o !loră microbiană polimor!ă;". Populată de o !loră microbiană anaerobă.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. -

.C.#. Cavitatea bucală repre/intă un loc ideal de de/voltare pentru microorganisme, care%s !actoriiideali:

A. Temperatură optimă de dezvoltare;B. Condiţii de umeditate necesară;C. Mediu alcalin;D. Aport de substanţe plastice şi energetice permanente;". 0 slabă re/isten'ă imunitară.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. -

.C.#. Principalele specii microbiene din cavitatea bucală sunt:

A. Streptococci sta!ilococi pneumocociB. Cor"nebacterii bacilli gramnegativi şi grampozitivi;C. #ibrioni spirili;D. Spiroc$ete levuri $emo!ili;%. Specii tranzitorii & sta!ilococul auriu streptococul beta$emolitic es$eri$ia coli

m"cobacterium etc.'.#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. 2

3.C.#. La nivelul cavita'ii bucale, cea mai mare cantitate de bacterii se găseşte:

A. Pe mucoasa geniană;B. Pe mucoasa bu/elor;C. (e !aţa dorsală a limbii;D. (e supra!aţa dinţilor;". 4n glandele salivare.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. 2

.C.#. Barierele naturale care apără organismul de pătrunderea germenilor patogeni sunt :

A. (ielea;B. Mucoasa cavităţii bucale;C. Bariera de organ &bariera $emato)ence!alică';. &munitatea dob5ndită;". &munitatea naturală.


*.C.M. +n in!ecţiile părţilor moi perima,ilare sunt incriminate următoarele cauze-

A. Caria penetrantă cu gangrenă complicată cu parodontită periapicală pungiparodontale adnci;

B. /eziunile traumatice ale părţilor moi şi ale porţiunii alveolare a ma,ilarelor;C. /itiaza salivară in!ecţii salivare acute;D. Suprain!ectarea c$isturilor !urunculul şi carbunculul;



%. Corpi străini pătrunşi 0n ţesuturile moi.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 9

-.C.#. $nele tratamente stomatologice duc la complica'ii septice abcese, !legmoane etc.:

A. 1bturaţii radiculare cu modi!icări pulpare;B. 1bturaţii de canal cu depăşire;C. Coroane)proteze prost adaptate cu iritări ale parodonţiului marginal;. *ratamente ortodontice;". Aneste/ii loco%regionale.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 9

2.C.#. Complicaţiile e,tracţiei dentare 0n unele cazuri pot provoca abcese !legmoane-

A. +n cazul 0n care nu s)a ales momentul potrivit &e,tracţia !ăcută 2la cald2 !ără drenare';B. Cnd nu s)au 0ndepărtat elementele patologice;C. %,tracţii traumatice;D. 3esturi radiculare;". 4n orice e(trac'ie dentară.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 9%1

4.C.M. Celulele implicate 0n !agocitoză sunt următoarele:

A. (olimor!onucleare neutro!ile sanguine &leucocitele lim!ocitele etc.';

B. Macro!age tisulare din !icat &celulele 5up!!er';C. 6esutul con7unctiv &$istiocite';D. Măduva osoasă ţesutul osos &osteoclaste';%. Mononucleare circulante &monocite'.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. 1<

89. C.M. :munitatea dobndită 0n in!ecţii se realizează prin acţiunea sistemului imuno)lim!oidperi!eric care este constituită din-

A. 6anglionii lim!atici;B. &nelul lim!atic =elde>er;

C. Splina;D. /im!ocitele din mucoasă şi submucoasă;". #acro!agi.


11. C.S. 4n unele ca/uri, in!ec'ia trece ?n !a/ă cronică din motive că:

A. (acientul nu se adresează la timp;B. u se depistează la timp şi tratamentul s)a 0nceput trziu;C. Antibioticoterapia incorectă;D. Bacteriile !agocitate nu pot !i degregate persistnd şi c$iar multiplicndu)se 0n

macrop$age localizarea intracelulară le prote7ează de antibiotic şi anticorpi;". @irulen'a microbilor patogeni scă/ută.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. 1-





A. #asoconstricţie iniţială;B. #asodilataţie arteriocapilară;C. ?iperemie acută;D. Creşterea permiabilităţii capilare;". "(uda'ia.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.

8@. C.M. +n in!lamaţia acută este caracteristică !ormarea e,udatului &edemul in!lamator'constituit dintr)o componentă lic$idă şi alta celulară componenţa lor !iind-

A. (lasma care conţine substanţe antibacteriene şi antito,ice;B. Mediatorii c$imici &serotonina bradiinina';C. :oni de 5;D. >ibrinogen;%. (olimor!onucleare monocite macro!age.


1+. C.M. Tipurile de in!lamaţie acută după natura şi caracterul e,udatului in!lamator sedeosebesc-

A. :n!lamaţia seroasă cu cantitate mare de lic$id e,udat bogat 0n proteine;B. :n!lamaţie !ibrinoasă &e,udat bogat 0n !ibrin';C. :n!lamaţia pseudomembranoasă &depozite alb)cenuşii pe mucoasă';D. :n!lamaţie $emoragică &eritrocite';%. :n!lamaţie catarală.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.<%-

9. C.M. :ntervenţiile c$irugicale a7utătoare 0n tratamentul endodontic sunt-

A. 1steotomia transma,ilară;B. C$iureta7ul periapical;C. 3ezecţia apicală amputaţia radiculară $emisecţia;D. 3eplantarea terapeutică;". "(trac'ia dentară ?n orice ca/.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau , 1++.Pag. 1<-;

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 1+.

<8.C.M. :ndicaţiile tratamentului c$irurgical a7utător tratamentului endodontic sunt-

A. angrena pulpară şi complicaţiile ei;B. /eziunile traumatice ale dinţilor 0n treimea apicală;C. C$isturi radiculare;D. 1bstacole pe canalul radicular &denticuli ace rupte obturaţii incomplete';%. Anomalii radiculare anatomice &rădăcini curbe canale 0nguste sau lipsa lor'.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 13%

13.

.C.S. 0steotomia transma(ilară este indicată ?n:



A. (arodontite apicale cronice cu secreţie persistentă pe canal;B. epăşiri ale ape(ului cu substan'e de obtura'ie ce nu se resorb;C. C7isturi radiculare mici;. 8racturi radiculare ?n 1D apicală;". Ace rupte ?n 1D apicală.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,

1++. Pag. 1<-.

.C.S. &ndica'ia de ba/ă a osteotomiei transma(ilare este:

A. "(trac'ia molarilor de minte incluşi;B. (arodontita apicală acută 0n !ază periapicală;C. "(trac'ia resturilor radiculare pro!unde;. Pregătirea osului pentru aplicarea unui implant osteointegrat;". *ratamentul parodontopatiilor cronice.


3.C.S. Care este avantaul maor al metodelor c7irurgicale autătoare tratamentului endodontic:

A. au posibilitatea reali/ării tratamentului corect de canal;B. (ăstrează dintele sau o parte din el pe arcadă;C. Sunt metode c7irurgicale simple;. Pot ?nlocui uneori tratamentul endodontic;". Se pot !ace ?n orice cabinet stomatologic.

. C.M. Drena7ul apical transma,ilar poate !i utilizat ca metodă de tratament conservator 0n unele

dintre următoarele situaţii-A. &mpermiabilitatea canalului radicular prin obstacole sau corpi străini;B. (arodontite apicale acute 0n stadiul periapical şi endoosos cnd drena7ul endodontic nu

este posibil sau nu este e!icient;C. C$isturile odontogene suprain!ectate;. Parodontite apicale cronice atunci c5nd tratamentul endodontic durea/ă prea mult sau e(pune

la complica'ii;". 6angrene la copii cu care nu se poate colabora.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1<-.

<.C.S. Locul trepanării tablei osoase vestibulare pentru drenaul apical transma(ilar poate !i stabilit cuautorul:

A. ispo/itivul P&C)L";B. ispo/itivul "S&AB0";C. ispo/itivul #&LL";D. Dispozitivul T3A%3;". ispo/itivul PA*SC).

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau , 1++.Pag. 1<2.

-.C.S. Care este di!eren'a ?ntre te7nica clasică de drena apical transma(ilar şi te7nica Sargenti:



A. *e7nica Sargenti nu necesită repararea sediului ape(ului cu dispo/itivul *raunner;B. &nci/ia ?n te7nica Sargenti este ori/ontală;C. Te$nica Sargenti nu mai necesită decolarea mucoperiostului datorită trepanării directe

cu a7utorul !istulatorului;. 4n te7nica clasică după trepanare se meşea/ă cavitatea;". 4n te7nica Sargenti canalul este obturat anterior opera'iei !a'ă de te7nica clasică unde

obturarea se !ace intraoperator.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1<2.

2.C.S. 4n care din următoarele metode c7irurgicale autătoare tratamentului endodontic se !oloseştedispo/itivul *raunner:

A. e/ec'ia apicală;B. Amputa'ia radiculară;C. Drena7ul apical transma,ilar;. C7iuretaul periapical;

". 4n nici una.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau , 1++.Pag. 1<2.

+.C.S. upă osteotomia transma(ilară plaga operatorie:

A. Se suturea/ă cu !ire de catgut, resorbabile;B. Se suturea/ă cu !ire neresorbabile;C. Se ?nc7ide cu un obturator acrilic;D. Se lasă desc$is !ără drena7;". 4n această interven'ie nu este plagă.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1<+.

9.C.S. &ndica'iile c7iuretaului periapical sunt:

A. Parodontitele apicale acute ?n stadiul endoosos;B. Parodontitele apicale cronice granulomatoase;C. 1steită periapicală cronică;. &ntoleran'a materialului de obtura'ie ce a depăşit ape(ul;". 8ocarele de !ractură, c7iuretarea !ăc5ndu%se prin !ocarul desc7is.


=8.C.M. :ndicaţiile c$ireta7ului periapical sunt-

A. Periodontita apicală acută;B. 3eacţia periapicală după obturaţia de canal cu depăşire;C. ecroza de ape,;D. 1steita periapicală reziduală cu obturaţie incompletă de canal;

". ispo/itive corono%radiculare cimentate care ?mpiedică re/ec'ia apicală cu obtura'ie direct.



C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 139%131.

.C.S. Avantaul c7iuretaului periapical constau ?n:

A. (ăstrarea lungimii totale a rădăcinii;B. Certitudinea radicalită'ii interven'iei;C. Pot !i aborda'i şi din'ii cu obtura'ii incomplete de canal;. Eu alterea/ă implantarea dintelui;". Se !oloseşte la din'ii cu compacte osoase groase.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 13.

.C.S. Ca regulă, re/ec'ia apicală se utili/ea/ă ?n ca/urile ?n care:

A. upă ?ndepărtarea ape(ului mai răm5ne 1D din rădăcină implantată ?n os sănătos;B. După 0ndepărtarea ape,ului mai rămne <= din rădăcină implantată 0n os sănătos;C. upă ?ndepărtarea ape(ului mai răm5ne 1D din rădăcină dar acest dinte este un intermediar

?ntr%o lucrare protetică !i(ă;. upă ?ndepărtarea ape(ului mai răm5ne 1D din rădăcină dar acest dinte este st5lpul distal,

pe care se aplică croşetul unei prote/e mobile;". Procesul apical nu interesea/ă doi din'i vecini.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1-9.

3.C.S. La un canin superior cu reconstruire corono%radiculară, obtura'ie incompletă de canal şi granulom

periapical, se recomandă:

A. 0steotomie transma(ilară;B. C7iureta periapical;C. e/ec'ie apicală cu obtura'ie directăD. 3ezecţie apicală cu obturaţie retrogradă;". Amputa'ie radiculară.

=E.C.M. (recizaţi 0n care dintre următoarele situaţii este recomandată rezecţia apicală-

A. (arodontită apicală cronică granulomatoasă;B. Parodontită marginal cronică cu pungi pro!unde;C. C$isturi radiculare mici şi mi7locii;D. 1steită periapicală cronică cu persistenţa secreţiei pe canal;". Parodontita marginală cronică 7iperpla/ică.


<.C.M. :ndicaţi 0n care din următoarele cazuri se poate practica rezecţia apicală pentru evitareae,tracţiei-

A. :mpermiabilitatea canalului radicular prin obstacole sau corpi străini;B. Parodontite apicale acute;C. 1bturaţii incomplete de canal care nu pot !i 0ndepărtate;



D. Căi !alse 0n apropierea ape,ului;". 0steoradionecro/ele ma(ilarelor.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1-9%1-1.

-.C.M. (rintre indicaţiile rezecţiei apicale !igurează-

A. (arodontita apicală cronică granulomatoasă;B. C$istul radicular;C. (ersistenţa reacţiei periapicale cronice sau a unei !istule după tratament endodontic;. Supurări ?n !ocarul de !ractură a mandibulei;". Parodontită marginal cronică.


2.C.S. Pregătirea dintelui ?n vederea re/ec'iei apicale impune:A. 0btura'ia de canal cu depăşire;B. Cimentarea dispo/itivului corono%radicular pregătit anterior;C. Trepanarea dintelui curăţirea cavităţii carioase tratamentul mecanic al canalului

radicular;. educerea septicită'ii bucale prin spălături antiseptice;". Antibioterapie pro!ilactică.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1-.

+.C.M. 3ezecţia are ca obiective principale-

A. %,tirparea ape,ului radicular;B. %,tirparea procesului patologic periapical;C. 1bturaţia corectă a canalului radicular;. "vitarea desc7iderii sinusului;". "(trac'ia dintelui cau/al.


39.C.S. 0btura'ia canaliculară ?ntr%o re/ec'ie apicală cu obtura'ie anterogradă este indicat să se !acă:

A. Cu 3 ore ?naintea opera'iei;B. Ca prim timp al opera'iei;C. La 3 ore după opera'ie;D. După e,tirparea procesului patologic şi rezecţia ape,ului;". Eu are importan'ă momentul c5nd aceasta se !ace.


31.C.S. 4n ce situa'ie este pre!erată inci/ia Partsc7 ?n re/ec'ia apicală:



A. La incisivii in!eriori;B. La molarii superiori;C. /a premolarii in!eriori;. La incisivii superiori;". Eiciodată.


1++. Pag. 1-.

3.C.M. Care sunt elementele ce condraindică o rezecţie apicală-

A. /eziunile ce impun rezecţia a mai mult de o treime din rădăcină;B. &mposibilitatea obturării complete, ?n ca/ul metodei retrograde, a por'iunii de canal rămasă

neobturată ini'ial;C. Coe,istenţa unei parodontite marginale cornice cu osteoliză importantă;. apoarte anatomice importante cu sinusul ma(ilar sau gaura mentonieră;". @ecinătatea dintelui respectiv cu o tumoră benignă.


3.C.M. Care din următoarele tipuri de incizii se pot !olosi pentru rezecţia apicală-

A. &nci/ie ?n FGH,B. :ncizia (ic$ler;C. :ncizia (artsc$;D. :ncizia 0n F/2;%. :ncizie trapezoidală.


33.C.M. Care dintre următorii timpi operatori sunt speci!ici rezecţiei apicale-

A. Trepanarea tablei osoase vestibulare;B. C$iureta7ul ţesutului patologic;C. :ncizia (:C?/%3;. Sec'iunea rădăcinii sub podeaua camerei pulpare;%. Descoperirea tablei osoase vestibulare.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1-%1-3.

3.C.M. (recizaţi 0n care din următoarele situaţii este recomandată rezecţia apicală cu obturaţieretrogradă-

A. Le/area ape(ului unui dinte !rontal superior ?n timpul odontectomiei unui canin inclus;B. e/ec'ia de intoleran'ă !a'ă de obtura'ia de canal cu depăşire;C. ranulom apical la un dinte cu dispozitiv corono)radicular cimentat şi obturaţie

incompletă de canal;

. C7isturi periapicale care ?ntre'in o secre'ie pe canal;%. 1bturaţie incompletă de canal e!ectuată cu material care nu se pot 0ndepărta.




3<. C.S. $neori după re/ec'ia apicală, pe radiogra!ie se observă imagini radiotransparente, de !ormărotundă sau semilunară, ?n urul rădăcinii umbrele lui )ammer. "le repre/intă:

A. ecidive postoperatorii;B. "şecuri postoperatorii;

C. Cicatrizare !ibroasă;. 0steită postoperatorie;". Cicatri/are osoasă.


3-.C.S. Condi'ia esen'ială ?n e!ectuarea amputa'iei radiculare este ca:

A. ădăcinile să !ie sudate ?n bloc;

B. Tratamentul rădăcinii ce urmează a !i conservată să !ie corect e!ectuat preoperator şicontrolat radiologic !ără reacţie periapicală;C. #olarii să aibă canale permeabile;. ădăcina să !ie curbă pentru a mări supra!a'a de spriin osos;". ădăcina restantă să !ie recurbată me/ial, pentru a se opune e(trac'iei.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1-<.

32.C.M. Care dintre următoarele accidente intraoperatorii se pot produce 0n timpul unei rezecţiiapicale-

A. Le/area ganglionului s!eno%palatin;B. 8ractura tubero/ita'ii ma(ilarului;C. (er!orarea planşeului !oselor nazale;D. Desc$iderea sinusului ma,ilar;%. /ezarea pac$etului vasculo)nervos mentonier.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 13%1.

3+.C.S. Amputa'ia radiculară se poate practica:

A. /a molarii superiori şi in!eriori;B. La premolarii superiori şi in!eriori;C. in punct de vedere te7nic interven'ia este mai uşor de e!ectuat la monoradiculari;. La premolarii şi molarii superiori;". 4n principiu interven'ia se poate e!ectua la toate grupele de din'i, dar din cau/a condi'iilor

anatomice nu to'i din'ii pot bene!icia de această metodă.


9.C.M. /a molarii superiori se pot practica amputaţia radiculară pentru-A. 3ădăcina mezio)vestibulară;B. 3ădăcina disto)vestibulară;



C. Ambele rădăcini vestibulare;D. 3ădăcina palatinală;". Eici una dintre acestea.


1.C.M. 3eplantarea terapeutică a dinţilor este indicată 0n-

A. angrene pulpare la molari 0n care tratamentul este 0mpiedicat de imposibilitateaaccesului corect pe canal;

B. (arodontite apicale cronice la pluriradiculari imposibil de tratat endodontic;C. (rocese osteitice interradiculare;D. (er!oraţii radiculare accidentale la molari;". 4n toate ca/urile enumerate mai sus.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1-+.

.C.M. Termenul F Dentiţie2 de!ineşte totalitatea !enomenelor-

A. >enomen biologic comple,;B. %volutive;C. Dinamice;D. >ormarea şi creşterea dinţilor;%. %rupţia dentară.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1+.

.C.M. %rupţia dentară prezintă un !enomen biologic comple, şi-

A. %ste ultima etapă a dentiţiei;B. Dinţii traversează osul şi !ibromucoasa gingivală;C. %,terioriznd coroana 0n cavitatea bucală;D. :ntegrarea pe arcada dentară;". 8ormea/ă muşcătura.


3.C.S. La om se ?nt5lnesc mai multe denti'ii:

A. #ono!iodont o edenti'ie;B. Di!iodont &două dentaţii succesive';C. *ri!iodont trei denta'ii seccesive;. #ulti!iodont;". enta'ii mi(te mono!iodont, di!iodont.


.C.S. "rup'ia din'ilor permanen'i cu e(cep'ia molarilor de minte se des!ăşoară ?ntre:



A. 3%1 ani;B. * şi 8<)8= ani;C. <%12 ani;. %9 ani;". şi 12%9 ani.


1++. Pag. 1+.

<.C.S. "rup'ia molarilor de minte se des!ăşoară ?ntre:

A. 1%9 ani;B. 8@ şi <E)=9 ani;C. 1%9 ani;. 1<%12 ani;". 9% ani.


-.C.M. >actorii locali care determină incluzia dentară sunt-

A. Mal!ormaţii corono)radiculare ale dintelui inclus;B. 1bstacole 0n calea de erupţie- persistenţa peste limita normal a dintelui temporar dinţi

supranumerari tumori sau pseudotumori 0n calea dintelui inclus;C. Dizarmonia dento)ma,ilară;D. /eziuni ale ma,ilarelor- traumatisme 0n copilărie despicături labio)ma,ilo)palatine etc;". *o'i aceşti !actori.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <.

2.C.M. Momentul erupţiei dinţilor permanenţi este in!luenţat de o serie de !actori-

A. Se,ul &apariţia mai devreme cu =)E luni la !ete';B. Clima;C. >actorii socio)economici;D. rbanizarea;%. Di!erenţe rasiale.

Prelegeri.

+.C.M. 1 serie de !actori generali pot produce variaţii patologice 0n cronologia erupţiei dinţilorpermanenţi-

A. %ndocrinopatiile;B. Bolile genetice &sindromul DoGn Turner';C. Dis!uncţiile nutriţionale metabolice;. Boli ale aparatului digestive;". Boli cardio%vasculare.

Prelegeri.



<9.C.M. >actorii locali care pot produce variaţii patologice 0n cronologia erupţiei dinţilorpermanenţi pot !i-

A. Angioamele !ibrangioamele !eţei;B. 1bstacole 0n calea erupţiei dentare;C. angrene complicate a dinţilor temporari;D. %,tracţia precoce a dinţilor temporari;". &giena proastă a cavită'ii bucale.

Prelegeri.

<1.C.M. Dintre !actorii generali ce pot provoca incluzia dentară pot !i enumeraţi următorii-

A. 3a$itismul;B. Anemiile;C. Dis!uncţiile endocrine;. #alnutri'iile;%. Si!ilisul congenital.


<.C.M. Simptomele clinice ale incluziei dentare sunt-

A. /ipsa de pe arcadă a dintelui;B. %,istenţa unui spaţiu pe arcadă;C. (rezenţa tremelor şi a diastemelor;. e!orma'ii osoase;

%. (rezenţa unei proeminenţe a planului osos.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. -.

<.C.M. Adeseori semnele clinice obiective sunt relie!ate prin accidente şi complicaţii generale dedintele inclus care)s ele-

A. :n!lamatorii;B. ervoase;C. Mecanice;

D. Tumorale;". i!icultă'i ?n prote/are.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 2.

<3.C.M. %,amenul radiologic cu !ilm endobucal ne poate prezenta-

A. (rezenţa dintelui inclus;B. (oziţia 0n os a dintelui;C. Adncimea incluziei şi direcţia a,ului dintelui;D. 3aportul cu !ormaţiuni anatomice;%. (rezenţa de !ormaţiuni sau leziuni asociate &c$isturi tumori !ocare de osteită'.



6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 2.C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. <1.

<.C.M. 3edresarea c$irurgical)ortodontică a caninilor incluşi are următoarele indicaţii-

A. #rsta tnără;B. :ncluzia nu prea pro!undă;C. Spaţiu su!icient pe arcadă;D. Dintele este 0n poziţie puţin oblică sau vertical;". Caninul pre/intă numai anomalii de !ormă dar nu şi de volum.


<<.C.S. 6ingivostomatita odontia/ică se caracteri/ea/ă prin:

A. nilateralitatea !enomenelor;B. ebutul brusc;C. $lcera'ii acoperite de depo/ite alb%gălbui uşor detaşabilă;. Bilateralitatea !enomenelor pe mucoasa ugală;". ebutul lent,insidios.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. .

<-.C.S. edresarea c7irurgical%ortodontică a caninilor superiori incluşi este posibilă ?ntr%una dinurmătoarele situa'ii:

A. /a pacienţii tineri sănătoşi la care e,istă sau poate !i creat spaţiul necesar pe arcadăiar dintele inclus nu este mal!ormat şi este 0ntr)o poziţie !avorabilă erupţiei;

B. La pacien'ii cu edenta'ii ?ntinse, la care este necesar un st5lp ?n regiunea caninului;C. La pacien'ii tineri care nu se pot pre/enta la tratamente ortodontice ?ndelungate;. La pacien'ii cu di/armonii dento%alveolare, pentru a preveni migrarea din'ilor vecini;". 4n toate aceste situa'ii.


<2.C.S. Care dintre următorii din'i permanen'i răm5n cel mai !recvent ?n inclu/ie:

A. #olarii de minte superiori;B. Molarii de minte in!eriori;C. Caninii superiori;. Caninii in!eriori;". Premolarii superiori şi in!eriori.


<+.C.S. Care este semni!ica'ia termenului de odontectomie:

A. "(trac'ia unui dinte supranumerar;B. "(tirparea unui odontom;



C. "(tirparea oricărei tumori odontogene;. "(trac'ia unui dinte printr%o metodă c7irurgicală;". %,tracţia unui dinte inclus.


-9.C.M. (rintre semnele clinice ale incluziei dinţilor permanenţi !igurează-

A. Supura'ii ale păr'ilor moi perima(ilare;B. (rezenţa pe arcadă a unui dinte temporar după depăşirea perioadei normale de erupţie;C. Absenţa dintelui permanent;D. Malpoziţii dentare de vecinătate;". #odi!icarea rapoartelor normale de oclu/ie.


1++. Pag. -.

-1.C.M. >actorii !avorizanţi ai accidentelor de erupţie ai molarilor de minte in!eriori sunt-

A. 8racturi ale ung7iului mandibulei ?n antecedente;B. 1blicitatea a,ului de erupţie;C. Structura osului şi a !ibromucoasei gingivale 0n această zonă;D. 3apoartele anatomice de vecinătate;". "(trac'ia precoce a din'ilor temporari.


1++. Pag. .

-.C.S. Pro!ila(ia complica'iilor erup'iei molarului de minte in!erior, c5nd se constată e(isten'a unor!actori !avori/an'i se poate re/olva prin:

A. &gienă bucală riguroasă;B. *ratament ortodontic;C. ermectomie;. "(trac'ia pro!ilactică a molarului de < ani;". *ratamentul complica'iilor se !ace de pre!erat ?n momentul de debut.


-.C.M. Accidentele şi complicaţiile provocate de erupţia molarului de minte in!erior sunt variate şipot !i sistematizate ast!el-

A. Complicaţii septice;B. Complicaţii mecanice;C. Tulburări tro!ice;D. Tulburări nervoase;

%. Complicaţii tumorale.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. %.




-3.C.M. Complicaţiile septice 0n erupţia molarului de minte in!erior pot !i-

A. (ericoronarita congestivă;B. (ericoronarita supurată;

C. Abcese submandibular sublingual latero)!aringian pterigo)mandibular maseterin;D. 1steite osteomielite;%. Adenite acute şi cronice.


-.C.M. Complicaţiile septice la distanţă 0n erupţia molarului de minte in!erior pot !i-

A. Trombo!lebita sinusului cavernos;B. Complicaţii pulmonare;C. Septicemii;. Septicopiemii;". Complica'ii septic vasculare trombo!lebite a venelor !aciale, cardiac.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 1%.

-<.C.M. Dintre tulburările sensitive provocate de erupţia di!icilă a molarului de minte in!erior !acparte-

A. Sinalgiile dento)cutanate;B. (araliziile !aciale;C. Trismusul;D. Algiile cervico)!aciale;%. evralgiile dentare.


--.C.M. +n pericoronarita congestivă simptomatica este prezentată de-

A. Dureri spontane sau provocate de intensitate variabilă 0n regiunea retromolară 7enă 0n

deglutiţie şi discret trismus;B. +n regiunea retromolară mucoasa $iperemiată congestivă tume!iată uneori pe ea se

vede amprenta antagonistului;C. /a presiune de sub capuşonul de mucoasă apare o secreţie serosanguinolentă;D. /a palpare cu sonda dentară se percepe coroana molarului de minte in!erior;%. După cteva zile !enomenele in!lamatorii retrocedează ori evoluiază spre supuraţie.


-2.C.M. (ericoronarita supurată are o gamă bogată de simptome care sunt ele-A. Starea general alterată cu !ebră =@)=4HC inapetenţă insomnia ce!alee;B. enă 0n deglutiţie şi trismus antalgic şi se datorează in!lamaţiei locale;





A. lceraţii ale obrazului prin erupţie vestibulară;B. lceraţii ale limbii prin erupţie lingual;C. $lcera'ii ale bu/ei superioare;. $lcera'ii ale vălului palatin;". $lcera'ii ale plicii pterigopalatine.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. .Prelegeri.

23.C.S. 6ingivostomatita odontia/ică ?n accidentele de erup'ie a molarilor de minte in!eriori este otulburare:

A. #ecanică;B. eurotro!ică;C. Septic;. Eervoasă;". *umorală.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 3.Prelegeri.

2.C.M. :n!ecţia sacului pericoronar al molarului de minte in!erior inclus se poate produce peurmătoarele căi-

A. (e cale directă din cavitatea bucală;B. Pe cale directă ?n timpul odontectomiei;C. De la o leziune din vecinătate a molarului <;. e la o le/iune cutanată;%. (e cale endogenă.


2<.C.M. Tratamentul pericoronaritei acute congestive constă 0n -

A. :rigaţii locale cu soluţii calde antiseptice &permanganat de potasiu cloramină apăo,igenată clor$e,idină dime,id dio,idin';

B. >izioterapie &laseroterapie diatermie ultrasunet';C. #itamine antialgice anti$istaminice antiin!lamatoare;. renaul sacului pericoronar;%. Decapişonarea.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 3-.

2-.C.M. Decapişonarea ca tratament conservator al accidentelor de erupţie a molarilor de mintein!eriori se aplică 0n cazurile 0n care-

A. Accidentul de erup'ie se ?nregistrea/ă la adolescen'i;B. %,istă spaţiu de erupţie pe arcadă;C. Pacientul nu su!eră de boli degenerative;D. Coroana este acoperită cu o !ibromucoasă subţire aşezată orizontal;%. Molarul se a!lă 0n poziţie corectă.


22.C.M. Decapişonarea sau operculectomia după /asin constă 0n e,cizia capişonului şi esteindicată 0n cazul cnd avem-



A. Capişon de mucoasă subţire care acoperă !aţa ocluzală a molarului de minte ca o F!aţăde masă2;

B. :ncluzia vertical a molarului de minte;C. 3ădăcinile M= drepte sau uşor recurbate distal;D. Spaţiu su!!icient pe arcadă pentru erupţia M=;%. :ncluzia submucoasă iar osul să nu inter!ere !aţa ocluzală a M=.


2+.C.S. &nci/ia ?n decapişonare sau operculectomie are !orma de:

A. FGH;B. *riung7i;C. Pătrată;D. Circumscrie coroana molarului de minte;". 0vală.


+9.C.M. +n timpul odontectomiei molarului de minte in!erior inclus se pot produce o serie deaccidente cum ar !i-

A. >ractura mandibulei;B. /u,aţia mandibulei;C. >ractura rădăcinilor molarului =;D. >ractura sau lu,aţia molarului de 8< ani;". Supura'ia şi de7iscen'a plăgii.


C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. -%-<.

+1.C.M. #olumul abceselor variază 0n raport cu-

A. umărul şi virulenţa germenilor patogeni;B. Capacitatea de apărare a organismului;C. Locali/area procesului;. Starea generală a organismului;". 8unc'ia sistemului cardio%vascular.


+.C.M. Sc$imbările metabolice 0n !ocarul in!lamator sunt caracterizate prin-

A. (redominanţa glicolizei anaerobe cu !ormarea de acizi piruvic şi lactic;B. :ntensi!icarea metabolismului proteic cu acumularea de globuline polipeptide peptone

acizi aminaţi;C. Acumularea unei mari cantităţi de lipide;D. Creşterea presiunii osmotice 0n !ocar;%. Acidoza metabolică iniţial compensată iar ulterior decompensată care este consecutivă

stazei şi $ipo,iei.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.-%2



+.C.M. ?ipo,ia şi acidoza 0n ţesuturile in!ectate determină la rndul lor-

A. Creşterea acumularii locale de apă;B. Acumularea de potasiu 0n e,udatul in!lamator;C. Stimularea terminaţiilor nervoase sensitive cu apariţia durerii;D. Creşterea permiabilităţii vaselor mici diminuarea tonusului vascular;%. :ntensi!icarea a!lu,ului de neutro!ile stimularea activităţii !ibroblaştilor.


+3.C.M. +n producerea proceselor in!lamatorii perima,ilare intervin un şir de !actori !avorizanţilocali ca-

A. /eziunile traumatice osoase &!racturi desc$ise 0n cavitatea orală';B. Tumorile ma,ilare suprain!ectarea c$isturilor;C. Corpii străini pătrunşi accidental 0n mucoasă;D. Complicaţiile anesteziei loco)regionale complicaţiile e,tracţiei dentare;%. Complicaţiile di!eritelor tratamente stomatologice.


+.C.M. +n producerea e!ectivă a proceselor in!lamatorii perima,ilare intervin un şir de !actori!avorizanţi generali ca-

A.#rsta supuraţiile !iind mai !recvente 0n perioada 0n care sistemul dento)alveolar estemai a!ectat;

B.3eactivitatea natural diminuată a organismului;

C.Stările de caşe,ie stările de denutriţie 0n bolile cronice şi carenţiale;

D.A!ecţiunile neurologice sau neoropsi$ice;

%.Tratamentul 0ndelungat cu antibiotice sau cortico)steroizi pe cale orală.

+<.C.M. +n producerea proceselor in!lamatorii perima,ilare intervin un şir de !actorideterminanţi ca-

A. /eziunile dentoparodontale ca gangrene pulpare complicate cu parodontite apicaleacute sau reacutizate;

B. (ungi parodontale adnci;

C. >racturi dentare;D. Accidente de erupţie dentară;". "(acerbarea virulen'ei germenilor patogeni, prin selec'ionarea unor tipuri bacteriene ?n urma

tratamentului ?ndelungat cu antibiotice, corticosteroi/i, citostatice.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 9

+-.C.M. (articularităţile de localizare debut şi evoluţia in!ecţiilor buco)ma,ilo)!aciale pot !ideterminate de-

A. Caracteristicile mor!ologice ale regiunii;B. Tipul şi virulenţa germenilor cauzali;C. 3eactivitatea bolnavului;. Precocitatea interven'iei c7irurgicale;



". *oate acestea.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 1

+2.C.M. Trismusul este un semni!icativ ce 0nsoţeşte-

A. 8racturile mandibulei;

B. Supura'iile cu punct de plecare din'ii !rontali;C. Supuraţiile cu punct de plecare molarii in!eriori;D. (ericoronarita molarului de minte;". *oate acestea.

++.C.M. Mecanismele patogene prin care di!uzează agenţii in!ecţioşi 0n părţile moi sunt-

A. Calea transosoasă;B. Calea submucoasă-C. Calea directă;. Calea septică;%. Calea $ematogenă.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.3%3

199. C.S. Anatomo%patologic !legmonul se caracteri/ea/ă prin:

A. @asodilata'ie accentuată, e(sudat seros, diapede/ă leucocitară şi in!iltrat celular;B. Tromboză septic vasculară urmată de necroză cu apariţia de bule gazoase;C. Congestie capilară;. )emoragii di!u/e;". #embrană piogenă ce con'ine ?n interior cellule par'ial sau total distruse alături de 7istiocite,

plasmocite, lim!ocite.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag.

191.C.M. :n!ecţia sacului pericoronar se poate !ace-

A. Direct din cavitatea bucală;B. De la o pungă parodontală;C. De la o parodontită apicală la un dinte vecin;. Pe cale 7ematogenă;". De la o alveolă poste,tracţională.

19. C.M. >legmonul reprezintă !orma di!uză a proceselor supurative caracterizată prin-

A.Tendinţa invadantă e,tensivă a procesului septic;

B."ste constituit din 'esuturi necro/ate, celule par'ial sau total distruse;

C.Predomină congestia capilară şi 7emoragiile di!u/e;

./a palpare se percepe in!iltrat dur dureros;

".Consisten'a şi mirosul puroiului depinde de germenii cau/ali.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau , 1++.

Pag.



19. C.M. Calea submucoasă de di!uzare 0n in!ecţiile părţilor moi perima,ilare are ca punct deplecare mai ales-

A. Accidentele de erupţie ale dinţilor;B. Parodontitele apicale;C. (arodontitele marginele;. Pre/en'a unor corpi străini;". &n!ec'ii !aringo%amigdaliene.


193. C.M. Calea lim!atică de di!uzare a in!ecţiilor părţilor moi perima,ilare poate avea ca punct deplecare-

A. Accidentele de erupţie ale dinţilor;B. (arodontitele apicale;C. (arodontitele marginale;D. >racturi ale ma,ilarelor;

%. :n!ecţii !aringo)amigdaliene.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitasC7işinau , 1++. Pag. 1

19. C.#. Calea directă de di!u/are a in!ec'iilor moi perima(ilare poate avea ca punct de plecare:

A. Accidente de erup'ie ale din'ilor;B. Parodontite apicale;C. Parodontite marginale;D. (rezenţa unor corpi străini;". &n!ec'ii !aringo%amigdaliene.


1++. Pag. 1#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. 3

19<. C.M. +n in!ecţiile părţilor moi perima,ilare !lora microbiană este de regulă-

A. Speci!ică;B. especi!ică;C. Mi,tă;D. (olimor!ă;". Acido!ilă.


19-. C.M. (recizaţi care dintre următoarele !orme anatomopatologice ale proceselor in!ecţioaseperima,ilare se caracterizează prin absenţa colecţiilor limitate-

A. Celulita acută;B. Celulita cronică;C. Abcesul loilor super!iciale;. Abcesul loilor pro!unde;%. >legmonul.


192. C.S. 0b'inerea unei culturi şi antibiograma se !ace:

A. upă instituirea tratamentului procesului in!lamator;



B. 4n timpul tratamentului;C. +naintea instituirii tratamentului cu antibiotice;. C5nd apar complica'ii ?n timpul tratamentului;". Eu se !ace deloc.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitasC7işinau , 1++. Pag. 1

19+. C.M. Capacitatea de apărare a organismului uman 0n in!ecţiile odontogene poate !i redusă 0ncazul e,istenţei unor-

A. Boli metabolice decompensate &diabetul sever a!ecţiuni renale grave alcoolismulsever malnutriţie';

B. /im!oame şi di!erite tipuri de neoplasme;C. Tratamente anticanceroase &c$imioterapia radio sau roengenterapia';D. Tratamente imunosupresorii & pacienţi cu transplant de organe sau boli

autoimune';". Boli cardiovasculare severe.

119. C.M. nele medicamente care sunt administrate timp 0ndelungat reduc capacitatea de apărarea organismului 0mpotriva in!ecţiilor oro)ma,ilo)!aciale-

A. Cortizonul;B. Citostaticele;C. :munosupresoarele;D. 3adioterapia &cobalt';". Eici una din ele.

111. C.M. +n procesele in!lamatorii odontogene nu este necesară 0nsămnţarea şi antibiograma-

A. Abcese bine circumscrise;B. Abcese vestibulare minore;C. Abcese parodontale;D. Alveolita;%. (ericoronorita.

11. C.M. Tratamentul cu antibiotice poate !i indicat 0n caz de-

A. :n!ecţie instalată acut;B. Tume!acţie di!uză;C. Apărarea gazdei compromise;D. :mplicarea spaţiilor inter!asciale;%. Starea generală alterată temperatura corporală de =@HC şi mai sus.

11. C.M. +n unele situaţii &de in!ecţii odontogene' nu se utilizează antibiotice 0n tratament-

A. Abcese bine circuscrise;B. Abcese vestibulare minore;C. Alveolită uscată;D. angrene radiculare necomplicate;%. (ericoronarite medii.

113. C.S. in punct de vedere 7istopatologic, celulita acută se caracteri/ea/ă prin:

A. #asodilataţie e,sudat seros diapedeză leucocitară şi in!iltrat celular alţesuturilor;



B. Congestie capilară, o cavitate mică cu puroi, ?nconurată de un strat sub'ire de 'esut degranula'ie, toate ?nglobate ?ntr%o masă de sclero/ă;

C. Pre/en'a de 'esuturi necro/ate, celule par'ial sau total distruse, germeni !agocita'i sauvii, ?nconura'i de !ibroblaşti;

. "(isten'a unor celule epiteliale de tip pavimentos, strati!icate, situate pe un 'esut !ibros bine vasculari/at numit lamina propria;

". e la ca/ la ca/, pot !i ?nt5lnite oricare din aspectele de mai sus.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag.

11. C.M. (rincipiile de diagnostic şi tratament 0n procesele in!ecţioase perima,ilare de cauzădentară sunt-

A. Stabilirea severităţii in!ecţioase 0n !uncţie de semnele clinice subiective şiobiective;

B. %valuarea stării mecanismelor proprii de apărare ale pacientului;C. Competenţa necesară e!ectuării intervenţiei respective &cabinet spital';D. #olumul tratamentului c$irurgical &drena7ul colecţiei şi 0ndepărtarea cauzei';%. Tratamentul medical &!armacoterapia'.

11<. C.S. Semnul patognomic ?ntr%un abces este:

A. 4mpăstarea;B. &ndurarea;C. >luctuenţa;. 8ebra +,IC;". Starea generală alterată.

11-. C.M. /ocalizarea in!ecţiilor odontogene este dependentă de o serie de !actori şi anume-

A. rosimea şi structura tablelor osoase ale ma,ilarelor;B. 3aportul rădăcinilor dinţilor !aţă de tablele osoase;C. Dispoziţia părţilor moi şi structura lo7ilor perima,ilare cu abundenţă de ţesut

grasos con7unctiv şi lim!atic;. &nser'ia mucoasei mobile, ?n raport cu ape(urile din'ilor şi inser'iile muşc7ilor

perima(ilari, constituie elemente care in!luen'ea/ă evolu'ia proceselor supurative;". Eici unul din ei.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. +3.

112. C.M. Despre abcesul vestibular se poate spune că-

A. %ste mai !recvent la dinţii arcadei superioare;B. Debutează prin !enomene de parodontită apicală acută;C. Durerile dispar aproape complet cnd se erodează periostul;D. :ncizia este longitudinală pnă la planul osos;%. Se drenează <I)I@ de ore cu meşa iodo!ormată.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3%

11+. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului 0n semilună se !ace cu-

A. Adenita supurată submandibulară;

B. C7istul dermoid suprain!ectat;C. Subma(ilita litia/ică supurată;. Abcesul submentonier;



%. Abcesul lo7ii submandibulare.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. -

19. C.M. (recizaţi care dintre următoarele semne clinice se 0ntălnesc 0ntr)un abces perimandibulare,tern-

A. Tegumente congestionate;B. *egumente cianotice;C. &n!iltrat dur la palpare;D. >luctuenţă la palpare;". Crepita'ii ga/oase.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. -

11. C.M. Tume!acţia ce 0nsoţeşte un abces cu punct de plecare 8.= se localizează la-A. Bu/a superioară;B. 0bra/ ?n regiunea distală;

C. 3egiunea pleoapei in!erioare;D. 3egiunea geniană;". *oate acestea.


1. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului perimandibular intern submucos se !ace cu-

A. Jartonita litiazică;B. Abcesul perimandibular e(tern;C. Abcesul de lo7ă sublinguală;. Abcesul de loă submandibulară;

". "pulidele.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. -

1. C.M. Diagnosticul di!erenţial 0n abcesul perimandibular e,tern cu evoluţie cutanată se !ace cu-

A. 1steoperiostita de corp mandibular;B. Abcesul de loă sublinguală;C. Abcesul de lo7ă subma,ilară;. C7istul dermoid;%. Adenita supurată submandibulară.


13. C.S. 4n care !a/ă a unui abces dentar, trepanarea dintelui cu drena transodontal, antibioterapia şispălături largi bucale pot constitui tratamente re/olutive:

A. 8a/a subperiostală;B. 8a/a submucoasă;C. >aza endoosoasă;. 8a/a de !istuli/are;".*oate acestea.




1. C.M. u se practică niciodată antibioterapie de acoperire la un individ aparent sănătosdeoarece-

A. %,istă posibilitatea modi!icării ecologiei !lorei bucale;B. Se pot selecta tulpini rezistente la antibiotice;C. Se reali/ea/ă o concentra'ie minimă bacteriostatică postoperatorie;. Se reali/ea/ă o concetra'ie minimă bactericidă pre% şi postoperatorie;". *oate acestea.


1<. C.S. Abcesele palatinale, cu punct de plecare incisivii laterali, provoacă:

A. Abcese !usi!orme &ovale alungite';B. Abcese de !ormă rotunită;C. Colec'ii di!u/e;. Colec'ii ?nc7istate;". Eici una dintre acestea.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <

1-. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului palatinal se !ace cu-

A. C$isturile de ma,ilar suprain!ectate;B. oma luetică;C. Tumora de ma,ilar superior cu evoluţie 0n boltă &de obicei cilindromul';. Eecro/a postaneste/ică;". *oate acestea.


12. C.M. +ntr)un abces palatinal sunt prezente următoarele semne clinice-

A. Dureri de parodontită apicală acută;B. Tume!acţie care de!ormează bolta palatină;C. *rismus;. Asimetria !e'ei;". 8ebră mare.


1+. C.S. 4ntr%unul din abcesele periosoase se va !ace o inci/ie ?n !elie de portocală:

A. Abcesele din regiunile 1., .;B. Abcesele vestibulare;C. Abcesul mentonier;D. Abcesul palatinal;". Abcesul migrator.


19. C.S. Abcesul ?n semilună se desc7ide:

A. "ndobucal;B. (e cale cutanată;C. Cu o inci/ie ?n !elie de portocală;. Cu o inci/ie liniară de o lungime de -%2 cm;



". Printr%o punc'ie cu un ac larg.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. -

11. C.M. Condiţiile care !avorizează cantonarea proceselor in!ecţioase mai !recvent la mandibulăsunt-

A. (rezenţa canalului mandibular;B. 8recven'a mai mare a !racturilor la acest nivel;C. #ascularizaţia săracă de tip terminal;D. Corticala groasă;". 8recven'a crescută a parodontopatiilor.


1. C.M. +nsămnţarea osului cu germeni patogeni pe cale $ematogenă poate avea drept cauză-

A. Sinu/ita ma(ilară;

B. >urunculul pielii;C. :mpetigo;D. ripa;%. %rizipel.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau , 1++. Pag..

1. C.M. +n cursul unei boli in!ectocontagioase la nivelul oaselor ma,ilare se pot produce-

A. Creşterea receptivităţii ţesutului osos pentru germenii circulanţi;B. Congestie cu 7iperemie şi vasodilata'ie;

C. %mbolii şi tromboze capilare;D. Microabcese demineralizări necroză osoasă;". &sc7emia periostului.


13. C.M. +ntr)o osteită a corticalei osoase putem 0ntlni-

A. >ebra moderată;B. Adenopatie loco)regională;C. >ond dureros continuu;. #obilitate dentară;

". %dem genian moderat.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau , 1++.Pag. 3.

1. C.M. :maginea radiologică 0ntlnită 0n osteomielita di!uză poate !i-

A. F0s PorosH;B. F0s ciuruitH;C. FMiez de pine2;D. F1s pătat2;%. F1s marmorat2.


1<. C.M. Complicaţiile posibile ale osteomielitei di!uze pot !i-



A. Supuraţii pulmonare;B. (seudoartroze;C. #eningite;. #astoidite;%. Artrite temporomandibulare.


1-. C.M. +n necroza ma,ilarelor pot apărea ca trans!ormări patologice-

A. Distrucţia măduvei osoase;B. 1bstrucţia lumenului vascular;C. %ndo!lebita;D. %ndarterita;". *rombo/e capilare.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. +.

12. C.M. Microscopic procesul in!ecţios al oaselor ma,ilare trece prin următoarele etape-A. Congestivă;B. De necroză osoasă;C. De supuraţie osoasă;D. De reparaţie osoasă;". *oate acestea.


1+. C.S. Ce !actori pre/intă cea mai mare importan'ă ?n regenerarea osoasă după osteomielită:

A. *ratamentul e!ectuat;B. e/isten'a pacientului;C. (eriostul;. Antibioterapia după antibiogramă;". *ratamentul c5t mai conservativ.


139. C.M. Diagnosticul di!erenţial al osteomielitei cornice se !ace cu-

A. 0steoperiostita;B. Supura'iile periosoase;

C. Displaziile !ibroase;. 0steomielita acută;%. Tumori benigne osoase central şi peri!erice.


131. C.M. (rocesul in!ecţios 0n osteomielita odontogenă poate avea o evoluţie-

A. Acută;B. Subacută;C. Cronică;. ecidivantă;". Eici una din ele.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.11-



13. C.S. adiologic, osteomielita cronică este pre/entată de:

A. :magine de sarco!ag;B. 0s pătat;C. 0s marmorat;. #ie/ de p5ine;". *oate acestea.


13. C.M. Care dintre următoarele caracteristici aparţin corticotomiei-

A. Se e(ecută ?n !a/a acută a bolii;B. Corticala se lasă pe loc şi se ?ndepărtea/ă medulara;C. Se e,ecută 0n !aza cronică a bolii;D. Corticala osoasă este avasculară şi se 0ndepărtează;%. %ste necesar irigaţie cu aspiraţie.


1++. Pag. 2.133. C.S. Care dintre substan'ele următoare produc o osteonecro/ă centrală:

A. Bismut;B. Staniu;C. #ercur;D. >os!or;". Cupru.


13. C.S. Care din următoarele a!irma'ii re!eritoare la radioosteonecro/a ma(ilarelor este adevărată:

A. Apare ?ntotdeauna la 1% luni de la iradiere;B. Por'iunea de os denodat se sec7estrea/ă rapid;C. Se produc !recvent !racturi ?n os patologic;D. (rimul semn subiectiv este durerea;". &maginea radiogra!ică este tipică.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <9.

13<. C.M. 1steomielita cronică nesupurată sclerozantă apare-

A. +n urma unei in!ecţii atenuate germeni cu virulenţă scăzută;B. Mai !recvent la vrstnici;C. >istulele adeseori sunt intraorale;D. 3adiologic zone de transparenţă asociate cu radioopacităţi datorate sclerozelor osoase;". 0s ?ngroşat, din'i mobili, !istule multiple.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.1

13-. C.M. ecroza oaselor ma,ilare poate !i-

A. n proces de distrucţie osoasă;B. Consecinţa tulburărilor tro!ice locale;C. :nstalată prin electrocoagulare;D. +n urma acţiunii !actorilor c$imici &!os!or arsenmercur';%. 1 complicaţie a tratamentului iradiant.



6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 2%+.

132. C.M. 3egiunea geniană cuprinde următoarele structuri anatomice-

A. (ielea ţesutul celular subcutanat;B. Stratul mucos aderent de m. buccinator;C. (lanul sc$eletic constituit de !aţa e,ternă a molarului ma,ilarului şi a corpului

mandibular;. #entonul;". 0rbita.


13+.C.S. Abcesul migrator al obra/ului are ca punct de plecare:

A. 0steomielita ramului ascendent;B. Procesele periapicale ale premolarilor in!eriori;

C. (ericoronarita supurată a molarilor de minte in!eriori;. Adenita supurată geniană;". 0steomielita corpului mandibular.


19. C.S. 4n care !ormă clinică de abces găsi'i un cordon ?n grosimea obra/ului, trismus şi supura'iicircumscrise ?n obra/:

A. Abces genian;B. Abces ba/ilar;C. Abces migrator al obrazului;

. Abces perimandibular e(tern;". Pericoronarita supurată.


11. C.S. 4ntr%un !legmon genian starea generală a pacientului este:

A. Septică alterată;B. 8ără sc7imbări;C. $şor a!ectată;. 6ravă;". e la ca/ la ca/ toate.


1. C.M. Corpii străini pătrunşi accidental 0n mucoasă pot !i punctul de plecare 0n-

A. Abcesul lo7ii sublinguale;B. Abcesul palatinal;C. Abcesul perimandibular intern submucos;D. Abcesul limbii;%. Abcesul obrazului.


1++. Pag. -, +,1,.

1.C.M. Diagnosticul di!erenţial al unui !legmon genian se !ace cu-



A. >legmonul $emi!acial;B. C7istele sebacee suprain!ectate;C. Angioamele şi lim!angioamele obrazului;D. /ipoamele obrazului;". 8legmonul parotid%maseterin.


13. C.M. Diagnosticul di!erenţial 0ntr)un abces de orbită se !ace cu-

A. Trombo!lebita sinusului cavernos;B. Celulita orbital pasageră;C. *umori de orbită;D. Supuraţiile spaţiului retroma,ilar;". *raumatisme orbito%/igomatice.


1. C.S. egiunea temporală comunică cu:

A. 0rbita;B. egiunea parotidă;C. /o7a subtemporală;. egiunea suborbitală;". egiunea maseterină.

1<. C.M. Diagnosticul di!erenţial al !legmonului regiunii temporale se !ace cu-

A. Abcesul &!legmonul' !osei subtemporale;B. (lăgi 0nţepate ale regiunii temporale;C. Tumori temporale;

. 0steomielita osului temporal;". *oate.#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. <3

1-. C.S. renarea loii cu puroi a regiunii temporale după inci/ie se !ace cu:

A. /ama de dren din cauciuc;B. *uburi per!orate din cauciuc;C. 85şii de ti!on steril;. #eşe iodo!ormate;". *uburi din acrilat.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag. <3

12. C.M. Conţinutul !osei in!ratemporale-

A. Muşc$ii pterigoidieni &median şi lateral';B. Artera ma,ilară internă;C. (le,ul venos pterigoidian şi vena ma,ilară;D. Trunc$iurile nervoase ma,ilar şi mandibular;%. 6esutul celulo)adipos de umplutură.


1+. C.S. 4n ca/urile ?n care supura'iile de !osă in!ratemporal au drept cau/ă o sinu/ită ma(ilară supuratăse indică:



A. esc7iderea supura'iei endobucal retroma(ilar;B. esc7iderea supura'iei pe cale submandibulară;C. Desc$iderea supuraţiei pe cale transsinusală;. esc7iderea supura'iei pe cale endobucală pterigomandibulară;". 0ricare cale este corectă.


1<9. C.M. /o7a submandibulară comunică cu-

A. /o7a sublinguală printr)o !isură situată 0ntre m. $ioglos şi m. milo$ioidian;B. Loa glandei parotide;C. (osterior cu lo7a para!aringiană;D. (e traiectul a. ma,ilare şi v. !aciale cu lo7a carotid cervical;". Loa subtemporală.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. 9<.

1<1. C.M. Diagnosticul di!erenţial 0ntr)un abces de lo7ă subma,ilară 0l !aceţi cu-

A. Adenita acută supurată;B. Subma,ilita litiazică acută supurată;C. Adenopatiile metastatice;D. Adenopatiile speci!ice;%. Abces de lo7ă sublinguală.


1<. C.S. &nci/ia ?n recesus, ?n ca/ul unei supura'ii de loă submandibulară o e!ectua'i ?n:

A. Supura'iile anterioare ale loii;

B. Supuraţiile posterioare ale lo7ii;C. 4n ambele ca/uri;. 4n locali/ări de pe linia mediană;". C5nd pacientul nu are trismus.


1<. C.M. +n spaţiul lo7ii submentoniere se găsesc-

A. /im!onoduli <)=;B. 6esut con7unctiv ţesut adipos;C. 6landa sublinguală;. Eervul 7ipoglos;

". Artera şi vena linguală.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 9.

1<3. C.M. /o7a submentonieră comunică cu-

A. /o7a sublinguală;B. /o7a submandibulară;C. Loa parotidiană;. Loa pterigomandibulară;". Loa retromandibulară.


1++. Pag. 9.

1<. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului submentonier se !ace cu-



A. anula şi c7istul dermoid;B. Adenita supurată;C. 0steomielita ramului ascendent;D. (iodermite cu localizare submentonieră;". Abcesul perimandibular e(tern.


1<<. C.M. /o7a glandei sublinguale se poate in!ecta de la-

A. Procese septice ale din'ilor !rontali;B. (rocese septice ale premolarilor şi molarilor;C. (ericoronarite suppurate ale molarilor de minte in!eriori;D. /itiaza canalului J$arton;". *oate acestea.


1<-. C.M. Tulburările !uncţionale 0ntr)un abces sublingual sunt reprezentate de-A. Dis!agie;B. Kenă 0n masticaţie şi !onaţie;C. Mişcările limbii dureroase;. *rismus pronun'at;". iplopie.


1<2. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului sublingual se !ace cu-

A. Abcesul lo7ii submandibulare;B. Abcesul subgingivomucos;C. 3anula şi c$istul dermoid al planşeului bucal;. 0steomielita mandibulei;". 8ractura de mandibulă.


1<+. C.M. +n !legmonul &abcesul' limbii diagnosticul di!erenţial se !ace cu-

A. Tumorile maligne ale limbii;B. C$isturile dermoide suprain!ectate ale bazei limbii;

C. Abcesele planşeului bucal;. #acroglosia;". 6losita.


1-9. C.M. (rocesul in!ecţios 0n abcesul &!legmonul' maseterin se poate dezvolta-

A. +ntre muşc$i şi piele;B. +ntre muşc$i şi os;C. 4ntre partea e(ternă şi internă a muşc7iului;. 4n ramul ascendant al mandibulei;". 4n glanda parotidă




1-1. C.S. Abcesul maseterin are, de obicei, ca punct de plecare:

A. Supura'iile din loele ?nvecinate;B. Molarii de minte in!eriori;C. )ematoame maseterine după lovituri;. &nectie postaneste/ice;". 8racturi ale ung7iului mandibulei.


1-. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului lo7ii maseterine se !ace cu-

A. Abcesul obrazului;B. Abcesul parotidian;C. 1steomielita ramului mandibular;D. Adenita supurată pretragiană;". 8legmonul 7emi!acial.


1++. Pag. .1-. C.S. 4n ca/ul unui abces maseterin, care este semnul !unc'ional dominant:

A. )ipersaliva'ia;B. ispneea;C. Trismusul;. *a7icardia;". is!agia.


1-3. C.M. (uncţia septică poate !i incriminată 0n etiologia următoarelor supuraţii-

A. Abces palatinal;B. Abces perimandibular intern submucos;C. Abcesul spaţiului pterigoma,ilar;. Abces vestibular;%. Abcesul spaţiului pterigomandibular.


1-. C.M. Complicaţiile abcesului &!legmonului' pterigomandibular pot !i-

A. (ropagarea 0n lo7a latero!aringiană;B. (ropagarea 0n lo7a subma,ilară;C. Propagarea ?n loa sublinguală;D. (ropagarea 0n lo7a subtemporală;". 0steomielita secundară corticală a mandibulei.


1-<. C.M. /o7a retromandibulară comunică cu-

A. /o7a latero!aringiană;B. /o7a pterigomandibulară;C. Loa submandibulară;



. Loa in!ratemporală;". Loa submentonieră.

1--. C.S. Loa latero!aringiană este ?mpăr'ită ?n două compartimente, de care !orma'iune:

A. e muşc7iul sternocleidomastoidian;B. e muşc7iul pterigoidian intern;

C. De buc$etul lui 3iolan;. e muşc7iul pterigoidian e(tern;". e to'i aceşti muşc7i.


1-2. C.M. +n spaţiul latero!aringian se găseşte-

A. (relungirea !aringiană a glandei parotide;B. Artera carotid ă internă;C. ervii cranieni :L L L: L::;D. #ena 7ugulară internă;". *oate.


1-+. C.M. Spaţiul latero!aringian comunică cu-

A. /o7a parotidiană;B. /o7a submandibulară;C. /o7a in!ratemporală;D. /o7a marilor vase ale gtului;". Planşeul bucal.


129. C.M. Torticolisul este un semn 0ntlnit 0n-

A. Abcesul parotidian;B. Adenite latero%cervicale;C. Abcesul latero!aringian;. 0steomielita de ram ascendent mandibular;". Amigdalita acută.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3, +.

121. C.M. Diagnosticul di!erenţial al abcesului latero!aringian se !ace cu-

A. Abcesul de lo7ă submandibulară;B. Abcesul de loă parotidiană;C. Adenitele ugulo%carotidiene;D. >legmonul amigdalian;". Adenitele latero%cervicale.


12. C.M. Complicaţiile supuraţiilor spaţiului latero!aringian pot produce-

A. ?emoragii ale vaselor mari;B. (ropagarea in!ecţiei către endocraniu;



C. %dem al glutei;. 6angrena pulmonară;%. (ropagarea in!ecţiei către mediastin.


12. C.M. +n componenţa planşeului bucal sunt incluse lo7ile-

A. Submandibulare;B. SubmentonierăC. Sublinguale;. 6eniene;". &n!ratemporale.


123. C.M. Aspectul tegumentelor 0ntr)un !legmon al planşeului bucal poate !i-

A. )iperemic%congestiv;B. Cianotic;C. >lictenular;D. Marmorat;%. S!acelizat.


12. C.M. Tulburările !uncţionale 0ntr)un !legmon al planşeului bucal sunt-

A. Salivaţie abundentă cu o salivă vscoasă;B. Deglutiţie dureroasă;

C. Tulburări de !onaţie;D. 3espiraţie di!icilă;%. Trismus cu imposibilul de masticaşie.


12<. C.M. Sc$imbările de snge şi urină 0ntr)un !legmon al planşeului bucal sunt-

A. Anemie marcată;B. >ormula leucocitară deviată spre stnga;C. "u/ino!ile scă/ute sau absente;D. 1ligurie cu albuminurie;

%. Cilindrurie şi glucozurie.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 31.

12-. C.M. Complicaţiile cele mai grave care apar 0ntr)un !legmon di!uz al planşeului bucal-

A. Meningite septice;B. Trombo!lebite;C. Mediastenite supurate;D. angrena pulmonară;". Eici una dintre acestea.


122. C.M. %voluţia !avorabilă a unui !legmon al planşeului bucal se mani!estă prin-



A. Apariţia 0n plagă a puroiului;B. Apariţia !ebrei;C. Dispariţia celorlalte semne to,ico)septice;. eglarea !unc'iei cardio%vasculare;". ispari'ia trismusului.


12+. C.S. iscordan'a dintre pulsul ta7icardic, greu perceptibil, şi !ebra scă/ută se observă ?ntr%una dinurmătoarele a!ec'iuni:

A. >legmonul di!uz al planşeului bucal;B. Abcesul retrotubero/itar postaneste/ic;C. 0steomielita ma(ilară de cau/ă generală;. Abcesul de orbită;". Abcesul genian di!u/ ?n loa maseterină.


1+9. C.M. Desc$iderea !legmonului planşeului bucal se !ace sub anestezie-

A. De in!iltraţie;B. enerală administrată cu prudenţă;C. Loco%regională, sau centrală cu premedica'ie;. e contact;". *oate.


1+1. C.M. (recizaţi care dintre următoarele semne clinice se 0ntlnesc 0ntr)un !legmon $emi!acial-

A. *egumente congestionate;B. Tegumente cianotice;C. :n!iltrate dur la palpare;. 8luctuen'ă la palpare;". Crepitaţii gazoase.


1+. C.M. Discordanţa 0ntre puls ta$icardic &8<9min' şi !ebră scăzută este speci!ică 0n -

A. >legmonul di!uz $emi!acial;B. Abcesul latero!aringian;C. >legmonul planşeului bucal;. *rombo!lebita de sinus cavernos;". Supura'ie a !osei in!ratemporale.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 31,3.

1+. C.M. (rezenţa unei !istule perima,ilare trădează un proces cronic avnd de obicei dreptcauză-

A. ranuloame;

B. C$isturi in!ectate;C. Dinţi incluşi;. 8racturi de ma(ilare;%. :n!ecţii ale lim!onodulilor.




1+3. C.M. +n !uncţie de agentul cauzal !istulele cutanate perima,ilare pot !i localizate-

A. 4n regiunea maseterină de la molarii de minte superiori;B. (eriangulomandibular de la molarii de minte in!eriori;C. +n regiunea mentonieră de la incisivii in!eriori;D. Către ung$iul intern al orbitei de la caninii superiori;". Pe bu/a superioară de la incisivii superiori.


1+. C.M. +n general sediul !istulelor perima,ilare este localizat 0n !uncţie de-

A. Dintele cauzal;B. Agentul patogen etiologic;C. /ungimea rădăcinii dintelui cauzal;

D. Situaţia anatomică a părţilor moi 0nvecinate;". Eivelul la care a debutat supura'ia.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 32.

1+<. C.S. Cel mai !recvent, la mandibulă, !istulele perima(ilare cutanate sunt locali/ate la nivelul:

A. $ng7iul mandibular;B. Corpul mandibular ?ntre cei doi premolari;C. Mentonului;. Condilului mandibular;". #arginii ba/ilare.


1+-. C.M. Diagnosticul di!erenţial al !istulelor perima,ilare se !ace cu-

A. Actinomicoza cervico!acială;B. >istule bacilare;C. C$isturi bra$iale !istulizate sau recidivate;D. C$isturi sebacee suprain!ectate;". Comunicări cu e(teriorul cavită'ii bucale, după traumatisme.


1+2. C.S. *ratamentul !istulelor perima(ilare constă ?n:

A. 4ndepărtarea !actorului cau/al;B. Antibioticoterapia;C. Se aşteaptă p5nă !istula se ?nc7ide de la sine;D. +ndepărtarea !actorului cauzal 0nlăturndu)se !istula precum şi traiectul !istulos;". *oate.


1++. C.S. upă ?nlăturarea cau/ei şi !istulei, tegumentele plaga se:

A. Lasă desc7isă;B. Aplică un pansament;



C. Suturează;. renea/ă pe -%2 /ile;". *oate.


99. C.M. Toate lo7ile şi !asciile au următoarele proprietăţi-

A. Sunt aran7ate pe regiuni;B. Sunt strati!icate &super!icial pro!unde';C. Comunică 0ntre ele;D. De apărare a vaselor nervilor glandelor organelor de agenţi patogeni &traumă in!ecţie

etc';%. /imitează dezvoltarea proceselor patologice 0ntr)o singură lo7ă.

91. C.M. >legmonul cervical poate provoca următoarele complicaţii-

A. Mediastenite pneumonii;

B. (ericardite miocardite;C. Meningite ence!alite sinustromboz abcese;D. Septicemia;%. Noc bacterian.

9. C.M. Diagnosticul di!erenţial al !legmonului cervical se !ace cu-

A. Tumorile benigne şi maligne cervical;B. C$isturi suprain!ectate;C. Adenite cervicale &purulente speci!ice';D. /ipomul benign simetric &boala Madelung';%. ?ipertiroidism.

9. C.M. +n prima !ază &de eliminari purulente' de tratament 0n abcese şi !legmoane rana sespală cu-

A. Apă o,igenată =O;B. Cloramina B =O;C. Soluţii ce conţin iod &betadinăetc';D. Soluţii apoase de !enosept <O;%. Soluţii calde de !uracilină rivanolromazulan.

93. C.M. Din toate soluţiile antiseptice o puternică acţiune &antibacteriană' o au-

A. Solu'ii calde de !uracilină;B. Soluţii de clor$e,idină;C. Soluţii de cloramină <O)EO;D. Soluţii de dime,id <EO =9O E9O 899O;". Solu'ii ce con'in iod.

9. C.M. +ntr)un lăcaş cu puroi provocat de germeni patogeni anaerobi e de dorit să se e!ectuezeprelucrarea cu-

A. Apă o,igenată şi permanganat de potasiu;B. Se introduce o,"gen;C. Solu'ii calde de !uracilină, rivanol;

. Se in!iltrea/ă cu antibiotic;". *oate.



9<. C.M. Apa o,igenată !olosită deseori 0n spălăturile lăcaşului cu puroi are o acţiune-

A. e di/olvare a puroiului;B. e ?ndepărtare a detritusurilor organice;C. )emostatică;D. Antiseptică;%. Bacteriostatică.

9-. C.S. Ac'iunea bacteriostatică a unor antiseptice:

A. Constă ?n into(icarea ireversibilă letală a germenilor microbieni;B. Constă ?n apari'ia unor muta'ii cromo/omiale sau ac7i/i'ii de plasmide;C. Constă 0n in$ibarea multiplicării germenilor;. Constă ?n distrugerea germenilor c5nd sunt ?n repaos;". Are altă semni!ica'ie dec5t cele enumerate.

92. C.M. (ansamentul 0n supuraţii &abcese !legmoane' se aplică 0n următoarele cazuri-

A. esc7ise endobucal şi drenate cu tuburi, lame;

B. Desc$ise pe cale cutanată se aplică pansamente umede $ipertonice sub !ormă depr0şniţe;

C. esc7ise pe cale bucală, nu se aplică pansament;. esc7ise pe cale cutanată, nu se aplică pansament;%. Desc$ise pe cale cutanată se aplică pansament de ti!on uscat steril pe 8<)<I ore.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. -.

9+. C.S. &riga'iile cu antiseptice după desc7iderea !legmonului se vor e!ectua:

A. 0 dată pe /i;B. De =)I ori pe zi;C. e 19%1 ori pe /i;. Eu se !ac iriga'ii;". Cu c5t mai des, cu at5t mai bine.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. -.

19. C.M. Tratamentul comple, 0n terapie intensivă al !legmoanelor di!uze grave vizează-

A. 3eec$ilibrarea $idroelectrolitică;B. 3eec$ilibrarea $ematologică;C. 3eec$ilibrarea proteică şi nutriţională;D. Susţinerea sau corectarea tulburărilor !uncţionale ale aparatelor şi sistemelor a!ectate;%. Tratarea unor complicaţii secundare tratament antişoc la nevoie.

11. C.M. :ndicaţiile pentru !olosirea antibioticelor 0n tratamentul comple, al abceselor şi!legmoanelor regiunii oro)ma,ilo)!aciale sunt-

A. :n!ecţii instalate acut cu tume!acţie di!uză;B. :mplicarea spaţiilor inter!asciale;C. Starea generală alterată;D. Temperatura corporală de =@HC şi mai mare;%. Starea imunode!icitară a organismului.

1. C.M. Căile de administrare a antibioticelor-

A. 1rală;B. :ntramusculară;C. :ntravenoasă;D. :n!iltraţia 0n procesul in!ecţios;



%. :n!uzie regională 0n artera ce alimentează regiunea a!ectată.

1. C.S. &n!iltrarea 'esuturilor locale ?ntr%un process in!lamator este indicată ?n:

A. 8legmon;B. Abces;C. 0steomielită;

D. Celulită;". *oate ca/urile.

13. C.S. 4n unele ca/uri, antibioticile se ?ntroduc intraosos, aceasta dă posibilitatea de a măriconcentra'ia ?n !ocar şi o absorb'ie mai bună, cu o ac'iune puternică, ?n ce ca/ se administrea/ă intraosos:

A. Periostită;B. Complica'iile erup'iei dintelui de minte in!erior;C. 1steomielita acută !aza congestivă;. 0steomielita acută, !a/a purulentă;". 0steomielita cronică.

1. C.M. Cauzele de insucces al tratamentului microbian 0n procesele in!lamatorii sunt-

A. %roare de diagnostic sau diagnostic incomplet;B. (lan terapeutic neadecvat;C. Tratament instituit prea trziu;D. Apariţia rezistenţei bacteriene;%. Suprain!ecţii bacteriene şi insu!icienţa apărării organismului gazdă.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.1+9%1+1

1<. C.M. Macrolidele sunt !olosite 0n tratamentul in!ecţiilor buco)ma,ilo)!aciale deoarece-

A. Se elimină prin salivă;B. Se concentrează !oarte bine la nivelul osului;C. Acţionează sinergic cu Metronidazonul;. Ac'ionea/ă pe ?ntreg spectrul patologiei in!ec'ioase din regiunea buco%ma(ilo%!acială;". Au un spectru mai larg de ac'iune dec5t penicilinele.


1-. C.M. +n tratamentul comple, al proceselor in!lamatorii e necesar de administrat medicamentede dezinto,icare anume ca-

A. (oliglucina 3eopoliglucina;B. ?emodez <99)I99 ml;C. Soluţii de glucoză E)89O ) E99)8999 ml P insulină;D. Soluţie izotonică de clorură de natriu E99 ml;%. ?idrocarbonat de natriu EO ) =99 ml.

12. C.S. in toate metodele de !i/ioterapie cel mai bun şi util este:

A. $nde ultrascurte;B. $nde ultraviolete;C. 3aze /aser;. $ltrasunet;

". "lectro!ore/a.

1+. C.M. Tratamentul intensive al trombo!lebitei !aciale se instalează de urgenţă şi constă 0n-



A. Antibioterapie cu antibiotic de spectru larg;B. :munoterapia &gamaglobuline seruri antista!ilococice anato,ine';C. Terapia de dezinto,icare &$emodez soluţia 3inger soluţia de glucoză EO etc';D. ?eparina <E99)E999 : peste I)* ore cu controlul coagulogramei;%. Desensibilizante &dimedrol calciu gluconat tavegil suprastin etc'.

9. C.M. Mediastinita ca complicaţie a proceselor purulente BM> şi cervical adeseori are ca punct

de plecare de la-

A. /o7ile para!aringiene;B. (lanşeul bucal;C. /o7ile cervical;D. >legmonul di!uz $emi!acial;". Loa submentonieră.

1. C.M. Tratamentul c$irurgical al mediastinitelor constă 0n e!ectuarea inciziilor 0n-

A. >osa 7ugulară pe marginea anterioară a muşc$ilui sternocleidomastoidian;B. Suprasternal;C. :ncizie vertical transsternală &A.:vanov';D. Mediastinotomie transdia!ragmală &Savin)3ozinov';%. (arasternal după Madelung.

. C.S. $n semn important ?n mediastenită este mărirea ?n volum a mediastinului, care o putemdetermina:

A. @i/ual;B. Palpator;C. Auscultativ;D. 3adiologic;

". Spirometric.. C.S. Con!irmarea etiologiei septicemiei se !ace prin:

A. "(amenul clinic loco%regional minu'ios;B. #aloarea agentului patogen din snge;C. "(amenul radiologic;. "(amenul imunită'ii organismului;". *oate.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.11<

3. C.M. Diagnosticul di!erenţial al septicemiei &cauzată de in!ecţiile BM>' se !ace cu-

A. >ebra ti!oidă şi !ebrile parati!oide;B. :n!ecţii sistemice cu salmonele;C. Bruceloza;D. Tuberculoza;". Actinomico/a.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.11<

. C.M. Tratamentul septicemiei este instituit de urgenţă intensiv şi comple,-

A. Asanarea !ocarului septic &c$irurgical';B. Antibioticoterapie 0n doze optime cu două trei sau mai multe antibiotice;C. Tratamentul cu antibiotice va !i prelungit 8I)8* zile;



D. :munoterapia raţională &gamaglobuline seruri anato,ine';%. Corticoterapia reec$ilibrarea $idroelectrolitică şi acidobazică tratamentul insu!icienţei

circulatorii o,igenoterapia etc.#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.1<-

<. C.M. /im!onodulii submandibulari colectează lim!a de la-

A. Pleoapa superioară şi in!erioară;B. #ucoasa păr'ii laterale a limbii;C. Dinţii pluriradiculari &molari premolari' de pe arcada superioară;D. Dinţii laterali de pe arcada in!erioară;%. Mandibulă.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. +.

-. C.M. /im!a de la buzele superioare şi in!erioare se revarsă spre lim!onodulii-

A. enieni;

B. etroauriculari;C. SubmentonieriD. Submandibulari;". Supraclaviculari.


2. C.M. /im!a de la ma,ilarul in!erior se revarsă spre lim!onodulii-

A. Parotidieni;B. #astoidieni;C. Submandibulari;D. Submentonieri;

". etro!aringieni.C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag. +.

+. C.S. Lim!a de la din'ii de pe arcada superioară se revarsă spre lim!onodulii:

A. 6enieni;B. Porotidieni;C. Submentonieri;D. Submandibulari;". 0ccipital.


9. C.M. /im!a de la dinţii de pe arcada in!erioară se revarsă spre lim!onodulii-A. Submandibulari;B. Submentonieri;C. Parotidieni;. etro!aringieni mediali;". 6enieni.


1. C.S. Cel mai !recvent se in!lamea/ă următorul grup de lim!onoduli:

A. Submentonieri;

B. 6enieni;C. Parotidieni;D. Submandibulari;". Cervicali.



. C.S. 4n ca/ul unei adenite acute ?n !a/a de cruditate, pre!era'i:

A. &nci/ia şi drenaul;B. Antibioterapia vitaminoterapia;C. 8i/ioterapia;. Punc'ia ganglionului;". "(tirparea ganglionului.


. C.M. Diagnosticul di!erenţial al adenitelor cronice se e!ectuează cu-

A. C7isturi;B. 8istule !aciale şi cervicale;C. Tumori benigne;D. Adenite speci!ice;%. Metastaze de cancer.


1++. Pag. 3-.3. C.M. Diagnosticul di!erenţial al adenitelor cronice se e!ectuează cu-

A. Adenite TBC;B. Adenita actinomicotică;C. Adenita luetică;D. Tumori benigne;%. Adenite leucemice.


. C.M. Diagnosticul di!erenţial al adenitelor acute submandibulare se !ace cu-

A. Abcesul şi !legmonul regiunii submandibulare;B. Adenita geniană;C. Sialoadenita &subma,ilita' acută;. C7istul dermoid;". Sialolitia/a.


<. C.M. Speci!ic adenopatiilor din to,oplazmă este !aptul că-

A. Boala evoluea/ă acut;B. Boala evoluează cronic;C. u prezintă caractere clinice particulare;D. Diagnosticul de precizie se pune după e!ectuarea e,amenului $istopatologic;". Eici una dintre acestea.


-. C.S. Adenitele acute intraparotidiene se pot con!unda cu:

A. *umorile mi(te parotidiene;B. *umorile c7istice parotide;C. Adenoame;D. (arotiditele acute;". Parotiditele cronice.



6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<.

2. C.S. Boala )odgJin debutea/ă !recvent prin:

A. Poliadenopatie submandibulară;B. )ipertro!ie şi adenopatie;

C. Adenopatie cervicală super!icială;. Periadenită !ără supura'ie submento%submandibulară;". #odi!icări ?n !ormula leucocitară.


+. C.S. Lim!oreticulo/a benignă de inoculare evoluea/ă sub !orma unei:

A. Adenopatii cervicale super!iciale;B. Adenopatii cervicale pro!unde;C. Adenopatii submandibulare;

D. (oliadenopatii regionale cronice cu periadenită !ără supuraţie;". Adenopatii ale lan'ului ganglionar spinal.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3-.

39. C.M. Mononucleoza in!ecţioasă se caracterizează prin-

A. Adenopatie supraclaviculară;B. Sarcoide dermice şi le/iuni comeene;C. Adenopatie submandibulară şi laterocervicală;D. /eziuni ale mucoasei bucale de tip stomatitic;%. Monocitoză accentuată.


31. C.M. Actinomicetele pot pătrunde 0n ţesuturile a!ectate &oase părţi moi' din-

A. Cariile dentare;B. (ungi gingivale;C. Amigdale;. in e(terior de la bovine;". Cu alimentele.


3. C.M. odulul actinomicotic este !ormat din-

A. Qona centrală cu puroi !ilant 0n care se găsesc grăunţi liberi;B. Gona peri!erică cu puroi !ilant ?n care se găsesc grăun'i !i(a'i;C. Strat intermediar de cellule mononucleare de tip epitelioid plasmatic;D. Strat intermediar de degenerescenţă granuloasă cu resturi nucleare şi picături de

grăsime;". Eici una dintre acestea.


3. C.S. *ratamentul prin oengenoterapie ?n actinomico/ă este indicat ?n:

A. *egumentele cu !istule F?n stropitoareH;



B. 8ormele cu 'esut granulativ;C. 8ormele supurative;D. >ormele rezistente la terapie locală;". 0bligatoriu după e(ci/ia c7irurgicală.


33. C.M. De bază 0n diagnosticul actinomicozei este-

A. %voluţia lentă !ără semne caracteristice;B. (rezenţa !istulelor de durată cu eliminari mici cu grun7i actinomicotici;C. %,amenul $istologic;D. :ntradesmoreacţia cu actinolizat;%. %,amenul microbiologic cu identi!icarea actinomicetelor.


3. C.M. Diagnosticul di!erenţial al actinomicozei se !ace cu-

A. A!ecţiunile in!lamatorii acute şi cronice perima,ilare;B. Dermatozele cervico!aciale;C. Cu alte in!ecţii speci!ice ca si!ilisul tuberculoza;D. Cu tumorile suprain!ectate;%. 1steomielitele cronice !istulizate.


3<. C.M. Tratamentul actinomicozei este comple, de lungă durată &=9)I9 zile' şi constă 0n-

A. Administrarea preparatelor de iod &soluţie /ugol';

B. Antibiotice şi sul!amide 0n doze masive;C. :munoterapia cu actinolizat;D. C$irurgical se desc$id abcesele;%. 3oengenterapia 0n doze de 8999)<999 r.


3-. C.M. Tuberculoza 0n regiunea oro)ma,ilo)!acială se poate localiza-

A. Mucoasa şi submucoasa cavităţii bucale;B. /im!onodulii;C. 1asele ma,ilare;

D. (ielea !acială;%. landele salivare.


32. C.M. lceraţia din TBC este de obicei-

A. nică;B. De !ormă rotundă;C. Acoperită de depozite galbui;D. +ncon7urată de puncte de culoare galbenă &granulaţiile Trelat';%. %ste !oarte dureroasă spontan şi la atingere.




3+. C.M. Tuberculoza oaselor ma,ilare se prezintă sub !ormele-

A. Centrală;B. Alveolară;C. Subperiostală;. Sec7estrală;". Eici una din ele.


9. C.M. +n perioada primară si!ilisul se prezintă sub !ormă de eroziuni nein!lamatorii aleepiteliului care au următoarele caracteristici-

A. >orma e rotundă;B. Supra!aţa roşietică lucioasă;C. anglionii măriţi nedureroşi;. Lim!angită;". *oate.


1. C.S. Perioada secundară a si!ilisului ?n teritoriul B#8 se pre/intă ca:

A. Si!iloame;B. Si!ilidele diseminate pe mucoasa bucală;C. *uberculii si!ilitici;. 6omele;". Eici una din ele.


. C.M. +n stadiul terţiar si!ilisul 0n regiunea BM> se prezintă sub !ormă de-

A. Tuberculi;B. ome;C. Si!ilomul circumscris al oaselor;D. Si!ilomul di!uz al oaselor;". *oate.


. C.M. Tratamentul si!ilisului cu mani!estări 0n teritoriul BM> constă 0n-

A. Administrarea unui tratament speci!ic 0n secţia de venerologie;B. (lastia de!ectelor părţilor moi de către c$irurgul ma,ilo)!acial;C. (lastia comunicărilor buco)nazale;D. Con!ecţionarea plăcilor cu obturator 0n caz de de!ect e,tins palatin;". *ot tratamentul se !ace ?n sec'ia de c7irurgie ma(ilo%!acială.


3. C.M. >ormele anatomice ale sinusului ma,ilar sunt-

A. (neumatică;B. Sclerozantă;C. Multicamerală;. #i(tă;



%. 1 cameră de bază şi cteva accesorii.

. C.S. @olumul sinusului ma(ilar ?n cmK este de:

A. 2%19 cmK;B. %< cmK;C. 8I)<E cmR;

. %39 cmK;". 12%9 cmK.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <-.

<. C.S. Sinusul ma(ilar comunică cu:

A. Cavitatea nazală;B. Cavitatea bucală;C. 0rbita;. 6lota;". 8osa subtemporală.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <<.

-. C.S. Sinusul comunică cu cavitatea na/ală printr%un ori!iciu oval care se desc7ide ?n:

A. #eatul na/al superior;B. Meatul nazal mediu;C. #eatul na/al in!erior;. Prin celulele etmoidale;". Eici una din acestea.


1++. Pag. <<.

2. C.S. 6rosimea septului alveolo%sinusal are o varietate, ca !iind cuprinsă ?ntre:

A. 9E)IE mm;B. %- mm;C. 9,%9, mm;. 9,1%9,2 mm;". 9,%19 mm.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <<.

+. C.M. (uncţia sinusală este indicată 0n următoarele situaţii-

A. C5nd se asigură un drena sinusal cu solu'ii descongestionate;B. C5nd prin e(trac'ie, dintele a !ost ?mpins sub mucoasa sinusală;C. Cnd secreţia purulentă persistă peste zile;. C5nd ?nc7iderea comunicării buco%sinusale se !ace ?n două planuri;%. Cnd ostiumul este obstruat.


<9. C.M. Care sunt complicaţiile sinusitei ma,ilare odontogene-

A. 1steomielita ma,ilară;B. Supuraţiile de orbită;C. Supura'iile loii submandibulare;



D. Abces al !osei zigomatice;%. Boala de !ocar.


<1. C.M. Diagnosticul di!erenţial al sinusitei acute ma,ilare odontogene se !ace cu-

A. Celulita geniană;B. "piteliomul de suprastructură;C. 1steomielita ma,ilarului;. "pitelomul de in!rastructură;". Pericoronarita molarului de minte superior.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. -1.

<. C.M. Diagnosticul di!erenţial al sinuzitei ma,ilare cornice se !ace cu-

A. %piteliomul de mezostructură;

B. Sinuzita cronică rinogenă;C. C$istul mucos intrasinuzal;D. Sinuzite ma,ilare speci!ice;". 0steomielita ma(ilarului.


<. C.M. +n sinuzita ma,ilară cronică odontogenă !ără comunicare buco)sinusală se indică-

A. Administrare de antibiotic cu spectru larg;B. %,tracţia dintelui cauzal sub protecţie de antibiotice;C. Cura radicală a sinusului după metoda CaldGell)/uc atunci cnd suprimnd cauza

e!ectele nu se remit;. renaul sinusului;". Punc'ia sinusului.


<3. C.S. esc7iderea sinusului ma(ilar ?n timpul e(trac'iei dentare are loc ?n:

A. "(trac'ia tuturor din'ilor de pe arcada superioară;B. "(trac'ia incisivilor şi caninilor;C. %,tracţia premolarilor şi molarilor;. "(trac'ia molarilor de minte;

". Locali/area dintelui e(tras nu import.

<. C.M. Comunicarea buco)sinuzală prezintă o !istulă situată la nivelul-

A. #r!ului crestei alveolare 0n zonele laterale;B. Bol'ii palatine;C. #estibulului 0n regiunea molarilor;. @5r!ului crestei alveolare ?n regiunea !rontală;". Palatului moale.


<<. C.S. 4n sinu/itele cornice tratamentul se ?ncepe cu :

A. 0pera'ia de sinusotomie radicală;



B. %,tracţia dintelui cauzal;C. 8i/ioterapie;. Aerosoli prin ostium;". Se poate !olosi orice.


<-. C.M. Care din următoarele manevre ne a7ută să diagnosticăm o comunicare buco)sinuzală-

A. (ătrunderea cu stiletul butonat 0ntr)o cavitate prin depăşirea spaţiului alveolar normal;B. Punc'ia sinu/ală po/itivă;C. Menevra #alsalva pozitivă;. inoscopia anterioară;". Presiunea pe peretele anterior al sinusului ma(ilar.


<2. C.M. +ntre cauzele ce pot determina o comunicare buco)sinuzală se pot include-

A. 1steita poste,tracţională;B. oma luetică;C. %,tracţia dentară;. e/ec'ia apicală;%. 1steomielita ma,ilară odontogenă.


<+. C.M. +ntre !actorii ce !avorizează 0mbolnăvirea sinusului ma,ilar menţionăm-

A. :n!lamaţia cronică a mucoasei sinuzale;

B. 0steita procesului alveolar;C. (olipi sinuzali;. &mplante endo%osoase;%. Deviaţia de sept.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. <-.

-9. C.M. (rincipalii !actori etiologici 0n sialodo$ite sunt-

A. :giena bucală de!icitară;B. >actorii de iritaţie cronică &proteze tartru dentar dinţi incluşi';C. Corpi străini sau calculi salivari pe traiectul canalelor e,cretorii;

D. /eziuni de stomatită 0n vecinătatea ostiumului;%. Creşterea presiunii intrabucale la muzicanţi su!lători 0n sticlă.


-1. C.M. Diagnosticul di!erenţial al sialodoc$itei se !ace cu-

A. /itiaza canalului Stenon sau J$arton;B. Corpii străini cu localizare 0n planşeu sau obraz;C. Sialodenitele acute şi cronice;. *umorile benigne şi maligne;". 0steomielita odontogenă.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.1



-. C.M. Care dintre următoarele a!irmaţii sunt corecte 0n cazul parotiditelor supurate-

A. Bombarea apare ?n dreptul tragusului;B. 1ri!iciul canalului Stenon este tume!iat 0ntredesc$is iar la presiune apare puroi;C. Tegumente discret congestionate;. *rismus acentuat;". A!ec'iunea se ?nso'eşte de mişcări mandibulare dureroase.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<2.

-. C.M. Diagnosticul di!erenţial al parotiditelor supurate 0l !acem cu-

A. (arotidita epidemică;B. 1steomielita de ram ascendent;C. Abcesul de lo7ă parotidiană;D. /itiaza parotidiană;". *umori parotidiene.


12-3. C.M. Diagnosticul di!erenţial al subma,ilitei acute se !ace cu-

A. Abcesele lo7ii subma,ilare;B. /itiaza salivară;C. Tumorile suprain!ectate;D. /im!adenitele acute supurate submandibulare;". Cu toate bolile sus numite.

#.Pricop, ".$rtilă % &n!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale. "ditura )elicon, *imişoara, 1++. Pag.139C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag.

11.

-. C.M. :n!ectarea glandelor salivare are loc prin intermediul-

A. 3etrograd prin ductul principal;B. (e cale lim!atică;C. (e cale $ematogenă;D. (e cale directă &trauma';". Prin mucoasa cavită'ii bucale.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<<.

-<. C.S. Principalul ?n tratamentul sialodenitelor acute este:

A. &nci/ia desc7iderea ?n orice ca/;B. #asa al glandelor şi !i/ioterapie;C. Antibioticoterapie desensibilizante dezinto,icante sialogoge;. *ratament balnear;". 4nlăturarea glandei a!ectate.


--. C.S. Pentru stimularea secre'iei glandelor salivare ?n sialadenite se recomandă sialogoge timp de 19

/ile:A. e %3 ori pe /i c5te 9%9 picături de solu'ie de pilocarpină 1;B. %< picături de solu'ie de pilocarpină 1;



C. e 2%19 ori pe /i c5te 19%1 picături de solu'ie de pilocarpină 1;. 4nainte de mese de administrat 9, ml de solu'ie de pilocarpină 1;%. De <)= ori pe zi cte *)@ picături de soluţie de pilocarpină 8O.


-2. C.S. Sialogra!ia ?n parotidita cronică nespeci!ică arată:

A. &magine tipică de minge 'inută ?n m5nă;B. Amputa'ii canaliculare cu /one lacunare;C. Canale cu contur neregulat cu aspect de pom 0n!lorit;. &nectarea redusă a parenc7imului glandular, cu aspect de arbore mort;". Eu se practică sialogra!ia, e(ist5nd riscul diseminării in!ec'iei.


-+. C.M. Diagnosticul di!erenţial al parotiditelor cronice se !ace cu-

A. Tumorile parotidiene;B. Sindromul S7gren;C. Boala Miculic$;. Parotidite litia/ice;". 8legmon 7emi!acial.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag.119.

29. C.#. iagnosticul di!eren'ial al paroditelor acute se !ace cu:

A. Parotidita epidemică;B. Mastoidita vr!ului;

C. Sialolitia/a;. C7ist sebaceu;%. Artrita temporo)mandibulară.


21. C.S. Parotidita epidemică oreionul poate !i tratată:

A. 4n cabinetul de c7irurgie orală;B. 4n sec'ia de c7irurgie ma(ilo%!acială;C. 4n sec'ia de boli interne;D. +n secţia de boli in!ecţioase;

". e to'i medicii at5t ?n ambulator c5t şi ?n spital.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<-.

2. C.#. iagnosticul di!eren'ial al parotiditei epidemice acute se !ace cu:

A. (arotidita acută supurată;B. /itiaza salivară;C. Tumorile parotidiene;. Le/iunile traumatice ale regiunii parotide;". Cu toate.


2. C.#. Cau/ele cele mai !recvente ale !istulelor salivare sunt:



A. Traumatismele accidentale;B. Supuraţiile glandelor desc$ise spontan la piele;C. /itiaza salivară glandulară complicată cu abces;D. :n!lamaţii speci!ice ale glandei &TBC lues actinomicoză';%. Tumori ulcerate.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3-%32.

23. C.#. $n loc deosebit ?n etiologia !istulelor salivare ?l ocupă traumatismele operatorii şi anume caredin ele:

A. :ncizii pentru desc$iderea supuraţiilor;B. 1peraţii pentru 0nlăturarea tumorilor;C. 1peraţii la mastoidă;. 0pera'ii pentru apo!i/a coronoidă;". *oate ?n egală măsură.


2. C.#. Pentru e(aminarea unei !istule salivare se e(ecută:

A. Cateterismul cu un !ir subţire de setolină sau nailon;B. Sialogra!ia cu lipoidol;C. >istulogra!ia cu substanţe de contrast;. 0rtopantomogra!ia;". Biopsia.



2<. C.S. 8istulele canalului Stenon se găsesc situate:

A. e%a lungul marginii mandibulei;B. 4n regiunea geniană;C. De)a lungul canalului pe linia ce uneşte lobul urec$ii cu aripa nasului &linia (oirier';. 4n /ona mastoidiană;". 4n regiunea submandibulară.


2-. C.#. *ratamentul !istulelor salivare constă ?n:

A. Compresia cu banda7 strns pe glandă )@ zile;B. 3adioterapia &*99 r';C. Cauterizarea traiectului !istulos;D. (lastia cu lambouri din vecinătate;". Cu toate.

C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag.11%113.

22. C.#. Precipitarea sărurilor minerale este !avori/ată de:

A. ?iposialie;B. Staza salivară;C. Alcalinitatea salivei;D. Concentraţia mai mare de săruri minerale;



%. (rezenţa unor cellule epiteliale descuamate.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<9.

2+. C.#. Cau/ele !avori/ante generale care intervin ?n !ormarea calculilor salivari sunt:

A. Terenul neuroumoral;B. Tulburările metabolice generale;C. (oliartrita cronică evolutivă;D. Abuzul de alimente conservate acide şi picante;". Con'inutul sporit de săruri minerale ?n mediu apă, produse alimentare.


+9. C.#. Calculii intracanaliculari au o !ormă şi culoare:

A. 1voidal;B. >uzi!ormi;

C. Adesea cu un şanţ longitudinal pentru scurgerea salivei;D. Coloraţia este gri albicioasă galbenă sau brună;". Eeregula'i, s!erici.


+1. C.S. Calculii intraglandulari sunt:

A. e !ormă ovoidală;B. eregulaţi s!erici;C. 8usi!ormi;. Alungi'i;

". "lipsoidali.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<9.

+. C.#. Litia/a parotidiană:

A. %ste mai rară dect cea submandibulară;B. "ste mai !recventă dec5t cea submandibulară;C. Calculul este mai !recvent ?n glandă;D. Calculul este mai !recvent 0n canalul Stenon;". Calculul este ovoid.


1++. Pag. 3<.

+. C.#. Litia/a submandibulară:

A. %ste mai !recventă dect cea parotidiană;B. "ste mai rară dec5t cea sublinguală;C. Calculul este mai !recvent 0n canalul J$arton;. Calculul este mai !recvent ?n glandă;". *oate răspunsurile sunt corecte.


+3. C.S. Colica salivară se mani!estă prin două semne clinice caracteristice:

A. urerea şi abcesul salivar;



B. *umoarea salivară şi invadarea septică a glandei;C. Durerea şi tumoarea salivară !antomă;. urerea şi apari'ia puroiului pe canalul =7arton;". Abces salivar şi tumoare salivară.


+. C.S. Care dintre următoarele e(amene nu pre/intă interes ?n diagnosticul sialolitia/ei:

A. Cateterismul canalului =7arton;B. adiogra!ia simplă;C. Citodiagnosticul;. Sialogra!ia;". "(amenul clinic.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<%3<.

+<. C.#. Litia/a submandibulară:

A. 8luctuen'ă ?n /ona de tume!ac'ie ma(ilară;B. )ipoeste/ie trigeminală;C. Colică salivară;D. Abcesul salivar;%. Tumora salivară.


+-. C.S. #etoda de elec'ie pentru tratamentul litia/ei canalului =7arton este:

A. #asaul insistent al regiunii submandibulare p5nă la eliminarea calculului;

B. *empori/area adaptării deci/iei, p5nă la eliminarea spontană a calculului;C. Subma(ilectomia;D. Ablaţia c$irurgicală a calcului;". e regulă, nu se aplică tratamente c7irurgicale.


+2. C.#. 4n diagnosticul litia/ei salivare:

A. Sialogra!ia nu are valoare;B. Sialogra!ia este relevatoare;

C. Cateteri/area canalului nu are valoarea diagnostică;D. Cateterizarea dă in!ormaţii numai pentru litiaza canaliculară;". *oate răspunsurile%s corecte.


++. C.#. 4n litia/a submandibulară:

A. urata unei colici este lungă, de peste o oră;B. Durata unei colici este scurtă sub o oră;C. *ume!ac'ia glandei se men'ine mult timp;D. Tume!acţia glandei cedează 0n scurt timp după alimentaţie;". *ume!ac'ia glandei nu este in!luen'ată de alimenta'ie.




99. C.#. Abla'ia c7irurgicală a calculului salivar prevede:

A. Aplicarea unei suture sau pense $emostatice retrograde de calcul;B. :ncizia mucoasei deasupra canalului J$arton unde este situat calculul;C. +ndepărtarea calculului;D. Spălarea plăgii cu ser !iziologic;%. Se lasă desc$is canalul la nivelul inciziei.

6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<3.C.Burlibaşa C7irurgie 0rală şi #a(ilo!acială. "ditura #edicală Bucureşti, 99. Pag.11+.

91. C.S. 4n ca/ul ?n care calculul salivar este situat ?n glandă, se !ace:

A. Abla'ia c7irurgicală prin canal l5ngă glandă;B. Se ?nlătură piatra salivară din glandă operator;C. Se ?nlătură o por'iune de glandă cu calculul salivar;D. Se 0ndepărtează glanda salivară cu calculul;

". Prin masa, se ?nlătură calculul salivar.6.*imoşca, C. Burlibaşa % C7irurgie Buco%#a(ilo%8acială. "ditura $niversitas C7işinau ,1++. Pag. 3<.

6rila cu răspunsuri

1. C <1. AC" 11. C 121. A 31AB. ABC <. ABC" 1. AC 12. ABC" 3. A. ABC" <. ABC 1. AC" 12. ABC 3. 3. C <3. ABC" 13. C 123. BC" 33. ABC"

. ABC <. ABC 1. AB 12. ABC" 3. ABC"<. ABC" <<. A 1<. A 12<. AB" 3<. ABC"-. ABC <-. A 1-. ABC 12-. ABC 3-. ABC"2. ABC <2. B 12. AB 122. ABC 32. ABC"+. ABC" <+. " 1+. 12+. A 3+. ABC19. -9. BC 19. B 1+9. AB 9. ABC11. ABC -1. BC 11. AC 1+1. BC" 1. B1. ABC" -. C 1. BC" 1+. AC . ABC1. ABC -. ABC" 1. AC 1+. ABC" . ABC13. -3. ABC" 13. ABC" 1+3. BC 3. ABC"1. B -. ABC 1. C" 1+. AC . C

1<. AC -<. ABC" 1<. AB" 1+<. C <. A1-. ABC --. ABC" 1-. ABC 1+-. ABC -. B12. ABC" -2. ABC" 12. ABC 1+2. 2. A1+. ABC" -+. ABC 1+. C 1++. C +. C"9. ABC 29. ABC" 139. C" 99. ABC" <9. AB"1. ABC" 21. C" 131. ABC 91. ABC" <1. AC. A 2. B 13. A 9. ABC" <. ABC. B 2. AB 13. C" 9. ABC" <. BC3. B 23. B 133. 93. BC <3. C. B 2. AC" 13. 9. AB <. AC<. 2<. ABC" 13<. ABC 9<. " <<. B-. C 2-. B" 13-. ABC" 9-. C <-.A C2. C 22. ABC" 132. ABC 92. B" <2. ABC"+. 2+. 13+. C 9+. B <+. AC"9. +9. ABC 19. C 19. ABC" -9. ABC"



1. BC +1. AB 11. A 11. ABC" -1. ABC. A +. ABC" 1. AC" 1. ABC" -. BC. B +. ABC" 1. AC 1. -. ABC3. +3. ABC" 13. AB 13. C -3. ABC. AC +. ABC" 1. C 1. ABC" -. ABC<. AC +<. ABC 1<. ABC 1<. ABC -<. C

-. ABC +-. ABC 1-.A 1-. ABC" --. "2. C +2. C 12. ABC" 12. C -2. C+. ABC ++. ABC" 1+. C 1+. ABC" -+. ABC39. 199. B 1<9. AC 19. ABC 29. B"31. C 191. ABC" 1<1. AB" 1. ABC" 21. 3. AC 19. A 1<. B . 2. ABC3. BC" 19. AC 1<. AB . B 2. ABC"33. ABC" 193. ABC" 1<3. AB 3. ABC 23. ABC3. C" 19. 1<. B . ABC" 2. ABC3<. C 19<. BC 1<<. BC <. C" 2<. C3-. B 19-. A" 1<-. ABC -. AC 2-. ABC32. C" 192. C 1<2. ABC 2. C 22. ABC"

3+. A 19+. ABC 1<+. AB +. 2+. ABC9. AB 119. ABC 1-9. AB 9. AB +9. ABC1.ABC 111. ABC" 1-1. B 1. +1. B. ABC" 11. ABC" 1-. ABC . B +. A. ABC 11. ABC" 1-. C . C" +. AC3. B 113. A 1-3. C" 3. ABC" +3. C. B 11. ABC" 1-. AB . AC +. C<. B 11<. C 1-<. AB <. BC +<. C"-. ABC 11-. ABC 1--. C -. +-. 2. ABC" 112. ABC" 1-2. ABC 2. C +2. B+. ABC 11+. A" 1-+. ABC +. ++. B

<9. ABC 19. A 129. AC 39. C" 99. ABC"91.

Teste an :::

1. C.#. La nivelul cavită'ii bucale, !unc'ionea/ă o serie de mecanisme de protec'ie, care in!luen'ea/ăcalitativ şi cantitativ !lora microbiană pre/entă:

A. /izozimul;

B. Sistemul antibacterian lactopero,idaza)t$iocinat ?<1<;

C. Betalizinele din sterul sanguin şi glicoproteinele salivare;

D. (rocesul de ga!ocitoză şi bacterio!agii;

%. Anticorpii salivari- :gA:g:gM.

M.Pricop, E.Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. p.8-9.

. C.#. 8ocarele de in!ec'ie poten'ial patogenice ?n cavitatea bucală sunt:

A. (laca dentară;



B. Caria dentară;

C. (ungile patodontale tartrul;

D. (arodontitele apicale;

%. Depunerile linguale.


. C.#. Sistemul de re/isten'ă al organismului uman !a'ă de ac'iunea agen'ilor patogeni cuprinde:

A. 3ezistenţa sau imunitatea naturală &moştenită';

B. 3ezistenţa sau imunitatea dobndită;

C. :munitatea umorală &prin anticorpi';

D. :munitatea celulară &imunitatea mediată celular';

". Eici una din ele.


3. C.S. 4n ca/ul in!ec'iilor, organismul uman ac'ionea/ă speci!ic, elabor5nd anticorpi ca răspuns la pre/en'a antigenilor microbieni. e cine sunt produşi aceşti anticorpi:

A. e către elementele sanguine eritrocite, monocite;

B. De către lim!ocitele B;

C. 4n gangliononii lim!atici;

. 4n structurile tisulare mucoasă, submucoasă;

". e către macro!agi.

M.Pricop, E.Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. p.18.

. C.#. 4n evolu'ia procesului in!lamator se recunosc două varietă'i principale de in!lama'ie;

A. &n!lama'ie locală;

B. Acută;

C. &n!lama'ie generali/ată septicemie;

D. Cronică sau proli!erativă;


M.Pricop, E.Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. p.2

<. C.#. Procesul in!lamator acut descris ?ncă ?n sec.&&& ?.e.n. de Celsius şi 6alen are următoarele semne:

A. Calor;B. Tumor;



C. 3ubor;

D. Dolor;

%. >unctio laesae.


-. C.S. Abcesul este:

A. $n proces in!lamator di!u/ ?n 'esuturile osoase;

B. $n proces in!lamator di!u/ ?n 'esuturile moi subcutanate, intramusculare, ?n organe parenc7imatoase;

C. 1 in!lamaţie supurată localizată circumscrisă;

. $n proces in!lamator al tegumentelor;

". Eici o de!ini'ie nu corespunde.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.2

2. C.S. 8legmonul este:

A. 0 in!lama'ie supurativă locali/ată;

B. n proces in!lamator cu caracter di!uz;

C. $n proces pseudomembranos;

. $n proces cu in!iltra'ie seroasă;

". $n proces cu in!iltra'ie !ibrinoasă.


+. C.#. 8legmonul se caracteri/ea/ă prin:

A. :n!iltraţia di!uză a ţesuturilor &!ără delimitare precisă';

B. Tume!acţie $iperemie dură la palpare dureroasă;

C. Conţinerea unui e,sudat cu polimor!onucleare bacterii resturi de material necrotic;

D. Sunt provocate de germeni patogeni mai agresivi cu o virulenţă pronunţată &streptococi';

%. 3eacţia de apărare locală şi generală scăzută.


19. C.#. Căile de desimilare a in!ec'iei din !ocarul in!lamator sunt:

A. /im!atică;

B. ?ematogenă;C. De)a lungul pac$etelor vasculo)nervoase;



D. (rin spaţiile inter!asciale intermusculare;

%. (rin spaţiile intratisulare.


11. C.#. #ecanismul de declanşare a unui proces in!lamator se pre/intă prin:

A. 3eacţia generală a organismului &t9 tabloul sanguin';

B. 3eacţii locale &mediatori tulburări circulatorii tulburări de permeabilitate vasculară';

C. /ocal &rubor calor dolor tumor !uncţia laesae';

D. Activarea elementelor de !agocitoză &micro)şi macro!agii';

%. Activitatea !actorului L:: plasminogenul c$ininogenul.


1. C.S. 4n in!lama'iile cronice predomină:

A. :n!lamaţia cu caracter proli!erativ;

B. &n!lama'ia cu caracter seros;

C. &n!lama'ia cu caracter !ibrinos;

. &n!lama'ia cu caracter cataral;

". &n!lama'ia cu caracter pseudomembranos.

M.Pricop, E.Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. p.)

1. C.#. #ecanismele patogene prin care agen'ii in!ec'ioşi din os di!u/ea/ă ?n păr'ile moi sunt:

A. Calea transosoasă prin canalele ?aGers;

B. Calea submucoasă;

C. Calea directă;

D. Calea lim!atică;

%. Calea venoasă.


13. C.#. 8lora microbiană ?n in!ec'iile buco%ma(ilo%!aciale cel mai !recvent este:

A. especi!ică;

B. Mi,tă;

C. (olimor!ă;

. Speci!ică;

". Se pot ?nt5lni toate tipurile de !loră;




1. C.#. in punct de vedere anatomo%patologic, celulita acută se caracteri/ea/ă prin:

A. *rombo/ă septică vasculară, urmată de necro/ă, cu apari'ia de bule ga/oase;

B. Congestia capilară şi 7emoragii di!u/e;

C. #asodilataţie accentuată e,sudat seros;

D. Diapedeză leucocitară şi in!iltrat celular;

". *oate acestea.


1<. C.S. Celulita cronică este caracteri/ată, din punct de vedere anatomo%patologic, prin:

A. @asodilata'ie accentuată, e(sudat seros, diapete/ă leucocitară şi in!iltrat celular;

B. *rombo/ă septică vasculară, urmată de necro/ă cu apari'ia de bule ga/oase;

C. #embrană piogenă ce con'ine ?n interior vase de neo!orma'ie, celulele par'ial sau total distrusealături de 7istiocite, plasmocite, lim!ocite;

D. Congestie capilară şi $emoragii di!uze;

". *oate acestea.


1-. C.S. Abcesul, din punct de vedere anatomo%patologic se caracteri/ea/ă prin:

A. Congestie capilară şi 7emoragii di!u/e;

B. Membrană piogenă ce conţine vase de neo!ormaţie $istiocite plasmocite lim!ocite şipolimor!o)nucleare;

C. *rombo/ă septică vasculară;

. Eecro/ă cu apari'ia de bule ga/oase;

". @asodilata'ie accentuată, e(sudat seros, diapete/ă leucocitară şi in!iltrat celular.


12. C.S. Semnul patognomonic al unui abces poate !i:

A. 4mpăstrarea;

B. &ndura'ia;

C. >luctuenţa;

. Crepita'iile ga/oase;

". urerea pulsatilă.




1+. C.S. Care este e(plica'ia trismusului apărut ?n pericoronarita supurată:

A. epre/intă o po/i'ie antalgică;

B. Se datorea/ă tume!ac'ie de la nivelul comisurii interma(ilare ce limitea/ă mişcărilemandibulei;

C. %ste o contractură iritativ)re!le,ă a muşc$ilor maseteri;

. Semni!ică e(tensia supura'iei ?n loa maseterină;

". &ndică in!ec'ia cu germeni tetanigeni.


9. C.S. Calea transosoasă de di!u/are ?n in!ec'iile păr'ilor moi perima(ilare are ca punct de plecare maiales:

A. Accidentele de erup'ie ale din'ilor;

B. (arodontite apicale;

C. Parodontite marginale;

. Pre/en'a unor corpi străini;

". &n!ec'ii !aringo%amigdaliene.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.2)

1. C.S. Preci/a'i care dintre următoarele a!ec'iuni pot determina in!ec'ii ale păr'ilor moi perima(ilare

prin di!u/are transosoasă:

A. (arodontita apicală;

B. Parodontita marginală;

C. &n!ec'iile !aringo%amigdaliene;

. Pre/en'a unor corpi străini;

". 8urunculele !e'ei.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P. 2)

. C.S. Supura'ia circumscrisă sub !orma unei colec'ii cu con'inut purulentă este caracteristică pentru:

A. Celulita acută;

B. Celulita cronică;

C. Abces;

. 8legmon;

". 8istula cronică.




. C.#. Semnele obiective generale ?ntr%un proces in!lamator sunt:

A. Temperatura corporală crescută &=E)=4E)I9E';

B. Des$idratare piele uscată caldă buze crăpate mucoasă orală uscată secreţie salivarăredusă;

C. Alterarea stării generale apatie adinamie inapetenţă scăderea interesului către tot ce)l 0ncon7oară discon!ort general iritabilitate insomnie;

D. Adenopatie;

%. Sc$imbări $ematologice şi de urină.


3. C.#. 4nsăm5n'area con'inutului unei colec'ii supurate se !ace pentru:

A. A stabili cu precizie ce tipuri bacteriene conţine acest proces;

B. A stabili care este sensibilitatea germenilor patogeni la antibiotice &antibiograma';

C. A stabili un plan corect de aneste/ie şi interven'ie c7irurgicală;

. A indica corect tratamentul comple(;

". A şti pronosticul procesului.


. C.S. Cel mai !recvent, periostitele sunt cau/ate de:

A. Parodontitele apicale cronice;

B. 0steomielita odontogenă;

C. (arodontitele apicale e,acerbate;

. "rup'ia di!icilă a molarului de minte in!erior;

". 6angrenele pulpare complicate.


<. C.#. Abcesele periosoase apar mai !recvent la:

A. #andibulă;

B. Ma,ilă;

C. #estibular;

. Lingual;

". Palatinal.


-. C.#. 8ormele periostitelor sunt:



A. (eriostita acută seroasă;

B. (eriostita acută purulentă;

C. (eriostita cronică $"perplastică &productivă';

D. (eriostita cronică purulentă;


!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.2*

2. C.S. 4ntr%un abces vestibular durerea este mai intensă ?n stadiul:

A. "ndoosos;

B. Subperiostal;

C. Submucos;

. 8istuli/are;

". 4n toate stadiile este la !el de intensă.


+. C.S. Abcesul perimandibular intern submucos se poate con!unda cu:

A. Abcesul de loă subma(ilară;

B. *umora c7istică a planşeului bucal;

C. anula;

D. Abcesul de lo7ă sublinguală;

". *oate acestea.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.2+

9. C.#. Care din următorii din'i pot provoca prin le/iunile lor abcese palatinale:

A. Caninul superior;

B. :ncisivul lateral superior;

C. (rimul molar superior;

. &ncisivul central superior;

%. (rimul premolar superior.


1. C.S. *ratamentul ?n abcesul palatinal constă ?n:

A. Punc'ie aspirativă av5nd ?n vedere riscul le/ării arterii palatine;

B. &nci/ie paralelă cu artera palatină, c5t mai aproape de linia mediană;



C. :ncizie cu e,cizie U0n !elie de portocală2;

. rena cu lamă de cauciuc;

". rena cu meşă iodo!ormată.


. C.S. upă desc7derea abceselor, unde se drenea/ă cu o lamă de cauciuc, altele nu care:

A. Abcesul vestibular;

B. Abcesul mentonier;

C. Abcesul palatinal;

. Abcesul sublingual;

%. Toate.


. C.#. 0steomielita odontogenă este un proces in!ec'ios e(tensiv care interesea/ă:

A. (orţiunea medulară osoasă;

B. Sistemul ?aGersian;

C. Corticala ma,ilarelor;

D. (eriostul;

". Mesuturile ?nconurătoare moi.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.*2

3. C.#. Ca !actor etiologic, ?n osteomielita ma(ilarelor, se incriminea/ă:

A. angrena pulpară complicată cu parodontită apicală acută;

B. (rocese periapicale cronice acutizate;

C. >racturile oaselor ma,ilare;

D. +nsămnţare pe cale $ematogenă din !ocare de la distanţă;

%. (lăgile poste,tracţionale dinţii incluşi.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.*

. C.#. upă locali/area şi !orma clinică a procesului in!ec'ios, in!ec'iile oaselor ma(ilare se clasi!ică?n:

A. 1steomielite supurate şi nesupurate;

B. (eriostită;C. 1steită alveolară;



. 0steomielita primară şi secundară;

%. 1steomielita acută şi cronică;


<. C.#. 4nsăm5n'area osului cu germeni patogeni pe cale directă se poate !ace de la:

A. >racturi desc$ise ale oaselor ma,ilare;

B. Amigdalita acută;

C. 0tita medie;

D. (ericoronarita supurată;

". Procese septice na/ale.


-. C.#. Bolnavul cu osteomielită di!u/ă a mandibulei poate pre/enta:

A. ?ipersalivaţie;

B. Trismus;

C. >istule cutanate sau mucoase;

D. +ngroşare osteo)periostică limitată la dintele cauzal;

%. Semnul #incent dVAlger.

!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.**

2. C.S. Calea cea mai !recventă de ?nsăm5n'are a osului ?n osteomielită poate !i:

A. Directă;

B. &ndirectă;

C. Lim!atică;

. )ematogenă;

". Eici una dintre acestea.


+. C.S. Care este cea mai !recventă cau/ă a osteomielitei la copii:

A. *raumatisme;

B. Boli eruptive;

C. &n!ec'ii rinogene;

. Artrite temporo%mandibulare;

". &n!ec'ii otice.




39. C.S. 0steomielita se locali/ea/ă mai !recvent:

A. La ma(ilar;

B. /a mandibulă;

C. 4n egală măsură la ambele oase;

. Eumai la copii;



31. C.#. Care din următoarele semne clinice sunt caracteristice osteomielitei di!u/e de mandibulă:

A. Mobilitate dentară;

B. iscordan'ă puls%temperatură;

C. Stare generală moderat alterată;

D. Semnul lui #incent dVAlger;

". Semnul lui @alsalva po/itiv.


3. C.S. 4n osteomielita di!u/ă, pentru ca e(amenul radiologic să !ir concludent, se admite ca cel pu'in 9%

<9 din minerali/area osoasă să !ie a!ectată. Acest grad de alterare se ?nt5lneşte după:

A. % /ile de la debut;

B. *)@ zile de la debut;

C. 9 de /ile de la debut;

. % /ile de la debut;

". 4n prima /i c5nd boala debutea/ă.


3. C.#. Care sunt complica'iile osteomielitei di!u/e:

A. 0steoradionecro/a;

B. Artrita temporo)mandibulară;

C. Sinuzita ma,ilară;

. #aligni/area;

%. Supuraţiile pulmonare.!. "imo#ca, $.%urliba#a $&irur'ie %M( 1992 P.*+



33. C.S. 4n ce stadiu al osteomielitei se practică sec7estrectomiaN

A. La 1% săptăm5ni de la debut;

B. La % săptăm5ni de la debut;

C. La o lună de la debut;

D. /a =)E săptămni de la debut;

". Precoce.


3. C.S. Cel mai !recvent +9 ?n osteomielite de ?nt5lnesc următorii germeni patogeni:

A. Streptococ 7emolitic;

B. ". Coli;

C. Pneomococii;

D. Sta!ilococii auriu şi alb;

". Actinomicete.


3<. C.S. Cel mai !recvent 29%+9 de osteomielită odontogenă sunt a!ectate oasele:

A. Ea/ale;

B. #alarul;

C. #a(ila;

D. Mandibula;

". Palatinale.


3-. C.S. Cel mai !ecvent osteomielita odontogenă este ?nt5lnită la pacien'ii de v5rsta:

A. P5nă la un an;

B. 1%1 ani;

C. <9)I9 ani;

. 9%<9 ani;

". Peste <9 ani.

O. QRTUQVW XYZZ[Y\]T^W_ TUQ`WUQQ[Y_ 1++9 TUZ.1-.

32. C.S. 0steomielita 7ematogenă este ?nt5lnită cel mai !recvent la:

A. Bătr5ni;



B. Adul'i;

C. Copii;

. Eou%născu'i;

". La to'i ?n egală măsură.


3+. C.S. #a(ila este a!ectată de osteomielită odontogenă mai rar datorită particularită'iloranatomomor!ologice:

A. #a(ila are o corticală groasă şi nu are deloc os spongios;

B. Ma,ila are o corticală subţire o irigaţie sanguină mai bogată care 0i asigură o rezistenţămai crescută !aţă de in!ecţii;

C. #a(ila este străpunsă de canalul suborbitar, incisiv;

. Sistemul de canale 7aersiene este destul de de/voltat;


$.%urliba#a $&irur'ie M( 1999 P.48

9. C.#. #andibula este a!ectată de osteomielită odotogenă mai !recvent datorită particularită'ilor saleanatomomor!ologice:

A. Are o corticală sub'ire ce !avori/ea/ă un drena rapid;

B. 0 iriga'ie sanguină bogată, care ?i asigură o re/isten'ă mai crescută !a'ă de in!ec'ii;

C. Are 'esut medular şi os spongios mult;

D. 6esutul medular este 0ncon7urat de o corticală groasă vascularizată săracă de tipterminal;

%. (rezenţa canalului mandibular care !avorizează di!uzia supuraţiei de)a lungul osului.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.48

1. C.#. Simptomatologia generală ?n osteomielita odontogenă acută este marcată de:

A. >ebră !rison ta$icardie ta$ipnee;

B. reţuri vărsături inapetenţă dis!uncţii ale tractului digestiv;

C. Ce!alee insomnie;

D. Stare generală alterată pierderea capacităţii de muncă;

%. (aliditatea tegumentelor corporale transpiraţii.




. C.#. Simptomatologia locală ?n osteomielita odontogenă acută este pre/entată de:

A. Tume!acţie di!uză cu tegumentele congestionate lucioase distinse;

B. /a palpare regiunea este in!iltrată sau !luctuentă;

C. Mucoasa bucală congestionată şi edemaţiată;

D. (alparea proceselor alveolare este dureroasă pe versantele orale şi vestibulareremarcndu)se 0ngroşarea periostală;

%. Dinţii sunt dureroşi spontan şi la percuţie mobili acoperiţi de papile dentare$ipertro!iate. Din şanţul gingival se elimină puroi.


. C.#. 4n osteomielita odontogenă acută sunt observate sc7imbări metabolice, bioc7imice ca:

A. Acidoză şi des$idratare;

B. Albuminuria;

C. Anemie prin scăderea numărului de eritrocite şi $emoglobine;

D. /eucocitoză cu creştere numărului de p.m.n. neutro!ile;

%. #S?)ul este crescut.


3. C.S. 4n a!ectarea cărui os ?n ca/ de osteomielită odontogenă acută se ?nt5lnesc semne de sinu/ită

acută:

A. #andibulă;

B. Palatinal;

C. #alarul;

. Ea/ale;

%. Ma,ila.


. C.#. iagnosticul di!eren'ial al osteomielitei odontogene cronice se !ace cu:

A. Tumorile benigne osoase cu debut central sau peri!eric;

B. Tumorile maligne cu debut central;

C. C$isturi odontogene suprain!ectate;

D. :n!ecţii speci!ice endoosoase;


$.%urliba#a $&irur'ie M( 1999 P.*)



<. C.#. 0steomielita odontogenă cronică poate lăsa o serie de complica'ii, ca:

A. Tulburări de creştere a mandibulei;

B. Anc$iloze temporo)mandibulare;

C. De!ecte 0ntinse;

D. Construcţii mandibulare;

%. Comunicări largi bucosinuzale.

$.%urliba#a $&irur'ie M( 1999 P.*)

-.C.#. 4ntr%un abces sau !legmon al regiunii suborbitare punctul de plecare a in!ec'iei este:

A. &ncisivii;

B. Caninii;

C. (remolarii;

. #olarii;

". #olarul de minte.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.19+

2. C.#. Semnele clinice ale unui abces !legmon al regiunii suborbitare sunt:

A. Tume!iere 0n regiunea suborbitară pleoapei in!erioare;

B. Tume!acţia buzei superioare şi ştergerea plicei nasopalatine;

C. Aripa nazală este deviată spre partea sănătoasă;

D. Buza superioară puţin anesteziată;

%. >undul de sac vestibular superior bombat.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.19+

+. C.S. 4n abcesul !legmonul regiunii suborbitare, inci/ia se !ace:

A. Pe marginea in!erioară a orbitei;

B. Pe plica na/o%labială;

C. Pe versantul na/al;

D. (e !undul sacului vestibular;

". 4n !osa canină.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.198

<9. C.#. upă desc7iderea abcesului !legmonului regiunii suborbitare, ?n rană se introduce:

A. n dren din lamă de cauciuc;



B. n tub de cauciuc;

C. 1 meşă iodo!ormată;

. 0 !5şie de ti!on;

". $n tampon cu antiseptice.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.198

<1. C.#. Punctul de plecare al in!ec'iei ?n regiunea /igomatică este:

A. Molarii timpurii de la ma,ilă;

B. 1steomielita osului malar;

C. Din alte regiuni 0nvecinate;

. 0steomielita mandibulei;

". Sinu/ita odontogenă.

/03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)4

<. C.S. 6rani'ele regiunii /igomatice sunt:

A. /imitate şi coincid cu osul malar;

B. Limitate de m. temporal, maseterin, pătrat al bu/ei superioare;

C. 0rbita, mandibula, ma(ila, temporalul;

. Pleoapele, versantul na/al, plica na/o%labială;

". *oate ?mpreună.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)4

<. C.#. *abloul clinic al abcesului regiunii /igomatice poate !i repre/entat de:

A. %dem congestia tegumentelor regiunii moalare-

B. %demul se poate răspndi spre regiunile 0nvecinate &temporalesuborbitare parotidiene';

C. +n unele cazuri de trismus este implicat m. maseterin;

D. Temperatură locală mărită;

". *oate.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)4

<3. C.S. $n abces al regiunii /igomatice poate !i desc7is printr%o inci/ie:

A. Pe !undul sacului vestibular superior;

B. La tubero/itate;

C. Pe marginea in!erioară a orbitei;



D. (e marginea in!erioară a osului malar;

". 4n regiunea temporală.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)4

<. C.#. egiunea geniană ocupă partea laterală a !e'ei şi este de !ormat neregulat patrulateră. "a are

următoarele limite:

A. Superior rebordul superior al orbitei;

B. /ateral marginea anterioară a muşc$iului maseter;

C. Medial o linie ce corespunde de sus 0n 7os şanţului nazogenian şi genio)labial;

D. :n!erior marginea in!erioară a corpului mandibulei.

". *oate.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.198

<<. C.#. in regiunea geniană procesul in!ec'ios trece cu uşurin'ă ?n loile ?nvecinate, deoarece:

A. %ste o lo7ă cu limite slab reprezentate;

B. "ste o loă cu o re'ea bogată de vase sanguine;

C. Prin această loă trec pac7ete multiple de vase şi nervi;

D. Conţinutul de ţesut gras ţesut con7unctiv !ibros;

%. Conţine vase lim!atice şi lim!onoduli.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.198

<-. C.#. "tiologia abcesului sau !legmonului genian poate !i:

A. (rocese dentoparodontale cu punct de plecare premolarii şi molarii superiori şi in!eriori;

B. /itiaza suprain!ectată a canalului stenon;

C. >urunculele !eţei;

D. Corpii străini cu localizare geniană;

%. (ropagarea in!ecţiei de la lo7ile de vecinătate.


<2. C.#. Supura'iile din obra/ au o mare di!u/are ?n special spre:

A. 1rbită;

B. egiunea subngulomandibulară;

C. /o7ile pro!unde;. egiunea sublinguală;



". ecesul loii submandibulare.


<+. C.#. $n abces genian di!u/ se drenea/ă de obicei:

A. (e cale endobucală;

B. (e cale e,obucală;

C. (e cale mi,tă;

. Eumai printr%o inci/ie submandibulară;



-9. C.#. Simptomatologia unui !legmon genian este pre/entată de:

A. Tume!acţie de obraz di!uză cu pielea congestionată netedă lucioasă 0n tensiune;

B. Nanţurile peribucale şterse;

C. %demaţie puternică a regiunilor din 7urul obrazului;

D. Mucoasa 7ugală congestionată lucioasă cu amprenta dinţilor acoperită cu depozite;

%. (alparea dureroasă se constată !luctuenţă.


-1. C.#. Pe l5ngă simptomatologia clasică a !legmonului genian, mai apar simptome pasagere, ca:

A. Trismus;

B. ?ipersalivaţie;

C. ?alenă !etidă;

D. Tulburări !uncţionale &masticaţie !onaţie';

". Anc7ilo/e.


-. C.#. Loa parotidă este situată ?n por'iunea supero%laterală a g?tului av5nd ca limite:

A. Anterior ramura posterioară a ramului ascendent mandibular;

B. (osterior marginea anterioară a apo!izei mastoide;

C. Superior orizontale tangentă la marginea in!erioară a conductului auditiv e,tern;

D. :n!erior despărţitoarea submandibulo)pectinee;

%. %,tern pielea şi ţesutul celular subcutanat.




-. C.#. Con'inutul loii parotidiene este repre/entat de:

A. landa parotidă şi canalul Stenon;

B. /im!onodulii;

C. Artera carotidă e,ternă;

D. #ena 7ugulară e,ternă;

%. ervul !acial.


-3. C.#. 4n abcesul !legmonul loii parotidiene !actorii etiologici sunt:

A. :n!ecţiile glandei parotide &parotide acute supurate';

B. Adenitele intraparotidiene;

C. :n!ecţii la nivelul mastoidei;

D. (rocese dentoparodontale la molarul de minte in!erior;

%. :n!ecţii la nivelul conductului auditiv e,tern.


-. C.#. Simptomatica locală ?ntr%un abces !legmon parotidian este:

A. Tume!acţie cu pielea netedă congestionată 0n tensiune;

B. (alparea !oarte dureroasă;

C. Trismus;

D. neori torticolis sau uşoară dis!agie;

". #odi!icări eviden'iate de secre'ie salivară.


-<. C.S. iagnosticul di!ern'ial al unui abces parotidian se !ace cu:

A. *umorile mi(te parotidiene;

B. C7istadenolim!oamele;

C. (arotiditele acute supurate;

. C7istul sebaceu pretragian;

". Parotidita epidermică.

$.%urliba#a $&irur'ieM( 1999 P.19

--. C.S. 0 supura'ie care a cuprins loa parotidiană o inci/a'i:

A. Preauricular;





C. Dureri localizate 0n orbită;

D. (anta palpebrală 0nc$isă;

%. Mişcările globului ocular limitate.


2. C.#. 4n abcesul orbitei inci/ia este plasată:

A. /a nivelul ung$iului intern;

B. /a nivelul marginii in!erioare;

C. /a nivelul marginii superioare;

D. (rin per!ormarea sinusului ma,ilar;

". *oate ?mpreună.


2. C.#. $n !legmon orbital poate da următoarele complica'ii:

A. (ierderea totală a vederii;

B. Tromboza sinusului cavernos;

C. Meningita;

D. Septicemia;

%. Abcese intracraniene.


23. C.#. egiunea temporală este o regiune super!icială laterală şi perec7e, are următoarele limiteanatomice:

A. :n!erior creasta subtemporală a aripei mari a osului s!enoid;

B. Superior şi 0ndărăt scauma osului temporal;

C. Anterior malarul şi !rontalul;

D. %,terior !ascia temporală care in!erior se desparte 0n lama internă şi lama e,ternă carese inserează pe marginea superioară a arcului zigomatic;

%. :nterior secţia osului temporal.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)

2. C.#. 8actorii etiologici ai abcesului şi !legmonului regiunii temporale sunt:

A. (rocese dento)parodontale la molarii superiori;

B. +nţepături de origine diversă 0n regiunea temporală;

C. Corpi străini 0n retenţie la nivelul regiunii temporale;



D. (ropagarea in!ecţiei de la nivelul lo7ilor de vecinătate;

%. (rocese dentoparodontale la arcada in!erioară.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)2

2<. C.#. Simptomele generale ale abcesului !legmonului regiunii temporale sunt:

A. >ebră !risoane;

B. :ndispoziţie insomnie inapetenţă;

C. (ierderea capacităţii de muncă;

D. (aliditatea tegumentelor transpiraţii;

%. Sc$mbări sanguine de urină bioc$imice.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)

2-. C.#. Simptomele locale ale abcesului !legmonului regiunii temporale sunt:

A. Tume!acţie &simptom de pernuţă' pielea congestionată netedă lucioasă;

B. Trismusul devreme;

C. %dem 0n regiunile 0nvecinate &simptomul ceasului de nisip';

D. (alparea dureroasă !luctuenţă 0n cazul colecţiilor super!iciale;

". *oate.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)

22. C.#. $n abces !legmon al regiunii temporale este desc7is prin inci/ie:

A. /a polul cel mai pronunţat al colecţiei;

B. #erticală şi uşor oblică descendentă &radiară';

C. /a marginea arcului zigomatic;

D. Semirotundă la nivelul inserţiei m. temporal;

". Prin punc'ie cu un ac larg.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)

2+. C.#. Complica'iile abcesului !legmonului regiunii temporale sunt:

A. Trecerea 0n regiunile 0ncon7urătoare 0ndeosebi subtemporală;

B. 1steomielita osului temporal;

C. Constricţia mandibulei;

. e!orma'ii, de!ecte;

". Parali/ii !aciale.



. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2)

+9. C.#. 8osa subtemporală ocupă partea laterală a !e'ei, perec7e şi pro!undă cu următoarele limite:

A. Superior arcada zigomaticăşi !aţa intratemporală a aripii mari a s!enoidului;

B. :n!erior 0n plan tangent la marginea in!erioară a mandibulei;

C. %,tern !aţa internă a ramurei ascendente a mandibulei;

D. Anterior tuberozitatea ma,ilarului superior;

%. Medial apo!iza pterigoidă şi !aringele.


+1. C.#. "tiologia !legmonului regiunii subtemporale se caracteri/ea/ă prin:

A. (rocese dentoparodontale la molarii ma,ilei sau mandibulei;

B. (rocese in!ecţioase ale oaselor sau sinuzurilor de vecinătate;

C. Di!uzarea unor in!ecţii de la lo7ile vecine;

D. (uncţiile septice 0n cadrul anesteziilor la tuberozitate şi spina Spi,;

%. 1tite mastoidite etc.


+. C.S. Complica'iile septice postaneste/ice ?n !osa subtemporală apar ?n special după:

A. Aneste/ia ple(ală sau prin bara;

B. Aneste/ia la gaura incisivă sau in!raorbitară;

C. Anestezia la spina Spi, sau la tuberozitate;

. Aneste/ia la gaura mandibulară sau palatinală;

". 4n nici una din aceste situa'ii.


+. C.#. Simptomele locale ale unui abces !legmon al regiunii subtemporale sunt:

A. %dem supra şi subzigomatic &simptomul ceasului de nisip';

B. Tume!acţia regiunilor 0nvecinate;

C. Trismus;

D. %ndobucal tume!acţie pretuberozitară cu mucoasa congestionată lucioasă 0n tensiune;

%. Tulburări !uncţionale &de masticaţie glutiţie !onaţie'.




+3. C.S. 4n abcesul !osei intratemporale apari'ia semnelor: c7emosis, edem palpebral, uşoară e(o!talmieeste datorată:

A. ebutului cu dureri nevralgi!orme;

B. *rismusului puternic;

C. Diguzarea procesului septic spre orbită;

. i!u/area in!iltatului in!lamator peritubero/itar;

". *oate acestea.


+. C.#. &nci/ia unui abces de !osă intratemporală se !ace:

A. (e cale transsinuzală;

B. (e cale endobucală;

C. (e cale suprazigomatică)temporală;

D. Combinat;

". *oate acestea.


+<. C.#. 4ntr%un abces al loii intratemporale liniile de inci/ie pot !i practicate:

A. Subangulomandibular;

B. (erituberozitar;

C. Transsinuzal;

. e%a lungul marginii in!erioare a orbitei;

%. Suprazigomatic şi subzigomatic.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.2*

+-. C.#. Loa submandibulară este pară şi situată ?năuntrul ramurii ori/ontale corpul a mandibulei şi areurmătoarele limite;

A. /ateral !aţa internă a corpului mandibulei;

B. Medial pntecele anterior al muşc$iului digastric;

C. Distal pntecele posterior al muşc$iului digastic;

D. Superior muşc$iul milo$ioidian;

%. :n!erior pielea ţesutul celular subcutanat m. plastima.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.)

+2. C.#. Loa submandibulară con'ine:



A. landa submandibulară;

B. /im!onodulii &<)=)I';

C. ervul lingual şi $ipoglos;

D. 6esutul con7unctiv la,;

%. Artera ma,ilară e,ternă vena !acială anterioară.


++. C.#. "tiologia abceselor şi !legmonului loii submandibulare poate !i:

A. (rocese septice cu punct de plecare molarii in!eriori;

B. Adenite supurate subma,ilare;

C. /itiaza salivară submandibulară suprain!ectată;

D. 1steomielita periostita odontogenă a corpului mandibulei;

%. Traumatismele dentoparodontale !racturi de corp al mandibulei.


199. C.#. Semnele clinice locale ?n !legmonul de loă submandibulară sunt:

A. Tume!acţie 0n regiunea submandibulară;

B. Tegumentele congestiv)lucioase netede cu ştergerea relie!ului;

C. /a palpare durere !luctuenţă;

D. %ndobucal edemul mucoasei roşeaţă 0n unele cazuri !luctuenţă;

%. Trismusul.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.)+

191. C.#. Semnele clinice generale ?n !legmonul de loă submandibulară sunt:

A. >ebră &=@EoC)I99oC' !rison;

B. Starea generală alterată;

C. *ulburări !unc'ionale degluti'ie, mastica'ie, !ona'ie;

D. (ierderea capacităţii de muncă;

%. (aliditatea tegumentelor transpiraţii tremur.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.)8

19. C.S. esc7iderea abcesului de loă subma(ilară, pe cale cutanată:

A. "ste indicată ?n supura'iile ce se de/voltă ?n por'iunea posterioară a loii;

B. "ste rareori !olosită datorită cicatricii ne!i/ionomice consecutive;



C. %ste indicată cel mai !recvent incizie de E)* cm paralelă şi 0năuntrul marginii bazilare amandibulei;

. Se poate asocia şi o inci/ie ?n recesus;


$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.)+

19. C.S. Abcesul loii submandibulare se inci/ea/ă pe cale endobucală, atunci c5nd:

A. Supura'ia este situată subangulomandibular;

B. 0sul nu este deperiostat;

C. 0sul trebuie deperiostat;

. Supura'ia este recentă 32%- ore;

%. Supuraţia evoluează 0n recesus.


193. C.S. 4n ca/ul unui !legmon submandibular, care este elementul principal cau/al:

A. 0steomielita acută a corpului mandibulei;

B. 8ractura desc7isă a corpului mandibulei;

C. (arodontita apicală e,acerbată;

. Adenita supurată subma(ilară;

". Abcesul sublingual ce s%a di!u/at ?n loa submandibulară.


19. C.S. Care este inci/ia indicată pentru desc7iderea colec'iei de puroi ?n loa submandibulară:

A. &nci/ia ?n !undul de sac vestibular;

B. &nci/ia retrotubero/itară;

C. &nci/ia retromandibulară;

. &nci/ia pe şan'ul planşeului bucal;

%. :ncizia liniară &*)@ cm' paralelă cu marginea bazilară a mandibulei la 8E)< cm.


19<. C.#. Loa submentonieră are ca limite:

A. Anterior arcul mandibular;

B. (osterior osul $ioid;C. /ateral pntecele anterioare ale muşc$ilor digastrici;



D. :n!erior pielea ţesutul subcutanat con7unctiv)adipos !ascia;

%. Superior muşc$iul milo$ioid.


19-. C.#. 8actorii etiologici ale abceselor şi !legmonului loii submentoniere sunt:

A. (rocesele septice cu punct de plecare incisivii şi caninii in!eriori;

B. Adenitele supurate submentoniere;

C. >uruncule ale buzei in!erioare sau ale mentonului;

D. (ropagarea de la lo7ile vecine &sublinguală submandibulară';

%. 1steomielita de menton !racturi mediane.


192. C.#. Simptomatologia locală a unui abces al loii submentoniere se pre/intă prin:

A. Tume!acţie a regiunii submentoniere;

B. Tegumentul congestionat lucios neted cu ştergerea relie!ului;

C. Aspect clinic de bărbie dublă;

D. (alparea dureroasă !luctuenţă;

". *rismus.


19+. C.S. Abcesul submentonier se inci/ea/ă:

A. Longitudinal, pe linia mediană;

B. (aralel cu arcul mentonier;

C. "ndobucal;

. Combinat;

". Sunt corecte toate variantele.


119. C.S. *ratamentul c7irurgical ?n abcesul mentonier constă ?n e!ectuarea unei inci/ii:

A. Curbă de =)E cm sub marginea mentonului;

B. "ndobucale;

C. Longitudinea pe linia mediană;

. Combinate;

". Eici una din cele descrise.




111. C.#. Loa sublinguală, impară, este situată ?n regiunea anterioară a planşeului bucal şi estedelimitată:

A. Superior mucoasa planşeului bucal;

B. :n!erior muşc$iul milo$ioidian;

C. Median muşc$ii genioglos şi $ioglos;

D. %,tern corpul mandibulei;

". Eici un răspuns nu e corect.


11. C.#. 4n loa sublinguală se găseşte:

A. landa sublinguală şi canalul Bart$olini;

B. Canalul J$arton;

C. ervul şi vasele sublinguale;

D. 6esut con7unctiv la,;

". 6landa subma(ilară.


11. C.#. 8actorii etiologici ?ntr%un abcse sublingual sunt:

A. (rocese dentoparodontale ale premolarilor şi molarilor in!eriori;

B. /itiaza in!ectată a canalului J$arton;

C. +nţepături septice sau corpi străini localizaţi la nivelul planşeului bucal;

D. (ericoronaritele;

". 8racturi de mandibulă.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.1)

113. C.#. Simptomele clinice locale ale unui abces sublingual sunt:

A. *ume!ac'ie ?n partea anterioară a planşeului;

B. Congestia mucoasei care este lucioasă proeminentă;

C. (lica sublinguală 0n Ucreastă de cocoş2 acoperită cu depozite !ibrinoase;

D. /imba 0mpinsă spre partea sănătoasă;

%. /a palpare durere !luctuenţă.$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.1)



11. C.S. Abcesul loii sublinguale ?l desc7de'i de obicei:

A. Pe cale cutanată;

B. (e cale endobucală;

C. Pe cale combinată;

. Prin decolarea mucoasei la coletul dintelui;

". 0rice te7nică este corectă.


11<. C.#. "tiologia abcesului !legmonului limbii poate !i:

A. (rocese dentoparodontale ale premolarilor şi molarilor in!eriori;

B. Suprain!ectarea unor $ematoame linguale;

C. /eziuni traumatice;

D. Corpi stăini;

%. (ropagarea de la corpi stăini.


11-. C.#. *abloul clinic local ?n abcesul limbii este pre/entat de:

A. Tume!acţie congestie supra!aţă netedă şi lucioasă;

B. (e marginile limbii amprenta dinţilor;

C. Macroglosie;

D. Depozite alb)cenuşii;

%. Dureri la palpare !luctuenţă.


112. C.#. #odi!icările !unc'ionale ?n abcesul !legmonul limbii pot !i:

A. ?ipersalivaţie;

B. Deglutiţie a!ectată;

C. 3espiraţie cu !enomene as!i,ice;

D. Masticaţie;

%. >onaţie.


11+. C.S. 4n !legmonul limbii apar tulburări !unc'ionale maore, ?nsă unul din ele pune ?n pericol via'a pacientului:



A. *ulburări de degluti'ie;

B. *ulburări de mastica'ie;

C. *ulburări de !ona'ie;

D. Tulburări de respiraţie cu !enomene as!i,ice;

". *rismusul.


19. C.#. Simptomatologia generală ?n !legmonul limbii este:

A. Starea generală alterată;

B. >ebră &=@<9C)I99C' !risoane;

C. Agitaţie;

D. :nsomnie;

%. (ierderea capacităţii de muncă.


11. C.#. *ratamentul abcesului !legmonului limbii, costituie o urgen'ă datorită complica'iilor as!i(icecare pot apărea şi inci/ia se !ace:

A. (e cale e,obucală 0ntre osul $ioid şi menton;

B. Calea endobucală 0n traiect orizontal &<)= cm' situată la polul cel mai bombat al colecţiei;

C. 4n regiunea sublinguală dreapta, st5nga;

. La rădăcina limbii pe supra!a'a dorsală;

". 4n regiunea submandibulară.


1. C.#. Compica'iile !legmonului lingual pot !i:

A. Di!uzarea 0n alte lo7e din vecinătate;

B. Septicemie;

C. As!i,ie;

. Anc7ilo/e;

%. (aralizii linguale.


1. C.S. &nci/ia e(obucală ?n abcesele de limbă o practica'i ?n:A. Abcesele por'iunii libere a limbii;



B. Supura'iile marginale ale limbii;

C. Cnd procesul este localizat posterior şi are tendinţa de a invada planşeul bucal;

. C5nd supura'ia apare după o ?n'epătură cu reten'ie de corpi stăini;

". *oate acestea.


13. C.#. Loa maseterină, pară se găseşte ?n regiunea posterio%laterală a !e'ei şi are următoarele limite:

A. Superior arcada zigomatică;

B. :n!erior marginea in!erioară a ramului ascendent;

C. Anterior marginea anterioară a muşc$iului maseterin;

D. (osterior marginea posterioară a ramului ascendent;

%. :ntern periostul şi osul ramurii ascendente.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.1-1+

1. C.#. Procesul in!ec'ios al loii maseterine se poate de/volta av5nd de obicei ca punct de plecare:

A. %rupţia di!icilă a molarilor de minte in!eriori;

B. 1steomielita odontogenă a ramului ascendent al mandibulei;

C. C$isturile odontogene suprain!ectate &la ung$i. 3am';

D. (ropagarea de la lo7ile din vecinătate;

%. (rocese dentoparodontale ale molarilor in!eriori.

$.%urliba#a $&irur'ie M(1999 P.1+

1<. C.#. Simptomatologia generală ?ntr%un abces !legmon maseterin poate !i pre/entată de:

A. >ebra ridicată !rison;

B. :ritabilitate;

C. Ce!alee insomnie;

D. (aliditatea tegumentelor transpiraţii;

". Simptomatologia generală lipseşte.


1-. C.#. Simptomatologia locală ?n abcesul !legmonul maseterin este:

A. Tume!acţie de)a lungul ramului ascendent cu pielea congestionată netedă 0n tensiune;

B. (alparea dureroasă;

C. Duritate şi lipsa !luctuenţei 0n caz de localizare pro!undă;



D. >luctuenţa 0n localizarea super!icială;

%. Trismusul puternic.


12. C.S. 4n ca/ul unui abces maseterin, care este semnul !unc'ional dominant:

A. )ipersaliva'ie;

B. ispneea;

C. Trismusul;

. *a7icardita;

". is!agia.


1+. C.S. Care este inci/ia pentru desc7iderea colec'iilor pro!unde submaseterine:

A. &nci/ia ?n !undul şan'ului vestibular in!erior;

B. :ncizia verticală plasată 0n a!ara marginii anterioare a ramului ascendent mandibular;

C. &nci/ia retrotubero/itară;

. &nci/ia transversală, ugală de la comisura bucală la comisura interma(ilară;

". &nci/ia ?n şan'ul paralingual paralelă cu creasta alveolară.


19. C.#. Spa'iul pterigo%mandibular, este par şi situat ?năuntrul ramurii ascendente a mandibulei,limitele lui sunt:

A. %,tern supra!aţa internă a ramului ascendent a mandibulei;

B. :ntern muşc$iul pterigoidian medial;

C. Superior muşc$iul pterigoidian lateral;

D. Anterior muşc$iul buccinator;

%. (osterior parţial este acoperit cu glanda parotidă.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.211

11. C.#. Cau/ele abcesului pterigomandibular sunt:

A. A!ecţiunile dentoparodonatale molarilor in!eriori;

B. (uncţia septică la Spina Spi,;

C. "rup'ia di!icilă a molarului de minte in!erior;. Propagarea de la loile de vecinătate;



". Pătrunderea corpilor străini.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.211

1. C.#. Simptomatologia locală ?n abcesul loii pterigo%mandibulare este pre/entată de:

A. %dem şi in!iltraţia sub ung$iul mandibulei;

B. Mucoasa plicii pterigo)mandibulare congestionate netedă roşie lucioasă;

C. Trismusul;

D. lutiţia dureroasă;

". #acroglosie.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.212

1. C.#. Abcesul !legmonul loii pterigomandibulare se desc7ide prin inci/ia:

A. %ndobucală paralel cu plica pterigo)mandibulară;

B. %,obucală incizie 0n ung$i ce 0ncon7oară ung$iul mandibular;

C. Submandibulară de o lungime -%2 cm;

. etromandibulară de%a lungul marginii posterioare a ramului ascendent;

". Pe !undul sacului vestibular.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.212

13. C.S. Simptomul dominant ?n abcesul !legmonulloii pterigo%mandibulare este:

A. "demul regiunii ung7iului mandibulei;

B. Trismusul puternic;

C. ureri la degluti'ie;

. #iros !etid din cavitatea bucală;

". 8ebră, !rison.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.212

1. C.#. Loa retromandibulară, pară, este situată ?ntre ramul ascendent şi mastoid, are ca limite:

A. Superior partea in!erioară a tubului auditiv e,tern şi capsula articulaţiei temporo)mandibulară;

B. :n!erior marginea in!erioară a mandibulei;

C. Anterior marginea posterioară a ramului;

D. (osterior mastoidul şi muşc$iul sternocleidomastoidian;%. :ntern procesul stiloidian şi muşc$ii ce 0ncep de la el.



. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.219

1<. C.#. 8actorii etiologici ?n abcesul !legmonul loii retromandibulare sunt:

A. Procesele dentoparodontale la molarii superiori şi in!eriori;

B. >racturi de mandibulă;

C. Adenita supurată submandibulară;

D. (ropagarea de la lo7ile din vecinătate &latero)!aringiană pterigomandibulară';

". C7isturi ma(ilare suprain!ectate.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.219

1-. C.#. Simptomatologia locală ?ntr%un abces !legmon al loii retromandibulare este:

A. Dureri spontane ce se 0nteţesc la mişcările capului;

B. Trismus;

C. %dem după marginea posterioară a ramului ascendent al mandibulei;

D. /obul urec$ii deplasat;

%. Scăderea auzului pe partea a!ectată.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.219

12. C.S. La desc7derea abcesului !legmonului retromandibular se e!ectuea/ă inci/ia:

A. Submandibulară <%2 cm;

B. /iniară de I)E cm paralel cu marginea anterioară a muşc$iului sternocleidomastoidian;

C. 4n planşeul bucal;

. 4n !undul de sac vestibular la mandibulă;

". Prin punc'ie cu un ac larg.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.219

1+. C.#. Spa'iul latero%!aringian este situat simetric de o parte şi alta a !e'elor laterale ale !aringeluiav5nd ca limite:

A. Superior baza craniului;

B. Medial !aringe;

C. (osterior regiunea prevertebrală;

D. Anterio)lateral de ramura ascendentă a mandibulei cu muşc$ii care inseră pe ea !asciacervicală super!icială şi muşc$iul sternocleidomastoidian cu teaca sa;

%. :n!erior spaţiul comunică cu regiunea sternocleidomastoidă şi regiunea trigonuluicarotic.



. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.29

139. C.#. Cau/ele !recvente ale abceselor !aringiene sunt:

A. Supuraţii amigdaliene;

B. Accidente de erupţie ale molarilor in!eriori;

C. Di!uzia din lo7i vecine;

D. (uncţia septică;

%. Adenite supurate latero)cervicale.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.29

131. C.#. Simptomatologia locală a unui abces !legmon al regiunii latero%!aringiene este:

A. %dem pre şi retrosternocleidomastoidian;

B. Trismus;

C. %ndobucal o tume!acţie voluminoasă unilaterală a peretelui latero!aringian;

D. :stmul gtului aproape 0nc$is;

%. Sub ung$iul mandibulei la palpare se determină in!iltraţie sau !luctuenţă.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.)

13. C.#. 4ntr%un !legmon latero%!aringian tulburările !unc'ionale sunt marcate de:

A. Masticaţie;

B. Deglutiţie;

C. >onaţie;

D. Torticolis dureros;

". Eici una, nici alta.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.)

13. C.#. $n abces latero%!aringian se inci/ea/ă:

A. (resternocleidomastoidian;

B. 3etrosternocleidomastoidian;

C. Submandibular;

. Subagulomandibular;

". Abcesul latero%!aringian nu se inci/ea/ă e(obucal.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.)

133. C.#. Planşeul bucla ocupă partea cea mai in!erioară a regiunii orale şi are următoarele limite:



A. Superior mucoasa planşeului bucal;

B. :n!erior pielea regiunilor submandibulare şi submentoniere;

C. (osterior rădăcina limbii muşc$ii ce se inseră pe procesul stiloid;

D. Anterior supra!aţa internă a mandibulei;

". *oate.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.2

13. C.S. Planşeul bucal este ?mpăr'it de muşc7iul milo7ioidian ?n două compartimente:

A. Posterior şi anterior;

B. Laterale;

C. Superior şi in!erior;

. Superior şi lateral;

". &n!erior şi medial.

. /03056 7:;<3=6> 30?60@0:> 199) 3.21+

13<. C.#. "tiologia !legmonului planşeului bucal include:

A. (rocese dentoparodontale ale dinţilor in!eriori;

B. /itiaza in!ectată a canalului J$art$on;

C. (rocese dentoparodontale ale dinţilor superiori;

D. +nţepături seprice sau corpi străini;

". 8uruncule cu locali/are ?n etaul in!erior al !e'ei.


13-. C.S. 8legmonul planşeului bucal constituie un proces:

A. &n!lamator limitat seros;

B. &n!lamator supurativ delimitat;

C. &n!lamator 7emoragic di!u/;

D. :n!lamator putrido)necrotic cu caracter di!uz;

". Supurativ locali/at.


132. C.#. Simptomatologia generală ?ntr%un !legmon di!u/ al planşeului bucal este:

A. >ebră crescută &=4)I9E9C' !rison curbatură;

B. Stare septică;



C. (uls crescut slab bătut neregulat.

D. Albuminurie glucozurie oligurie;

%. Sc$imbări sanguine evidenţiate.


13+. C.#. Simptomatologia locală ?ntr%un !legmon al planşeului bucal este:

A. Tume!acţie voluminoasă masivă totală a planşeului bucal;

B. %dem 0n pelerină &0n sus şi 0n 7os';

C. Tegumentele 0n tensiune pe piele zone marmorate care apoi se s!acilizază;

D. /a palpare o duritate lemnoasă !ără !luctuenţă;

%. Crepitaţii gazoase.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4)

19. C.#. Simptomatologia endobucală ?ntr%un !legmon al palnşeului bucal este:

A. Mucoasa sublinguală bombată bilateral 0n creastă de cocoş;

B. Mucoasa este 0n tensiune roşie violacee acoperită cu depozite !ibrinoleucocitare;

C. /imba mărită 0n volum pe margini amprentele dinţilor;

D. /imba acoperită cu depozite murdare;

". La palpare duritate lemnoasă.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.41

11. C.S. Cel mai complicat sindrom care pune ?n pericol via'a pacientului ?n !legmonul planşeului bucaleste:

A. egluti'ia dureroasă;

B. %dem al glotei cu pericol de as!i,ie;

C. Saliva'ie abundentă;

. *rismusul;

". )alenă !etidă.


1. C.#. Complica'iile unui !legmon al planşeului bucal sunt:

A. %,tinderea in!ecţiei spre craniu &meningite tromo!lebite';

B. %,tinderea in!ecţiei spre mediastin &mediastenite pneumonii gangrenă pulmonară';C. Agitaţie cu semne de iritaţie centrală;



D. Sincope to,ice bulbare;

%. Colaps cardiac.


1. C.#. *ratamentul c7irurgical ?ntr%un !legmon al planşeului bucal se instituie c5t mai precoce şi

constă ?n:

A. :ncizie 0n potcoavă dedesubtul şi 0năuntrul arcului mandibular &8E)< cm';

B. &nci/ie %3 ?n /onele submandibulare, mentoniere;

C. :ncizii 0n planşeul bucal;

. Punc'ii cu ace largi;

". *oate.


13. C.S. upă inci/ii ?n !legmonul planşeului bucal, din rană se elimină:

A. Puroi gălbui ?n limite voluminoase;

B. "liminări 7emoragice;

C. "liminări seroase ;

D. 1 serozitate murdară !oarte !etidă;

". Pu'in puroi gălbui cu grungi.


1. C.#. "tiologia !legmonului di!u/ al planşeului bucal este:

A. (rocese septice dentoparodontale;

B. (rocese gangrenoase $iperto,ice ale lo7ii sublinguale;

C. Procese septice din loile submandibulare;

. 8legmonul rădăcinii limbii;

". 8legmonul submentonier.


1<. C.S. 4ntr%un !legmon di!u/ al planşeului bucal limba este:

A. Eormală;

B. Mărită 0n volum &macroglosie' pe marginea ei se văd amprentele dinţilor cu depozitecenuşii;

C. 8i(ată;

. 8ără depo/ite pe partea dorsală;



". *oate răspunsurile%s corecte.


1-. C.#. 8legmonul di!u/ 7emi!acial interesea/ă:

A. Loile submandibulare, mentonieră, limbii sublinguale;

B. Ma,ila şi mandibula;

C. /o7ile super!iciale şi pro!unde ale !eţei &obraz maseterină temporală subtemporalăorbitală submandibulară';

D. Sinusul şi orbita;

". Limba şi planşeul bucal.


12. C.S. 4n !legmonul 7emi!acial, ma(ilarele sunt interesate:

A. 4n stare de osteomielită totală;

B. 8ără sc7imbări;

C. Deperiostate cu periostul distrus necrozat;

. Eecro/a osului ma(ilar;

". Eecro/a osului mandibular.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4*

1+. C.#. Simptomatologia generală ?n !legmonul di!u/ 7emi!acial este:

A. Stare generală to,ico septică;

B. Bolnavul adenamic sau agitat;

C. Aspect de to,emie pro!undă cu !acies teros;

D. >ebră &=4)I99C' !risoane;

%. Discordonanţa 0ntre pulsul ta$icardia &8<9minut' greu perceptibil şi !ebră scăzută &=)=E9C'.


1<9. C.#. Simptomele clinice locale ?n !legmonul di!u/ 7emi!acial sunt:

A. Tume!acţie enormă edematoasă a $emi!eţei;

B. %demul voluminos al pleoapelor globul ocular acoperit;

C. 3elie!urile osoase ca şi şanţurile naturale şterse;

D. Tegumentele in!iltrate tensionate alb)vinete cu aspect esc$imatoase sau cu aspect deerizipel;



%. /a palpare duritate !ără !luctuenţă.


1<1. C.#. Simptomatologia endobucală ?ntr%un !legmon di!u/ 7emi!acial este pre/entată de:

A. Mucoasa obrazului şi buzelor tume!iată cu amprenta dinţilor pe ele;

B. Saliva vscoasă;

C. ?alenă !etidă;

D. Trismus puternic;



1<. C.S. 8legmonul di!u/ 7emi!acial debutea/ă, de obicei, cu un:

A. Abces maseterin;

B. Abces parotidian;

C. Abces vestibular;

D. Abces genian;

". Abces de !osă intratemporală.


1<. C.S. esc7iderea unui !legmon 7emi!acial se !ace:

A. Pe cale endobucală;

B. Pe cale cutanată;

C. (e cale mi,tă &combinată' e,o) şi endobucală;

. 4n recesus;

". *oate acestea.


1<3. C.#. Complica'iile ce pot să apară ?n !legmonul 7emi!acial sunt:

A. Meningită septică;

B. Abcesul loii sublinguale;

C. Mediastinită;

D. Septicemie;

". Abces subtemporal.




1<. C.#. 8asciile cervicale tapetea/ă muşc7ii, vasele, nervii, glandele şi toate organele, ?nsă ele maidelimitea/ă loiile şi nu permit trecerea procesului in!lamator, care%s aceste !ascii:

A. >ascia cervicală super!icială;

B. >ascia cervicală proprie;

C. Aponeurosul omoclavicular;

D. /amina pretra$eală;

%. /amina prevertebrală.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.91

1<<. C.#. 8actorii etiologici incrimina'i ?n abcesele şi !legmoanele cervicale sunt:

A. A!ecţiunile dentoparodontale la dinţii arcadei in!erioare;

B. (ropagarea din lo7ile 0nvecinate &planşeului bucal latero)!aringiană pterigomandibularăetc.';

C. >urunculii carbunculii pe pielea gtului;

D. C$isturi mandibulare suprain!ectate;

%. C$isturi cervicale suprain!ectate.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.2)-21

1<-. C.S. in procesele in!lamatorii situate ?n regiunea cervicală, cel mai !recvent se ?nt5lnesc:

A. Abcese;

B. 8legmoane;

C. Celulite acute şi cronice;

D. Adeno!legmoane;

". *oate ?n egală măsură.


1<2. C.#. Simptomatologia generală ?ntr%un !legmon cervical este:

A. >ebră &=@4)I99C' !rison;

B. Dereglări !uncţionale &glutiţie respiraţie';

C. Alterarea stării generale;

D. (ierderea capacităţii de muncă;

%. (aliditatea tegumentelor transpiraţii.


1<+. C.S. Cel mai periculos simptom ?n !legmonul cervical pentru via'a pacientului este:



A. 8ebra 2,+%399C, !rison;

B. Alterarea stării generale;

C. Pierderea capacită'ii de muncă;

. Paliditatea tegumentelor, transpira'ii;

%. Dereglări !uncţionale &glutiţie respiraţie'.


1-9. C.#. Simptomatologia locală, ?n !legmonul cervical, este pre/entată de:

A. %demuri voluminoase cu pierderea relie!ului cervical uneori capul şi gtul au aceleaşidimensiuni;

B. (ielea $iperemiată tensiune lucioasă;

C. Dureri spontane care se măresc la mişcări;

D. 3igiditatea muşc$ilor;



1-1. C.#. Procesul in!ec'ios din regiunea cervicală poate di!u/a ?n:

A. Mediastinul e,tern intern;

B. Cavitatea craniană;

C. +n alte lo7e 0nvecinate;

D. (rin sistemul vascular septicemie;

%. (ericard muşc$ii cardiaci.


1-. C.#. &nci/iile pentru desc7iderea !legmonului cervical se e!ectuea/ă:

A. Suprasternul;

B. Supraclavicular;

C. Submandibular;

D. Anterior şi posterior de m. sternocleidomastoidian;

". La voia ?nt5mplării.


1-. C.S. upă desc7iderea unui abces, !legmon, luăm puroi din rană pentru:A. eterminarea culorii, mirosului, consisten'ei;



B. +nsămnţare cu determinarea germenilor patogeni antibioticogramei;

C. Cură'irea ranei;

. "(aminarea 7istologică;

". *oate ?mpreună.


1-3. C.#. renurile introduse ?n rană pot !i:

A. >şii de ti!on steril;

B. /ame de cauciuc;

C. Tuburi per!orate de cauciuc;

D. >şii iodo!ormate;

%. Drenuri speciale cu proprietăţi anestezice antiseptice antibacteriene etc.


1-. C.#. *ratamentul c7irurgical intensiv al abceselor şi !legmoanelor di!u/e include:

A. Desc$iderea !legmonului cu o incizie ct mai largă;

B. Secţionarea ţesutului necrozat cu c$iureta7 minuţios;

C. :ntroducerea de soluţii antiseptice printr)un tub dublu per!orat cu posibilităţi de spălare

a conţinutului rănii;

D. Absorbţia activă a conţinutului rănii &soluţii antiseptice puroi';

". *oate.


1-<. C.S. Pentru a ermeti/a rana ?n care este introdus sistemul de diali/ă drenare activă, pe ea se aplică:

A. $n pansament compresiv;

B. Se lasă desc7isă;

C. Suturi primare cu !ibre nerezortabile;

. "mplastrum;

". Clame.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.9-4)

1--. C.#. 8ermen'ii utili/a'i ?n tratamentul proceselor in!lamatorii au următoarele proprietă'i:

A. %!ect proteolitic &curată rana de ţesut necrozat';B. %!ect antiin!lamator;



C. %!ect anticoagulant;

D. %!ect de des$idratare;


C7irurgie buco%ma(ilo%!acială 6.*imoşca, C.Burlibaşa,1++ C7işinău pag.%3

1-2. C.#. "n/imoterapia proceselor in!lamatorii cu tripsină, c7imotripsină, ribonuclea/ă se e!ectuea/ădupă următoarele metode:

A. Se introduce pra! de !ermenţi 0n rană;

B. Se introduc comprese meşe de ti!on 0mbibate 0n soluţii de !ermenţi;

C. Se introduc intramuscular;

. Se administrea/ă pe os;

". Se administrea/ă intravenos.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.2*-42

1-+. C.#. Selec'ia metodei de !i/ioterapie ?n tratamentul abceselor, !legmoanelor depinde de:

A. >aza de in!lamaţie;

B. (articularităţile clinice ale procesului in!lamator;

C. 3ezistenţa organismului şi starea generală;

. @5rsta, se(ul;

". Starea sistemelor cardiovascular şi nervos.

C7irurgie buco%ma(ilo%!acială 6.*imoşca, C.Burlibaşa,1++ C7işinău pag.%3

129. C.#. 8urunculul este consecin'a in!ec'iei cu sta!ilococi a !oliculului pielosebaceu şi ca !actori!avori/an'i putem enumera:

A. Stări imunodepresive;

B. (roasta igienă corporală;

C. Diabetul za$arat;

D. Debilitatea;


Materialul Prele'eri

121. C.#. 8lora microbiană ce prevalea/ă ?n !uruncul este:

A. Sta!ilococul aureus;

B. Sta!ilococul alb;

C. Streptococi anaerobi;



. Streptococi 7emolitici;

". Actinomicetis.


12. C.#. 4ntr%un !uruncul sunt implicate următoarele elemente tisulare:

A. >oliculul pielos;

B. landa sebacee;

C. 6esutul con7unctiv;

. #uşc7ii;

". 0sul cu periostul.


12. C.#. Sc7imbările pato7istologice ?n !uruncul sunt:

A. :niţial se acumulează e,sudatul cu polimor!onucleare ţesut necrozat la poarta !oliculuipielos;

B. >ormarea unor lacune cu puroi &sta!ilococi polimor!onucleare vii sau lizate !ibrinăenzime';

C. %,sudatul 0mbracă tot !oliculul şi ţesuturile 0nvon7urătoare;

D. +n proces este implicată şi glanda sebacee;

%. :n!iltraţia unui sector de piele 0n 7urul !olicului.


123. C.#. Simptomatologia locală a unui !uruncul este pre/entată de:

A. (lacard eritematos uşor indurat dureros spontan şi la palpare centrat 0n 7urul unui !irde păr;

B. Dureri 0nţepătoare mncărime;

C. (este <)= zile pustula se sparge şi din ea se elimină un puroi alb gălbui;

D. Burbionul !urunculului prezintă ţesuturi necrozate;

%. După eliminarea burbionului rămne o ulceraţie crateri!ormă.

#aterialul Prelegeri

12. C.#. Locali/area !uruncului la nivelul !e'ei este !oarte periculoasă, ?ndeosebi, dacă el este locali/at:

A. /a buza superioară;

B. (erinazal;

C. 3egiunea !rontală;



. 6enian;

". La bu/a in!erioară.


12<. C.#. 8urunculul se poate pre/enta:

A. nitar;

B. Multiplu &!urunculară';

C. >uruncul antracoid;

. )idrosadenita;



12-. C.#. 4n ca/ de !uruncul antracoid, sunt pre/ente şi semne generale de stare septică:

A. >risoane !ebră =4)I99C;

B. Alterarea stării generale;

C. Ce!alee verti7e &ameţeli' insomnie;

D. :napenenţă greţuri vomă;

%. (aliditatea tegumentelor transpiraţii tremur.


122. C.#. 8urunculul la bu/a superioară, plica na/olabială, regiunea na/ală, regiunea suborbitarălocali/at ?n /ona cu re'ea bogată sanguină şi lim!atică adeseori provoacă complica'ii severe ca:

A. Trombo!lebita venelor !aciale;

B. Meningita;

C. Tronboza sinuzurilor cerebrale;

D. Septicemie;

%. Abces endocranian.


12+. C.#. *ratamentul local al !uruncului ?n stadiul incipient constă ?n:

A. (relucrare cu soluţie de iod EO;

B. (ansamente umectate cu rivanol;

C. Aplicarea pungilor cu g$eaţă;D. (rişniţe cu soluţii $ipertonice;



%. (ansamente cu unguent de sintomicină sau streptomicină.


1+9. C.#. *ratamentul general al !uruncului este pre/entat prin administrarea de:

A. Antibiotice &o,aciline ce!alosporine tetraciclina';

B. :munoglobuline gamaglobuline vaccinuri;

C. Auto$emoterapia;

D. Trans!uzii de snge conservat 0n doze mici;

%. Sul!amide.


1+1. C.S. Ce nu se recomandă de !ăcut ?ntr%un !uruncul al !e'ei:

A. Eu se !ace inci/ie;

B. Eu se taie burbionul;

C. u se va 0ncerca niciodată e,aminarea prin presiuni digitale;

. Eu se aplică comprese calde sau termo!on;

". Eu se !ace !i/ioterapie.


1+. C.S. *ratamentul c7irurgical al !uruncului constă ?n:

A. esc7iderea prin inci/ie şi evacuarea con'inutului;

B. Prin presiune digitală se sparge colec'ia purulentă;

C. Punc'ia colec'iei cu puroi cu un ac larg;

D. Abcesul 0n buton de cămaşă se desc$ide prin două incizii 0ncrucişate adnci;

". Eu se !ace inci/ii, se aşteaptă autodesc7iderea !uruncului.


1+. C.#. Procesele in!ec'ioase buco%ma(ilo%!aciale, ?n unele ca/uri duc la complica'ii severe ce pun ?n pericol via'a pacientului, cau/ele complic'iilor pot !i:

A. Tratamentul cu antibiotice incorect administrat;

B. Adresarea 0ntrziată a pacientului;

C. %rorile diagnostice;

D. Terapia imunodepresantă;%. Desc$iderea incompletă a tuturor !ocarelor cu puroi.



Prele'eri

1+3. C.#. Complica'iile generale ale proceselor in!lamatorii B#8 includ:

A. Septicemia;

B. %ndocardita miocardita;

C. Mediastinita pleurita pneumonia abces cerebral;

D. Trombo!lebita sinuztrobita meningita abces cerebral;

%. Nocul septic.

Prele'eri

1+. C.#. Complica'iile locale ale proceselor in!lamatorii B#8 sunt:

A. De!ecte de!ormaţii;

B. Anc$iloză contracturi;

C. Cicatrice vicioase;

D. (aralizii !aciale neuralgii dureri !aciale;

%. >racturi osoase pseudoartroze.

Prele'eri

1+<. C.#. Cu toate miloacele moderne de diagnostic şi tratament, de aneste/ie şi terapie intensivă, de

antibioterapie şi corticoterapie, !i/ioterapie etc. ?n rare ca/uri, ?n abcese şi !legmoane B#8, aparcomplica'ii ca lim!angita şi trombo!lebita venelor !aciale, care au ca patogenie:

A. Alergia microbiană şi autoalergia di cauza necrozei;

B. :n!lamaţia şi traumarea endoteliului venelor 0ndeosebi 0ntr)un organism$ipersensibilizat;

C. Sc$imbări endovasculare de coagulare cu !ormarea unor tromburi;

D. 3eţeaua bogată de vase sanguine ale nasului !eţei şi !osei s!eno)ma,ilare comunică cu v.angulară şi vasele orbitei şi intracraniene;


Prele'eri

1+-. C.#. Simptomele clinice locale ale trombo!lebitei !aciale sunt:

A. %dem pronunţat pe traiectul vaselor angulare şi !aciale;

B. (alpator se determină un in!iltrat dur dureros;

C. ?ipertermia pielei 0n !şii-

D. De)a lungul vaselor apar mici !urunculi;



". *oate. Prelegeri

1+2. C.#. Simptomatologia generală ?n trombo!lebita !acială este pre/entată de:

A. >ebră &=4E)I99C' !rison;

B. Stare generală alterată;

C. (aliditatea tegumentelor transpiraţii !urunculi;

D. Ce!alee insomnie vertigii agitaţie;

%. :napetenţă pierderea capacităţii de muncă.

Prele'eri

1++. C.#. 4n trombo!lebita !acială, sc7imbările sanguine sunt eviden'iate:

A. /eucocitoză cu devierea spre stnga;

B. Accelerarea reacţiei de sedimentare;

C. Se măreşte !ibrinogenul 0n snge;

D. Se măreşte !actorul L:: 0n snge;

%. :ndicii $emostazei deviaţi spre o $ipercoagulemie.

Prele'eri

99. C.#. 4n unele ca/uri, trombo!lebita !acială poate provoca procese in!lamatorii ale sinu/urilor

endocraniene sinustrombo/ă cu o simptomatică speci!ică:

A. %dem palpebrar c$emosis ptoză e,o!talm;

B. Simptomatica de meningită;

C. A!azie;

D. Scăderea vederii pnă la pierderea ei totală;

%. (areza nervului !acial şi altor nervi.

Prele'eri

91. C.#. #eningita cau/ată de abcese, !legmoane ale regiunii B#8 are simptomatica:

A. Ce!alee vărsături tulburării de vorbire sensibilitate;

B. ?ipertemie;

C. 3igiditatea muşc$ilor occipitali;

D. De!icit motor de di!erite grade;

%. Sc$imbări 0n lic$idul ce!alora$idian &se determină după puncţii lombare'. Prele'eri



9. C.#. #ani!estările clinice mai importante, care sugerea/ă diagnosticul de meningită acută bacteriană sunt următoarele:

A. Debut brusc cu !ebră!rison ce!alee !oto!obie greţuri vărsături agitaţie psi$omotoriesau comă;

B. (rezenţa simptomului meningian &redoarea ce!ei semnul 5erning semnul Brudzinsi';

C. Semne ce!alice &agitaţie psi$omotorie delir. ?alucinaţii vizuale con!uzie';

D. Torpoare somnolenţă comă;

%. Crize de epilipsie $emiplegie a!azie paralizii ale nervilor cranieni.

Prele'eri

9. C.#. Simptomatologia mediastinitei este speci!ică şi se pre/intă prin:

A. (oziţia pe şezute cu capul plecat;

B. Adinamie somnolenţă agitaţie;

C. Tendinţă de !ugi din salon logoree agresivitate;

D. >ebră &=4)I99C' !rison;

%. (lus &8I9)8E9' aritmie slab bătut tensiune arterială scăzută.

Prele'eri

93. C.S. Simptomul principal ?n mediastenită poate !i:

A. *usea;

B. A!ectarea degluti'iei;

C. Dispnee cu ritm de respiraţii IE)E9;

. 6re'uri, vărsături;

". 8ebră, !rison.

Prele'eri

9. C.#. #ecanismul patogenic al septicemiei presupune pre/en'a următorilor !actori:

A. (oarta de intrare &0nţepături şi plăgi septice in!ecţii osoase sau ale ţesuturilor moi';

B. >ocarul septic &septicemie' este locul 0n care microbii se multiplică şi de unde se revarsă 0n organism;

C. 3eţeaua vasculară bogată a regiunii amigdalelor !avorizează producerea de septicemii&căile vasculare directe etc.';

D. (rezenţa germenilor patogeni 0n snge continuă sau intermitentă este dovedită prin$emoculturi pozitive;



%. Metastazele septice &pilmonare articulare osoase peritoneale cerebrale cardiacemediastin etc.'.

Prele'eri

9<. C.S. $n rol important, dacă nu cel mai de ba/ă ?n septicemie, ?l oacă:

A. Cantitatea şi virulen'a agen'ilor patogeni;

B. 8orma de e(igen'ă a microbilor aerobi, anaerobi;

C. Starea rezistenţei organismului uman &imunode!icitul';

. @5rsta, genul,starea socială a pacientului;

". #ărimea şi locali/area !ocarului.

Prele'eri

9-. C.#. Simptomatologia septicemiei ca o complica'ie a proceselor in!lamatorii B#8 este deosebit devariată, ?n !unc'ie de:

A. atura agentului patogen;

B. Situaţia !ocarului septic;

C. /egătura lui cu circulaţia generală;

D. Starea de rezistenţă a organismului invadat;


Prele'eri

92. C.#. Pentru un diagnostic corect ?n septicemie, este necesar să constatăm:

A. >ebra şi !risoanele nu corespund cu !ocarul şi starea lui locală;

B. Depistarea !ocarului &!uruncul !legmon etc.';

C. %rupţii cutanate &!urunculi' de)a lungul vaselor;

D. Starea de rezistenţă a organismului invadat;

%. ici una din ele.

9+. C.S. &/olarea agentului patogen din s5nge ?n septicemie se !ace prin mai multe 7emoculturi:

A. Pentru germenii aerobi obişnui'i;

B. (entru anaerobi;

C. Pentru germenii care se de/voltă ?n atmos!eră de C0;

. 0 singură 7emocultură pentru to'i germenii patogeni;




Prele'eri

19. C.S. Cau/a adenitelor in!ec'ioase este:

A. Complica'ia aneste/iei locale;

B. Le/iuni traumatice dento%parodontale;

C. 8racturile ma(ilarelor;

D. (rocesele in!lamatorii perima,ilare;

". *umorile maligne.


11. C.#. #or!ologic se determină următoarele !orme de adenite:

A. ?iperplastice;

B. Descuamatice;

C. (roductive;

D. ?iperplastico)descuamative;

%. (oli!orme.


1. C.S. 4n !unc'ie de cau/ă şi tabloul clinic, mai !recvent ?nt5lnim umătoarele !orme de adenite:

A. Adenite cronice;

B. Adenite speci!ice;

C. Acute seroase &celulite';

. Acute purulente;

". Adeno!legmonul.


1. C.#. Lim!angita acută se caracteri/ea/ă prin următoarele simptome clinice:

A. ?ipertermie şi edem 0n !ormă de !şii;

B. Dureri neevidenţiate;

C. (alpator se determină nişte !ilete moi puţin dureroase;

D. 3areori se determină o !ebră =)=E9C;

". Slăbiciuni, ce!alee, insomine etc.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4-48

13. C.#. Principalele simptome clinice ale adenitelor purulente acute sunt:



A. Dureri violente;

B. Mărirea 0n volum a lim!onodului;

C. ?iperemia tegumentelor;

D. >ebră de =@)=E9C;

%. (alpator se determină mărirea 0n volum a lim!onodului durere nodulul !i,at; $&irur'ie

buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'4*

1. C.#. Adeno!legmonul debutea/ă:

A. Spontan ?n c5teva ore;

B. Acut ?n 3%< ore;

C. /ent &0n cteva zile săptămni';

D. :nvizibil;

%. >ără nici o simptomatică.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.44-4*

1<. C.#. Principalele simptome clinice ale adeno!legmonului sunt:

A. Stare generală alterată;

B. >ebră pnă la =@)=4E9C;

C. Durere;

D. Simptome de into,icaţie;

%. Sc$imbări sanguine.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4*-4+

1-. C.S. Care !orme clinice de adenite sunt tratate conservativ:

A. Adenitele acute purulente;

B. Adenite speci!ice;

C. Adenite acute seroase &celulita';

. *raumatice;

". *oate !ormele de adenite.


12. C.S. Principalul, ?n tratamentul adenitelor acute purulente, este:

A. 4nlăturarea !ocarului;B. Antibioticoterapia;



C. :ntervenţia c$irurgicală &desc$iderea lăcaşului cu puroi';

. Prişni'e, pansamente cu unguente;

". 8i/ioterapie.


1+. C.#. 4n care !orme de adenite interven'ia c7irurgicală desc7iderea lăcaşului cu puroi este principală:

A. Acute seroase;

B. Cronice;

C. Acute purulente;

. Speci!ice;

%. Adeno!legmon.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4+-48

9. C.S. Care din adenitele enumerate mai os dau complica'ii grave:

A. Adeno!legmonul genian;

B. Adeno!legmonul submentonier;

C. Adeno!legmonul submandibular;

D. Adeno!legmonul cervical;

". Adeno!legmonul parotidian.

1. C.S. Progno/a adenitelor este:

A. Provoacă complica'ii renale;

B. Provoacă complica'ii septice grave;

C. De regulă satis!acătoare;

. e la ca/ la ca/, satis!ăcător;

". 4n unele ca/uri provoacă septicemie, mediastinite, trombo/e.

C7irurgie buco%ma(ilo%!acială 6.*imoşca, C.Burlibaşa,1++ C7işinău pag.32

. C.#. upă desc7iderea inci/ia adeno!legmonului, evolu'ia se mani!estă prin:

A. Creşterea temperaturii corporale;

B. Micşorarea edemului;

C. Agravarea stării generale;

D. Dispariţia puroiului din rană;



%. +mbunătăţirea stării generale.


. C.S. Adenitele acute intraparotidiene se pot con!unda cu:

A. *umorile mi(te parotidiene;

B. *umorile c7istice parotide;

C. Adenoame;

D. (arotiditele acute;

". Parotiditele cronice.


3. C.#. &n!ec'iile speci!ice locali/ate ?n teritoriul B#8 la nivelul păr'ilor moi şi oaselor sunt:

A. 8urunculul şi carbunculul;

B. Piodermitele;

C. Actinomicoza;

D. Tuberculoza;

%. Si!ilisul.


. C.#. &ndica'i care din cele specii de actinom>cetes, cel mai !recvent provoacă actinomico/a la om:

A. Actinomicoza bovi;

B. Actinomicoza israeli;

C. Actinomico/a odontoliticus;

. Actinomico/a viscosus;

". Actinomico/a vaeslundi.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.*)

<. C.S. 0asele !aciale pot !i invadate de actinomico/ă, ?nsă cel mai !recvent invadea/ă osul:

A. #a(ila;

B. Ea/ale;

C. Gigomat malarul;

D. Mandibula;

". Palatinal.




-. C.S. "lementul de ba/ă patologoanatomic al actinomico/ei este:

A. 8istulele;

B. Puroiul;

C. ranulomul speci!ic &nodulul';

. Eecro/a 'esuturilor;

". *oate.


2. C.#. &nciden'a actinomico/ei ?n regiunea 0#8 este de 3 ori mai mare dec5t ?n restul organismului,?nsă predominant se locali/ea/ă:

A. 4n limbă;

B. 4n planşeul bucal;

C. +n glandele salivare;

D. +n oase;

%. (erimandibular.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.49-*2

+. C.#. *ratamentul c7irurgical ?n actinomico/a orală constă ?n:

A. Desc$iderea şi aerisirea abceselor colectate;

B. %,cizia c$irurgicală 0n colecţii limitate;

C. e/ec'ia limitată a osului a!ectat;

. C7iuretaul traiectelor !istuloase;

". *ratamentul actinomico/ei este doar medicamentos.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.*2

9. C.S. Actinomico/a are un debut:

A. Acut ?n 13%< ore apoi, ?n c5teva /ile se e(tinde pe tot teritoriul B#8;

B. Spontan ?n c5teva ore;

C. Cronic ?n c5teva /ile;

D. /ent !ără semne caracteristice;

". Ca o supura'ie obişnuită locali/ată, apoi capătă caracter di!u/.


1. C.#. *abloul clinic local al actinomico/ei este pre/entat de unele simptome speci!ice ca:



A. Debutul lent !ără semne caracteristice;

B. 3egiunea a!ectată la palpare are aspectul unei tume!acţii dure lemnoase pe care se!ormează abcese mici;

C. Tegumentele 0n marea ma7oritate au aspect roşu violet au abcese şi !istule;

D. Trismus 0n localizarea proceselor 0n regiunea muşc$ilor motorii;

%. Durata proceselor locale este de luni şi ani de zile.


. C.#. Caracterele unei le/iuni de origine tuberculoasă ?n teritoriul ma(ilo%!acial sunt:

A. (rezenţa baciului 5oc$ la nivelul leziunii;

B. :zolarea germenilor prin culturi;

C. :noculări pozitive la cobai;

D. 3eacţia pozitivă !ocală la tuberculină;

%. Structura $istologică &granulomul tubercului'.


. C.#. 4n teritoriul 'esuturilor buco%ma(ilo%!aciale se descriu următoarele !orme de tuberculo/ă:

A. (rimară;

B. Secundară;

C. A oaselor ma(ilare;

. A lim!onodulilor;

". A glandelor salivare.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.48*

3. C.#. #ani!estările bucale ale tuberculo/ei secundare ?mbracă următoarele aspecte clinice:

A. lceraţia;

B. /upusul bucal;

C. oma;

. 6ranula'ia circumscrisă;

". Adenita bacilară.


. C.#. Adenita ?n tuberculo/ă cervico!acială se:

A. >istulizează;



B. ispare după un timp;

C. 4ndurea/ă;

D. 3ămne ca adenită cronică persistentă;


A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.48*

<. C.#. *uberculo/a primară se caracteri/ea/ă prin e(isten'a comple(ului primar !ormat din:

A. lceraţie &şancru';

B. Adenopatie;

C. 6oma;

. Lupusul *BC;

". 0steomielita.


-. C.#. Si!ilisul este o boală venerică, cu evolu'ie cronică şi intermitentă, cu următoarele perioade:

A. Celulita acută şi cronică;

B. Si!ilisul primar;

C. Si!ilisul secundar;

D. Si!ilisul terţiar;



2. C.S. Locali/area cea mai !recventă a unei gome si!ilitice o constituie:

A. Bu/ele;

B. Limba;

C. Bolta palatină;

. 0bra/ul;

". onc'iunea cutaneo%mucoasă a bu/elor.


+. C.#. in toate !ormele de sinu/ite cel mai !recvent ?nt5lnim aşe/a'i%le ?n ordinea cuvenită:

A. Alergice;

B. Traumatice;

C. 3inogene;



D. 1dontogene;



39. C.#. Printre !actorii etiologiei ai sinu/itelor odontogene, adeseori se ?nt5lnesc:

A. (arodontita apicală granuloasă la dinţii superiori !rontali;

B. 3ezistenţa organismului scăzută;

C. (ungi parodontale adnci 0n regiunea premolarilor;

D. (arodontite apicale acute şi e,acerbate ale molarilor superiori;

%. C$isturi radiculare suprain!ectate ale premolarilor şi molarilor superiori.


31. C.#. 8actorii cei mai des ?nt5lni'i ?n sinu/ita odontogenă sunt:

A. Tratamente endodontice la premolari şi molari cu 0mpingerea maselor necrotice dupăape,;

B. Suprain!ectarea c$isturilor radiculare;

C. %,tracţii complicate ale E * ;

D. (arodontită apicală acută sau e,acerbată ale E * ;

%. Scăderea rezistenţei organismului.


3. C.#. Simptomele clinice locale ale sinu/itelor acute sunt:

A. ureri cu contractarea muşc7ilor;

B. Dureri violente cu iradiere 0n regiunea suborbitală;

C. Cacosmie dureri pulsatile ce iradiază şi se 0nteţesc la sc$imbarea poziţiei capului;

D. ?iperemie şi edem al mucoasei nazale;

%. %liminări de puroi din nas.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.*)1

3. C.#. Simptomatologia locală ?n sinu/ita acută ma(ilară poate releva:

A. urere ?nso'ită de mani!estări musculare şi vasomotorii;

B. urere cu caracter strict diurn, iradiată pretragian;

C. Cacosmie subiectivă şi durere cu caracter pulsatil iradiată e,acerbată de poziţia declivăa capului;

D. %dem şi $iperemia mucoasei;



". La rinoscopia anterioară se observă o secre'ie purulentă şi, uneori, polipi sinu/ali.


33. C.#. iagnosticul di!eren'ial al sinu/itei acute ma(ilare se !ace cu:

A. 1steomielita ma,ilară;

B. C7istul mucos intrasinu/al;

C. Tumori c$istice dentare 0n !aza de complicaţie septică;

. Cilindromul;

%. Celulita geniană odontogenă.


3. C.#. precipitarea sărurilor minerale este !avori/ată de:

A. ?iposialie;

B. Staza salivară;

C. Alcalinitatea salivei;

D. Concentraţia mai mare de săruri minerale;

%. (rezenţa unor celule epiteliale descuamate.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4*9-4)

3<. C.#. Care din următoarele semne sunt pre/ente ?n ca/ul unei comunicări bucosinu/ale:

A. (rin alveolă se pătrunde cu un stilet butonat 0n sinuz;

B. #anevra @alsalva negativă;

C. adiologic, apareimagine de sinu/ normal;

. Se poate decela radiologic comunicarea buco%sinu/ală;

%. 3e!ularea lic$idelor pe nas.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.*12

3-. C.#. 4n ca/ul comunicării buco%sinu/ale care ?ntre'ine o sinu/ită cronică se practică:

A. "(trac'ia dintelui cau/al sub protec'ie de antibiotice;

B. Punc'ie sinu/ală şi plastia comunicării;

C. (lastia comunicării;

D. Cura radicală a sinusului a!ectat;

". *oate acestea.



A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.*1)

32. C.#. Care din următoarele metode pot !i !olosite la ?nc7iderea unei comunicări buco%sinu/ale:

A. Sutura 0ntr)un plan;

B. Sutura 0n două planuri cu lambou pediculat;

C. Avivarea marginilor plăgii cu sutură;

D. Sutura 0n două planuri cu mucoasă adusă din vecinătate;

". Sutura ?ntr%un plan, cu protec'ie de meşă iodo!ormată subcon!ormator.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.*1+

3+. C.#. Sinu/ita cronică ma(ilară poate pre/enta următoarele semne clinice:

A. Cacosmie subiectivă permanentă;

B. urere lancinantă iradiată, nocturnă;

C. 3inoscopia anterioară relevă prezenţa unei secreţii mucopurulente unilateral cumucoasa $iperemică 0ngroşată;

D. Durerea este prezentă mai ales dimineaţa;

". 8a/a de debut este asimptomatică şi corespunde de/voltării intraosoase de!orm?nd apoi pere'iiorbitei şi ?mping?nd globul ocular.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.

9. C.S. 4n sinu/ita cronică de origine dentară se ?ncepe tratamentul prin:

A. Cura radicală a sinusului;

B. %,tracţia dintelui cauzal;

C. *ratamantul !i/ioterapic;

. Aerosolii;

". *oate au indica'ie;


1. C.#. Sinu/urile acute ?mbracă următoarele !orme:

A. Sinuzita catarală;

B. Sinuzita seroasă;

C. Sinuzita purulentă;

. Sinu/ita 7iperplastică;

". Sinu/ita papilomatoasă.




. C.S. e ba/ă ?n diagnosticul sinu/itelor cronice este:

A. Punc'ia;

B. inoscopia;

C. 3adiogra!ia;

. ia!anoscopia;

". "(amenul clinic.


.C#. Care din manoperele enumerate mai os ne dau in!orma'ie ?n diagnosticul comunicărilor buco%sinu/ale:

A. Trecerea cu o sondă butonată prin alveolă 0n sinus;

B. Punc'ia;

C. Simptomul pozitiv #alsava;

. inoscopia anterioară;

". La presiune, creasta alveolară este dureroasă.

A.Botaru c&.maxilo-facială $luC-Dapoca 2)) pa'.*1*

3. CS. Cea mai des ?nt?lnită cau/ă a per!orării !undului sinusului este:

A. e/ec'ia de os la ?nlăturarea tumorilor;

B. %,tracţia molarilor superiori;

C. Coma si!ilitică;

. 0steoradionecro/ă;

". *rauma osului ma(ilar.


. C#. 4n tratamentul sinu/itelor odontogene cronice sunt indicate:

A. Administrarea antibioticelor cu aspect larg de ac'iune;

B. %,tracţia dintelui cauzal şi administrarea antibioticelor;

C. Sinusotomia radicală după CaldGe)/uc dacă tratamentele n)au e!ect;

. renaul sinusului;

". Punc'ia.


<. CS. Accidentele sinu/ale ale e(trac'iei dentare se pot produce la:



A. *o'i din'ii arcadei superioare;

B. &ncisivii şi caninii superiori;

C. (remolarii şi molarii superiori;

. Premolarii şi molarii in!eriori;

". Eu contea/ă locali/area dintelui e(tras.


-. C#. Care sunt elementele de ba/ă ?n opera'ia de sinusotomie după Caldell%

Luc:

A. :ncizia pe !undul sacului vestibular de la dinţii <);

B. Decolarea lamboului şi !ormarea !erestrei 0n sinus la nivelul !osei canine;

C. +ndepărtarea elementelor patoogice &mucoasa a!ectată resturi radiculare 0mpinsematerial de obturaţie';

D. >ormarea ori!iciului de comunicare 0n meatul nazal in!erior;

%. mplerea sinusului cu meşă de ti!on iodo!orm şi sutura pe marginile plăgii cu !irenerezorbabile.


2. C.# 4n comunicările buco sinu/ale ?nc7iderea ori!iciului de comunicare se

!ace:

A. Cu un lambou trapezoidal mucoperiostal vestibular;

B. Cu un lambou oval prelungit de pe mucoperiostul boltei palatine;

C. Cu un lambou oval prelungit de pe !undul sacului vestibular;

D. Cu două lambouri 0n două planuri;

%. Cu ciupirea marginii alveolare şi două incizii paralele &vestibular şi

palatinal' cu marginea ori!iciului şi sutură.


+. C.S. Prin ductul canalul Stenon se revarsă saliva de la glanda:

A. Sublinguală;

B. Submandibulară;

C. (arotidiană;

. Accesorie;

". Eici un răspuns corect.



$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4*8

<9. C.S uctul canalul Stenon se desc7ide pe mucoasa cavită'ii bucale ?n

regiunea:

A. 6eniană;

B. Sublinguală;

C. eniană la nivelul primului molar superior;

. Palatină;

". etromolară.


<1. C.S uctul canalul =7arton se desc7ide pe mucoasa cavită'ii bucale ?n

regiunea:

A. Sublinguală;

B. Palatină;

C. etromolară;

. 6eniană;

". 6eniană la nivelul molarului de şase ani.


<. C.S Prin ductul canalul =7arton se elimină saliva din glanda:

A. Parotidă;

B. Sublinguală;

C. Accesorii;

D. Submandibulară;

". *oate răspunsurile sunt corecte.


<. C.S Prin ductul canalul Bart7olomini se elimină saliva din glanda:

A. Submandibulară;

B. Sublinguală;

C. Parotidă;

. Accesorii;





<3. C.#. Parotida este cea mai voluminoasă glandă salivară şi este locali/ată ?n

loa parotidiană cu următoarele limite:

A. Anterior ramura ascendentă a mandibulei-

B. (osterior mastoida pe care se inserează sternocleidomastoidianul şi

digasticul;

C. Superior ATM şi meatul acustic e,tern;

D. :n!erior despărţitura submandilopectinee;

%. Median !aringele şi e,tern !ascia cervicală super!icială.


<. C.# is!unc'iile secretorii ale glandelor salivare sunt:

A. Sialoree;

B. (tialism;

C. ?ipersalivaţie;

D. ?iposialie;

%. Asialie.


<<. C.# Sialodoc7itele repre/intă procese in!lamatorii locali/ate la nivelul:

A. Canalului J$arton;

B. Canalului Stenon;

C. 6landelor salivare mari;

. 6landelor salivare mici;

". *oate.


<-. C.# Sialodoc7ita se pre/intă sub mai multe !orme:

A. Sialodoc$ita litiazică acută;

B. Sialodoc$ita litiziacă cronică;

C. Sialodoc$ita !ibrinoasă cronică;

D. Sialodoc$ita purulentă cronică;

". *oate.




<2. C.S. La e(amenul sialogra!ic cu substan'e de contrast ?n sialodoc7ită se

determină:

A. 4ngustarea canalului e(terior;

B. Dilatarea importantă a canalului e,terior;

C. Eici o sc7imbare a canalului e(terior;

. Canalul e(terior pre/intă /one lărgite,altele normale;



<+. C.# *ratamentul sialodoc7itei constă ?n:

A. +nlăturarea dopurilor de !ibrină sau a calculilor salivari;

B. Administrarea de sialogoge şi dezin!ectante salivare;

C. Tratament antiin!ecţios general şi local 0n caz de sialodoc$ită purulentă;

D. Masa7 al glandelor şi ducturilor spre ostium;

%. >izioterapie &raze laserultrasunet electro!oreză etc'.


-9. C.S Sialoadenitele acute repre/intă in!lama'ii locali/ate la nivelul:

A. Canalelor glandelor salivare mari;

B. 6landelor salivare mici;

C. landelor parotide şi submandibulare;

. Lim!onodulilor situa'i ?n loă cu glandele;



-1. C.# 8actorii !avori/an'i ai sialoadenitelor acute sunt:

A. :giena de!ectuoasă;

B. (ătrunderea de corpi străini pe canalele e,ctretorii;

C. Boli cronice ale glandelor salivare;

D. Diminuarea secreţiei salivare;

%. :n!ecţii grave şi 0ndeosebi stări caşetice şi postoperatorii.




-. C.# &n!ectarea glandelor salivare se poate !ace prin următoarele mecanisme:

A. *ransosoasă;

B. Submucoasă;

C. /im!actică;

D. ?ematogenă;

%. (e calea canalului principal de e,creţie.


-. C.# 4n parotidita acută supurată,bilateralitatea !enomenelor este:

A. n semn de gravitate a bolii;

B. $n semn de remisie spontană a bolii;

C. n pronostic rezervat;

. e obicei, această a!ec'iune este bilaterală,rareori unilaterală;

". Bilateral,numai c?nd debutul este nodular.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4+

-3. C.# Subma(ilita acută supurată se pre/intă printr%un şir de simptome locale

ca:

A. Tume!acţie submandibulară cu pielea congestionată;

B. Marginea mandibulei apare ştearsă;

C. landa mărită 0n volumin!iltratădureroasă la palpare;

D. Congestia şi edemul mucoasei sublinguale;

%. /a presiune pe glandăprin ori!iciul canalului J$arton iese puroi.


-. C.# Care dintre următoarele a!irma'ii sunt corecte ?n parotiditele supurate:

A. Bombarea apare 0naintea tragusului;

B. 1ri!iciul canalului Stenon este tume!iat0ntredesc$isla presiune apare

puroi;

C. Tegumentele congestionate pronunţate;

D. Trismusul;

%. A!ecţiunea este 0nsoţită de dureri la mişcarea mandibulei.




-<. C.#. 4n sialoadenitele parotidiene, se descriu următoarele !orme anatomo

clinice:

A. *o(ică;

B. Supurată;

C. angrenoasă;

D. Catarală;

". Litia/ică.


--. C.#. Sialogra!ia cu iodolipol ?n sialoadenite se !ace ?n ca/ de:

A. &n!lama'ie catarală acută.

B. &n!lama'ie purulentă;C. "pideparotidită;

D. Sialoadenite cronice parenc$imatoase;

%. Sialoadenite cronice interstiţiale.


-2. C.#. 4n parotidita parenc7imatoasă sialograma pre/imtă aspect de:

A. Cavităţi ovale sau rotunde pe !ondul parenc$imului intact;

B. :maginea de strugure de poamă&pom 0n !loare';

C. Ducturile 0n unele locuri sunt abrupte 0nsă sunt bine conturate;

D. Ductul principal e dilatat;

". *oate ducturile glandei sunt dilatate.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.49-4+1

-+. C.#. 4n tratamentul comple( al sialoadenitelor acute ?n canalul e(terior se

introduce:

A. Apă o(igenată de ;

B. &odolipol 1% ml;

C. Antibiotice şi !ermenţi;

D. Soluţie caldă de !uracilină;

". Salivă arti!icială.C7irurgie buco%ma(ilo%!acială 6.*imoşca, C.Burlibaşa,1++ C7işinău pag.3<<%3<



29. C.S. 4n tratamentul sialoadenitelor acute sunt recomandate comprese cu:

A. $nguent @işinevsc7i;

B. Cu alcool diluat;

C. Dime,id$"drocortizonanalgezice;

. Comprese calde cu antibiotice;

". 8ierturi de plante medicinale.


21. C.S Sialolitia/a se ?nt?lneşte cu cea mai mare !recven'ă ?n :

A. 6landele salivare mici;

B. Canalul Stenon;

C. 6landa parotidiană;

. 6landa sublinguală;

%. Canalul J$arton şi glanda submandibulară.


2. C#. 4n !ormele clinice avansate de parotidită intersti'ială se constată:

A. +n permanenţă glanda e mărită 0n volum;

B. Supra!a'a la palpare e netedă;

C. Supra!aţa noduroasă neconturată pe alocuri zone moi;

D. +n unele cazuri apar uscăciuni 0n cavitatea bucală;

". La masaul glandei din ostium se elimină abundent salivă.


2. CS. 4n parotiditele cronice parenc7imatoase, sialograma eviden'ia/ă:

A. ilatarea tuturor ducturilor;

B. n arbore 0n!lorit;

C. 4ngustarea tuturor ducturilor;

. 4ngustarea ducturilor de ordinea &, &&, &&& şi rareori de &@;

". Sc7imbări numai ?n parenc7im sub !ormă de mingi mici şi mari.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4+-4+)

23. C.S in toate bolile glandelor salivare o !recven'ă mare o are:

A. *umorile benigne;



B. Abcesele şi !legmoanele;

C. 8istulele salivare;

D. Sialolitiaza;



2. C#. iagnosticul di!eren'ial al parotiditelor cronice se !ace cu:

A. Tumori parotidiene;

B. Sindrom S7ogren;

C. Boala Mic$ulic$;

. Parotidite litia/ice;

". 8legmon 7emi!acial.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4+)-4+1

2<. CS. Parotidita acută epidemică oreionul este produsă de:

A. Streptococi, sta!ilococi;

B. @irusul rubeolei;

C. #irusul urlian;

. *reponemă pallidum;

". @irusul rueolei.


2-. CS. Perioada de incuba'ie ?n parotidita epidemică este:

A. % /ile;

B. -%1 /ile;

C. 1<%9 /ile;

D. <8)=9 zile;

". C5teva ore.


22. C#. Parotidita epidemică oreionul este o boală in!ectocontagioasă şi se răsp?ndeşte mai ales:

A. /a copiii 0ntre E)8Eani din colectivităţi &grădiniţe şcoli';

B. /a adolescenţi &licee colegii universităţi';

C. /a militari &0n unităţi militare';



. La bătr?ni;

". La orice v?rstă e răsp?ndită ?n egală măsură.


2+. C#. Simptomatologia generală ?n parotidita acută epidemică oreionul este pre/entată de:

A. Debut brusc &după perioada de incubaţie 8*)<9 zile' cu !ebră !rison.

B. Artralgii;

C. Mialgii;

D. :ndispoziţie ce!alee;

%. Scăderea apetitului.


+9. C#. 4n parotidita acută epidemică oreionul simptomele locale sunt:

A. Tume!ierea parotidiană di!uză iniţial unilateral apoi &0n *9)@9 O' bilateral;

B. Durere uşoară ce durează )89zile;

C. neori trismus moderat;

D. %ndobucal mucoasa geniană uşor edemaţiată ostiumul canalului Stenon tume!iat şiroşu;

%. /a presiune pe glandă nu se elimină puroi.


+1. C#. Plăgile glandelor salivare, ca etiologie, pot avea mai multe cau/e:

A. (rin 0nţepare;

B. prin zdrobire;

C. (rin tăiere &lamăcuţit !oar!ece etc.';

D. Contuzii &leziuni 0nc$ise';

%. Armă de !oc.

$&irur'ie buco-maxilo-facială !."imo#ca, $.%urliba#a,1992 $&i#inău pa'.4*+

+. C#. Cel mai !recvent, plăgile a!ectea/ă glandele:

A. (arotidiene;

B. Submandibulare;

C. Sublinguale;. *oate ?n egală măsură;



". Eici un răspuns corect.


+. CS. Plăgile parotidiene sunt cel mai des ?nt?lnite,deoarece:

A. Parotida este cea mai mare glandă;

B. Parotida este situată lateral unde cel mai des ac'ionea/ă agentul traumatic;

C. (arotida este mai e,pusă şi situată subcutanat;

. Prin glandă trec un şir de vase,nervi;



+3. C.#. 4ngriirea de urgen'ă a plăgilor glandelor salivare se !ace ?n sec'ia

c7irurgie ma(ilo !acială şi constă ?n:

A. Toaleta primară şi e,aminarea plăgii;

B. +nlăturarea corpilor străini;

C. ?emostaza c0t mai 0ngri7ită;

D. Suturarea nervului !acialvaselorcanalului Stenon&dacă sunt a!ectate';

%. Aplicarea suturilor strat cu strat şi pe piele.


+. C.#. 8istulele salivare pot !i:

A. Traumatice;

B. (ostoperatorii;

C. (ostin!ecţioase;

. *umorale;



+<. C.# 8istulele salivare se pot desc7ide spre:

A. (iele&e,terne';

B. Mucoasă&interne';

C. Bilaterale&spre piele şi spre mucoasă';

. &ntrasinu/al;

". Spre !aringe.



C7irurgie buco%ma(ilo%!acială 6.*imoşca, C.Burlibaşa,1++ C7işinău pag.3-

+-. C.S 8istulele salivare sunt:

A. Căi multiple de scurgere a salivei;

B. Căi anormale de scurgere a salivei 0n di!erite direcţii;

C. Căi de scurgere a salivei ?n canalul Stenon;

. Căi de scurgere a salivei spre e(terior;

". Căi de scurgegre a salivei spre cavitatea bucală.


+2. C.S 0 !ormă de !istulă salivarăadică o direc'ie nu pre/intă interes clinic:

A. 8istule cu scurgere la piele;

B. >istule cu scurgere la mucoase;

C. 8istule cu scurgere ?n două direc'ii piele,mucoase;

. 8istulele canalului Stenon;

". 8istule parenc7imatoase.


++. C.# Simptomatologia !istulelor salivare este preuentată de :

A. Scurgerea salivei prin !ormaţiunea anormală &canalul spre piele'care e

mai mare 0n timpul masticaţiei;

B. (rezenţa unui ori!iciu abia vizibil;

C. (ielea din 7urul !istulei uneori poate !i congestionată cu zone macerate;

. "dem,pronun'at al glandei salivare;

". 8ebră,!rison,ce!alee,alterarea stării generale.


99. C.S Sialolitia/a este o boală caracteri/ată prin :

A. $n proces in!lamator acut;

B. >ormarea calculilor 0n glandele salivare sau 0n canalele e,cretorii;

C. $n proces tumoral bening;

. 0 celulită acută;

". $n !legmon di!u/ al glandei salivare.




rila teste anul :::

8 ABC"

*8 ABC 8<8

AB 8@9

ABC <I9

ABC"

=99

B

< ABC"

*< A 8<<

ABC" 8@8

AB <I8

ABC"

= ABC *= ABC 8<= C 8@< ABC <I< BC"

I B *I 8<I

ABC"

8@=

ABC"

<I=

C

E B *E ABC 8<E

ABC"

8@I

ABC"

<II

AC"

* ABC"

** A" 8<*

ABC 8@E

ABC <IE

ABC"

C * ABC"

8<

ABC"

8@*

ABC <I*

A"

@ B *@ AC 8<

@

C 8@

ABC

"

<I

C

4 ABC"

*4 ABC 8<4

B 8@@

ABC"

<I@

AB

89

ABC"

9 ABC"

8=9

ABC"

8@4

ABC"

<I4

AC

88

ABC"

8 ABC 8=8

AB 849

ABC"

<E9

B

8<

A < ABC"

8=<

ABC 848

C <E8

ABC

8=

ABC"

= ABC"

8==

AB 84<

<E<

C

8I

ABC I ABC"

8=I

B 84=

ABC"

<E=

AC

8E

C E ABC 8=E

ABC"

84I

ABC"

<EI

B

8*

* C 8=*

B 84E

ABC"

<EE

BC

8

B B 8=

ABC"

84*

ABC <E*

C

8@

C @ B 8=@

B 84

ABC <E

ABC"

84

C 4 ABC 8=4

ABC"

84@

ABC"

<E@

ABC"

<9

B @9 BC" 8I9

ABC"

844

ABC"

<E4

C

<8

A @8 ABC"

8I8

ABC"

<99

ABC"

<*9

C

<<

C @< ABC 8I<

ABC <98

ABC"

<*8

A

<=

ABC"

@= ABC"

8I=

ABC <9<

ABC"

<*<

<

I

AB @I ABC

"

<9

=

ABC

"

<*

=

B

<E

C @E ABC"

8II

ABC <9I

C <*I

ABC"



<*

BC @* ABC"

8IE

C <9E

ABC"

<*E

ABC"

<

ABC @ ABC 8I*

ABC <9*

C <**

AB

<@

B @@ ABC 8I

<9

ABC <*

ABC

<4

@4 ABC 8I@

ABC"

<9@

ABC"

<*@

B

=9

BC" 49 ABC"

8I4

ABC"

<94

B <*4

ABC"

=8

C 48 ABC"

8E9

ABC <89

<9

C

=<

" 4< C 8E8

B <88

ABC"

<8

ABC"

==

ABC 4= ABC"

8E<

ABC"

<8<

C <<

C"

=

I

ABC

"

4I C 8E

=

AC <8

=

ABC <

=

AC

=E

ABC" 4E ABC 8EI

<8I

ABC"

<I

ABC"

=*

A 4* BC" 8EE

AB <8E

C" <E

ABC"

=

ABC"

4 ABC"

8E*

B <8*

ABC"

<*

BC

=@

A 4@ ABC"

8E

BC <8

C <

"

=4

B 44 ABC"

8E@

C <8@

C <@

ABC

I9

B 899

ABC"

8E4

ABC"

<84

C" <4

C

I8

A 898

AB" 8*9

ABC"

<<9

<@9

C

I<

B 89<

C 8*8

ABC <<8

C <@8

"

I=

BC" 89=

" 8*<

<<<

B" <@<

AC

II

89I

C 8*=

C <<=

<@=

B

IE 89E " 8*I AC <<I C" <@I

I*

89*

ABC"

8*E

ABC"

<<E

AB <@E

ABC

I

C 89

ABC"

8**

ABC"

<<*

<@*

C

I@

C 89@

ABC 8*

<<

C <@

I4

B 894

B 8*@

ABC"

<<@

C" <@@

ABC

E

9

" 88

9

A 8*

4

" <<

4

AB <@

4

ABC

"E8

ABC"

888

ABC 89

ABC <=9

<49

ABC"



E<

ABC"

88<

ABC 88

ABC"

<=8

ABC"

<48

ABC"

E=

ABC"

88=

ABC 8<

AB <=<

ABC"

<4<

AB

EI

" 88I

BC" 8=

B <==

AB <4=

C

EE

ABC 88E

B 8I

ABC"

<=I

ABC <4I

ABC"

E*

ABC"

88*

ABC"

8E

ABC <=E

A <4E

ABC

E

BC 88

ABC"

8*

C <=*

AB <4*

ABC

E@

ABC"

88@

ABC"

8

ABC <=

BC <4

B

E4

884

8@

ABC <=@

C <4@

B

*

9

ABC 8<

9

ABC

"

8

4

ABC <=

4

ABC <4

4

ABC

Ne! catedră d.$.ş.m.

pro!esor universtar D. :. Ncerbatiuc

Documents

Teste Noi OMF an.iii Final2015