Testele de Memorie

8/16/2019 Testele de Memorie

1/24


2/24

Testele de memorie

Defniţie operativă: aptitudinea cognitivă de aconserva lucruri bine delimitate, precizate şi a lereproduce în momentul dorit cât mai exactposibil.

orelaţiile între di!erite teste de memorie sunt, îngeneral, puţin semnifcative."ceste corelaţii slabe se pot datora: – în fecare per!ormanţă, variaţiile pot f accidentale# – diversităţii materialului $cu % !ără sens, imagini % ci!re,

etc. – modalităţii de memorare# – Tipului de sarcină: reproducere sau recunoaştere


3/24

'elatia test%motivatie

De exemplu, atenţia pe care subiectul oacordă materialului: există sau nu tendinţaspontană a subiectului de a acceptamaterialul( )ste important ca subiectul să

fe conştient interesat de material: aceastătensiune a interesului este în general slabă

în ma*oritatea testelor de memorie, ceeace permite intervenţia unor !actoriperturbatori exteriori sau interior carein+uenţează calitatea.

actorii intelectuali sunt importanţi în testelede memorie.


4/24

e masuram(

nu există o dispoziţie simplă defnibilă ca -memorie-.onceptul desemnează o per!ormanţă care !ace posibilăconservarea % reproducerea % recunoaşterea % reutilizareaunui lucru care a !ost anterior experimentat, trăit desubiect, dar nu ştim pe ce anume se spri*ină aceastăper!ormanţă.

prudenţă în examinarea memoriei: un rezultat izolat nu poatef generalizat, nu poate avea semnifcaţie pentru că poate fcondiţionat de : – situaţia actuală# – atenţia subiectului# –

metoda !olosită# – !orma examenului# – conţinutul examenului.


5/24

nterpretare

ând avem de%a !ace cu rezultate anormal descăzute sau ridicate, per!ormanţele la testul dememorie nu au semnifcaţie pentru orientareavocaţională pentru că:

• este difcil trans!erul rezultatelor în condiţiilespecifce pro!esiunilor sau

• memoria înaltă poate avea un rol compensatorpentru o inteligenţă insufcientă în pro!esii carenu cer o independenţă înaltă de acţiune saugândire, dar cer ac/iziţionarea de multecunoştinţe sau

• o memorie !oarte scăzută, c/iar cu inteligenţă

sufcientă poate produce difcultăţi în şcoală sau în multe pro!esii. Trebuie căutate cauzele rezultatelor de memorie

scăzute, care, uneori pot depinde de o lipsă decontrol a atenţiei, sau alteori de !orme patologicede lipsă de memorie.


6/24

'olul inteligentei in probele dememorie

• nteligenţa in+uenţează în mare sau mică măsură în !uncţie de natura materialului. orelaţii îngeneral medii, 0.10 % 0.20. eea ce nu înseamnăcă trebuie ales în testele de memorie un material

!ără sens pentru a putea să înregistrezeper!ormanţe pur mecanice ale memoriei. "ceastaar f o artifcializare în raport de !uncţionareamemoriei în ansamblul proceselor rezolutive. Trebuie, pentru a înţelege % delimita rolul

inteligenţei, să comparăm rezultatele la testelede memorie cu rezultatele la testele deinteligenţă şi să ne in!ormăm despre metodasubiectului de reţinere.


7/24

Dispozitia eidetica

Dispoziţia eidetică, ca !ormă de memoriespecifcă, este o aptitudine ce apare maiales în copilărie $30 % 334 dintre copii& şieste adesea trecătoare.

Defnită prin posibilitatea de a%şi reprezentaun lucru văzut într%un mod precis şi la !el deviu caş când l%ar vedea în mod real. maimult, copilul poate !urniza detalii asupraimaginii, detalii pe care nu le remarcase peoriginal, şi poate da descrieri mai precisedecât o poate !ace cea mai bună memorie.

De exemplu, un elev care dă un număr !oartemare de detalii şi pare că examinează unobiect care nu există fzic în prezent


8/24

Testele de memorie nu suntprea dezvoltate

din următoarele motive:• tradiţia iniţiată de 5inet care tinde să

considere memoria comparând%o cu -undomeniu de !ormare % cultivare- unde

inteligenţa este capitalul care !ace acestlucru posibil, subestimând măsurareamemoriei#

• convingerea, moştenită de la /arcot şi5inet că memoria nu este o !acultate unică

pentru că există o pluralitate de memorii#• ceea ce a orientat psi/ote/nica spre teste

care măsoară în primul rând !acultateanecesară a inteligenţei#


9/24

...

• lucrările lui T/urstone care clasează !actorulmemorie printre aptitudinile mentaleprimare, !actor care saturează însă cel maipuţin testele corespunzătoare $.67& şi pecare îl admitem ca evident în toate bateriilede teste.

• tezele lui 8iaget privind !uncţia mnezică cadependentă de sc/ematismul intelectual şideci de dezvoltarea intelectului, ceea ce a întărit dezinteresul pentru memorie.


10/24

Diagnoza clinica a memoriei

• Testele de memorie au !ost dezvoltateşi aplicate mai ales ca teste clinice:testele de retenţie vizuală

Benton, scala clinică de memorieWechsler din 3927, testul dememorie Rey.

• Teste de memorie specifcă au !ostpuse la punct de 5inet, a/;, arrard,8aceud,


11/24

Test de retenţie vizuală. "rt/ur 5enton, 3921

• "re > !orme, " şi 5, aplicabile la adulţi şi copii.• niţial cuprindea 30 planşe pentru fecare !ormă,

cu 3 sau mai multe fguri geometrice simple %versiune sa de azi are: –

1 !orme paralele de câte 30 planşe: , D, ) – > !orme paralele cu alegeri multiple, < şi care

combină planşele !ormelor precedente

• iecare planşă este prezentată 30 secundepacientului şi i se cere să deseneze ce a văzut în

planşă.• ?au, în alte !orme să aleagă dintre 2 fguriposibile răspunsul corect.


12/24

.....

Deci testul apare ca probă de per!ormanţă care include: – o percepere spaţială – o memorare indirectă – o reproducere a desenului care pune în *oc capacităţi

motrice ţi vizuale.

• @ersiunea standard are 30 sec. pentru expunere. Tipulpoate f variat experimental: cu expunere scrută, 7 sec.,sau lungă 37 sec. , sau pur şi simplu prin copiere.

• Aotare: numărul de cartoane bine reproduse, !aţă denumărul de erori $omisiuni, de!ormări, perseverări, rotaţii,eroare de încadrare şi de !ormat&.

• )talonul se construieşte pe o populaţie asemănătoare cavârstă şi nivel intelectual, % ambii !actori in+uenţând decisivper!ormanţele memoriei.


13/24

........

• 8er!ormanţele la test sunt sensibile laatingeri cerebrale# de ex. în diagnosticulde traumatism cerebral. ormele cu alegerimultiple sunt utilizate la /emiplegici, copii

cu paralizie, pacienţi cu tulburări praxice.• Diagnostic, dacă apar per!ormări

de!ectuoase putem presupune existenţaunei leziuni cerebrale care urmează a f

confrmată prin alte observaţii şi examene.• "lte aplicaţii ale testului: copii debili,

persoane cu tulburări de citire, pentrusc/izo!renici.


14/24

Scala clinică de memorieWechsler, 3927

uprinde 6 dimensiuni: – date personale şi in!ormaţii generale despre subiect

– orientarea spaţio % temporală

– controlul mental: numărarea inversă, recitareaal!abetului, numărare din 1 în 1

– memoria logică, numărul de idei memorate dintr%untext

– memoria imediată a ci!relor

– memoria fgurilor geometrice prin reproducere – memoria cuvintelor perec/i


15/24

?e obţine un coefcient de memorie,B.C. şi o măsură a deteriorăriimnezice eventuale.

8ot f identifcate di!erite calităţi alememoriei


16/24

Testul de memorie şiatenţie Lahy

ormat din 9 probe ast!el:• 7 probe pentru memorie care vizează 7 !orme de

memorie di!erite şi ca teste: memoria imediată aci!relor, memoria cuvintelor perec/i, memoriarecunoaşterii, memoria te;tului, memoria dispuneriisemnelor#

• o probă de executare de consemne#• o probă de atenţie concentrată $bara* a trei semne• > probe de punctare $mâna dreaptă, mâna stângă&.

?e aplică individual sau colectiv, pentru adulţi şi copiişcolarizaţi % cu etaloane corespunzătoare vârstei şinivelului de şcolarizare.


17/24


18/24


19/24

?e cronometrează timpul de lucru, se înregistrează numărul de plăcuţe puse în primul minut, numărul de plăcuţe

plasate corect $3 punct dacă sunt bineorientate şi 3E> de punct pentruplasare bună dar orientare greşită&.

Aotările pentru a %a probă şi a %acorespund rapidităţii de lucru şimemoriei vizuale. " %a probă esteconsiderată exerciţiu de fdelitate.


20/24

Testul de memorietoo!ra"că, ?usane 8acaud

Cemoria topografcă este !oarte importantă şi sedeosebeşte de alte !orme mai intelectualizate.8une în evidenţă posibilitatea subiectului de ase!orma în unele meserii sau pro!esii.

?ubiectului i se prezintă un plan de oraş cu unele

străzi principale notate şi cu 16 deamplasamente pentru magazine, centrecomerciale, edifcii publice. "re la dispoziţiepentru învăţare 2 minute. se dă !oaia derăspuns cu un plan golit, care nu cuprinde decâtnumele străzilor şi el trebuie să fxeze exact

amplasamentul a 37 edifcii. ?e înregistreazădoar răspunsurile exacte."nalize !actoriale pe 1200 cazuri indică un !actor

comun cu testele T'F, 8D< şi C'


21/24

Testul de memorie ate#tului $o!ueli

)ste o !ormă paralelă cu testul de memorie text compus de ?.8acaud.

8oate f administrat în mai multe !eluri: – o singură probă ce vizează cunoaşterea capacităţii de memorare

imediată a textului# – > probe succesive, ce vizează o studiere mai apro!undată a

învăţării.uprinde un text care relatează activitatea unei persoane în condiţii

zilnice obişnuite text care este citit subiectului. se prezintă apoiacelaşi text dar cu cuvinte lipsă, cerându%i%se să reconstruiascătextul iniţial.

Testul este util pentru unele meserii de siguranţă unde se transmitdecizi, ordine, şi care !ac apel la cunoaşterea apro!undată aconsemnelor# prognostic de reuşită în !ormarea pro!esională. )mai saturat în !actorul g $0.G0& decât testele de raţionamentconcret sau decât !razele în dezordine.


22/24

Testul de memorieauditivă

)ste conceput de F. 'o;er pentru relie!areaanumitor caracteristici ale memorieiaptitudinii de a munci şi înţelegereadifcultăţilor şcolare.

• ?e citeşte un text iar subiectul trebuie sărăspundă la un c/estionar privind nume,ci!re, !apte cunoscute prin text. )steindividual şi colectiv. )ste pentru adolescenţide la 33 ani în sus. ?e poate a*unge la

înţelegerea nuanţată a divergenţelor dintreaptitudinile reale şi rezultatele şcolaree!ective, la decelarea anumitor /andicapuri şila o mai bună orientare.


23/24

...

ndici: numărul de răspunsuri exacte $amplitudinea memorieiprocentul de răspunsuri eronate $fabilitatea memoriei şuiexactitatea amintirilor&. 'o;er !ace un studiu privind corelarea cuinteligenţa, 0.73, respectiv observă că subiecţii care au rezultatela memorie clar superioare celor la inteligenţă celor la inteligenţă:

• sunt copii care memorează dar au difcultăţi şcolare pentru că

trăiesc deasupra posibilităţilor lor intelectuale# un timp seiluzionează, dar sunt depăşiţi şi se vor con!runta cu eşecuri#• caz invers este mai complex: cu rezultate la memorie dar

in!erioare celor de la inteligenţă: – % copii leneşi, cu tendinţa de a nu !ace nici un e!ort# – % copii obosiţi, cu tulburări fziologice importante# – % copii care su!eră de tulburări a!ective $nevroze, depresie, o

emotivitate dezorganizată&.


24/24

nterpretare

notele la exactitate pot nuanţa interpretarea pentrucă:

• luate în ansamblu notele de la memorie reprezintăposibilităţile actuale de muncă ale subiectului#

• rezolvările la testele de inteligenţă reprezintă

posibilităţile virtuale#• studiul analitic privind di!erite aspecte ale memoriei

% nume, ci!re, !apte % indică interesele pentru amemora. reţine., iar exactitatea este puterniclegată de amplitudinea reţinerii. de exemplu, cei cuexactitate slabă sunt copii stimulaţi să caute să

reuşească cu orice preţ, c/iar cu distorsionareaadevărului#• cei cu exactitatea !oarte ridicată sunt in/ibaţi,

anxioşi, culpabilizaţi, cu teama de a nu greşi, cupărinţi supraprotectori sau per!ecţionişti.

Documents

Testele de Memorie